luni 25 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bani

129 articole
Eveniment

Nu mai sunt bani pentru plata salariilor la teatre și opere, se sistează producții, se concediază

Ministerul Culturii a transmis un semnal de alarmă instituțiilor subordonate, solicitând reducerea cheltuielilor operaționale, în contextul în care bugetele actuale acoperă doar salariile până în luna octombrie. Teatrele și Opera nu mai au bani de salarii La Iași, Teatrul Național evită disponibilizările, dar anunță restrângerea activităților artistice. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Situația este mai gravă la Opera Națională Română din Iași, care se confruntă cu un deficit bugetar estimat la aproximativ un milion de euro, necesar pentru plata salariilor aferente lunilor octombrie și noiembrie. Conducerea instituției a solicitat suplimentarea fondurilor de la Ministerul Culturii și, în paralel, a decis suspendarea colaborărilor cu 19 balerini, precum și oprirea coproducției „Spartacus”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Teatrele și Opera nu mai au bani de salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Foto: Facebook
Politică

Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Nu ar fi o catastrofă”

Cu cât vrea să taie premierul Ilie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a comentat el această intenție, într-o conferință de presă. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Totuși, Bolojan a fost extrem de rezervat și, la repetarea întrebării dacă această tăiere se va regăsi în rectificarea bugetară, a dat un răspuns ambiguu: „ Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri, așa cum v-am spus”. Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Procentul cu care ar putea fi tăiată subvenbția de la buget pentru partide ar fi de 10%, potrivit premierului. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a declarat Bolojan. El a răspuns la întrebarea: „Imediat ce ați adoptat primul pachet de măsuri, cel trecut prin asumare în Parlamentul României, spuneați că la rectificarea bugetară vor fi tăiate subvențiile partidelor. Rectificarea bugetară se va face în aceste zile. Aș vrea să vă întreb cu cât vor fi tăiate aceste subvenții ale partidelor și dacă vă mențineți părerea?”.  Până la luna august a anului acesta, statul a subvenționat partidele cu 388 de milioane de lei.  La 27 iunie, Bolojan afirma: „Reducerea subvenţiilor pentru partide şi toate celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică vor fi adoptate la rectificarea bugetară”.  Proiectul acestei rectificări ar urma să fie pus în dezbatere publică vineri, 26 septembrie. 

Milioanele fără justificare ale ministrului Manole (sursa: Facebook/Petre Florin Manole)
Investigații

EXCLUSIV Șocant: milioanele fără justificare din conturile ministrului Muncii, bugetarul PSD Manole

UPDATE Ministrul Petre-Florin Manole a trimis un drept la replică, acesta poate fi găsit la finalul acestui articol. _____________ Milioanele fără justificare ale ministrului Manole: pesedistul aflat la conducerea Ministerului Muncii trăiește exclusiv din bani publici, dar prin conturile sale trec sume amețitoare. Milioanele de lei declarate de Petre-Florin Manole sunt la ani-lumină de veniturile sale. A câștigat 65.000 de lei, a dat 63.000 de lei la partid Încă de la primul mandat de parlamentar (2016-2020), actualul ministru al Muncii a reușit să se chivernisească. La un nivel mic, care s-a dovedit a fi doar antrenamentul pentru al doilea mandat (2020-2024). Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica În 2016 (potrivit declarației de avere depuse în ianuarie 2017, ca deputat), Petre-Florin Manole a câștigat 65.552 de lei. Dar a dat cu împrumut PSD-ului 63.000 de lei. I-au rămas, deci, pentru cheltuielile firești ale vieții, doar 2.552 de lei pentru un an întreg. Și mai avea și două rate la bancă de plătit: una - la o bancă nemenționată, cealaltă – la BRD. Venituri de 25.000 de euro, economii de 35.000 de euro În 2018, Manole a făcut iar o magie: a câștigat (potrivit declarației de avere de parlamentar depuse în iunie 2019) 122.712 lei de la Camera Deputaților, singurul lui venit din acel an. Dar a pus deoparte 42.000 de lei și 26.500 de euro. Practic, la un venit anual de aproape 25.000 de euro (122.712 lei, de la Camera Deputaților), a economisit aproape 35.000 de euro (26.500 de euro plus 42.000 de lei). 295.000 de lei la PSD și 40.000 de euro unei rude într-un singur an În 2019 sau la începutul lui 2020 (nu e clar cu exactitate momentul pentru că informațiile apar în două declarații de avere din 2020 – iunie, respectiv decembrie – ,  dar nu există nici o declarație de avere publică a lui Manole din 2021), actualul ministru al Muncii a împrăștiat iar cu bani. Astfel, a acordat un împrumut de 40.000 de euro unei persoane fizice, „Manole Nicu”, probabil o rudă, și încă un împrumut de 225.000 de lei la PSD. În dreptul împrumutului către PSD, Petre-Florin Manole a menționat „Restituit integral”, dar suma nu apare la rubrica de venituri, așa cum cere legea. Însă, chiar și dacă ar fi fost restituit, nu se explică de unde a avut Manole banii pentru ambele împrumuturi: 40.000 de euro și 225.000 de lei sunt echivalentul a 85.000 de euro. Mai mult, în aceeași perioadă, pesedistul a mai dat încă 70.000 de lei la partid drept „contribuție campanie electorală”, deci încă cel puțin 14.000 de euro. 295.000 de lei la PSD și 40.000 de euro unei rude de la Petre-Florin Manole (sursa: cdep.ro) În total, 99.000 de euro. Milioanele fără justificare ale ministrului Manole Or, Manole, a câștigat în 2019 și 2020, sub 150.000 de lei pe an de la Camera Deputaților. Practic, și dacă ar fi pus împreună salariile sale pe doi ani, actualul ministru al Muncii ar fi adunat cel mult 300.000 de lei, adică 60.000 de euro. Adică cu 39.000 de euro mai puțin decât cele două împrumuturi acordate și menționate în declarații de avere în 2020, la care se adaugă contribuția la campanie. Șocant: bugetarul Manole a dat un împrumut de 700.000 de lei În 2021, însă, Manole a crescut miza. Conform declarației de avere depuse în februarie 2022, Petre-Florin Manole i-a acordat lui „Pirvu Marian” un împrumut de 700.000 de lei (șapte sute de mii de lei). Nu există nici o justificare pentru proveniența sumei de 700.000 de lei date cu împrumut de Petre-Florin Manole lui Pirvu Marian (sursa: integritate.eu) Potrivit aceluiași document, în 2021 Manole a câștigat 179.761 de lei, din două surse: a consiliat PSD și a acordat consultanță Băncii Mondiale. În același timp, a luat cu împrumut 350.000 de lei de la viitoarea sa soție, care pe atunci se numea Monica Maria Mitrea (Manole, azi). Chiar și dacă ar fi folosit banii de la viitoarea soție pentru a-i da mai departe lui Pirvu Marian, Manole tot ar fi trebuit să pună de la el 350.000 de lei. Și asta, în anul în care a câștigat cam jumătate din suma asta, adică aproape 180.000 de lei. În 11 zile, i-au intrat în conturi 780.000 de lei. Sursa banilor: necunoscută În decembrie 2023, ceva cu totul excepțional s-a întâmplat în viața pesedistului care astăzi conduce Ministerul Muncii. În declarația de avere depusă pe 11 decembrie 2023, Petre-Florin Manole a menționat că într-un cont deschis în 2018 la Banca Transilvania avea 77.000 de lei, iar în altul, deschis tot la BT, dar în 2022, avea șase lei (da, șase lei). După numai 11 zile, pe 22 decembrie 2023, Manole a mai depus o declarație de avere. Potrivit acesteia din urmă, contul de 77.000 de lei crescuse de peste zece ori, până la 795.600 de lei. Practic, în 11 zile, în acel cont intraseră 718.600 de lei. Iar contul de șase lei crescuse de 10.000 (zece mii) de ori și se transformase într-unul de 61.966 de lei. Uluitoarele sume intrate în conturile lui Petre-Florin Manole în numai 11 zile (sursa: integritate.eu) Pe scurt, între 11 și 22 decembrie 2023, în două conturi ale lui Petre-Florin Manole au intrat peste 780.000 de lei, echivalentul a 156.000 de euro. Pentru aceste sume uluitoare nu există nici o explicație: venitul anual al lui Petre-Florin Manole, din bani publici, este în jur de 30.000 de euro. Până în mai 2024, când Manole a depus din nou declarație de avere, banii au dispărut: în primul cont mai erau 343 de lei, în al doilea – 76 de lei. A mai dat 289.000 de lei la PSD, a investit încă 254.000 de lei Pe parcursul anului 2024, ministrul de azi al Muncii a mai dat cu împrumut 289.000 de lei la PSD, în două tranșe, și a cumpărat titluri de stat de 200.000 de lei. Cele mai bune afaceri din România pentru Petre-Florin Manole: PSD și titlurile de stat (sursa: cdep.ro) Și a mai pus într-un cont (cel în care mai rămăseseră 76 de lei) peste 54.000 de lei. În 2025 a pus în conturi 50.000 de lei și 70.000 de euro Potrivit declarației de avere depuse în iulie anul acesta, respectivul cont a mai crescut cu 49.350 de lei între timp. Iar în prima jumătate a lui 2025, Manole a mai deschis un cont, în care a depus 70.000 de euro. Numai în 2025, Petre-Florin Manole a pus deoparte 70.000 de euro și aproape 50.000 de lei (sursa: mmuncii.ro) Din nou, nu există absolut nici o explicație pentru aceste sume. _________ DREPT LA REPLICĂ " DOMNULE REDACTOR - ȘEF,                 Subsemnatul Petre-Florin Manole, având în vedere următoarele considerații:   La data de 18 septembrie 2025, prin articolul https://defapt.ro/investigatii/milioanele-fara-justificare-ale-ministrului-manole se induce în eroare publicul și se dezinformează, speculându-se prin intermediul titlului și al conținutului articolului că aș deține o sumă 780.000 lei fără justificare.   Explicația necesară pe care o fac publicației dumneavoastră și opiniei publice, pentru această sumă, este că ea reprezintă o greșeală de redactare a declarației de avere. Am semnalat eu însumi, încă din 2024, erorile din declarația mea de avere, am transmis documente bancare justificative și am corectat totul în următoarea declarație. De asemenea, în sustinerea transparenței și bunei-credințe mi-am publicat din proprie inițiativă declarația de avere completă pe site-ul ministerului, înainte ca acest lucru să fie cerut de către premier.   Astfel, a fost adăugat din eroare un ”ZERO” la finalul sumei de 79.500 lei, devenind 795.000 lei.  Această greșeală de redactare a fost notificată de către mine Agenției Naționale de Integritate către care am trimis documentele justificative pentru a dovedi buna credință și a nu lăsa loc speculațiilor.   Așa cum dovedesc extrasele de cont și emailul atașat,     În declarația de avere nr.2826582 depusă în data de 22.12.2023 am identificat două greșeli pe care le-am sesizat Agenției Naționale pentru Integritate (a se vedea emailul și extrasele de cont atașate).   Prima greșeală se referă la suma de la secțiunea IV.1 Active financiare poziția 1 cont ron 2018, unde, din greșeală, am adăugat un ZERO în plus. Astfel, suma corectă este 79.500 lei și nu 795.000 lei! (conform extrasului de cont).   A doua greșeală este la secțiunea IV.1 Active financiare poziția 5 cont ron 2020, unde suma de 61.966 lei este incorectă, întrucât ea nu există, cea corectă fiind de 312 ron. Deci, o eroare de redactare a unei sume inexistente (conform extrasului de cont).   formulăm prezenta: NOTIFICARE   prin care vă solicităm să procedați de urgență la publicarea dreptului la replică, în aceleași condiții de vizibilitate a textului și să modificați titlul articolului în concordanță cu cele precizate mai sus. De asemenea, vă rog să rectificați titlul existent, dar și short url-ul care apar în pagina de Facebook a publicației dumneavoastră.   Cu stimă, Petre-Florin Manole" ________________ PRECIZĂRILE DeFapt.ro în urma primirii dreptului la replică: ministrul Petre-Florin Manole nu a contestat decât o mică parte din afirmațiile din articol (cele referitoare la declarația de avere din 22 decembrie 2023); ministrul Petre-Florin Manole a trimis redacției DeFapt.ro o captură de ecran în care se poate vedea ceea ce pare a fi un e-mail (și NU o adresă oficială, ci un simplu e-mail) trimis Agenției Naționale de Integritate (ANI) pe 4 aprilie 2024 în care Manole vorbește despre "greșelile" în completarea declarației de avere din 22 decembrie din 2023 și cere o audiență "pentru a solicita (...) anumite clarificări raportat la această situație"; Petre-Florin Manole, însă, NU a publicat niciodată o declarație de avere rectificativă în care să corecteze "greșeala" adăugării unui zero la sumă sau pe cea a menționării unei sume fără legătură cu extrasul bancar (potrivit propriilor susțineri); DeFapt.ro i-a adresat câteva întrebări ministrului Petre-Florin Manole în ce privește corespondența sa cu ANI (Care a fost răspunsul ANI? De ce nu a publicat, totuși, o declarație de avere rectificativă?), la care ministrul a răspuns astfel: "Nu am primit un răspuns din partea ANI. Platforma ANI nu mai poate valida o declarație rectificativă după depășirea termenului legal. Și pentru că am remarcat erorile după acest termen, am și notificat personal ANI, prin emailul pe care vi l-am trimis deja."; ministrul Petre-Florin Manole a trimis, într-adevăr, pe adresa redacției DeFapt.ro, și câteva extrase de cont care să-i dovedească spusele; într-un prim e-mail, însă, extrasele erau parțiale iar unul dintre ele părea să fie al altui cont bancar decât cele în discuție (sumele din acel extras nu coincideau cu cele pomenite în dreptul la replică); în al doilea e-mail, într-un extras bancar se pomenește suma de 312 lei (la 22 decembrie 2023) menționată de ministru; același extras, însă, la 11 decembrie 2023, nu pomenește suma de 6 (șase) lei, așa cum apare în declarația de avere, ci suma de 94,88 lei, ceea ce ridică suspiciuni în legătură cu teza prezentată de ministrul Petre-Florin Manole; în celălalt extras, la 22 decembrie apare suma de 79.500 de lei, și nu 79.560 de lei, cum ar trebui să apară dacă singura "greșeală" (cum o numește ministrul în dreptul la replică ar fi fost adăugarea unui zero); extrasele bancare trimise de ministrul Petre-Florin Manole nu prezintă nici o dovadă că ar fi ale conturilor din declarația de avere și nu altele: în declarația de avere, conturile sunt identificate prin numele băncii și anul deschiderii, în timp ce, în extrase, anul deschiderii nu este menționat.

Flavia Groșan le ia banii proștilor (sursa: pneumomed.ro)
Eveniment

VIDEO Flavia Groșan doar le ia banii proștilor care cred într-o salvare miraculoasă

Flavia Groșan le ia banii proștilor care cred în balivernele ei, explică Mircea Marian, jurnalist al DeFapt.ro (Tik-Tok). Flavia Groșan le ia banii proștilor Potrivit acestuia, din cohortele de români mai puțin inteligenți, medicul Groșan are nevoie doar de câteva sute care să treacă pe la ea pe la cabinet. Citește și: Flavia Groșan se predă și șterge postarea despre efectele sexului între vaccinați și nevaccinați: „Mă dezic de ea” Unde o consultație costă câteva sute de lei. Nu întâmplător, afacerile medicului Flavia Groșan au explodat în pandemie, când Antena 3 îi făcea reclamă. În 2024, Pneumomed a avut doi angajați, o cifră de afaceri de 401.306 lei, un profit de 153.674 lei și datorii de 35.168 lei. 

Cum economisim în vremuri de inflație (sursa: Pexels/maitree rimthong)
Economie

Cum să economisești când prețurile cresc: pași concreți pentru a înfrunta inflația, fără stress

Cum economisim în vremuri de inflație. Inflația nu este doar o statistică economică pe care o auzim la știri, ci un fenomen cu impact direct asupra vieții noastre de zi cu zi. În perioade de inflație mare, economisirea devine nu doar o chestiune de disciplină, ci și de strategie și adaptare psihologică. Cum economisim în vremuri de inflație Atunci când rata inflației depășește creșterea salariilor, fiecare sumă de bani pe care o câștigăm își pierde treptat valoarea reală. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Ceea ce ieri costa 10 lei, astăzi poate costa 12, iar peste câteva luni 15. În acest context, mulți oameni se confruntă cu o dublă presiune: pe de o parte, nevoia de a face față cheltuielilor crescute, iar pe de altă parte, frustrarea că economiile acumulate se erodează în tăcere. Care ar fi direcțiile concrete prin care să ne putem consolida rezistența financiară? Organizarea bugetului Un buget bine gândit este fundația economisirii. Modelul clasic 50-30-20 (50% din venituri pentru nevoi esențiale, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii) poate fi un bun punct de plecare. Totuși, în vremuri cu inflație ridicată, aceste proporții pot fi ajustate: poate vei aloca 55–60% pentru nevoi și doar 15% pentru dorințe, păstrând totuși un procent fix, oricât de mic, pentru economii. Ținerea unui jurnal al cheltuielilor (pe hârtie sau cu o aplicație financiară) este esențială pentru a vedea clar unde se duc banii. Multe persoane se miră să descopere că sume mici, cheltuite zilnic pe lucruri aparent banale, ajung să reprezinte sute de lei pe lună. Monitorizarea constantă te ajută să iei decizii informate și să corectezi rapid direcția. Eliminarea pierderilor invizibile Cheltuielile inutile sunt adesea cele mai periculoase pentru buget, tocmai pentru că trec neobservate. Abonamente de streaming nefolosite, cotizații la săli de sport unde nu mai ajungi, aplicații cu plată pe care nu le utilizezi — toate acestea pot fi eliminate fără a-ți afecta semnificativ calitatea vieții. Un alt „inamic tăcut” este risipa alimentară. Planificarea meselor și cumpărăturilor reduce costurile și ajută la evitarea achizițiilor impulsive. De exemplu, stabilirea unui meniu săptămânal și cumpărarea ingredientelor strict necesare nu doar că scade factura la supermarket, dar îți oferă și un control mai bun asupra alimentației. Creează un fond de urgență Un fond de urgență este colacul de salvare financiară în situații neprevăzute: pierderea locului de muncă, o problemă medicală, o reparație urgentă. Specialiștii recomandă să ai rezerve pentru minimum 3–6 luni de cheltuieli esențiale, iar în perioade cu inflație ridicată chiar până la 12 luni. Dacă suma pare mare, începe cu obiective mai mici: strânge echivalentul unei luni de cheltuieli și crește treptat. Important este să construiești acest fond separat de banii din contul curent, pentru a nu fi tentat să îl folosești pentru cumpărături obișnuite. Alege conturi de economii cu dobânzi avantajoase Într-un mediu inflaționist, nu este suficient să economisești; trebuie să te asiguri că banii tăi „lucrează” pentru tine. Conturile cu dobândă ridicată, peste media pieței, sunt o opțiune bună, mai ales dacă dobânda este apropiată sau chiar peste rata inflației. Băncile online tind să ofere randamente mai bune decât instituțiile tradiționale, deoarece au costuri operaționale mai mici. Verifică periodic ofertele și nu ezita să îți muți economiile acolo unde obții cel mai bun raport între siguranță și profit. Investește în instrumente sigure și diversificate Depozitele la termen pot fi o soluție temporară, dar pentru protecția reală împotriva inflației este nevoie de instrumente indexate. Pe termen lung, diversificarea este esențială. Important este să îți calibrezi investițiile în funcție de profilul de risc și de orizontul de timp. Controlează cheltuiala emoțională Nu toate deciziile financiare sunt raționale — de multe ori, emoțiile joacă un rol mai mare decât ne place să recunoaștem. În perioade de inflație, frustrarea și anxietatea pot duce fie la cheltuieli impulsive („măcar să mă bucur acum”), fie la blocaj („nu mai cumpăr nimic”). Pentru a contracara aceste tendințe, leagă economiile de obiective clare și motivante („vreau să strâng 5.000 lei pentru o vacanță” sau „pentru avansul la locuință”). Aplică regula de așteptare 48 de ore înainte de achizițiile importante. În multe cazuri, dorința dispare. Automatizează transferul spre contul de economii imediat după primirea salariului, pentru a elimina riscul de a cheltui banii înainte de a-i pune deoparte. Experimentează strategia „revenge saving” „Revenge saving” este un concept relativ nou, care presupune perioade scurte de economisire agresivă, ca reacție la o perioadă în care bugetul a fost dezechilibrat. Poate fi o provocare de 30 de zile în care să renunți complet la cheltuielile neesențiale. Această abordare are două avantaje: îți reechilibrează rapid finanțele și te ajută să conștientizezi cât de multe dintre cheltuieli nu sunt, de fapt, necesare. Poți spori eficiența acestei strategii punând banii economisiți în conturi separate, fiecare destinat unui scop clar. Investește în tine: cea mai sigură protecție Warren Buffett spune că cea mai bună protecție împotriva inflației este creșterea propriei capacități de a genera venituri. Cursurile de perfecționare, obținerea unor certificări profesionale sau dezvoltarea de abilități rare și căutate pe piață sunt investiții care se apreciază în timp. Spre deosebire de activele financiare, competențele tale nu pot fi devalorizate de inflație, dimpotrivă, îți pot aduce venituri mai mari, pe termen lung. Supraviețuire financiară Economisirea în vremuri de inflație ridicată este mai mult decât un exercițiu de disciplină. Este o strategie de supraviețuire financiară și, în același timp, un mod de a-ți păstra libertatea de a lua decizii fără presiunea constantă a banilor. Prin combinarea unui buget bine organizat, a reducerii pierderilor invizibile, a protejării economiilor și a investiției în propria dezvoltare, poți nu doar să treci cu bine printr-o perioadă dificilă, ci și să ieși mai puternic. Inflația poate eroda valoarea banilor, dar nu îți poate lua capacitatea de a gândi strategic și de a te adapta. Iar în economie, ca și în viață, adaptarea este cheia rezilienței.

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Foto: Facebook
Eveniment

Asociația Pro Infrastructură: „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”, anunță, pe Facebook, Asociația Pro Infrastructură. Asociația susține că, dintre cei care au de încasat bani de la stat, companiile lui Umbrărescu beneficiază de achitarea rapidă a facturilor.  Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Potrivit acestei postări, ministerul Transporturilor ar avea nevoie de 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară.  „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi. În lumina constrângerilor bugetare prezente, liderii politici își pasează responsabilitatea față de șantierele de autostrăzi. Deciziile finale pare-se că vor fi luate tot pompieristic și netransparent, «în coaliție».   În degringolada creată, constructorii se repliază. Cap de listă, Umbrărescu. Nu e prima dată când face asta. În iulie 2022, amenința cu rezilierea unor contracte fiindcă autoritățile nu dădeau ordonanța necesară actualizării prețurilor care au explodat din cauza pandemiei și războiului de la graniță. Atunci noi i-am luat prompt apărarea, pe bună dreptate. Și nu doar lui Umbrărescu, ci tuturor antreprenorilor. Era o chestiune obiectivă care nerezolvată ar fi dus la catastrofa rezilierii multor contracte de miliarde de euro atât pe rutier, cât și pe feroviar.   Însă acum situația e diferită. Statul tocmai a plătit vreo 300 milioane lei către companiile din grupul UMB. Momentan, sunt emise facturi de încă 1,1 miliarde lei în total, cea mai "veche" fiind din 1 august.   Într-adevăr, UMB este cel mai expus antreprenor general, în special pe A7 unde a tras foarte tare, pe cele 10 loturi dintre Buzău și Pașcani acumulând o diferență medie între progresul fizic și cel financiar de 21%. Totuși, nu este cu mult mai mare decât media uzuală, 14-15%, de pe alte șantiere de autostrăzi și drumuri expres.   Statul nu a avut în 2025 plăți restante față de Umbrărescu. Ba mai mult, facturile s-au achitat, în medie, la 2-3 săptămâni de la emitere, mult mai devreme de termenul contractual de plată, 60 de zile. Lucru valabil și pentru ceilalți constructori.   Deși până în prezent plățile au mers ceas, mecanismul se poate gripa instantaneu dacă Transporturile nu primesc 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară de luna viitoare. Banii s-au terminat și în 2024, tot în septembrie. Atunci ex-ministrul Grindeanu a făcut rost de niște mărunțiș. Dar acum nu mai avem alegeri, iar bugetul e țăndări.   Buba și mai mare este că nu vorbim doar de cashflow, pe termen (foarte) scurt. Așa cum v-am avertizat public din 2023, România a contractat mult prea multe proiecte rutiere majore, fapt recunoscut inclusiv de Comisia Europeană. Vedeți comunicatul nostru din 29 iunie, în comentarii deontologii acuzându-ne pe noi că suntem anti-infrastructură.   Realitatea e dură: trebuie făcută o listă de priorități. Cele 5,5 miliarde de euro alocate pe domeniul rutier în Programul Transport se vor consuma prin 2027-2028 fiindcă pe ele se bat proiecte de vreo 25 de miliarde euro, dacă adunăm contractele de finanțare semnate, cererile depuse și loturile care au fost scoase recent din PNRR. Nu socotim alte tronsoane aflate în pregătire sau licitație.   Mai nou, ni se vinde năluca noului program militar SAFE. Dar aici România propune finanțarea A7 Pașcani-Suceava și A8 Pașcani-Iași-Ungheni, secțiuni care nu intră în cele 25 de miliarde de euro calculate de noi în paragraful anterior.   Solicităm guvernanților o dezbatere serioasă, cu argumente tehnice, în care să fie consultați toți actorii relevanți, inclusiv noi. Respingem categoric maimuțăreala cu amenințările cu ieșirea de la guvernare din cauza autostrăzilor și informațiile cu țârâita livrate presei «pe surse» care vorbesc despre «înfrânări» și «prioritizări» făcute din pixul politic, fără transparență”, scrie această asociație.   

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei (sursa: Digi24)
Eveniment

EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariu

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei: judecătoarea Elena Costache menționează doar că este alte vorba de "alte surse" din bugetul CSM. Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Costache a câștigat peste 689.000 de lei. Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 de lei - salariu, 81.816,22 lei - "alte surse", neprecizate). Citește și: Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar Formularul de declarare a averilor cere ca, în cazul oricărui venit, să se precizeze "Serviciul prestat/Obiectul generator de venit". Veniturile din alte surse ale șefei CSM (sursa: CSM) Or, șefa CSM, Elena Costache, a evitat aceste mențiuni în cazul sumei de 81.816,22 lei, preferând formularea "alte surse". Răspuns delirant-lemnos al CSM DeFapt.ro s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii și a cerut detalii în legătură cu aceste "alte surse". Răspunsul CSM este abracadabrant: Răspunsul CSM la întrebările DeFapt.ro (sursa: CSM) Practic, CSM a refuzat să răspundă pentru ce anume primește judecătoarea Costache aproape 82.000 de lei anual.

Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar

Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii: Elena Raluca Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, are câștiguri de aproape 700.000 de lei pe an. Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Costache a câștigat peste 689.000 de lei. Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 de lei - salariu, aproape 82.000 de lei - "alte surse", neprecizate). Declarația de avere menționată, care indică veniturile pe 2023, menționează că, în acel an, actuala șefă a CSM a deschis un cont bancar în care a pus 200.000 de lei. Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii (sursa: CSM) Practic, din peste 689.000 de lei, șefa CSM cheltuie anual 489.000 de lei după ce pune deoparte 200.000 de lei, adică are la dispoziție 40.000 de lei lunar. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Pe portalul CSM nu apare declarația de avere pe 2024, care se depune anual în luna iunie a anului următor (în cazul de față, 2025). Citește și: Șefa CSM spune că o pensie de 11.000 de lei este "mică" și că magistrații au un nivel "mediu" de trai Nu este clar dacă șefa CSM nu a depus acest document ca urmare a deciziei CCR de anonimizare a declarațiilor de avere sau din alt motiv.

Fraude masive descoperite în sistemul medical (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sute de milioane de lei anual din banii Sănătății sunt fraudați, arată rapoartele CNAS

Fraude masive descoperite în sistemul medical. Sute de milioane de lei sunt fraudate anual din fondurile sistemului public de sănătate, conform rapoartelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Fraude masive descoperite în sistemul medical La Iași, controalele au descoperit plăți ilegale de peste 4,3 milioane de lei către medici, clinici și firme din domeniul medical. Citește și: Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă, anunță șeful Cancelariei Prezidențiale În total, 30 de furnizori au fost sancționați pentru decontări nejustificate, inclusiv pentru servicii medicale inexistente, în valoare de peste 850.000 de euro. Autoritățile au identificat 19 metode prin care banii asiguraților au fost extrași ilegal din bugetul Casei Județene de Asigurări de Sănătate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Criză financiară la Filarmonica din Sibiu (sursa: Facebook/SAIFS Sindicatul Artiștilor Instrumentiști din Filarmonica de Stat Sibiu)
Eveniment

Filarmonica din Sibiu concediază nouă muzicieni: nu mai sunt bani de salarii

Criză financiară la Filarmonica din Sibiu: instituția va concedia nouă muzicieni, ca parte a unui plan de reorganizare aprobat luni de Consiliul Județean Sibiu, în cadrul unei ședințe extraordinare. Măsura vine pe fondul lipsei fondurilor necesare pentru plata salariilor. Criză financiară la Filarmonica din Sibiu Potrivit hotărârii adoptate, reorganizarea presupune reducerea numărului total de posturi de la 103 la 86. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Dintre acestea, 3 sunt funcții de conducere, iar 83 sunt posturi de execuție, inclusiv cele ocupate de instrumentiști ai orchestrei. Sindicatele critică decizia de reorganizare Filiala sibiană a Blocului Național Sindical a criticat public pe rețelele sociale decizia de concediere a muzicienilor. În schimb, Sindicatul Salariaților Filarmonicii Sibiu a transmis, printr-un comunicat, că înțelege măsura, considerând că este singura soluție pentru a asigura plata salariilor până la sfârșitul anului. „Luăm act de această decizie, convinși fiind că va asigura, cel puțin până la sfârșitul anului, bugetarea activităților instituției, inclusiv plata salariilor angajaților – între care se numără și cei 54 de instrumentiști ai orchestrei”, se arată în comunicatul sindicatului. Managerul avertizează: fără concedieri, nu sunt bani de salarii Cristian Lupeș, managerul Filarmonicii și dirijor, a declarat că din luna august instituția nu va mai putea plăti integral salariile, dacă nu se aplică măsura de concediere. „Ascunzându-se în spatele jocurilor politice sub falsul pretext al protejării unor angajați, consilierii județeni pun în pericol contractele de muncă ale tuturor celor 92 de salariați ai Filarmonicii”, a avertizat Lupeș în cadrul unei conferințe de presă organizate pe 23 iunie. 10 iulie – termen limită pentru salarii integrale Potrivit managerului, 10 iulie este ultima zi în care angajații Filarmonicii din Sibiu vor mai încasa salarii întregi, dacă nu se aprobă restructurarea. Printre cei vizați de concedieri se numără și lidera sindicatului artiștilor instrumentiști, o pianistă pe care Lupeș o consideră mai puțin esențială pentru activitatea orchestrei, comparativ cu ceilalți muzicieni.

Fără indemnizații pentru ședințele consilierilor locali (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Consilierii locali să nu mai încaseze bani pentru ședințe, propune un consilier local dintr-o comună

Fără indemnizații pentru ședințele consilierilor locali. Un consilier local din comuna Schitu Duca, județul Iași, propune ca aleșii locali să nu mai primească indemnizații lunare. Fără indemnizații pentru ședințele consilierilor locali Andrei Ciubotariu susține că activitatea consilierilor nu justifică plata actuală de 630 de lei pe lună per persoană, sumă care ajunge la aproape 100.000 de lei anual. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Pe lista sa de măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor apare și desființarea funcției de viceprimar. Sub titlul „Schitu Duca merită mai mult!”, Ciubotariu cere reducerea costurilor administrative într-o comună marcată de lipsuri și subdezvoltare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: are mult mai mulți bani decât câștigă

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale: câștigă aproape 6.000 de euro lunar, dar sumele puse deoparte sunt peste cele primite. Salariu lunar de 5.655 de euro Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul de la Curtea de Conturi al președintelui Mihai Busuioc era de 339.331 lei. O medie de 28.277 lei lunar, adică aproximativ 5.655 de euro (aproape 68.000 de euro pe an). Dar numai în 2024, potrivit aceluiași document, Busuioc a deschis un cont la Bank of America de 110.000 de dolari. Despre care cont Busuioc nu a precizat că ar fi al soției. În 2022, șeful Curții de Conturi a mai investit peste 51.000 de euro în fonduri de investiții. Iar în 2020, a mai deschis un cont în care are acum aproape 223.000 de dolari. Din nou, în declarația de avere nu apare nici o precizare că sumele i-ar aparține soției lui Busuioc. Sute de mii de lei, de dolari și de euro În alte conturi, deschise după 2006, proaspătul votat judecător al CCR mai are 160.000 de euro, peste 78.000 de dolari și peste 440.000 de lei. În plus, a acordat și trei împrumuturi în nume personal unor persoane fizice de, în total, 47.000 de euro. Pe scurt, în acest moment, Busuioc are puși deoparte 440.000 de lei, 258.000 de euro și 301.000 de dolari. Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată.    

Unii găgăuzi îi mulțumesc Rusiei pentru bani și cer să nu fie amendați pentru vânzarea votului (sursa: Viorica Tataru)
Investigații

EXCLUSIV Cum a trimis Moscova bani anti-UE în Moldova printr-o companie sponsorizată de Uzbekistan

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu și Stanimir Vaglenov ENGLISH VERSION Un adevărat război politico-financiar a fost dus, prin intermediari, împotriva Republicii Moldova în 2023 și 2024. Miza, enormă: orientarea țării, amplasată strategic între Ucraina și România, fie spre Uniunea Europeană, fie spre Federația Rusă. Astfel, prin intermediul principalului pion al Moscovei în Moldova, politicianul Ilan Șor, zeci de milioane de euro au fost transferați din Rusia în Moldova pentru a corupe alegătorii. Țintele: referendumul referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și alegerile prezidențiale. După ce partidul lui Ilan Șor a fost scos în afara legii în 2023 iar canalele bancare de transfer financiar dinspre Rusia au fost blocate prin efectul sancțiunilor internaționale, intermediarii Kremlinului au căutat alte căi de a introduce sume uriașe de bani în Moldova pentru a convinge alegătorii să voteze împotriva UE. Autoritățile de la Chișinău au deschis anchete-gigant în aceste cazuri și au dat publicității metodele prin care Șor și asociații săi au inundat Moldova cu bani rusești. Una din metodele necunoscute publicului, pe care o prezentăm în exclusivitate în articolul de față, a presupus implicarea unei companii private dintr-o fostă republică sovietică devenită azi un stat independent cu conducere autocrată. Tânărul antreprenor Amiranashvili și soluțiile sale digitale globale La aproape 42 de ani, Giorgi Amiranashvili trăiește visul unei vieți occidentale împlinite: deține integral și conduce o companie digitală de succes, are o familie frumoasă, o soție elegantă, trei copii aproape adolescenți și un stil de viață îndestulat. Proprietarul Global Solutions, Giorgi Amiranashvili (sursa: Facebook/Giorgi Amiranashvili) Pare un antreprenor perfect conectat la secolul al XXI-lea: compania sa, Global Solutions, oferă servicii de dezvoltare/design web, dar și servicii de plăți online sub marca Global Pay Gate.  Imaginile postate pe conturile de social media ale companiei arată angajați tineri și veseli într-un mediu de lucru relaxat, în care timpul este împărțit între ecrane, mersul cu trotineta prin curtea companiei și ședințe de relaxare pe fotolii moi amplasate pe o pe peluză ca de screensaver. Din când în când, compania postează imagini cu aniversări la care se mănâncă pizza, uriașe baloane colorate plutesc peste tot și se aprind lumânări înfipte în torturi. Nu lipsesc nici petrecerile de Halloween, cu costumele aferente. Practic, Amiranashvili ar fi putut înființa această companie oriunde pe glob, în lumea liberă de azi nu ai nevoie decât de o legătură la internet pentru a dezvolta o astfel de afacere. Un georgian la Tașkent și milionul lui de euro Doar că Giorgi Amiranashvili nu se află chiar în lumea liberă. Cel puțin nu conform Freedom House, care acordă țării în care Amiranashvili trăiește calificativul „not free”, cu un punctaj de doar 12 din 100. Este vorba despre „un stat autoritar, cu puține semne de democratizare. Nicio formațiune de opoziție nu funcționează legal. Legislativul și sistemul judiciar servesc, în esență, drept instrumente ale ramurii executive, care inițiază reforme prin decret prezidențial, iar mass-media este în continuare strict controlată de autorități.”, mai arată Freedom House. Țara este Uzbekistan. Iar Giorgi Amiranashvili nu este uzbec, ci un georgian născut la Tbilisi în octombrie 1983, dar care locuiește de 25 de ani la Tașkent.  În capitala uzbecă, Amiranashvili s-a integrat miraculos. Mai ales din punct de vedere al afacerilor. A înființat, ca unic asociat, Global Solutions în mai 2011, când încă nu împlinise 28 de ani, cu aproape un milion de euro. O sumă a cărei proveniență este necunoscută.  Firma preferată a autocrației uzbece Aproape imediat, a primit un contract de la Uztelecom, companie de stat, pentru a realiza Tcity, prima aplicație mobilă din Uzbekistan ce reprezintă un ghid al organizațiilor din orașul Tașkent, așa cum reiese dintr-o scrisoare de mulțumire adresată de Uztelecom companiei Global Solutions în 2012. Era doar primul contract public primit de compania lui Amiranashvili dintr-o lungă serie care avea să urmeze.  Astfel, în anii următori, Global Solutions a realizat pentru compania națională de aviație Uzbekistan Havo Yullari aplicația mobilă UzAirways. Apoi, Global Solutions a dezvoltat aplicația mobilă a Portalului Unificat al Serviciilor Publice Interactive MyGov. Un alt proiect al companiei lui Amiranashvili a fost dezvoltarea aplicației mobile a site-ului oficial al Comisiei Electorale Centrale pe platformele iOS și Android. Printr-o scrisoare, Uzinfocom (Centrul Național Unitar de Stat pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informatice și de Comunicare și Implementarea Sistemelor Informaționale) a mulțumit companiei lui Amiranashvili pentru „activitatea realizată cu succes privind implementarea software-ului pentru utilizarea cardurilor inteligente moderne specializate în cadrul proiectului <Dezvoltarea sistemului informațional unic de identificare a utilizatorilor sistemului "Guvernul electronic"> (etapa 1). Datorită colaborării între Centrul UZINFOCOM și compania „GLOBAL SOLUTIONS”, au fost îndeplinite sarcinile stabilite, inclusiv implementarea funcției de control logic al accesului la computerul personal (autentificare Windows), accesul la portalul Guvernului Electronic (OneID), sistemul de control și administrare a accesului (SCUD), precum și semnătura digitală electronică.” Tot pentru Uzinfocom, Global Solutions s-a ocupat de dezvoltarea și îmbunătățirea aplicației școlare mobile „E-Darslik”. Și Banca Centrală a Uzbekistanului i-a acordat un contract companiei lui Amiranashvili pentru proiectul aplicației mobile a Băncii Centrale pe sistemele de operare Android și iOS. Cabinetul de miniștri al Uzbekistanului i-a mulțumit companiei Global Solutions pentru „proiectul-modul „Inspecția teritoriilor” și aplicația sa mobilă „Yordam.Gov”, realizate cu succes în colaborare cu Centrul UZINFOCOM în cadrul proiectului „Portalul fondului locativ comunal – e-kommunal.uz””. O altă scrisoare de mulțumire a venit din partea Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Uzbekistan pentru că „dezvoltarea aplicației mobile MyGov pentru sistemul de operare iOS, la inițiativa companiei „Global Solutions”, a devenit încă un pas important în perfecționarea și dezvoltarea Portalului unic al serviciilor interactive și guvernamentale (my.gov.uz).”. Tot compania lui Amiranashvili a realizat și „proiectul de dezvoltare a aplicației mobile pentru utilizarea serviciilor interactive ale organelor administrației fiscale de stat”, se arată într-o scrisoare de mulțumire din partea Comitetului de Stat pentru Impozite al Republicii Uzbekistan. Și compania de telefonie Ucell, deținută de statul uzbec prin intermediul Coscom, a beneficiat de serviciile Global Solutions pentru implementarea proiectului magazinului online Alistore.uz. Așadar, încă de la înființare, compania Global Solutions, înființată la Tașkent de georgianul Giorgi Amiranashvili, a funcționat ca o anexă a statului uzbec în domeniul digital. Și a realizat proiecte esențiale pentru infrastructura digitală uzbecă instituțională, beneficiind de o încredere totală din partea regimului autocrat de la Tașkent. Bani pentru moldoveni de la binefăcători anonimi În 2023, Global Solutions a introdus și serviciul de plăți digitale Global Pay, care poate fi accesat și prin aplicația de mesagerie Telegram. O aplicație de mesagerie folosită intens în spațiul ex-sovietic, dar care pune numeroase probleme etice și chiar legale, după cum arată recent deschisul dosar, în Franța, al fondatorului Telegram, Pavel Durov. Nici un an mai târziu, la începutul lui 2024, acest serviciu de plăți al Global Solutions avea să fie folosit pentru a transfera fonduri din Rusia în Republica Moldova. Potrivit unor documente financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, în primele patru luni ale lui 2024 au fost efectuate aproape o mie de transferuri P2P (person to person) către conturile de card ale unor cetățeni moldoveni prin intermediul Global Pay din Uzbekistan.  Lista beneficiarilor moldoveni ai banilor din Uzbekistan este cunoscută autorităților, sumele fiind primite pe conturi de card deschise la bănci din Republica Moldova precum Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB sau FinComBank. Numele plătitorilor, însă, nu au fost identificate, fiind ascunse de către aplicația de plată Global Pay din Uzbekistan, arată documentele financiare consultate de echipa noastră de jurnaliști. Banii din Uzbekistan și schema Guțul Potrivit acelorași documente, majoritatea cetățenilor moldoveni care au primit bani de la binefăcători anonimi din Uzbekistan sunt domiciliați în Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă a Republicii Moldova. De asemenea, beneficiarii din Găgăuzia ai sumelor primite prin intermediul Global Pay au fost pensionari și funcționari publici. Exact aceleași categorii de găgăuzi au fost ținta unei operațiuni de finanțare cu bani rusești care a avut loc exact în perioada în care au fost făcute plățile prin intermediul Global Pay din Uzbekistan. Astfel, pe 9 aprilie 2024, Evghenia Guțul, liderul regiunii Găgăuzia, a semnat, la Moscova, un acord cu banca rusească Промсвязьбанк (Promsviazbank – n.r.), pentru ca pensionarii găgăuzi și angajații la stat din Găgăuzia să primească, lunar, bani din Federația Rusă pe carduri МИР (MIR – n.r.). De fapt, banca rusă, aflată sub sancțiuni internaționale, era implicată ca intermediar - sponsorul real fiind organizația „Evrazia” (la fel, aflată sub sancțiuni internaționale), care avea o singură angajată - o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor. Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale, cu date personale, pentru a primi ajutor de la organizația „Evrazia”. La numărul de telefon indicat în cerere erau trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii se conectau la conturile lor din Promsviazbank. Global Pay din Uzbekistan oferă soluții de plăți online în parteneriat cu sistemele de plăți Uzcard, Humo, Visa și Mastercard. Pe de altă parte, sistemul de plăți Humo din Uzbekistan are parteneriate cu sistemul chinezesc de plăți UnionPay. Iar UnionPay are o colaborare strânsă cu sistemul rusesc de carduri MIR. Astfel, după cum menționează documentele financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, sistemul de plăți Global Pay din Uzbekistan poate servi ca poartă de acces pentru utilizatorii cardurilor MIR la sistemul global de plăți, în ciuda sancțiunilor internaționale aplicate sistemului bancar rusesc. Partenerii Global Pay, o bancă în care statul german are acțiuni În documentele menționate anterior, autoritățile Republicii Moldovene pomenesc și numele băncii Ipak Yuli Bank din Uzbekistan, prin intermediul căreia Global Pay a trimis plăți în Găgăuzia fără a identifica numele plătitorilor. Ipak Yuli Bank, de altfel, este chiar banca la care Global Solutions (firma deținută de Giorgi Amiranashvili care administrează sistemul de plăți Global Pay) își are conturile bancare, potrivit informațiilor oficiale. Ipak Yuli Bank prezintă cu mândrie pe propriul site informația că printre acționarii băncii se numără și DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH. Acest vehicul financiar german este deținut integral de către statul german prin intermediul KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau).  Ipak Yuli Bank nu a răspuns întrebărilor echipei noastre de jurnaliști referitoare la transferurile financiare prin intermediul Globay Pay către cetățeni moldoveni din Găgăuzia. DEG nu comentează „cazuri individuale” Biroul de presă al DEG, însă, a trimis un răspuns întrebărilor noastre, dar fără a comenta tranzacțiile Ipak Yuli Bank/Global Pay către cetățeni moldoveni. „În primul rând, dorim să oferim câteva informații generale despre activitatea noastră ca Instituție de Finanțare a Dezvoltării. Mandatul politicii de dezvoltare al DEG este de a finanța și consilia întreprinderile private care investesc în țări în curs de dezvoltare, acestea fiind factori-cheie ai creării de locuri de muncă și venituri. În acest scop, DEG oferă acestor întreprinderi finanțare pe termen lung, în condiții bazate pe evaluarea riscului, din fonduri proprii. De multe ori, finanțarea pe termen lung nu este disponibilă la nivel local. DEG analizează cu atenție scopul de afaceri al fiecărei întreprinderi și al părților implicate înainte de a lua orice decizie de investiție. Verificarea tuturor partenerilor relevanți pentru o tranzacție (de exemplu, clienți și furnizori) face parte, de asemenea, din procesul de due diligence. Cerințele obligatorii includ, printre altele, identificarea beneficiarilor reali (așa-numita verificare „cunoaște-ți clientul” – KYC). Pe parcursul întregii perioade contractuale, se efectuează verificări periodice privind aspectele legate de conformitate. DEG respectă strict toate legile, cerințele relevante și obligațiile de raportare necesare, inclusiv cele referitoare la prevenirea spălării banilor sau a fraudei. DEG tratează întotdeauna cu maximă seriozitate toate comentariile și indiciile referitoare la investițiile sale și le investighează cu atenție. În cazul unor indicii privind activități neconforme ale clienților, DEG va lua măsuri active și adecvate, implicând, dacă este necesar, expertiză externă. În caz de comportament necorespunzător sau încălcări dovedite ale prevederilor contractuale din partea unui client, se iau măsuri suplimentare, care pot include chiar și încetarea relației de afaceri. Din motive de confidențialitate, nu putem face comentarii cu privire la activități comerciale în cazuri individuale.”, a transmis DEG la solicitarea echipei noastre de jurnaliști. Solicitări similare trimise către KfW, guvernul german și Global Solutions nu au primit nici un răspuns. Miza lui Șor: 300.000 de voturi cumpărate La referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, Rusia și oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare (adăpostit de Moscova), au încercat să cumpere 300.000 de voturi - aproximativ 10% din voturile moldovenilor.  Poliția moldovenească a documentat un milion de transferuri financiare care au ajuns, în septembrie-octombrie 2024, în conturile a 138.000 de moldoveni doar prin intermediul băncii PSB din Rusia. Numărul real al celor mituiți ca să-și vândă votul este însă mult mai mare, deoarece transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, mai multor persoane.  Gruparea Șor a început pregătirile pentru frauda electorală din 2024 cu mult timp înainte. Sub pretextul perfectării cardurilor pentru rețeaua de magazine sociale „Merișor” (deschise de Șor în toată țara) erau ademeniți cei mai nevoiași oameni, fiindu-le colectate datele. Apoi erau atrași în schemă: invitați la proteste antiguvernamentale plătite. Testul reușit al alegerilor fraudate din Găgăuzia Gruparea Șor și-a testat mecanismul de fraudare a alegerilor în luna mai 2023, la alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze (sudul Republicii Moldova). Candidatul lui Șor, Evghenia Guțul, a câștigat acele alegeri.  Oamenii legii au deschis un dosar penal privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a echipei lui Guțul. Poliția susținea că are probe care ar arăta că activiștii partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15.000 de lei pentru a convinge câte 30 de alegători să voteze în favoarea Evgheniei Guțul. Centrul Național Anticorupție a pornit o anchetă penală.  Președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al Guvernului. Ulterior, și Uniunea Europeană a introdus-o pe Guțul, alături de alți oficiali găgăuzi și lideri politici moldoveni, în lista de sancțiuni, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.  În martie 2025, procurorii anticorupție au făcut percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan (guvernator) al Autonomiei Găgăuze. Guțul a fost secretară a fostului partid „Șor” (scos în afara legii în 2023) în perioada 2019-2022 și este acuzată de implicare în acțiuni de finanțare ilegală a formațiunii din Rusia. Momentan se află în arest la domiciliu și riscă șapte ani de închisoare. Ea respinge acuzațiile și spune că dosarul este motivat politic. Kremlinul a condamnat reținerea Evgheniei Guţul. Protest în Găgăuzia împotriva arestării Evgheniei Guțul (sursa: Viorica Tataru) Fiind guvernatoare a Găgăuziei, Guțul a continuat să dezvolte schema grupării lui Ilan Șor, pe care Rusia a refuzat să-l extrădeze Moldovei. Acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari din 2014.  Mecanismul Promsviazbank-Evrazia, replicat la scară națională Schema Promsviazbank-Evrazia, aplicată de Evghenia Guțul în Găgăuzia (vezi mai sus), a fost aplicată la scară națională în cea mai amplă campanie de cumpărare a voturilor din istoria țării. Aceasta a fost dezvăluită în investigația „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024 – investigație premiată la nivel internațional.  În 2023 și 2024, Rusia și gruparea Șor au încercat să introducă bani în Moldova prin toate căile posibile. Scopul era deturnarea votului cetățenilor la alegerile prezidențiale din 2024. În prima fază, la aeroport au fost reținute persoane venind din Rusia cu mii de carduri de debit Pyypl. La punctele vamale terestre au fost depistate genți cu bani. Confruntați cu confiscările de bani de către autorități, coordonatorii schemei de la Moscova au identificat noi metode – organizau transportarea oamenilor loializați din Moldova cu avioanele la Moscova la întâlnire cu Ilan Șor.  În realitate, erau folosiți în calitate de curieri de către gruparea Șor. Fiecare aducea în Moldova sub 10.000 de euro (maximum permis de lege). În aprilie 2024, poliția a intervenit cu percheziții la aeroport în timpul revenirii curierilor de la Moscova (câteva avioane de oameni). Într-o singură zi, oamenii legii au confiscat echivalentul a peste 20 de milioane de lei moldovenești – bani destinați finanțării ilegale a partidelor afiliate lui Șor. Calculele electorale arătau că, pentru a propulsa omul Moscovei la Președinție în Moldova, Kremlinul și gruparea Șor urmau să cumpere 300 de mii de voturi. Cifra a fost enunțată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după primul tur de scrutin.  Zeci de mii de moldoveni, amendați pentru voturi vândute Planul Kremlinului a eșuat la limită, pentru că poliția moldovenească a reușit să confiște peste jumătate din suma prevăzută pentru această operațiune rusească de preluare a controlului asupra Moldovei. Până la ora actuală, au primit amenzi, potrivit poliției de la Chișinău, 15.000 de persoane care și-au vândut votul. În săptămâna următoare publicării acestui articol, vor primi citații încă 6.000 de persoane implicate în schemă, ne-a spus șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu. Amenzile aplicate ajung până la 37.000 de lei moldovenești (aproape 2.000 de euro).  În procedură penală sunt investigați mai mulți coordonatori ai rețelei. Unii au reușit să fugă la Moscova. Potrivit RISE Moldova, în 2024, Ilan Șor a înființat la Moscova cinci companii, deși este dat în urmărire internațională și se afla sub sancțiuni occidentale. În unele dintre aceste firme, el s-a asociat cu bănci de stat din Rusia.  Potrivit jurnaliștilor de la RISE, oligarhul fugar moldovean s-a infiltrat pe piețele din Kîrgîzstan și Emiratele Arabe Unite ca să ocolească sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. Firmele sale îi aduc în continuare venituri de miliarde de ruble. Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri – cele mai importante alegeri parlamentare din istoria statului. De rezultatul acestora va depinde dacă Moldova va adera sau nu la UE până în 2030. Șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că va fi mai complicat decât în 2024 și că Moldova se pregătește de „provocări rusești cum nu s-a mai văzut până acum”.  După intervenția brutală a Rusiei în cele două scrutine din 2024 din Republica Moldova, Parlamentul de la Chișinău a operat modificări consistente în legislație. Amenzile pentru corupție electorală au fost mărite substanțial, partidele implicate în astfel de scheme riscă să fie suspendate și lichidate, iar formațiunile clonă ale partidelor scoase în afara legii urmează a fi, de asemenea, lichidate. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Cum păstrăm banii în siguranță online (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Economie

Cum să ne păstrăm banii în siguranță online: principalele metode de fraudă și cum să ne ferim de ele

Cum păstrăm banii în siguranță online într-o lume tot mai digitalizată: de la plăți cu cardul, aplicații bancare, transferuri digitale, până la cumpărături online, folosim internetul pentru aproape orice ține de bani. Însă, odată cu această comoditate, vin și riscurile. Infractorii cibernetici sunt tot mai inventivi, iar metodele de fraudă evoluează constant. Pentru a ne proteja banii și datele personale, este esențial să înțelegem cum funcționează aceste fraude și ce putem face pentru a le evita. Phishing – când cineva încearcă să te păcălească să oferi informații personale Phishingul este una dintre cele mai răspândite metode de fraudă online. Infractorii trimit e-mailuri, mesaje SMS sau notificări care par să vină de la instituții cunoscute (bănci, furnizori de servicii, magazine online), cerându-ți să îți „verifici” contul, să „reactivezi” un card sau să „confirmi” o plată. Link-ul din mesaj te duce pe un site fals, care seamănă izbitor cu cel real, unde ești rugat să introduci datele tale: nume de utilizator, parolă, coduri PIN sau numărul cardului bancar. Cum te protejezi Nu da click pe link-uri din mesaje nesolicitate. Dacă primești un e-mail suspect de la bancă, accesează site-ul băncii direct, tastând adresa în browser. Verifică mereu adresa site-ului: cele false au deseori greșeli minore (ex: bancatransilvania.ro vs. bancatranslivania.ro). Activează autentificarea în doi pași (2FA) pentru conturile tale, mai ales cele bancare. Astfel, chiar dacă cineva îți află parola, nu se poate conecta fără codul de verificare trimis pe telefon. Nu oferi niciodată date personale prin e-mail sau telefon, dacă nu ai inițiat tu contactul. Frauda cu cardul bancar – copierea datelor cardului sau utilizarea acestuia fără acordul tău O altă metodă frecventă este compromiterea cardului bancar. Infractorii pot copia datele cardului tău atunci când faci o plată online pe un site nesecurizat sau când introduci cardul într-un bancomat compromis (metodă numită „skimming”). Apoi, folosesc aceste date pentru a face plăți fără știrea ta. Cum te protejezi Folosește carduri virtuale pentru cumpărături online. Acestea au un cod unic și o valabilitate limitată, fiind mult mai sigure. Nu salva datele cardului pe site-uri necunoscute sau în browsere. Oricât ar părea de comod, este riscant. Verifică regulat extrasele de cont și activează notificările de tranzacții prin SMS sau aplicație. Astfel, vei ști imediat dacă apare o plată suspectă. Evită utilizarea cardului pe rețele Wi-Fi publice. Dacă este absolut necesar, folosește o conexiune VPN care criptează datele transmise. Anunțuri false și escrocherii pe rețele sociale sau site-uri de vânzări Internetul este plin de oferte care par prea bune ca să fie adevărate – și, de cele mai multe ori, chiar nu sunt reale. Escrocii postează anunțuri de vânzare pentru produse inexistente sau trimit mesaje în care îți spun că ai câștigat un premiu. Ți se cere să plătești o „taxă de livrare” sau să oferi datele cardului pentru a primi câștigul. Cum te protejezi Caută recenzii ale vânzătorului sau site-ului. Dacă nu există sau sunt toate negative, ferește-te.  Nu plăti niciodată în avans pentru produse vândute de persoane fizice necunoscute. Folosește platforme care oferă sisteme de plată securizate. Fii sceptic la oferte foarte ieftine, concursuri sau mesaje care promit câștiguri rapide. De obicei, sunt capcane. Raportează conturile și anunțurile suspecte către platforma pe care le-ai găsit. Apeluri telefonice de la persoane care pretind că sunt de la bancă O metodă clasică, dar încă eficientă, este apelul telefonic prin care cineva se dă drept angajat al băncii și îți spune că s-a detectat o activitate suspectă în contul tău. Ți se cere să confirmi identitatea, să oferi datele cardului sau chiar să „muți” bani într-un cont „sigur” care, de fapt, aparține infractorilor. Cum te protejezi Reține: nicio bancă nu îți va cere vreodată codul PIN, parolele sau datele cardului prin telefon. Închide apelul și sună tu înapoi la numărul oficial al băncii (verifică-l pe site-ul instituției). Nu acționa în grabă, chiar dacă tonul apelului este urgent. Acesta este un truc folosit des de infractori. Tranzacții suspecte în contul bancar O practică tot mai întâlnită este testarea cardurilor sau conturilor bancare prin sume mici, tranzacții aparent inofensive. Dacă nu sunt observate, contul poate fi folosit ulterior pentru sume mari. Cum te protejezi Verifică zilnic sau săptămânal conturile și istoricul tranzacțiilor. Activează notificările automate prin aplicația băncii sau prin SMS. Anunță imediat banca în cazul oricărei tranzacții pe care nu o recunoști, oricât de mică ar fi. Cereri de bani de la „prieteni” pe rețele sociale sau mesagerie Infractorii pot prelua controlul conturilor unor persoane cunoscute ție (prieteni, rude) și îți trimit mesaje în care spun că sunt într-o situație de urgență și au nevoie rapid de bani. În realitate, persoana respectivă a fost victima unui atac informatic. Cum te protejezi Sună persoana respectivă și verifică autenticitatea mesajului. Fii sceptic la cereri urgente, mai ales dacă sunt însoțite de presiuni emoționale. Nu trimite bani prin aplicații necunoscute sau către conturi ale unor persoane străine. Șantajul online și atacurile hacker-ilor Uneori, hackerii obțin acces la conturile tale sau la datele tale personale și încearcă să te șantajeze. Pot susține că au acces la fișiere compromițătoare sau la activitatea ta online. Cum te protejezi Nu deschide atașamente sau linkuri din e-mailuri suspecte. Folosește parole complexe și diferite pentru fiecare cont. Fă backup periodic al fișierelor importante și salvează-le în spații sigure (offline sau în cloud). În cazul unui șantaj, nu plăti. Salvează dovezile și anunță autoritățile. Protejarea dispozitivelor – telefonul și laptopul Dispozitivele tale sunt poarta către conturile bancare și datele personale. Dacă sunt infectate cu aplicații malware, tot ce faci online poate fi monitorizat. Cum te protejezi Instalează aplicații doar din surse oficiale (Google Play, App Store). Nu instala programe din surse necunoscute, chiar dacă ți se par utile sau gratuite. Folosește un program antivirus actualizat pe toate dispozitivele. Activează blocarea ecranului prin parolă, amprentă sau recunoaștere facială. Cum păstrăm banii în siguranță online Siguranța online a banilor noștri ține în mare parte de cât de atenți și informați suntem.  Infractorii mizează pe neatenție, grabă sau naivitate. Învață să recunoști semnalele de alarmă, folosește unelte moderne de securitate (precum autentificarea în doi pași și cardurile virtuale) și nu te grăbi niciodată să oferi date personale sau să faci plăți. Cu puțină vigilență, putem naviga în siguranță în lumea digitală și ne putem proteja economiile muncite din greu. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici.

România, cârpită cu programul „Anghel Saligny” (sursa: Pexels/Alex Ugolkov)
Eveniment

În lipsa banilor PNRR, România se cârpește cu mai puțini bani din Programul "Anghel Saligny"

România, cârpită cu programul „Anghel Saligny”. În lipsa fondurilor din PNRR, județul Iași beneficiază de investiții prin Programul Național „Anghel Saligny”, cu 124 de contracte semnate pentru drumuri, rețele de apă, canalizare și gaze. România, cârpită cu programul „Anghel Saligny” Valoarea totală a proiectelor aprobate se ridică la 1,49 miliarde de lei, dintre care mai sunt de achitat aproximativ 739 milioane. Citește și: Rusia nu recunoaște scrutinul prezidențial din România. "V-aș ruga să nu le numiți alegeri", spune Zaharova (MAE rus) La capitolul rețele de gaz, în județ au fost semnate 11 contracte în valoare de 286,7 milioane de lei, cu plăți restante de 222,4 milioane. Banii vin în contextul întârzierilor din PNRR și reprezintă o soluție de compromis pentru modernizarea infrastructurii locale. Continuarea, în Ziarul de Iași  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră