marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bani

125 articole
Economie

Cum să economisești când prețurile cresc: pași concreți pentru a înfrunta inflația, fără stress

Cum economisim în vremuri de inflație. Inflația nu este doar o statistică economică pe care o auzim la știri, ci un fenomen cu impact direct asupra vieții noastre de zi cu zi. În perioade de inflație mare, economisirea devine nu doar o chestiune de disciplină, ci și de strategie și adaptare psihologică. Cum economisim în vremuri de inflație Atunci când rata inflației depășește creșterea salariilor, fiecare sumă de bani pe care o câștigăm își pierde treptat valoarea reală. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Ceea ce ieri costa 10 lei, astăzi poate costa 12, iar peste câteva luni 15. În acest context, mulți oameni se confruntă cu o dublă presiune: pe de o parte, nevoia de a face față cheltuielilor crescute, iar pe de altă parte, frustrarea că economiile acumulate se erodează în tăcere. Care ar fi direcțiile concrete prin care să ne putem consolida rezistența financiară? Organizarea bugetului Un buget bine gândit este fundația economisirii. Modelul clasic 50-30-20 (50% din venituri pentru nevoi esențiale, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii) poate fi un bun punct de plecare. Totuși, în vremuri cu inflație ridicată, aceste proporții pot fi ajustate: poate vei aloca 55–60% pentru nevoi și doar 15% pentru dorințe, păstrând totuși un procent fix, oricât de mic, pentru economii. Ținerea unui jurnal al cheltuielilor (pe hârtie sau cu o aplicație financiară) este esențială pentru a vedea clar unde se duc banii. Multe persoane se miră să descopere că sume mici, cheltuite zilnic pe lucruri aparent banale, ajung să reprezinte sute de lei pe lună. Monitorizarea constantă te ajută să iei decizii informate și să corectezi rapid direcția. Eliminarea pierderilor invizibile Cheltuielile inutile sunt adesea cele mai periculoase pentru buget, tocmai pentru că trec neobservate. Abonamente de streaming nefolosite, cotizații la săli de sport unde nu mai ajungi, aplicații cu plată pe care nu le utilizezi — toate acestea pot fi eliminate fără a-ți afecta semnificativ calitatea vieții. Un alt „inamic tăcut” este risipa alimentară. Planificarea meselor și cumpărăturilor reduce costurile și ajută la evitarea achizițiilor impulsive. De exemplu, stabilirea unui meniu săptămânal și cumpărarea ingredientelor strict necesare nu doar că scade factura la supermarket, dar îți oferă și un control mai bun asupra alimentației. Creează un fond de urgență Un fond de urgență este colacul de salvare financiară în situații neprevăzute: pierderea locului de muncă, o problemă medicală, o reparație urgentă. Specialiștii recomandă să ai rezerve pentru minimum 3–6 luni de cheltuieli esențiale, iar în perioade cu inflație ridicată chiar până la 12 luni. Dacă suma pare mare, începe cu obiective mai mici: strânge echivalentul unei luni de cheltuieli și crește treptat. Important este să construiești acest fond separat de banii din contul curent, pentru a nu fi tentat să îl folosești pentru cumpărături obișnuite. Alege conturi de economii cu dobânzi avantajoase Într-un mediu inflaționist, nu este suficient să economisești; trebuie să te asiguri că banii tăi „lucrează” pentru tine. Conturile cu dobândă ridicată, peste media pieței, sunt o opțiune bună, mai ales dacă dobânda este apropiată sau chiar peste rata inflației. Băncile online tind să ofere randamente mai bune decât instituțiile tradiționale, deoarece au costuri operaționale mai mici. Verifică periodic ofertele și nu ezita să îți muți economiile acolo unde obții cel mai bun raport între siguranță și profit. Investește în instrumente sigure și diversificate Depozitele la termen pot fi o soluție temporară, dar pentru protecția reală împotriva inflației este nevoie de instrumente indexate. Pe termen lung, diversificarea este esențială. Important este să îți calibrezi investițiile în funcție de profilul de risc și de orizontul de timp. Controlează cheltuiala emoțională Nu toate deciziile financiare sunt raționale — de multe ori, emoțiile joacă un rol mai mare decât ne place să recunoaștem. În perioade de inflație, frustrarea și anxietatea pot duce fie la cheltuieli impulsive („măcar să mă bucur acum”), fie la blocaj („nu mai cumpăr nimic”). Pentru a contracara aceste tendințe, leagă economiile de obiective clare și motivante („vreau să strâng 5.000 lei pentru o vacanță” sau „pentru avansul la locuință”). Aplică regula de așteptare 48 de ore înainte de achizițiile importante. În multe cazuri, dorința dispare. Automatizează transferul spre contul de economii imediat după primirea salariului, pentru a elimina riscul de a cheltui banii înainte de a-i pune deoparte. Experimentează strategia „revenge saving” „Revenge saving” este un concept relativ nou, care presupune perioade scurte de economisire agresivă, ca reacție la o perioadă în care bugetul a fost dezechilibrat. Poate fi o provocare de 30 de zile în care să renunți complet la cheltuielile neesențiale. Această abordare are două avantaje: îți reechilibrează rapid finanțele și te ajută să conștientizezi cât de multe dintre cheltuieli nu sunt, de fapt, necesare. Poți spori eficiența acestei strategii punând banii economisiți în conturi separate, fiecare destinat unui scop clar. Investește în tine: cea mai sigură protecție Warren Buffett spune că cea mai bună protecție împotriva inflației este creșterea propriei capacități de a genera venituri. Cursurile de perfecționare, obținerea unor certificări profesionale sau dezvoltarea de abilități rare și căutate pe piață sunt investiții care se apreciază în timp. Spre deosebire de activele financiare, competențele tale nu pot fi devalorizate de inflație, dimpotrivă, îți pot aduce venituri mai mari, pe termen lung. Supraviețuire financiară Economisirea în vremuri de inflație ridicată este mai mult decât un exercițiu de disciplină. Este o strategie de supraviețuire financiară și, în același timp, un mod de a-ți păstra libertatea de a lua decizii fără presiunea constantă a banilor. Prin combinarea unui buget bine organizat, a reducerii pierderilor invizibile, a protejării economiilor și a investiției în propria dezvoltare, poți nu doar să treci cu bine printr-o perioadă dificilă, ci și să ieși mai puternic. Inflația poate eroda valoarea banilor, dar nu îți poate lua capacitatea de a gândi strategic și de a te adapta. Iar în economie, ca și în viață, adaptarea este cheia rezilienței.

Cum economisim în vremuri de inflație (sursa: Pexels/maitree rimthong)
„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Foto: Facebook
Eveniment

Asociația Pro Infrastructură: „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”, anunță, pe Facebook, Asociația Pro Infrastructură. Asociația susține că, dintre cei care au de încasat bani de la stat, companiile lui Umbrărescu beneficiază de achitarea rapidă a facturilor.  Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Potrivit acestei postări, ministerul Transporturilor ar avea nevoie de 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară.  „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi. În lumina constrângerilor bugetare prezente, liderii politici își pasează responsabilitatea față de șantierele de autostrăzi. Deciziile finale pare-se că vor fi luate tot pompieristic și netransparent, «în coaliție».   În degringolada creată, constructorii se repliază. Cap de listă, Umbrărescu. Nu e prima dată când face asta. În iulie 2022, amenința cu rezilierea unor contracte fiindcă autoritățile nu dădeau ordonanța necesară actualizării prețurilor care au explodat din cauza pandemiei și războiului de la graniță. Atunci noi i-am luat prompt apărarea, pe bună dreptate. Și nu doar lui Umbrărescu, ci tuturor antreprenorilor. Era o chestiune obiectivă care nerezolvată ar fi dus la catastrofa rezilierii multor contracte de miliarde de euro atât pe rutier, cât și pe feroviar.   Însă acum situația e diferită. Statul tocmai a plătit vreo 300 milioane lei către companiile din grupul UMB. Momentan, sunt emise facturi de încă 1,1 miliarde lei în total, cea mai "veche" fiind din 1 august.   Într-adevăr, UMB este cel mai expus antreprenor general, în special pe A7 unde a tras foarte tare, pe cele 10 loturi dintre Buzău și Pașcani acumulând o diferență medie între progresul fizic și cel financiar de 21%. Totuși, nu este cu mult mai mare decât media uzuală, 14-15%, de pe alte șantiere de autostrăzi și drumuri expres.   Statul nu a avut în 2025 plăți restante față de Umbrărescu. Ba mai mult, facturile s-au achitat, în medie, la 2-3 săptămâni de la emitere, mult mai devreme de termenul contractual de plată, 60 de zile. Lucru valabil și pentru ceilalți constructori.   Deși până în prezent plățile au mers ceas, mecanismul se poate gripa instantaneu dacă Transporturile nu primesc 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară de luna viitoare. Banii s-au terminat și în 2024, tot în septembrie. Atunci ex-ministrul Grindeanu a făcut rost de niște mărunțiș. Dar acum nu mai avem alegeri, iar bugetul e țăndări.   Buba și mai mare este că nu vorbim doar de cashflow, pe termen (foarte) scurt. Așa cum v-am avertizat public din 2023, România a contractat mult prea multe proiecte rutiere majore, fapt recunoscut inclusiv de Comisia Europeană. Vedeți comunicatul nostru din 29 iunie, în comentarii deontologii acuzându-ne pe noi că suntem anti-infrastructură.   Realitatea e dură: trebuie făcută o listă de priorități. Cele 5,5 miliarde de euro alocate pe domeniul rutier în Programul Transport se vor consuma prin 2027-2028 fiindcă pe ele se bat proiecte de vreo 25 de miliarde euro, dacă adunăm contractele de finanțare semnate, cererile depuse și loturile care au fost scoase recent din PNRR. Nu socotim alte tronsoane aflate în pregătire sau licitație.   Mai nou, ni se vinde năluca noului program militar SAFE. Dar aici România propune finanțarea A7 Pașcani-Suceava și A8 Pașcani-Iași-Ungheni, secțiuni care nu intră în cele 25 de miliarde de euro calculate de noi în paragraful anterior.   Solicităm guvernanților o dezbatere serioasă, cu argumente tehnice, în care să fie consultați toți actorii relevanți, inclusiv noi. Respingem categoric maimuțăreala cu amenințările cu ieșirea de la guvernare din cauza autostrăzilor și informațiile cu țârâita livrate presei «pe surse» care vorbesc despre «înfrânări» și «prioritizări» făcute din pixul politic, fără transparență”, scrie această asociație.   

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei (sursa: Digi24)
Eveniment

EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariu

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei: judecătoarea Elena Costache menționează doar că este alte vorba de "alte surse" din bugetul CSM. Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Costache a câștigat peste 689.000 de lei. Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 de lei - salariu, 81.816,22 lei - "alte surse", neprecizate). Citește și: Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar Formularul de declarare a averilor cere ca, în cazul oricărui venit, să se precizeze "Serviciul prestat/Obiectul generator de venit". Veniturile din alte surse ale șefei CSM (sursa: CSM) Or, șefa CSM, Elena Costache, a evitat aceste mențiuni în cazul sumei de 81.816,22 lei, preferând formularea "alte surse". Răspuns delirant-lemnos al CSM DeFapt.ro s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii și a cerut detalii în legătură cu aceste "alte surse". Răspunsul CSM este abracadabrant: Răspunsul CSM la întrebările DeFapt.ro (sursa: CSM) Practic, CSM a refuzat să răspundă pentru ce anume primește judecătoarea Costache aproape 82.000 de lei anual.

Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar

Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii: Elena Raluca Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, are câștiguri de aproape 700.000 de lei pe an. Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Costache a câștigat peste 689.000 de lei. Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 de lei - salariu, aproape 82.000 de lei - "alte surse", neprecizate). Declarația de avere menționată, care indică veniturile pe 2023, menționează că, în acel an, actuala șefă a CSM a deschis un cont bancar în care a pus 200.000 de lei. Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii (sursa: CSM) Practic, din peste 689.000 de lei, șefa CSM cheltuie anual 489.000 de lei după ce pune deoparte 200.000 de lei, adică are la dispoziție 40.000 de lei lunar. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Pe portalul CSM nu apare declarația de avere pe 2024, care se depune anual în luna iunie a anului următor (în cazul de față, 2025). Citește și: Șefa CSM spune că o pensie de 11.000 de lei este "mică" și că magistrații au un nivel "mediu" de trai Nu este clar dacă șefa CSM nu a depus acest document ca urmare a deciziei CCR de anonimizare a declarațiilor de avere sau din alt motiv.

Fraude masive descoperite în sistemul medical (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sute de milioane de lei anual din banii Sănătății sunt fraudați, arată rapoartele CNAS

Fraude masive descoperite în sistemul medical. Sute de milioane de lei sunt fraudate anual din fondurile sistemului public de sănătate, conform rapoartelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Fraude masive descoperite în sistemul medical La Iași, controalele au descoperit plăți ilegale de peste 4,3 milioane de lei către medici, clinici și firme din domeniul medical. Citește și: Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă, anunță șeful Cancelariei Prezidențiale În total, 30 de furnizori au fost sancționați pentru decontări nejustificate, inclusiv pentru servicii medicale inexistente, în valoare de peste 850.000 de euro. Autoritățile au identificat 19 metode prin care banii asiguraților au fost extrași ilegal din bugetul Casei Județene de Asigurări de Sănătate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Criză financiară la Filarmonica din Sibiu (sursa: Facebook/SAIFS Sindicatul Artiștilor Instrumentiști din Filarmonica de Stat Sibiu)
Eveniment

Filarmonica din Sibiu concediază nouă muzicieni: nu mai sunt bani de salarii

Criză financiară la Filarmonica din Sibiu: instituția va concedia nouă muzicieni, ca parte a unui plan de reorganizare aprobat luni de Consiliul Județean Sibiu, în cadrul unei ședințe extraordinare. Măsura vine pe fondul lipsei fondurilor necesare pentru plata salariilor. Criză financiară la Filarmonica din Sibiu Potrivit hotărârii adoptate, reorganizarea presupune reducerea numărului total de posturi de la 103 la 86. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Dintre acestea, 3 sunt funcții de conducere, iar 83 sunt posturi de execuție, inclusiv cele ocupate de instrumentiști ai orchestrei. Sindicatele critică decizia de reorganizare Filiala sibiană a Blocului Național Sindical a criticat public pe rețelele sociale decizia de concediere a muzicienilor. În schimb, Sindicatul Salariaților Filarmonicii Sibiu a transmis, printr-un comunicat, că înțelege măsura, considerând că este singura soluție pentru a asigura plata salariilor până la sfârșitul anului. „Luăm act de această decizie, convinși fiind că va asigura, cel puțin până la sfârșitul anului, bugetarea activităților instituției, inclusiv plata salariilor angajaților – între care se numără și cei 54 de instrumentiști ai orchestrei”, se arată în comunicatul sindicatului. Managerul avertizează: fără concedieri, nu sunt bani de salarii Cristian Lupeș, managerul Filarmonicii și dirijor, a declarat că din luna august instituția nu va mai putea plăti integral salariile, dacă nu se aplică măsura de concediere. „Ascunzându-se în spatele jocurilor politice sub falsul pretext al protejării unor angajați, consilierii județeni pun în pericol contractele de muncă ale tuturor celor 92 de salariați ai Filarmonicii”, a avertizat Lupeș în cadrul unei conferințe de presă organizate pe 23 iunie. 10 iulie – termen limită pentru salarii integrale Potrivit managerului, 10 iulie este ultima zi în care angajații Filarmonicii din Sibiu vor mai încasa salarii întregi, dacă nu se aprobă restructurarea. Printre cei vizați de concedieri se numără și lidera sindicatului artiștilor instrumentiști, o pianistă pe care Lupeș o consideră mai puțin esențială pentru activitatea orchestrei, comparativ cu ceilalți muzicieni.

Fără indemnizații pentru ședințele consilierilor locali (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Consilierii locali să nu mai încaseze bani pentru ședințe, propune un consilier local dintr-o comună

Fără indemnizații pentru ședințele consilierilor locali. Un consilier local din comuna Schitu Duca, județul Iași, propune ca aleșii locali să nu mai primească indemnizații lunare. Fără indemnizații pentru ședințele consilierilor locali Andrei Ciubotariu susține că activitatea consilierilor nu justifică plata actuală de 630 de lei pe lună per persoană, sumă care ajunge la aproape 100.000 de lei anual. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Pe lista sa de măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor apare și desființarea funcției de viceprimar. Sub titlul „Schitu Duca merită mai mult!”, Ciubotariu cere reducerea costurilor administrative într-o comună marcată de lipsuri și subdezvoltare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: are mult mai mulți bani decât câștigă

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale: câștigă aproape 6.000 de euro lunar, dar sumele puse deoparte sunt peste cele primite. Salariu lunar de 5.655 de euro Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul de la Curtea de Conturi al președintelui Mihai Busuioc era de 339.331 lei. O medie de 28.277 lei lunar, adică aproximativ 5.655 de euro (aproape 68.000 de euro pe an). Dar numai în 2024, potrivit aceluiași document, Busuioc a deschis un cont la Bank of America de 110.000 de dolari. Despre care cont Busuioc nu a precizat că ar fi al soției. În 2022, șeful Curții de Conturi a mai investit peste 51.000 de euro în fonduri de investiții. Iar în 2020, a mai deschis un cont în care are acum aproape 223.000 de dolari. Din nou, în declarația de avere nu apare nici o precizare că sumele i-ar aparține soției lui Busuioc. Sute de mii de lei, de dolari și de euro În alte conturi, deschise după 2006, proaspătul votat judecător al CCR mai are 160.000 de euro, peste 78.000 de dolari și peste 440.000 de lei. În plus, a acordat și trei împrumuturi în nume personal unor persoane fizice de, în total, 47.000 de euro. Pe scurt, în acest moment, Busuioc are puși deoparte 440.000 de lei, 258.000 de euro și 301.000 de dolari. Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată.    

Unii găgăuzi îi mulțumesc Rusiei pentru bani și cer să nu fie amendați pentru vânzarea votului (sursa: Viorica Tataru)
Investigații

EXCLUSIV Cum a trimis Moscova bani anti-UE în Moldova printr-o companie sponsorizată de Uzbekistan

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu și Stanimir Vaglenov ENGLISH VERSION Un adevărat război politico-financiar a fost dus, prin intermediari, împotriva Republicii Moldova în 2023 și 2024. Miza, enormă: orientarea țării, amplasată strategic între Ucraina și România, fie spre Uniunea Europeană, fie spre Federația Rusă. Astfel, prin intermediul principalului pion al Moscovei în Moldova, politicianul Ilan Șor, zeci de milioane de euro au fost transferați din Rusia în Moldova pentru a corupe alegătorii. Țintele: referendumul referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și alegerile prezidențiale. După ce partidul lui Ilan Șor a fost scos în afara legii în 2023 iar canalele bancare de transfer financiar dinspre Rusia au fost blocate prin efectul sancțiunilor internaționale, intermediarii Kremlinului au căutat alte căi de a introduce sume uriașe de bani în Moldova pentru a convinge alegătorii să voteze împotriva UE. Autoritățile de la Chișinău au deschis anchete-gigant în aceste cazuri și au dat publicității metodele prin care Șor și asociații săi au inundat Moldova cu bani rusești. Una din metodele necunoscute publicului, pe care o prezentăm în exclusivitate în articolul de față, a presupus implicarea unei companii private dintr-o fostă republică sovietică devenită azi un stat independent cu conducere autocrată. Tânărul antreprenor Amiranashvili și soluțiile sale digitale globale La aproape 42 de ani, Giorgi Amiranashvili trăiește visul unei vieți occidentale împlinite: deține integral și conduce o companie digitală de succes, are o familie frumoasă, o soție elegantă, trei copii aproape adolescenți și un stil de viață îndestulat. Proprietarul Global Solutions, Giorgi Amiranashvili (sursa: Facebook/Giorgi Amiranashvili) Pare un antreprenor perfect conectat la secolul al XXI-lea: compania sa, Global Solutions, oferă servicii de dezvoltare/design web, dar și servicii de plăți online sub marca Global Pay Gate.  Imaginile postate pe conturile de social media ale companiei arată angajați tineri și veseli într-un mediu de lucru relaxat, în care timpul este împărțit între ecrane, mersul cu trotineta prin curtea companiei și ședințe de relaxare pe fotolii moi amplasate pe o pe peluză ca de screensaver. Din când în când, compania postează imagini cu aniversări la care se mănâncă pizza, uriașe baloane colorate plutesc peste tot și se aprind lumânări înfipte în torturi. Nu lipsesc nici petrecerile de Halloween, cu costumele aferente. Practic, Amiranashvili ar fi putut înființa această companie oriunde pe glob, în lumea liberă de azi nu ai nevoie decât de o legătură la internet pentru a dezvolta o astfel de afacere. Un georgian la Tașkent și milionul lui de euro Doar că Giorgi Amiranashvili nu se află chiar în lumea liberă. Cel puțin nu conform Freedom House, care acordă țării în care Amiranashvili trăiește calificativul „not free”, cu un punctaj de doar 12 din 100. Este vorba despre „un stat autoritar, cu puține semne de democratizare. Nicio formațiune de opoziție nu funcționează legal. Legislativul și sistemul judiciar servesc, în esență, drept instrumente ale ramurii executive, care inițiază reforme prin decret prezidențial, iar mass-media este în continuare strict controlată de autorități.”, mai arată Freedom House. Țara este Uzbekistan. Iar Giorgi Amiranashvili nu este uzbec, ci un georgian născut la Tbilisi în octombrie 1983, dar care locuiește de 25 de ani la Tașkent.  În capitala uzbecă, Amiranashvili s-a integrat miraculos. Mai ales din punct de vedere al afacerilor. A înființat, ca unic asociat, Global Solutions în mai 2011, când încă nu împlinise 28 de ani, cu aproape un milion de euro. O sumă a cărei proveniență este necunoscută.  Firma preferată a autocrației uzbece Aproape imediat, a primit un contract de la Uztelecom, companie de stat, pentru a realiza Tcity, prima aplicație mobilă din Uzbekistan ce reprezintă un ghid al organizațiilor din orașul Tașkent, așa cum reiese dintr-o scrisoare de mulțumire adresată de Uztelecom companiei Global Solutions în 2012. Era doar primul contract public primit de compania lui Amiranashvili dintr-o lungă serie care avea să urmeze.  Astfel, în anii următori, Global Solutions a realizat pentru compania națională de aviație Uzbekistan Havo Yullari aplicația mobilă UzAirways. Apoi, Global Solutions a dezvoltat aplicația mobilă a Portalului Unificat al Serviciilor Publice Interactive MyGov. Un alt proiect al companiei lui Amiranashvili a fost dezvoltarea aplicației mobile a site-ului oficial al Comisiei Electorale Centrale pe platformele iOS și Android. Printr-o scrisoare, Uzinfocom (Centrul Național Unitar de Stat pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informatice și de Comunicare și Implementarea Sistemelor Informaționale) a mulțumit companiei lui Amiranashvili pentru „activitatea realizată cu succes privind implementarea software-ului pentru utilizarea cardurilor inteligente moderne specializate în cadrul proiectului <Dezvoltarea sistemului informațional unic de identificare a utilizatorilor sistemului "Guvernul electronic"> (etapa 1). Datorită colaborării între Centrul UZINFOCOM și compania „GLOBAL SOLUTIONS”, au fost îndeplinite sarcinile stabilite, inclusiv implementarea funcției de control logic al accesului la computerul personal (autentificare Windows), accesul la portalul Guvernului Electronic (OneID), sistemul de control și administrare a accesului (SCUD), precum și semnătura digitală electronică.” Tot pentru Uzinfocom, Global Solutions s-a ocupat de dezvoltarea și îmbunătățirea aplicației școlare mobile „E-Darslik”. Și Banca Centrală a Uzbekistanului i-a acordat un contract companiei lui Amiranashvili pentru proiectul aplicației mobile a Băncii Centrale pe sistemele de operare Android și iOS. Cabinetul de miniștri al Uzbekistanului i-a mulțumit companiei Global Solutions pentru „proiectul-modul „Inspecția teritoriilor” și aplicația sa mobilă „Yordam.Gov”, realizate cu succes în colaborare cu Centrul UZINFOCOM în cadrul proiectului „Portalul fondului locativ comunal – e-kommunal.uz””. O altă scrisoare de mulțumire a venit din partea Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Uzbekistan pentru că „dezvoltarea aplicației mobile MyGov pentru sistemul de operare iOS, la inițiativa companiei „Global Solutions”, a devenit încă un pas important în perfecționarea și dezvoltarea Portalului unic al serviciilor interactive și guvernamentale (my.gov.uz).”. Tot compania lui Amiranashvili a realizat și „proiectul de dezvoltare a aplicației mobile pentru utilizarea serviciilor interactive ale organelor administrației fiscale de stat”, se arată într-o scrisoare de mulțumire din partea Comitetului de Stat pentru Impozite al Republicii Uzbekistan. Și compania de telefonie Ucell, deținută de statul uzbec prin intermediul Coscom, a beneficiat de serviciile Global Solutions pentru implementarea proiectului magazinului online Alistore.uz. Așadar, încă de la înființare, compania Global Solutions, înființată la Tașkent de georgianul Giorgi Amiranashvili, a funcționat ca o anexă a statului uzbec în domeniul digital. Și a realizat proiecte esențiale pentru infrastructura digitală uzbecă instituțională, beneficiind de o încredere totală din partea regimului autocrat de la Tașkent. Bani pentru moldoveni de la binefăcători anonimi În 2023, Global Solutions a introdus și serviciul de plăți digitale Global Pay, care poate fi accesat și prin aplicația de mesagerie Telegram. O aplicație de mesagerie folosită intens în spațiul ex-sovietic, dar care pune numeroase probleme etice și chiar legale, după cum arată recent deschisul dosar, în Franța, al fondatorului Telegram, Pavel Durov. Nici un an mai târziu, la începutul lui 2024, acest serviciu de plăți al Global Solutions avea să fie folosit pentru a transfera fonduri din Rusia în Republica Moldova. Potrivit unor documente financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, în primele patru luni ale lui 2024 au fost efectuate aproape o mie de transferuri P2P (person to person) către conturile de card ale unor cetățeni moldoveni prin intermediul Global Pay din Uzbekistan.  Lista beneficiarilor moldoveni ai banilor din Uzbekistan este cunoscută autorităților, sumele fiind primite pe conturi de card deschise la bănci din Republica Moldova precum Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB sau FinComBank. Numele plătitorilor, însă, nu au fost identificate, fiind ascunse de către aplicația de plată Global Pay din Uzbekistan, arată documentele financiare consultate de echipa noastră de jurnaliști. Banii din Uzbekistan și schema Guțul Potrivit acelorași documente, majoritatea cetățenilor moldoveni care au primit bani de la binefăcători anonimi din Uzbekistan sunt domiciliați în Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă a Republicii Moldova. De asemenea, beneficiarii din Găgăuzia ai sumelor primite prin intermediul Global Pay au fost pensionari și funcționari publici. Exact aceleași categorii de găgăuzi au fost ținta unei operațiuni de finanțare cu bani rusești care a avut loc exact în perioada în care au fost făcute plățile prin intermediul Global Pay din Uzbekistan. Astfel, pe 9 aprilie 2024, Evghenia Guțul, liderul regiunii Găgăuzia, a semnat, la Moscova, un acord cu banca rusească Промсвязьбанк (Promsviazbank – n.r.), pentru ca pensionarii găgăuzi și angajații la stat din Găgăuzia să primească, lunar, bani din Federația Rusă pe carduri МИР (MIR – n.r.). De fapt, banca rusă, aflată sub sancțiuni internaționale, era implicată ca intermediar - sponsorul real fiind organizația „Evrazia” (la fel, aflată sub sancțiuni internaționale), care avea o singură angajată - o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor. Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale, cu date personale, pentru a primi ajutor de la organizația „Evrazia”. La numărul de telefon indicat în cerere erau trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii se conectau la conturile lor din Promsviazbank. Global Pay din Uzbekistan oferă soluții de plăți online în parteneriat cu sistemele de plăți Uzcard, Humo, Visa și Mastercard. Pe de altă parte, sistemul de plăți Humo din Uzbekistan are parteneriate cu sistemul chinezesc de plăți UnionPay. Iar UnionPay are o colaborare strânsă cu sistemul rusesc de carduri MIR. Astfel, după cum menționează documentele financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, sistemul de plăți Global Pay din Uzbekistan poate servi ca poartă de acces pentru utilizatorii cardurilor MIR la sistemul global de plăți, în ciuda sancțiunilor internaționale aplicate sistemului bancar rusesc. Partenerii Global Pay, o bancă în care statul german are acțiuni În documentele menționate anterior, autoritățile Republicii Moldovene pomenesc și numele băncii Ipak Yuli Bank din Uzbekistan, prin intermediul căreia Global Pay a trimis plăți în Găgăuzia fără a identifica numele plătitorilor. Ipak Yuli Bank, de altfel, este chiar banca la care Global Solutions (firma deținută de Giorgi Amiranashvili care administrează sistemul de plăți Global Pay) își are conturile bancare, potrivit informațiilor oficiale. Ipak Yuli Bank prezintă cu mândrie pe propriul site informația că printre acționarii băncii se numără și DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH. Acest vehicul financiar german este deținut integral de către statul german prin intermediul KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau).  Ipak Yuli Bank nu a răspuns întrebărilor echipei noastre de jurnaliști referitoare la transferurile financiare prin intermediul Globay Pay către cetățeni moldoveni din Găgăuzia. DEG nu comentează „cazuri individuale” Biroul de presă al DEG, însă, a trimis un răspuns întrebărilor noastre, dar fără a comenta tranzacțiile Ipak Yuli Bank/Global Pay către cetățeni moldoveni. „În primul rând, dorim să oferim câteva informații generale despre activitatea noastră ca Instituție de Finanțare a Dezvoltării. Mandatul politicii de dezvoltare al DEG este de a finanța și consilia întreprinderile private care investesc în țări în curs de dezvoltare, acestea fiind factori-cheie ai creării de locuri de muncă și venituri. În acest scop, DEG oferă acestor întreprinderi finanțare pe termen lung, în condiții bazate pe evaluarea riscului, din fonduri proprii. De multe ori, finanțarea pe termen lung nu este disponibilă la nivel local. DEG analizează cu atenție scopul de afaceri al fiecărei întreprinderi și al părților implicate înainte de a lua orice decizie de investiție. Verificarea tuturor partenerilor relevanți pentru o tranzacție (de exemplu, clienți și furnizori) face parte, de asemenea, din procesul de due diligence. Cerințele obligatorii includ, printre altele, identificarea beneficiarilor reali (așa-numita verificare „cunoaște-ți clientul” – KYC). Pe parcursul întregii perioade contractuale, se efectuează verificări periodice privind aspectele legate de conformitate. DEG respectă strict toate legile, cerințele relevante și obligațiile de raportare necesare, inclusiv cele referitoare la prevenirea spălării banilor sau a fraudei. DEG tratează întotdeauna cu maximă seriozitate toate comentariile și indiciile referitoare la investițiile sale și le investighează cu atenție. În cazul unor indicii privind activități neconforme ale clienților, DEG va lua măsuri active și adecvate, implicând, dacă este necesar, expertiză externă. În caz de comportament necorespunzător sau încălcări dovedite ale prevederilor contractuale din partea unui client, se iau măsuri suplimentare, care pot include chiar și încetarea relației de afaceri. Din motive de confidențialitate, nu putem face comentarii cu privire la activități comerciale în cazuri individuale.”, a transmis DEG la solicitarea echipei noastre de jurnaliști. Solicitări similare trimise către KfW, guvernul german și Global Solutions nu au primit nici un răspuns. Miza lui Șor: 300.000 de voturi cumpărate La referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, Rusia și oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare (adăpostit de Moscova), au încercat să cumpere 300.000 de voturi - aproximativ 10% din voturile moldovenilor.  Poliția moldovenească a documentat un milion de transferuri financiare care au ajuns, în septembrie-octombrie 2024, în conturile a 138.000 de moldoveni doar prin intermediul băncii PSB din Rusia. Numărul real al celor mituiți ca să-și vândă votul este însă mult mai mare, deoarece transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, mai multor persoane.  Gruparea Șor a început pregătirile pentru frauda electorală din 2024 cu mult timp înainte. Sub pretextul perfectării cardurilor pentru rețeaua de magazine sociale „Merișor” (deschise de Șor în toată țara) erau ademeniți cei mai nevoiași oameni, fiindu-le colectate datele. Apoi erau atrași în schemă: invitați la proteste antiguvernamentale plătite. Testul reușit al alegerilor fraudate din Găgăuzia Gruparea Șor și-a testat mecanismul de fraudare a alegerilor în luna mai 2023, la alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze (sudul Republicii Moldova). Candidatul lui Șor, Evghenia Guțul, a câștigat acele alegeri.  Oamenii legii au deschis un dosar penal privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a echipei lui Guțul. Poliția susținea că are probe care ar arăta că activiștii partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15.000 de lei pentru a convinge câte 30 de alegători să voteze în favoarea Evgheniei Guțul. Centrul Național Anticorupție a pornit o anchetă penală.  Președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al Guvernului. Ulterior, și Uniunea Europeană a introdus-o pe Guțul, alături de alți oficiali găgăuzi și lideri politici moldoveni, în lista de sancțiuni, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.  În martie 2025, procurorii anticorupție au făcut percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan (guvernator) al Autonomiei Găgăuze. Guțul a fost secretară a fostului partid „Șor” (scos în afara legii în 2023) în perioada 2019-2022 și este acuzată de implicare în acțiuni de finanțare ilegală a formațiunii din Rusia. Momentan se află în arest la domiciliu și riscă șapte ani de închisoare. Ea respinge acuzațiile și spune că dosarul este motivat politic. Kremlinul a condamnat reținerea Evgheniei Guţul. Protest în Găgăuzia împotriva arestării Evgheniei Guțul (sursa: Viorica Tataru) Fiind guvernatoare a Găgăuziei, Guțul a continuat să dezvolte schema grupării lui Ilan Șor, pe care Rusia a refuzat să-l extrădeze Moldovei. Acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari din 2014.  Mecanismul Promsviazbank-Evrazia, replicat la scară națională Schema Promsviazbank-Evrazia, aplicată de Evghenia Guțul în Găgăuzia (vezi mai sus), a fost aplicată la scară națională în cea mai amplă campanie de cumpărare a voturilor din istoria țării. Aceasta a fost dezvăluită în investigația „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024 – investigație premiată la nivel internațional.  În 2023 și 2024, Rusia și gruparea Șor au încercat să introducă bani în Moldova prin toate căile posibile. Scopul era deturnarea votului cetățenilor la alegerile prezidențiale din 2024. În prima fază, la aeroport au fost reținute persoane venind din Rusia cu mii de carduri de debit Pyypl. La punctele vamale terestre au fost depistate genți cu bani. Confruntați cu confiscările de bani de către autorități, coordonatorii schemei de la Moscova au identificat noi metode – organizau transportarea oamenilor loializați din Moldova cu avioanele la Moscova la întâlnire cu Ilan Șor.  În realitate, erau folosiți în calitate de curieri de către gruparea Șor. Fiecare aducea în Moldova sub 10.000 de euro (maximum permis de lege). În aprilie 2024, poliția a intervenit cu percheziții la aeroport în timpul revenirii curierilor de la Moscova (câteva avioane de oameni). Într-o singură zi, oamenii legii au confiscat echivalentul a peste 20 de milioane de lei moldovenești – bani destinați finanțării ilegale a partidelor afiliate lui Șor. Calculele electorale arătau că, pentru a propulsa omul Moscovei la Președinție în Moldova, Kremlinul și gruparea Șor urmau să cumpere 300 de mii de voturi. Cifra a fost enunțată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după primul tur de scrutin.  Zeci de mii de moldoveni, amendați pentru voturi vândute Planul Kremlinului a eșuat la limită, pentru că poliția moldovenească a reușit să confiște peste jumătate din suma prevăzută pentru această operațiune rusească de preluare a controlului asupra Moldovei. Până la ora actuală, au primit amenzi, potrivit poliției de la Chișinău, 15.000 de persoane care și-au vândut votul. În săptămâna următoare publicării acestui articol, vor primi citații încă 6.000 de persoane implicate în schemă, ne-a spus șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu. Amenzile aplicate ajung până la 37.000 de lei moldovenești (aproape 2.000 de euro).  În procedură penală sunt investigați mai mulți coordonatori ai rețelei. Unii au reușit să fugă la Moscova. Potrivit RISE Moldova, în 2024, Ilan Șor a înființat la Moscova cinci companii, deși este dat în urmărire internațională și se afla sub sancțiuni occidentale. În unele dintre aceste firme, el s-a asociat cu bănci de stat din Rusia.  Potrivit jurnaliștilor de la RISE, oligarhul fugar moldovean s-a infiltrat pe piețele din Kîrgîzstan și Emiratele Arabe Unite ca să ocolească sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. Firmele sale îi aduc în continuare venituri de miliarde de ruble. Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri – cele mai importante alegeri parlamentare din istoria statului. De rezultatul acestora va depinde dacă Moldova va adera sau nu la UE până în 2030. Șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că va fi mai complicat decât în 2024 și că Moldova se pregătește de „provocări rusești cum nu s-a mai văzut până acum”.  După intervenția brutală a Rusiei în cele două scrutine din 2024 din Republica Moldova, Parlamentul de la Chișinău a operat modificări consistente în legislație. Amenzile pentru corupție electorală au fost mărite substanțial, partidele implicate în astfel de scheme riscă să fie suspendate și lichidate, iar formațiunile clonă ale partidelor scoase în afara legii urmează a fi, de asemenea, lichidate. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Cum păstrăm banii în siguranță online (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Economie

Cum să ne păstrăm banii în siguranță online: principalele metode de fraudă și cum să ne ferim de ele

Cum păstrăm banii în siguranță online într-o lume tot mai digitalizată: de la plăți cu cardul, aplicații bancare, transferuri digitale, până la cumpărături online, folosim internetul pentru aproape orice ține de bani. Însă, odată cu această comoditate, vin și riscurile. Infractorii cibernetici sunt tot mai inventivi, iar metodele de fraudă evoluează constant. Pentru a ne proteja banii și datele personale, este esențial să înțelegem cum funcționează aceste fraude și ce putem face pentru a le evita. Phishing – când cineva încearcă să te păcălească să oferi informații personale Phishingul este una dintre cele mai răspândite metode de fraudă online. Infractorii trimit e-mailuri, mesaje SMS sau notificări care par să vină de la instituții cunoscute (bănci, furnizori de servicii, magazine online), cerându-ți să îți „verifici” contul, să „reactivezi” un card sau să „confirmi” o plată. Link-ul din mesaj te duce pe un site fals, care seamănă izbitor cu cel real, unde ești rugat să introduci datele tale: nume de utilizator, parolă, coduri PIN sau numărul cardului bancar. Cum te protejezi Nu da click pe link-uri din mesaje nesolicitate. Dacă primești un e-mail suspect de la bancă, accesează site-ul băncii direct, tastând adresa în browser. Verifică mereu adresa site-ului: cele false au deseori greșeli minore (ex: bancatransilvania.ro vs. bancatranslivania.ro). Activează autentificarea în doi pași (2FA) pentru conturile tale, mai ales cele bancare. Astfel, chiar dacă cineva îți află parola, nu se poate conecta fără codul de verificare trimis pe telefon. Nu oferi niciodată date personale prin e-mail sau telefon, dacă nu ai inițiat tu contactul. Frauda cu cardul bancar – copierea datelor cardului sau utilizarea acestuia fără acordul tău O altă metodă frecventă este compromiterea cardului bancar. Infractorii pot copia datele cardului tău atunci când faci o plată online pe un site nesecurizat sau când introduci cardul într-un bancomat compromis (metodă numită „skimming”). Apoi, folosesc aceste date pentru a face plăți fără știrea ta. Cum te protejezi Folosește carduri virtuale pentru cumpărături online. Acestea au un cod unic și o valabilitate limitată, fiind mult mai sigure. Nu salva datele cardului pe site-uri necunoscute sau în browsere. Oricât ar părea de comod, este riscant. Verifică regulat extrasele de cont și activează notificările de tranzacții prin SMS sau aplicație. Astfel, vei ști imediat dacă apare o plată suspectă. Evită utilizarea cardului pe rețele Wi-Fi publice. Dacă este absolut necesar, folosește o conexiune VPN care criptează datele transmise. Anunțuri false și escrocherii pe rețele sociale sau site-uri de vânzări Internetul este plin de oferte care par prea bune ca să fie adevărate – și, de cele mai multe ori, chiar nu sunt reale. Escrocii postează anunțuri de vânzare pentru produse inexistente sau trimit mesaje în care îți spun că ai câștigat un premiu. Ți se cere să plătești o „taxă de livrare” sau să oferi datele cardului pentru a primi câștigul. Cum te protejezi Caută recenzii ale vânzătorului sau site-ului. Dacă nu există sau sunt toate negative, ferește-te.  Nu plăti niciodată în avans pentru produse vândute de persoane fizice necunoscute. Folosește platforme care oferă sisteme de plată securizate. Fii sceptic la oferte foarte ieftine, concursuri sau mesaje care promit câștiguri rapide. De obicei, sunt capcane. Raportează conturile și anunțurile suspecte către platforma pe care le-ai găsit. Apeluri telefonice de la persoane care pretind că sunt de la bancă O metodă clasică, dar încă eficientă, este apelul telefonic prin care cineva se dă drept angajat al băncii și îți spune că s-a detectat o activitate suspectă în contul tău. Ți se cere să confirmi identitatea, să oferi datele cardului sau chiar să „muți” bani într-un cont „sigur” care, de fapt, aparține infractorilor. Cum te protejezi Reține: nicio bancă nu îți va cere vreodată codul PIN, parolele sau datele cardului prin telefon. Închide apelul și sună tu înapoi la numărul oficial al băncii (verifică-l pe site-ul instituției). Nu acționa în grabă, chiar dacă tonul apelului este urgent. Acesta este un truc folosit des de infractori. Tranzacții suspecte în contul bancar O practică tot mai întâlnită este testarea cardurilor sau conturilor bancare prin sume mici, tranzacții aparent inofensive. Dacă nu sunt observate, contul poate fi folosit ulterior pentru sume mari. Cum te protejezi Verifică zilnic sau săptămânal conturile și istoricul tranzacțiilor. Activează notificările automate prin aplicația băncii sau prin SMS. Anunță imediat banca în cazul oricărei tranzacții pe care nu o recunoști, oricât de mică ar fi. Cereri de bani de la „prieteni” pe rețele sociale sau mesagerie Infractorii pot prelua controlul conturilor unor persoane cunoscute ție (prieteni, rude) și îți trimit mesaje în care spun că sunt într-o situație de urgență și au nevoie rapid de bani. În realitate, persoana respectivă a fost victima unui atac informatic. Cum te protejezi Sună persoana respectivă și verifică autenticitatea mesajului. Fii sceptic la cereri urgente, mai ales dacă sunt însoțite de presiuni emoționale. Nu trimite bani prin aplicații necunoscute sau către conturi ale unor persoane străine. Șantajul online și atacurile hacker-ilor Uneori, hackerii obțin acces la conturile tale sau la datele tale personale și încearcă să te șantajeze. Pot susține că au acces la fișiere compromițătoare sau la activitatea ta online. Cum te protejezi Nu deschide atașamente sau linkuri din e-mailuri suspecte. Folosește parole complexe și diferite pentru fiecare cont. Fă backup periodic al fișierelor importante și salvează-le în spații sigure (offline sau în cloud). În cazul unui șantaj, nu plăti. Salvează dovezile și anunță autoritățile. Protejarea dispozitivelor – telefonul și laptopul Dispozitivele tale sunt poarta către conturile bancare și datele personale. Dacă sunt infectate cu aplicații malware, tot ce faci online poate fi monitorizat. Cum te protejezi Instalează aplicații doar din surse oficiale (Google Play, App Store). Nu instala programe din surse necunoscute, chiar dacă ți se par utile sau gratuite. Folosește un program antivirus actualizat pe toate dispozitivele. Activează blocarea ecranului prin parolă, amprentă sau recunoaștere facială. Cum păstrăm banii în siguranță online Siguranța online a banilor noștri ține în mare parte de cât de atenți și informați suntem.  Infractorii mizează pe neatenție, grabă sau naivitate. Învață să recunoști semnalele de alarmă, folosește unelte moderne de securitate (precum autentificarea în doi pași și cardurile virtuale) și nu te grăbi niciodată să oferi date personale sau să faci plăți. Cu puțină vigilență, putem naviga în siguranță în lumea digitală și ne putem proteja economiile muncite din greu. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici.

România, cârpită cu programul „Anghel Saligny” (sursa: Pexels/Alex Ugolkov)
Eveniment

În lipsa banilor PNRR, România se cârpește cu mai puțini bani din Programul "Anghel Saligny"

România, cârpită cu programul „Anghel Saligny”. În lipsa fondurilor din PNRR, județul Iași beneficiază de investiții prin Programul Național „Anghel Saligny”, cu 124 de contracte semnate pentru drumuri, rețele de apă, canalizare și gaze. România, cârpită cu programul „Anghel Saligny” Valoarea totală a proiectelor aprobate se ridică la 1,49 miliarde de lei, dintre care mai sunt de achitat aproximativ 739 milioane. Citește și: Rusia nu recunoaște scrutinul prezidențial din România. "V-aș ruga să nu le numiți alegeri", spune Zaharova (MAE rus) La capitolul rețele de gaz, în județ au fost semnate 11 contracte în valoare de 286,7 milioane de lei, cu plăți restante de 222,4 milioane. Banii vin în contextul întârzierilor din PNRR și reprezintă o soluție de compromis pentru modernizarea infrastructurii locale. Continuarea, în Ziarul de Iași  

Conturile AUR, blocate pentru tranzacții suspecte (sursa: Facebook/Timotei Onoriu)
Eveniment

Conturile AUR, blocate de Libra Bank. Banca a sesizat și Spălarea Banilor pentru tranzacții suspecte

Conturile AUR, blocate pentru tranzacții suspecte, raportate la Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor de către Libra Bank, arată Economedia. Conturile AUR, blocate pentru tranzacții suspecte Libra Bank a luat măsuri drastice împotriva partidului AUR și a firmelor legate de prim-vicepreședintele formațiunii, Marius Lulea. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Potrivit surselor guvernamentale citate de Economedia, banca a blocat conturile AUR și a trei companii la care Lulea este asociat, invocând lipsa declarației privind sursa averii acestuia. Mai mult, Libra Bank a notificat Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în legătură cu tranzacții considerate suspecte. Printre acestea se numără donații primite de AUR din partea unor persoane fără venituri suficiente, dar și plăți consistente efectuate către o firmă cu legături directe cu Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus.  

Ghinionul de a cunoaște un interlop: nu scapi de el decât cu Poliția (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Interlopii au ajuns să amenințe și ca să primească "împrumuturi", nu doar ca să le recupereze

Ghinionul de a cunoaște un interlop: un membru al cunoscutului clan Corduneanu, Bogdan Corduneanu, a fost condamnat la închisoare după ce a transformat o cerere de împrumut într-un caz de șantaj. Ghinionul de a cunoaște un interlop Corduneanu i-a solicitat bani unui cunoscut din copilărie, iar răspunsul vag al acestuia – o promisiune că va încerca să-l ajute într-o lună sau două – a fost interpretat ca o datorie certă. Citește și: Nicușor Dan conduce în România, George Simion - în diaspora. Va fi, probabil, cea mai strânsă cursă prezidențială de după 1990 În încercarea de a recupera presupusa sumă, Corduneanu a recurs la amenințări, fapt care a dus la deschiderea unui dosar penal și la o nouă condamnare. De data aceasta, instanța a decis executarea pedepsei cu închisoarea, în contextul în care anterior fusese deja condamnat cu suspendare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

George Simion, crescut rusește pe Polymarket (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

VIDEO Un troll rus bagă milioane de dolari în cota lui George Simion de pe Polymarket

George Simion, crescut rusește pe Polymarket: milioane de dolari sunt pompate în cota sa de către un cont anonim care face propagandă Rusiei. George Simion, crescut rusește pe Polymarket "Alegeri cu miros rusesc. Ce lagatura exista intre profilele care arunca milioane in Simion pe Polymarket si armamata Rusiei? Va spun in acest material in care analizam calitatea sustinatorilor candidatilor pentru functia de presedinte al Romaniei.", a scris Alex Leca (@lecaonline) pe TikTok. Citește și: Călin Georgescu, vizită de trei zile la Moscova după anexarea Crimeei, urmată de articole laudative la adresa sa în presa rusă de stat Practic, Leca a arătat că un cont anonim de Polymarket pompează milioane de dolari în această platformă pentru a ține sus cota lui George Simion. După ce a deconspirat această operațiune, Alexa Luca a primit și o reacție (VIDEO): a fost amenințat cu o plângere la Poliție. De data aceasta, sponsorul lui Simion de la Polymarket a folosit un cont de TikTok pentru a dialoga. Pe acel cont de TikTok, binefăcătorul lui Simion face propagandă pentru Rusia și glorifică distrugerile militare rusești în Ucraina. Cum funcționează Polymarket Polymarket, unde se poate paria pentru unul dintre candidații la prezidențialele din România, este una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain. Se poate paria aici pe rezultatele diferitelor evenimente politice, sportive sau de altă natură.  Cum funcționează sistemul? Dacă crezi că Nicușor Dan va ajunge președinte, poți cumpăra acțiuni, la valoare individuală de cât e cota în momentul cumpărării. Dacă el va câștiga, vei primi un dolar pe acțiune. Dacă pierde, ai pierdut toate acțiunile cumpărate. Sistemul funcționează identic dacă pariezi că Nicușor Dan nu va ajunge președinte. În acest caz, valoarea acțiunii este de un dolar minus cota din acel moment (în cenți).

Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu, 650.000 de lei la PSD. Banii, returnați de la buget

Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD: buzoianul Marius Gabriel Neagu, partenerul de afaceri al lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, a împrumutat cu 650.000 lei, echivalentul a 130.000 de euro, Partidul Social Democrat. Bani pe care PSD s-a angajat să îi restituie în data de 30 aprilie 2025, din fonduri publice. Nepotul lui Ciolacu, "un om obișnuit" Acesta nu este la primul împrumut acordat partidului controlat Marcel Ciolacu. La finalul anului 2020, Marius Gabriel Neagu a împrumutat PSD cu suma de 445.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Toma Petcu s-a pricopsit cu 45.000 de euro după ce a luat împrumuturi electorale Firma Nicomart Prim Team, care deține un important lanț de farmacii, este doar una din afacerile în care sunt implicați Marius Gabriel Neagu și Mihai Răzvan Ciolacu, nepotul șefului PSD. Marcel Ciolacu spunea despre nepotul său că este "un om obișnuit", care trăiește din salariul de vreo 2.200 lei pe lună, cu o casă în Buzău și o mașină primită de la serviciu. Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD Firma Evofarm Logistic, patronată de buzoianul Marius Gabriel Neagu, a acordat un împrumut de 650.000 lei Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, la data de 25 octombrie 2024. Partidul și-a asumat că va restitui suma împrumutată la data de 30 aprilie 2025, atunci când urma să primescă banii cheltuiți în campania electorală de la Autoritatea Electorală Permanentă. Marius Gabriel Neagu a mai împrumutat PSD la finalul anului 2020, la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a preluat șefia partidului, cu suma de 445.000 lei. Atunci, Neagu a acordat împrumutul pe persoană fizică. Pasul 1: apare o firmă în Săgeata, Buzău Numele lui Marius Gabriel Neagu este strâns legat de cel al lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul liderului PSD: cei doi au dezvoltat un important lanț de farmacii. Pe 8 martie 2007, Nicoleta Lalu a înființat firma Unifarmsante în comuna Săgeata din județul Buzău. Ulterior, Lalu s-a căsătorit cu Răzvan Mihai Prisada, pe care l-a numit administratorul farmaciei. În 2014, Nicoleta Prisada, fostă Lalu, a decis să schimbe numele firmei în Nicomart Prim Team. Pasul 2: nepotul lui Ciolacu intră în schemă Patru ani mai târziu, prin decizia nr. 1 din 4 mai 2018, Nicoleta Prisada a cedat 40% din părțile sociale lui Mihai Cristian Ciolacu, în timp ce firmei Marcos Provit, reprezentată de Marius Gabriel Neagu, i-a cedat 5% din firmă. Conform informațiilor publicate în Monitorul Oficial, firma Marcos Provit era deținută de Marius Gabriel Neagu și Andrei Isac.  În iunie 2018, asociata Nicoleta Prisada a decis să cedeze și restul de 55% din părțile sociale firmei Marcos Provit. La scurt timp după această preluare, Nicomart Prim Team a început să cumpere mai multe firme din Buzău care dețineau farmacii: Alina Pharm, Regiofarm și Solarisfarm.   Pasul 3: răsplata - funcții publice pentru ex-administratorul firmei Mihai Răzvan Prisada a beneficiat de o carieră accelerată după ce soția sa a cedat firma Nicomart Prim Team. De exemplu, în 2018 a fost numit "atașat pe sănătate cu grad de consilier diplomatic" la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE. Ministra Sănătății, pesedista Sorina Pintea, l-a numit prin ordin de ministru președinte al grupului de lucru pentru Produse farmaceutice și dispozitive medicale din cadrul Consiliului Uniunii Europene pe perioada asigurării României a președinției rotative. Apoi, Prisada a revenit pe funcția de vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România, pe care o deținuse anterior. Până în martie 2022, atunci când a fost numit președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, în urma promovării unui concurs organizat de Ministerul Sănătății, sub conducerea pesedistului Alexandru Rafila. Această funcție i-a asigurat includerea în board-ul Agenției Europene a Medicamentului și calitatea de membru în Grupul Șefilor de Agenții ale Medicamentului.  Extinderea afacerii, și cu bani de la CEC, banca statului Nicomart Prim Team a luat, în martie 2024, un credit de 21 milioane lei de la First Bank, care a fost garantat cu mai multe imobile din Buzău și Bacău. Tot în martie 2024, asociații Nicomart Prim Team au garantat un credit de investiții de 11,3 milioane de euro pe care urma să îl ia Marcos Provit de la CEC Bank, bancă deținută integral de Ministerul de Finanțe. Creditul urma să fie refinanțat cu "emisiuni de obligaţiuni emise de CVI Trust Sp. Z o.o, inclusiv comisioane de refinanţare şi dobânzi capitalizate şi (ii) încheierea de către Societate a contractelor de ipotecă asupra autorizaţiilor de funcţionare ale farmaciilor deţinute de NICOMART PRIM TEAM". 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră