vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bani

119 articole
Eveniment

Consilierii locali să nu mai încaseze bani pentru ședințe, propune un consilier local dintr-o comună

Fără indemnizații pentru ședințele consilierilor locali. Un consilier local din comuna Schitu Duca, județul Iași, propune ca aleșii locali să nu mai primească indemnizații lunare. Fără indemnizații pentru ședințele consilierilor locali Andrei Ciubotariu susține că activitatea consilierilor nu justifică plata actuală de 630 de lei pe lună per persoană, sumă care ajunge la aproape 100.000 de lei anual. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Pe lista sa de măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor apare și desființarea funcției de viceprimar. Sub titlul „Schitu Duca merită mai mult!”, Ciubotariu cere reducerea costurilor administrative într-o comună marcată de lipsuri și subdezvoltare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fără indemnizații pentru ședințele consilierilor locali (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: are mult mai mulți bani decât câștigă

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale: câștigă aproape 6.000 de euro lunar, dar sumele puse deoparte sunt peste cele primite. Salariu lunar de 5.655 de euro Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul de la Curtea de Conturi al președintelui Mihai Busuioc era de 339.331 lei. O medie de 28.277 lei lunar, adică aproximativ 5.655 de euro (aproape 68.000 de euro pe an). Dar numai în 2024, potrivit aceluiași document, Busuioc a deschis un cont la Bank of America de 110.000 de dolari. Despre care cont Busuioc nu a precizat că ar fi al soției. În 2022, șeful Curții de Conturi a mai investit peste 51.000 de euro în fonduri de investiții. Iar în 2020, a mai deschis un cont în care are acum aproape 223.000 de dolari. Din nou, în declarația de avere nu apare nici o precizare că sumele i-ar aparține soției lui Busuioc. Sute de mii de lei, de dolari și de euro În alte conturi, deschise după 2006, proaspătul votat judecător al CCR mai are 160.000 de euro, peste 78.000 de dolari și peste 440.000 de lei. În plus, a acordat și trei împrumuturi în nume personal unor persoane fizice de, în total, 47.000 de euro. Pe scurt, în acest moment, Busuioc are puși deoparte 440.000 de lei, 258.000 de euro și 301.000 de dolari. Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată.    

Unii găgăuzi îi mulțumesc Rusiei pentru bani și cer să nu fie amendați pentru vânzarea votului (sursa: Viorica Tataru)
Investigații

EXCLUSIV Cum a trimis Moscova bani anti-UE în Moldova printr-o companie sponsorizată de Uzbekistan

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu și Stanimir Vaglenov ENGLISH VERSION Un adevărat război politico-financiar a fost dus, prin intermediari, împotriva Republicii Moldova în 2023 și 2024. Miza, enormă: orientarea țării, amplasată strategic între Ucraina și România, fie spre Uniunea Europeană, fie spre Federația Rusă. Astfel, prin intermediul principalului pion al Moscovei în Moldova, politicianul Ilan Șor, zeci de milioane de euro au fost transferați din Rusia în Moldova pentru a corupe alegătorii. Țintele: referendumul referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și alegerile prezidențiale. După ce partidul lui Ilan Șor a fost scos în afara legii în 2023 iar canalele bancare de transfer financiar dinspre Rusia au fost blocate prin efectul sancțiunilor internaționale, intermediarii Kremlinului au căutat alte căi de a introduce sume uriașe de bani în Moldova pentru a convinge alegătorii să voteze împotriva UE. Autoritățile de la Chișinău au deschis anchete-gigant în aceste cazuri și au dat publicității metodele prin care Șor și asociații săi au inundat Moldova cu bani rusești. Una din metodele necunoscute publicului, pe care o prezentăm în exclusivitate în articolul de față, a presupus implicarea unei companii private dintr-o fostă republică sovietică devenită azi un stat independent cu conducere autocrată. Tânărul antreprenor Amiranashvili și soluțiile sale digitale globale La aproape 42 de ani, Giorgi Amiranashvili trăiește visul unei vieți occidentale împlinite: deține integral și conduce o companie digitală de succes, are o familie frumoasă, o soție elegantă, trei copii aproape adolescenți și un stil de viață îndestulat. Proprietarul Global Solutions, Giorgi Amiranashvili (sursa: Facebook/Giorgi Amiranashvili) Pare un antreprenor perfect conectat la secolul al XXI-lea: compania sa, Global Solutions, oferă servicii de dezvoltare/design web, dar și servicii de plăți online sub marca Global Pay Gate.  Imaginile postate pe conturile de social media ale companiei arată angajați tineri și veseli într-un mediu de lucru relaxat, în care timpul este împărțit între ecrane, mersul cu trotineta prin curtea companiei și ședințe de relaxare pe fotolii moi amplasate pe o pe peluză ca de screensaver. Din când în când, compania postează imagini cu aniversări la care se mănâncă pizza, uriașe baloane colorate plutesc peste tot și se aprind lumânări înfipte în torturi. Nu lipsesc nici petrecerile de Halloween, cu costumele aferente. Practic, Amiranashvili ar fi putut înființa această companie oriunde pe glob, în lumea liberă de azi nu ai nevoie decât de o legătură la internet pentru a dezvolta o astfel de afacere. Un georgian la Tașkent și milionul lui de euro Doar că Giorgi Amiranashvili nu se află chiar în lumea liberă. Cel puțin nu conform Freedom House, care acordă țării în care Amiranashvili trăiește calificativul „not free”, cu un punctaj de doar 12 din 100. Este vorba despre „un stat autoritar, cu puține semne de democratizare. Nicio formațiune de opoziție nu funcționează legal. Legislativul și sistemul judiciar servesc, în esență, drept instrumente ale ramurii executive, care inițiază reforme prin decret prezidențial, iar mass-media este în continuare strict controlată de autorități.”, mai arată Freedom House. Țara este Uzbekistan. Iar Giorgi Amiranashvili nu este uzbec, ci un georgian născut la Tbilisi în octombrie 1983, dar care locuiește de 25 de ani la Tașkent.  În capitala uzbecă, Amiranashvili s-a integrat miraculos. Mai ales din punct de vedere al afacerilor. A înființat, ca unic asociat, Global Solutions în mai 2011, când încă nu împlinise 28 de ani, cu aproape un milion de euro. O sumă a cărei proveniență este necunoscută.  Firma preferată a autocrației uzbece Aproape imediat, a primit un contract de la Uztelecom, companie de stat, pentru a realiza Tcity, prima aplicație mobilă din Uzbekistan ce reprezintă un ghid al organizațiilor din orașul Tașkent, așa cum reiese dintr-o scrisoare de mulțumire adresată de Uztelecom companiei Global Solutions în 2012. Era doar primul contract public primit de compania lui Amiranashvili dintr-o lungă serie care avea să urmeze.  Astfel, în anii următori, Global Solutions a realizat pentru compania națională de aviație Uzbekistan Havo Yullari aplicația mobilă UzAirways. Apoi, Global Solutions a dezvoltat aplicația mobilă a Portalului Unificat al Serviciilor Publice Interactive MyGov. Un alt proiect al companiei lui Amiranashvili a fost dezvoltarea aplicației mobile a site-ului oficial al Comisiei Electorale Centrale pe platformele iOS și Android. Printr-o scrisoare, Uzinfocom (Centrul Național Unitar de Stat pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informatice și de Comunicare și Implementarea Sistemelor Informaționale) a mulțumit companiei lui Amiranashvili pentru „activitatea realizată cu succes privind implementarea software-ului pentru utilizarea cardurilor inteligente moderne specializate în cadrul proiectului <Dezvoltarea sistemului informațional unic de identificare a utilizatorilor sistemului "Guvernul electronic"> (etapa 1). Datorită colaborării între Centrul UZINFOCOM și compania „GLOBAL SOLUTIONS”, au fost îndeplinite sarcinile stabilite, inclusiv implementarea funcției de control logic al accesului la computerul personal (autentificare Windows), accesul la portalul Guvernului Electronic (OneID), sistemul de control și administrare a accesului (SCUD), precum și semnătura digitală electronică.” Tot pentru Uzinfocom, Global Solutions s-a ocupat de dezvoltarea și îmbunătățirea aplicației școlare mobile „E-Darslik”. Și Banca Centrală a Uzbekistanului i-a acordat un contract companiei lui Amiranashvili pentru proiectul aplicației mobile a Băncii Centrale pe sistemele de operare Android și iOS. Cabinetul de miniștri al Uzbekistanului i-a mulțumit companiei Global Solutions pentru „proiectul-modul „Inspecția teritoriilor” și aplicația sa mobilă „Yordam.Gov”, realizate cu succes în colaborare cu Centrul UZINFOCOM în cadrul proiectului „Portalul fondului locativ comunal – e-kommunal.uz””. O altă scrisoare de mulțumire a venit din partea Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Uzbekistan pentru că „dezvoltarea aplicației mobile MyGov pentru sistemul de operare iOS, la inițiativa companiei „Global Solutions”, a devenit încă un pas important în perfecționarea și dezvoltarea Portalului unic al serviciilor interactive și guvernamentale (my.gov.uz).”. Tot compania lui Amiranashvili a realizat și „proiectul de dezvoltare a aplicației mobile pentru utilizarea serviciilor interactive ale organelor administrației fiscale de stat”, se arată într-o scrisoare de mulțumire din partea Comitetului de Stat pentru Impozite al Republicii Uzbekistan. Și compania de telefonie Ucell, deținută de statul uzbec prin intermediul Coscom, a beneficiat de serviciile Global Solutions pentru implementarea proiectului magazinului online Alistore.uz. Așadar, încă de la înființare, compania Global Solutions, înființată la Tașkent de georgianul Giorgi Amiranashvili, a funcționat ca o anexă a statului uzbec în domeniul digital. Și a realizat proiecte esențiale pentru infrastructura digitală uzbecă instituțională, beneficiind de o încredere totală din partea regimului autocrat de la Tașkent. Bani pentru moldoveni de la binefăcători anonimi În 2023, Global Solutions a introdus și serviciul de plăți digitale Global Pay, care poate fi accesat și prin aplicația de mesagerie Telegram. O aplicație de mesagerie folosită intens în spațiul ex-sovietic, dar care pune numeroase probleme etice și chiar legale, după cum arată recent deschisul dosar, în Franța, al fondatorului Telegram, Pavel Durov. Nici un an mai târziu, la începutul lui 2024, acest serviciu de plăți al Global Solutions avea să fie folosit pentru a transfera fonduri din Rusia în Republica Moldova. Potrivit unor documente financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, în primele patru luni ale lui 2024 au fost efectuate aproape o mie de transferuri P2P (person to person) către conturile de card ale unor cetățeni moldoveni prin intermediul Global Pay din Uzbekistan.  Lista beneficiarilor moldoveni ai banilor din Uzbekistan este cunoscută autorităților, sumele fiind primite pe conturi de card deschise la bănci din Republica Moldova precum Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB sau FinComBank. Numele plătitorilor, însă, nu au fost identificate, fiind ascunse de către aplicația de plată Global Pay din Uzbekistan, arată documentele financiare consultate de echipa noastră de jurnaliști. Banii din Uzbekistan și schema Guțul Potrivit acelorași documente, majoritatea cetățenilor moldoveni care au primit bani de la binefăcători anonimi din Uzbekistan sunt domiciliați în Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă a Republicii Moldova. De asemenea, beneficiarii din Găgăuzia ai sumelor primite prin intermediul Global Pay au fost pensionari și funcționari publici. Exact aceleași categorii de găgăuzi au fost ținta unei operațiuni de finanțare cu bani rusești care a avut loc exact în perioada în care au fost făcute plățile prin intermediul Global Pay din Uzbekistan. Astfel, pe 9 aprilie 2024, Evghenia Guțul, liderul regiunii Găgăuzia, a semnat, la Moscova, un acord cu banca rusească Промсвязьбанк (Promsviazbank – n.r.), pentru ca pensionarii găgăuzi și angajații la stat din Găgăuzia să primească, lunar, bani din Federația Rusă pe carduri МИР (MIR – n.r.). De fapt, banca rusă, aflată sub sancțiuni internaționale, era implicată ca intermediar - sponsorul real fiind organizația „Evrazia” (la fel, aflată sub sancțiuni internaționale), care avea o singură angajată - o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor. Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale, cu date personale, pentru a primi ajutor de la organizația „Evrazia”. La numărul de telefon indicat în cerere erau trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii se conectau la conturile lor din Promsviazbank. Global Pay din Uzbekistan oferă soluții de plăți online în parteneriat cu sistemele de plăți Uzcard, Humo, Visa și Mastercard. Pe de altă parte, sistemul de plăți Humo din Uzbekistan are parteneriate cu sistemul chinezesc de plăți UnionPay. Iar UnionPay are o colaborare strânsă cu sistemul rusesc de carduri MIR. Astfel, după cum menționează documentele financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, sistemul de plăți Global Pay din Uzbekistan poate servi ca poartă de acces pentru utilizatorii cardurilor MIR la sistemul global de plăți, în ciuda sancțiunilor internaționale aplicate sistemului bancar rusesc. Partenerii Global Pay, o bancă în care statul german are acțiuni În documentele menționate anterior, autoritățile Republicii Moldovene pomenesc și numele băncii Ipak Yuli Bank din Uzbekistan, prin intermediul căreia Global Pay a trimis plăți în Găgăuzia fără a identifica numele plătitorilor. Ipak Yuli Bank, de altfel, este chiar banca la care Global Solutions (firma deținută de Giorgi Amiranashvili care administrează sistemul de plăți Global Pay) își are conturile bancare, potrivit informațiilor oficiale. Ipak Yuli Bank prezintă cu mândrie pe propriul site informația că printre acționarii băncii se numără și DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH. Acest vehicul financiar german este deținut integral de către statul german prin intermediul KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau).  Ipak Yuli Bank nu a răspuns întrebărilor echipei noastre de jurnaliști referitoare la transferurile financiare prin intermediul Globay Pay către cetățeni moldoveni din Găgăuzia. DEG nu comentează „cazuri individuale” Biroul de presă al DEG, însă, a trimis un răspuns întrebărilor noastre, dar fără a comenta tranzacțiile Ipak Yuli Bank/Global Pay către cetățeni moldoveni. „În primul rând, dorim să oferim câteva informații generale despre activitatea noastră ca Instituție de Finanțare a Dezvoltării. Mandatul politicii de dezvoltare al DEG este de a finanța și consilia întreprinderile private care investesc în țări în curs de dezvoltare, acestea fiind factori-cheie ai creării de locuri de muncă și venituri. În acest scop, DEG oferă acestor întreprinderi finanțare pe termen lung, în condiții bazate pe evaluarea riscului, din fonduri proprii. De multe ori, finanțarea pe termen lung nu este disponibilă la nivel local. DEG analizează cu atenție scopul de afaceri al fiecărei întreprinderi și al părților implicate înainte de a lua orice decizie de investiție. Verificarea tuturor partenerilor relevanți pentru o tranzacție (de exemplu, clienți și furnizori) face parte, de asemenea, din procesul de due diligence. Cerințele obligatorii includ, printre altele, identificarea beneficiarilor reali (așa-numita verificare „cunoaște-ți clientul” – KYC). Pe parcursul întregii perioade contractuale, se efectuează verificări periodice privind aspectele legate de conformitate. DEG respectă strict toate legile, cerințele relevante și obligațiile de raportare necesare, inclusiv cele referitoare la prevenirea spălării banilor sau a fraudei. DEG tratează întotdeauna cu maximă seriozitate toate comentariile și indiciile referitoare la investițiile sale și le investighează cu atenție. În cazul unor indicii privind activități neconforme ale clienților, DEG va lua măsuri active și adecvate, implicând, dacă este necesar, expertiză externă. În caz de comportament necorespunzător sau încălcări dovedite ale prevederilor contractuale din partea unui client, se iau măsuri suplimentare, care pot include chiar și încetarea relației de afaceri. Din motive de confidențialitate, nu putem face comentarii cu privire la activități comerciale în cazuri individuale.”, a transmis DEG la solicitarea echipei noastre de jurnaliști. Solicitări similare trimise către KfW, guvernul german și Global Solutions nu au primit nici un răspuns. Miza lui Șor: 300.000 de voturi cumpărate La referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, Rusia și oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare (adăpostit de Moscova), au încercat să cumpere 300.000 de voturi - aproximativ 10% din voturile moldovenilor.  Poliția moldovenească a documentat un milion de transferuri financiare care au ajuns, în septembrie-octombrie 2024, în conturile a 138.000 de moldoveni doar prin intermediul băncii PSB din Rusia. Numărul real al celor mituiți ca să-și vândă votul este însă mult mai mare, deoarece transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, mai multor persoane.  Gruparea Șor a început pregătirile pentru frauda electorală din 2024 cu mult timp înainte. Sub pretextul perfectării cardurilor pentru rețeaua de magazine sociale „Merișor” (deschise de Șor în toată țara) erau ademeniți cei mai nevoiași oameni, fiindu-le colectate datele. Apoi erau atrași în schemă: invitați la proteste antiguvernamentale plătite. Testul reușit al alegerilor fraudate din Găgăuzia Gruparea Șor și-a testat mecanismul de fraudare a alegerilor în luna mai 2023, la alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze (sudul Republicii Moldova). Candidatul lui Șor, Evghenia Guțul, a câștigat acele alegeri.  Oamenii legii au deschis un dosar penal privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a echipei lui Guțul. Poliția susținea că are probe care ar arăta că activiștii partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15.000 de lei pentru a convinge câte 30 de alegători să voteze în favoarea Evgheniei Guțul. Centrul Național Anticorupție a pornit o anchetă penală.  Președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al Guvernului. Ulterior, și Uniunea Europeană a introdus-o pe Guțul, alături de alți oficiali găgăuzi și lideri politici moldoveni, în lista de sancțiuni, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.  În martie 2025, procurorii anticorupție au făcut percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan (guvernator) al Autonomiei Găgăuze. Guțul a fost secretară a fostului partid „Șor” (scos în afara legii în 2023) în perioada 2019-2022 și este acuzată de implicare în acțiuni de finanțare ilegală a formațiunii din Rusia. Momentan se află în arest la domiciliu și riscă șapte ani de închisoare. Ea respinge acuzațiile și spune că dosarul este motivat politic. Kremlinul a condamnat reținerea Evgheniei Guţul. Protest în Găgăuzia împotriva arestării Evgheniei Guțul (sursa: Viorica Tataru) Fiind guvernatoare a Găgăuziei, Guțul a continuat să dezvolte schema grupării lui Ilan Șor, pe care Rusia a refuzat să-l extrădeze Moldovei. Acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari din 2014.  Mecanismul Promsviazbank-Evrazia, replicat la scară națională Schema Promsviazbank-Evrazia, aplicată de Evghenia Guțul în Găgăuzia (vezi mai sus), a fost aplicată la scară națională în cea mai amplă campanie de cumpărare a voturilor din istoria țării. Aceasta a fost dezvăluită în investigația „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024 – investigație premiată la nivel internațional.  În 2023 și 2024, Rusia și gruparea Șor au încercat să introducă bani în Moldova prin toate căile posibile. Scopul era deturnarea votului cetățenilor la alegerile prezidențiale din 2024. În prima fază, la aeroport au fost reținute persoane venind din Rusia cu mii de carduri de debit Pyypl. La punctele vamale terestre au fost depistate genți cu bani. Confruntați cu confiscările de bani de către autorități, coordonatorii schemei de la Moscova au identificat noi metode – organizau transportarea oamenilor loializați din Moldova cu avioanele la Moscova la întâlnire cu Ilan Șor.  În realitate, erau folosiți în calitate de curieri de către gruparea Șor. Fiecare aducea în Moldova sub 10.000 de euro (maximum permis de lege). În aprilie 2024, poliția a intervenit cu percheziții la aeroport în timpul revenirii curierilor de la Moscova (câteva avioane de oameni). Într-o singură zi, oamenii legii au confiscat echivalentul a peste 20 de milioane de lei moldovenești – bani destinați finanțării ilegale a partidelor afiliate lui Șor. Calculele electorale arătau că, pentru a propulsa omul Moscovei la Președinție în Moldova, Kremlinul și gruparea Șor urmau să cumpere 300 de mii de voturi. Cifra a fost enunțată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după primul tur de scrutin.  Zeci de mii de moldoveni, amendați pentru voturi vândute Planul Kremlinului a eșuat la limită, pentru că poliția moldovenească a reușit să confiște peste jumătate din suma prevăzută pentru această operațiune rusească de preluare a controlului asupra Moldovei. Până la ora actuală, au primit amenzi, potrivit poliției de la Chișinău, 15.000 de persoane care și-au vândut votul. În săptămâna următoare publicării acestui articol, vor primi citații încă 6.000 de persoane implicate în schemă, ne-a spus șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu. Amenzile aplicate ajung până la 37.000 de lei moldovenești (aproape 2.000 de euro).  În procedură penală sunt investigați mai mulți coordonatori ai rețelei. Unii au reușit să fugă la Moscova. Potrivit RISE Moldova, în 2024, Ilan Șor a înființat la Moscova cinci companii, deși este dat în urmărire internațională și se afla sub sancțiuni occidentale. În unele dintre aceste firme, el s-a asociat cu bănci de stat din Rusia.  Potrivit jurnaliștilor de la RISE, oligarhul fugar moldovean s-a infiltrat pe piețele din Kîrgîzstan și Emiratele Arabe Unite ca să ocolească sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. Firmele sale îi aduc în continuare venituri de miliarde de ruble. Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri – cele mai importante alegeri parlamentare din istoria statului. De rezultatul acestora va depinde dacă Moldova va adera sau nu la UE până în 2030. Șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că va fi mai complicat decât în 2024 și că Moldova se pregătește de „provocări rusești cum nu s-a mai văzut până acum”.  După intervenția brutală a Rusiei în cele două scrutine din 2024 din Republica Moldova, Parlamentul de la Chișinău a operat modificări consistente în legislație. Amenzile pentru corupție electorală au fost mărite substanțial, partidele implicate în astfel de scheme riscă să fie suspendate și lichidate, iar formațiunile clonă ale partidelor scoase în afara legii urmează a fi, de asemenea, lichidate. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Cum păstrăm banii în siguranță online (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Economie

Cum să ne păstrăm banii în siguranță online: principalele metode de fraudă și cum să ne ferim de ele

Cum păstrăm banii în siguranță online într-o lume tot mai digitalizată: de la plăți cu cardul, aplicații bancare, transferuri digitale, până la cumpărături online, folosim internetul pentru aproape orice ține de bani. Însă, odată cu această comoditate, vin și riscurile. Infractorii cibernetici sunt tot mai inventivi, iar metodele de fraudă evoluează constant. Pentru a ne proteja banii și datele personale, este esențial să înțelegem cum funcționează aceste fraude și ce putem face pentru a le evita. Phishing – când cineva încearcă să te păcălească să oferi informații personale Phishingul este una dintre cele mai răspândite metode de fraudă online. Infractorii trimit e-mailuri, mesaje SMS sau notificări care par să vină de la instituții cunoscute (bănci, furnizori de servicii, magazine online), cerându-ți să îți „verifici” contul, să „reactivezi” un card sau să „confirmi” o plată. Link-ul din mesaj te duce pe un site fals, care seamănă izbitor cu cel real, unde ești rugat să introduci datele tale: nume de utilizator, parolă, coduri PIN sau numărul cardului bancar. Cum te protejezi Nu da click pe link-uri din mesaje nesolicitate. Dacă primești un e-mail suspect de la bancă, accesează site-ul băncii direct, tastând adresa în browser. Verifică mereu adresa site-ului: cele false au deseori greșeli minore (ex: bancatransilvania.ro vs. bancatranslivania.ro). Activează autentificarea în doi pași (2FA) pentru conturile tale, mai ales cele bancare. Astfel, chiar dacă cineva îți află parola, nu se poate conecta fără codul de verificare trimis pe telefon. Nu oferi niciodată date personale prin e-mail sau telefon, dacă nu ai inițiat tu contactul. Frauda cu cardul bancar – copierea datelor cardului sau utilizarea acestuia fără acordul tău O altă metodă frecventă este compromiterea cardului bancar. Infractorii pot copia datele cardului tău atunci când faci o plată online pe un site nesecurizat sau când introduci cardul într-un bancomat compromis (metodă numită „skimming”). Apoi, folosesc aceste date pentru a face plăți fără știrea ta. Cum te protejezi Folosește carduri virtuale pentru cumpărături online. Acestea au un cod unic și o valabilitate limitată, fiind mult mai sigure. Nu salva datele cardului pe site-uri necunoscute sau în browsere. Oricât ar părea de comod, este riscant. Verifică regulat extrasele de cont și activează notificările de tranzacții prin SMS sau aplicație. Astfel, vei ști imediat dacă apare o plată suspectă. Evită utilizarea cardului pe rețele Wi-Fi publice. Dacă este absolut necesar, folosește o conexiune VPN care criptează datele transmise. Anunțuri false și escrocherii pe rețele sociale sau site-uri de vânzări Internetul este plin de oferte care par prea bune ca să fie adevărate – și, de cele mai multe ori, chiar nu sunt reale. Escrocii postează anunțuri de vânzare pentru produse inexistente sau trimit mesaje în care îți spun că ai câștigat un premiu. Ți se cere să plătești o „taxă de livrare” sau să oferi datele cardului pentru a primi câștigul. Cum te protejezi Caută recenzii ale vânzătorului sau site-ului. Dacă nu există sau sunt toate negative, ferește-te.  Nu plăti niciodată în avans pentru produse vândute de persoane fizice necunoscute. Folosește platforme care oferă sisteme de plată securizate. Fii sceptic la oferte foarte ieftine, concursuri sau mesaje care promit câștiguri rapide. De obicei, sunt capcane. Raportează conturile și anunțurile suspecte către platforma pe care le-ai găsit. Apeluri telefonice de la persoane care pretind că sunt de la bancă O metodă clasică, dar încă eficientă, este apelul telefonic prin care cineva se dă drept angajat al băncii și îți spune că s-a detectat o activitate suspectă în contul tău. Ți se cere să confirmi identitatea, să oferi datele cardului sau chiar să „muți” bani într-un cont „sigur” care, de fapt, aparține infractorilor. Cum te protejezi Reține: nicio bancă nu îți va cere vreodată codul PIN, parolele sau datele cardului prin telefon. Închide apelul și sună tu înapoi la numărul oficial al băncii (verifică-l pe site-ul instituției). Nu acționa în grabă, chiar dacă tonul apelului este urgent. Acesta este un truc folosit des de infractori. Tranzacții suspecte în contul bancar O practică tot mai întâlnită este testarea cardurilor sau conturilor bancare prin sume mici, tranzacții aparent inofensive. Dacă nu sunt observate, contul poate fi folosit ulterior pentru sume mari. Cum te protejezi Verifică zilnic sau săptămânal conturile și istoricul tranzacțiilor. Activează notificările automate prin aplicația băncii sau prin SMS. Anunță imediat banca în cazul oricărei tranzacții pe care nu o recunoști, oricât de mică ar fi. Cereri de bani de la „prieteni” pe rețele sociale sau mesagerie Infractorii pot prelua controlul conturilor unor persoane cunoscute ție (prieteni, rude) și îți trimit mesaje în care spun că sunt într-o situație de urgență și au nevoie rapid de bani. În realitate, persoana respectivă a fost victima unui atac informatic. Cum te protejezi Sună persoana respectivă și verifică autenticitatea mesajului. Fii sceptic la cereri urgente, mai ales dacă sunt însoțite de presiuni emoționale. Nu trimite bani prin aplicații necunoscute sau către conturi ale unor persoane străine. Șantajul online și atacurile hacker-ilor Uneori, hackerii obțin acces la conturile tale sau la datele tale personale și încearcă să te șantajeze. Pot susține că au acces la fișiere compromițătoare sau la activitatea ta online. Cum te protejezi Nu deschide atașamente sau linkuri din e-mailuri suspecte. Folosește parole complexe și diferite pentru fiecare cont. Fă backup periodic al fișierelor importante și salvează-le în spații sigure (offline sau în cloud). În cazul unui șantaj, nu plăti. Salvează dovezile și anunță autoritățile. Protejarea dispozitivelor – telefonul și laptopul Dispozitivele tale sunt poarta către conturile bancare și datele personale. Dacă sunt infectate cu aplicații malware, tot ce faci online poate fi monitorizat. Cum te protejezi Instalează aplicații doar din surse oficiale (Google Play, App Store). Nu instala programe din surse necunoscute, chiar dacă ți se par utile sau gratuite. Folosește un program antivirus actualizat pe toate dispozitivele. Activează blocarea ecranului prin parolă, amprentă sau recunoaștere facială. Cum păstrăm banii în siguranță online Siguranța online a banilor noștri ține în mare parte de cât de atenți și informați suntem.  Infractorii mizează pe neatenție, grabă sau naivitate. Învață să recunoști semnalele de alarmă, folosește unelte moderne de securitate (precum autentificarea în doi pași și cardurile virtuale) și nu te grăbi niciodată să oferi date personale sau să faci plăți. Cu puțină vigilență, putem naviga în siguranță în lumea digitală și ne putem proteja economiile muncite din greu. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici.

România, cârpită cu programul „Anghel Saligny” (sursa: Pexels/Alex Ugolkov)
Eveniment

În lipsa banilor PNRR, România se cârpește cu mai puțini bani din Programul "Anghel Saligny"

România, cârpită cu programul „Anghel Saligny”. În lipsa fondurilor din PNRR, județul Iași beneficiază de investiții prin Programul Național „Anghel Saligny”, cu 124 de contracte semnate pentru drumuri, rețele de apă, canalizare și gaze. România, cârpită cu programul „Anghel Saligny” Valoarea totală a proiectelor aprobate se ridică la 1,49 miliarde de lei, dintre care mai sunt de achitat aproximativ 739 milioane. Citește și: Rusia nu recunoaște scrutinul prezidențial din România. "V-aș ruga să nu le numiți alegeri", spune Zaharova (MAE rus) La capitolul rețele de gaz, în județ au fost semnate 11 contracte în valoare de 286,7 milioane de lei, cu plăți restante de 222,4 milioane. Banii vin în contextul întârzierilor din PNRR și reprezintă o soluție de compromis pentru modernizarea infrastructurii locale. Continuarea, în Ziarul de Iași  

Conturile AUR, blocate pentru tranzacții suspecte (sursa: Facebook/Timotei Onoriu)
Eveniment

Conturile AUR, blocate de Libra Bank. Banca a sesizat și Spălarea Banilor pentru tranzacții suspecte

Conturile AUR, blocate pentru tranzacții suspecte, raportate la Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor de către Libra Bank, arată Economedia. Conturile AUR, blocate pentru tranzacții suspecte Libra Bank a luat măsuri drastice împotriva partidului AUR și a firmelor legate de prim-vicepreședintele formațiunii, Marius Lulea. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Potrivit surselor guvernamentale citate de Economedia, banca a blocat conturile AUR și a trei companii la care Lulea este asociat, invocând lipsa declarației privind sursa averii acestuia. Mai mult, Libra Bank a notificat Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în legătură cu tranzacții considerate suspecte. Printre acestea se numără donații primite de AUR din partea unor persoane fără venituri suficiente, dar și plăți consistente efectuate către o firmă cu legături directe cu Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus.  

Ghinionul de a cunoaște un interlop: nu scapi de el decât cu Poliția (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Interlopii au ajuns să amenințe și ca să primească "împrumuturi", nu doar ca să le recupereze

Ghinionul de a cunoaște un interlop: un membru al cunoscutului clan Corduneanu, Bogdan Corduneanu, a fost condamnat la închisoare după ce a transformat o cerere de împrumut într-un caz de șantaj. Ghinionul de a cunoaște un interlop Corduneanu i-a solicitat bani unui cunoscut din copilărie, iar răspunsul vag al acestuia – o promisiune că va încerca să-l ajute într-o lună sau două – a fost interpretat ca o datorie certă. Citește și: Nicușor Dan conduce în România, George Simion - în diaspora. Va fi, probabil, cea mai strânsă cursă prezidențială de după 1990 În încercarea de a recupera presupusa sumă, Corduneanu a recurs la amenințări, fapt care a dus la deschiderea unui dosar penal și la o nouă condamnare. De data aceasta, instanța a decis executarea pedepsei cu închisoarea, în contextul în care anterior fusese deja condamnat cu suspendare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

George Simion, crescut rusește pe Polymarket (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

VIDEO Un troll rus bagă milioane de dolari în cota lui George Simion de pe Polymarket

George Simion, crescut rusește pe Polymarket: milioane de dolari sunt pompate în cota sa de către un cont anonim care face propagandă Rusiei. George Simion, crescut rusește pe Polymarket "Alegeri cu miros rusesc. Ce lagatura exista intre profilele care arunca milioane in Simion pe Polymarket si armamata Rusiei? Va spun in acest material in care analizam calitatea sustinatorilor candidatilor pentru functia de presedinte al Romaniei.", a scris Alex Leca (@lecaonline) pe TikTok. Citește și: Călin Georgescu, vizită de trei zile la Moscova după anexarea Crimeei, urmată de articole laudative la adresa sa în presa rusă de stat Practic, Leca a arătat că un cont anonim de Polymarket pompează milioane de dolari în această platformă pentru a ține sus cota lui George Simion. După ce a deconspirat această operațiune, Alexa Luca a primit și o reacție (VIDEO): a fost amenințat cu o plângere la Poliție. De data aceasta, sponsorul lui Simion de la Polymarket a folosit un cont de TikTok pentru a dialoga. Pe acel cont de TikTok, binefăcătorul lui Simion face propagandă pentru Rusia și glorifică distrugerile militare rusești în Ucraina. Cum funcționează Polymarket Polymarket, unde se poate paria pentru unul dintre candidații la prezidențialele din România, este una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain. Se poate paria aici pe rezultatele diferitelor evenimente politice, sportive sau de altă natură.  Cum funcționează sistemul? Dacă crezi că Nicușor Dan va ajunge președinte, poți cumpăra acțiuni, la valoare individuală de cât e cota în momentul cumpărării. Dacă el va câștiga, vei primi un dolar pe acțiune. Dacă pierde, ai pierdut toate acțiunile cumpărate. Sistemul funcționează identic dacă pariezi că Nicușor Dan nu va ajunge președinte. În acest caz, valoarea acțiunii este de un dolar minus cota din acel moment (în cenți).

Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu, 650.000 de lei la PSD. Banii, returnați de la buget

Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD: buzoianul Marius Gabriel Neagu, partenerul de afaceri al lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, a împrumutat cu 650.000 lei, echivalentul a 130.000 de euro, Partidul Social Democrat. Bani pe care PSD s-a angajat să îi restituie în data de 30 aprilie 2025, din fonduri publice. Nepotul lui Ciolacu, "un om obișnuit" Acesta nu este la primul împrumut acordat partidului controlat Marcel Ciolacu. La finalul anului 2020, Marius Gabriel Neagu a împrumutat PSD cu suma de 445.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Toma Petcu s-a pricopsit cu 45.000 de euro după ce a luat împrumuturi electorale Firma Nicomart Prim Team, care deține un important lanț de farmacii, este doar una din afacerile în care sunt implicați Marius Gabriel Neagu și Mihai Răzvan Ciolacu, nepotul șefului PSD. Marcel Ciolacu spunea despre nepotul său că este "un om obișnuit", care trăiește din salariul de vreo 2.200 lei pe lună, cu o casă în Buzău și o mașină primită de la serviciu. Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD Firma Evofarm Logistic, patronată de buzoianul Marius Gabriel Neagu, a acordat un împrumut de 650.000 lei Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, la data de 25 octombrie 2024. Partidul și-a asumat că va restitui suma împrumutată la data de 30 aprilie 2025, atunci când urma să primescă banii cheltuiți în campania electorală de la Autoritatea Electorală Permanentă. Marius Gabriel Neagu a mai împrumutat PSD la finalul anului 2020, la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a preluat șefia partidului, cu suma de 445.000 lei. Atunci, Neagu a acordat împrumutul pe persoană fizică. Pasul 1: apare o firmă în Săgeata, Buzău Numele lui Marius Gabriel Neagu este strâns legat de cel al lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul liderului PSD: cei doi au dezvoltat un important lanț de farmacii. Pe 8 martie 2007, Nicoleta Lalu a înființat firma Unifarmsante în comuna Săgeata din județul Buzău. Ulterior, Lalu s-a căsătorit cu Răzvan Mihai Prisada, pe care l-a numit administratorul farmaciei. În 2014, Nicoleta Prisada, fostă Lalu, a decis să schimbe numele firmei în Nicomart Prim Team. Pasul 2: nepotul lui Ciolacu intră în schemă Patru ani mai târziu, prin decizia nr. 1 din 4 mai 2018, Nicoleta Prisada a cedat 40% din părțile sociale lui Mihai Cristian Ciolacu, în timp ce firmei Marcos Provit, reprezentată de Marius Gabriel Neagu, i-a cedat 5% din firmă. Conform informațiilor publicate în Monitorul Oficial, firma Marcos Provit era deținută de Marius Gabriel Neagu și Andrei Isac.  În iunie 2018, asociata Nicoleta Prisada a decis să cedeze și restul de 55% din părțile sociale firmei Marcos Provit. La scurt timp după această preluare, Nicomart Prim Team a început să cumpere mai multe firme din Buzău care dețineau farmacii: Alina Pharm, Regiofarm și Solarisfarm.   Pasul 3: răsplata - funcții publice pentru ex-administratorul firmei Mihai Răzvan Prisada a beneficiat de o carieră accelerată după ce soția sa a cedat firma Nicomart Prim Team. De exemplu, în 2018 a fost numit "atașat pe sănătate cu grad de consilier diplomatic" la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE. Ministra Sănătății, pesedista Sorina Pintea, l-a numit prin ordin de ministru președinte al grupului de lucru pentru Produse farmaceutice și dispozitive medicale din cadrul Consiliului Uniunii Europene pe perioada asigurării României a președinției rotative. Apoi, Prisada a revenit pe funcția de vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România, pe care o deținuse anterior. Până în martie 2022, atunci când a fost numit președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, în urma promovării unui concurs organizat de Ministerul Sănătății, sub conducerea pesedistului Alexandru Rafila. Această funcție i-a asigurat includerea în board-ul Agenției Europene a Medicamentului și calitatea de membru în Grupul Șefilor de Agenții ale Medicamentului.  Extinderea afacerii, și cu bani de la CEC, banca statului Nicomart Prim Team a luat, în martie 2024, un credit de 21 milioane lei de la First Bank, care a fost garantat cu mai multe imobile din Buzău și Bacău. Tot în martie 2024, asociații Nicomart Prim Team au garantat un credit de investiții de 11,3 milioane de euro pe care urma să îl ia Marcos Provit de la CEC Bank, bancă deținută integral de Ministerul de Finanțe. Creditul urma să fie refinanțat cu "emisiuni de obligaţiuni emise de CVI Trust Sp. Z o.o, inclusiv comisioane de refinanţare şi dobânzi capitalizate şi (ii) încheierea de către Societate a contractelor de ipotecă asupra autorizaţiilor de funcţionare ale farmaciilor deţinute de NICOMART PRIM TEAM". 

SUA oferă bani pentru deportare voluntară (sursa: Facebook/Department of Homeland Security)
Internațional

SUA îi plătesc pe migranți să plece singuri din țară: 1.000 de dolari de om

SUA oferă bani pentru deportare voluntară. Administrația Trump a anunțat, prin Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), că va oferi 1.000 de dolari și asistență pentru călătorie migranților care aleg să părăsească voluntar Statele Unite. SUA oferă bani pentru deportare voluntară Inițiativa de a oferi bani pentru autodeportare vizează reducerea costurilor legate de deportările forțate. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Potrivit DHS, costul mediu pentru arestarea, detenția și deportarea unui migrant fără statut legal se ridică la aproximativ 17.000 de dolari. În acest context, încurajarea autodeportării este considerată o soluție mai eficientă și mai rentabilă pentru autoritățile americane. „Dacă vă aflați aici ilegal, autodeportarea este cea mai bună, mai sigură și mai rentabilă modalitate de a părăsi Statele Unite”, a declarat Kristi Noem, secretar pentru securitate internă. Numărul deportărilor, sub cel din mandatul Biden De la preluarea mandatului în ianuarie, administrația Trump a deportat 152.000 de persoane, potrivit DHS. Acest număr este sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din anul anterior, când administrația Biden deportase 195.000 de persoane între februarie și aprilie. În ciuda promisiunilor lui Donald Trump de a deporta milioane de migranți, datele arată că ritmul deportărilor a fost mai scăzut decât în timpul predecesorului său. Măsuri suplimentare: amenzi, închisori Pentru a încuraja plecarea voluntară, administrația a amenințat cu sancțiuni financiare și a folosit centre de detenție controversate, inclusiv Guantanamo Bay și locații din El Salvador. În martie, a fost lansată o aplicație numită CBP Home, destinată facilitării procesului de autodeportare. Aplicația este o variantă adaptată a fostei CBP One, utilizată anterior pentru gestionarea accesului legal în SUA în timpul administrației Biden. Migranții „buni” ar putea reveni legal în viitor Donald Trump a sugerat că persoanele care aleg să plece voluntar ar putea avea șansa de a reveni legal în SUA. „Dacă sunt buni, dacă îi vrem înapoi, vom lucra cu ei pentru a-i aduce înapoi cât mai repede posibil”, a declarat acesta. Totuși, DHS nu a oferit detalii concrete despre mecanismele prin care migranții eligibili ar putea reveni în mod legal în țară.

Liberalul Toma Petcu, îmbogățit la alegeri (sursa: Facebook/Toma Petcu)
Investigații

EXCLUSIV Liberalul Toma Petcu s-a pricopsit cu 45.000 de euro după ce a luat împrumuturi electorale

Liberalul Toma Petcu, îmbogățit la alegeri: noul președinte al Consiliului Județean Giurgiu a învârtit sute de mii de euro în alegerile locale și parlamentare. Dar, declarativ, este unul dintre cei mai săraci politicieni locali: rămas fără terenuri, casă și bijuterii în urma divorțului din martie 2023, Toma Petcu mai are pe numele său doar o Dacia Duster și salariul de ales al poporului. Liberalul Toma Petcu, îmbogățit la alegeri Chiar și așa, a reușit să se împrumute 220.000 de euro de la patru persoane fizice pentru alegerile locale, bani pe care spune că i-a restituit. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Însă există o discrepanță de 88.000 de euro între suma împrumutată și banii dați partidului pentru alegerile locale. Mai mult, contul personal s-a umflat cu 60.000 de euro între alegerile locale și cele parlamentare, în condițiile în care salariul său încasat în acea perioadă a fost de doar 15.000 euro. Rezultă, deci, o diferență de 45.000 de euro. Funcții la stat pe filiera PDL-PNL-ALDE-Pro România-PNL Toma Petcu a ajuns unul dintre cei mai puternici liberali din Giurgiu după ce a fost ales președinte al Consiliului Județean în urma alegerilor locale din vara anului 2024. Petcu a intrat în câmpul muncii în anul 2003, ca inginer la Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale. Ulterior a ajuns șef serviciu exploatări portuare, ca membru PDL. După ce a părăsit PDL, a trecut sub aripa protectoare a liberalului giurgiuvean Lucian Iliescu, care i-a asigurat ascensiunea politică. Astfel, în perioada 2009 - 2013, a fost numit președinte al Consiliului de Administrație și director general al AEP Giurgiu Port SA. Între 2011 și 2013, a fost și președinte de CA și director general al CN Fluvială Giurgiu Nav SA. Apoi a schimbat protectorul politic cu alt liberal, Vasile Mustățea, care l-a propulsat în anul 2013 pe funcția de subprefect de Giurgiu. De acolo, Petcu a fost numit președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. În anul 2016 a fost ales deputat de Giurgiu, dar a plecat din PNL la Partidul Liberal Reformator, partid înființat de Călin Popescu Tăriceanu. Apoi a fost numit președinte interimar al PLR Giurgiu. Partidul lui Tăriceanu i-a asigurat funcția de ministru al Energiei în anul 2017, în Guvernul Grindeanu. Pentru scurt timp, ce e drept: a fost schimbat din funcție în ianuarie 2018. Între timp, Toma Petcu a trecut la Pro România, partidul lui Victor Ponta, iar din martie 2020 a revenit la PNL. În urma alegerilor din 2020, a fost ales senator de Giurgiu pe listele PNL. A luat cu împrumut 220.000 de euro Toma Petcu a rămas, în urma divorțului din 2023, doar cu o Dacia Duster în declarația de avere. Pentru a-și putea finanța campania electorală, avea nevoie de bani: în contul său personal se aflau doar 6.040 lei. Din declarația de avere depusă în iunie 2024 reiese că s-a împrumutat de 350.000 de lei la Sonia Ioana Niță, alți 350.000 de lei i-a luat de la Gina Amalia Găman, în timp ce S.M., o altă persoană fizică, i-a dat împrumut 400.000 lei. În total 1,1 milioane lei, echivalentul a 220.000 de euro, bani pe care trebuia să îi returneze tot în 2024. Banii, returnați din fonduri publice (AEP) Contactat de către DeFapt.ro, liberalul Toma Petcu a întrebat mirat: "De unde 1,1 (milioane lei – n.r.)?" După ce i s-a explicat de unde provine întreaga sumă, Toma Petcu a declarat că cei 1,1 milioane lei împrumutați au fost folosiți în campania sa pentru alegerile locale. Însă a precizat că a returnat integral împrumuturile "din sumele rambursate de AEP, în baza legii. Eu am fost candidat anul trecut la alegerile locale și am folosit aceste împrumuturi pentru finanțarea campaniei, conform prevederilor legale." În noiembrie 2024, Toma Petcu a depus o nouă declarație de avere. Nu a menționat că a returnat banii împrumutați. Însă a declarat că împrumuturile au fost restituite înainte de a completa documentul. Cum apar 100.000 de lei În iunie 2024, conform declarației sale de avere, Toma Petcu avea în contul său personal suma de 6.040 lei. Cinci luni mai târziu, mai exact la data 15 noiembrie 2024, atunci când a completat noua declarație de avere în calitate de candidat la Senat, avea în același cont suma de 106.125 lei. Adică 100.000 de lei mai mult. Iar în cea mai recentă declarație de avere, Petcu a declarat că a împrumutat PNL cu suma de 198.000 lei pentru campania electorală aferentă alegerilor parlamentare. 45.000 de euro fără justificare Întrebat de către DeFapt.ro de unde a făcut rost de cei 198.000 lei, Toma Petcu a spus că banii provin din contul personal. Ceea ce înseamnă că în contul liberalului de la Giurgiu au intrat 298.000 lei, echivalentul a 60.000 de euro, din iunie până în noiembrie 2024. Dar, din salariile de senator, respectiv de președinte de CJ, veniturile aferente celor cinci luni nu puteau depăși suma de 15.000 de euro. Practic, e vorba de o diferență de 45.000 de euro fără justificare, fără să luăm în calcul cheltuielile sale personale. PNL spune că Petcu i-a donat bani, Petcu neagă Recent, Partidul Național Liberal a publicat în Monitorul Oficial „lista persoanelor fizice care au făcut în anul 2024 donații a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară”. Din acest document aflăm că Toma Petcu a donat partidului suma de 858.000 lei în patru tranșe. Două tranșe în mai, una în iunie, iar ultima - în noiembrie 2024. Pentru că nu avea acești bani în contul personal, DeFapt.ro l-a întrebat pe Petcu care este sursa banilor pe care PNL susține că i-a primit ca donație de la acesta. "Nu am donat", a spus Toma Petcu, care a mai precizat că banii declarați ca donație de PNL provin din cele patru împrumuturi și reprezintă de fapt contribuția sa pentru alegerile locale și parlamentare. Petcu a revenit: e contribuție de campanie, nu donație Dacă scădem cei 198.000 lei împrumutați PNL în noiembrie 2024 pentru alegerile parlamentare, rezultă că pentru alegerile locale a dat partidului 660.000 lei. Bani pe care i-a primit înapoi și pe care, așa cum a declarat, i-a restituit celor patru persoane fizice de la care s-a împrumutat 1,1 milioane lei. De aici rezultă o nouă diferență, de data aceasta de 440.000 de lei, echivalentul a 88.000 de euro. Ulterior, Toma Petcu a transmis că, "conform monografiei contabile de la AEP și a Legii finanțării partidelor politice nr.334/2006, contribuțiile de campanie se înregistrează în contul de donații și de aceea sumele se generează în Anexa 5 <Lista persoanelor fizice care au făcut într-un an donații a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară>. Sper că este clar acum." Petcu, însă, tot nu a explicat discrepanțele dintre venituri și cheltuieli. 

Care este bugetul general al Vaticanului (sursa: Pexels/Aliona & Pasha)
Internațional

Câți bani are Vaticanul: patrimoniu, salariile cardinalilor și funcția neremunerată a Papei

Care este bugetul general al Vaticanului. Deși averea patrimoniului Vaticanului este estimată la câteva miliarde de euro, bugetul general al micuțului stat papal se confruntă cu deficite anuale. Papa nu are salariu Deși conduce o cetate independentă cu un patrimoniu inestimabil, Papa nu primește salariu pentru funcția sa. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea El are însă acces la fonduri pentru a-și îndeplini misiunea pastorală. În schimb, cardinalii care conduc diferite departamente ale Curiei Romane primesc salarii de aproximativ 4.500 de euro pe lună, echivalentul unui rang de ministru în administrația pontificală. O avere artistică imposibil de vândut Vizitatorii bazilicii Sfântul Petru, ai Capelei Sixtine sau ai muzeelor Vaticanului observă imediat bogăția artistică a Bisericii Catolice: aproximativ 70.000 de opere de artă, de la Antichitate până la Renaștere, incluzând sculpturi, picturi, obiecte rare și comorile bibliotecii apostolice. Acestea reprezintă însă un patrimoniu inalienabil, parte din istoria creștinismului și imposibil de comercializat. Care este bugetul general al Vaticanului Vaticanul deține și bunuri mai ușor evaluabile: imobile, școli, spitale și investiții financiare estimate la circa cinci miliarde de euro. Majoritatea proprietăților sunt în Italia, însă Vaticanul administrează și peste 1.000 de imobile în străinătate, inclusiv în cartiere de lux din Londra, Geneva și Paris. În 2023, administrația patrimoniului (APSA) a raportat un profit de 46 de milioane de euro. Veniturile Vaticanului provin în principal din Denierul Sfântului Petru, o colectă anuală internațională, care a scăzut de la 100 la circa 50 de milioane de euro. De asemenea veniturile se bazează pe donații și moșteniri de la persoane fizice, dar și pe turism religios: încasări din bilete la muzee, vânzarea de suveniruri, lumânări și alte obiecte religioase. Vaticanul beneficiază de sprijin financiar din partea diocezelor mai bogate (SUA, Italia, Germania, Brazilia, Coreea de Sud). Cheltuieli și dificultăți financiare Pe partea de cheltuieli, Vaticanul susține salariile și pensiile pentru circa 5.000 de angajați, costuri administrative și operaționale. Sprijinul caritabil acordat în 2023 în 76 de țări a totalizat 13 milioane de euro. Însă, din cauza pandemiei și a scăderii donațiilor, Vaticanul înregistrează anual deficite între 30 și 70 de milioane de euro. Fondul de pensii are, la rândul său, un deficit de cel puțin 350 de milioane de euro. Eforturi de transparență și combaterea spălării de bani Papa Francisc a făcut din echilibrarea bugetului o prioritate a pontificatului său. Deși nu a reușit să atingă „deficitul zero”, a lansat ample reforme, precum transparentizarea finanțelor vaticane. În timpul său, au fost închise circa 5.000 de conturi bancare suspecte. A redirecționat investițiile spre fonduri etice. Exemplul personal al Papei Francisc Papa Francisc a redus în 2021 salariile cardinalilor cu 10%. De asemenea, a scos la licitație diverse cadouri primite, cum ar fi un Lamborghini vândut cu peste 700.000 de euro sau o motocicletă Harley-Davidson adjudecată pentru 241.000 de euro, fondurile fiind direcționate către acte caritabile.

„Chargeback”, banii înapoi pentru servicii nelivrate (sursa: Pexels/Negative Space)
Eveniment

"Chargeback", cum recuperezi ușor banii pe achiziții online nelivrate: plătești cu card de credit

„Chargeback”, banii înapoi pentru servicii nelivrate. Plata cu cardul de credit oferă protecție suplimentară în cazul în care achizițiile online sau serviciile plătite, precum vacanțele, nu sunt livrate. „Chargeback”, banii înapoi pentru servicii nelivrate Procedura numită chargeback permite solicitarea anulării tranzacției și recuperarea banilor direct prin bancă. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează Acest mecanism este un avantaj important pentru consumatori în fața furnizorilor care nu își respectă obligațiile. Astfel, alegerea metodei de plată poate transforma o pierdere financiară într-o situație ușor de rezolvat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Lasconi va da în judecată USR (sursa: Facebook/Elena Lasconi)
Politică

Lasconi va da în judecată USR pentru că i s-a tăiat accesul la banii de campanie

Lasconi va da în judecată USR. Într-un interviu acordat Agerpres, Elena Lasconi, președinta USR și candidată la alegerile prezidențiale, aduce acuzații grave conducerii partidului și anunță acțiuni legale împotriva deciziilor care i-ar fi blocat campania electorală. Lasconi susține că este victima unei nedreptăți comise de „o mână de oameni” din USR, care i-ar fi tăiat accesul la fondurile de campanie, încălcând grav legea electorală și drepturile constituționale. Lasconi va da în judecată USR Lasconi acuză actuala conducere a partidului că a transformat USR într-un „SRL”, luând decizii informale și abuzive, fără bază statutară. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Aceasta susține că i-au fost blocate fondurile de campanie, că reprezentanți ai USR promovează candidatul Nicușor Dan pe spațiul ei de antenă electorală, fapt ce ar constitui o infracțiune electorală. Anunță că va contesta aceste decizii la Curtea Constituțională, AEP și în instanță, considerând că i-au fost încălcate drepturile fundamentale de candidat. Menținerea candidaturii În ciuda conflictului din interiorul USR, Elena Lasconi afirmă că își menține candidatura, sprijinită de o mare parte a membrilor de partid și de simpatizanți. Ea se prezintă ca un candidat independent, antisistem, singurul care nu poate fi controlat de interese sau „găști”. De asemenea, susține că acțiunile actualei conduceri ar putea duce chiar la invalidarea candidaturii lui Nicușor Dan. Ce ar face ca președinte: priorități și viziune politică Lasconi promite o Românie funcțională, cu un guvern nou și un premier ca Ilie Bolojan, nu Marcel Ciolacu. Printre prioritățile sale se numără: reformarea justiției și eliminarea corupției sistemice, combaterea traficului de droguri, investiții în sănătate (screening pentru cancer, mai mulți medici), descentralizarea educației și investiții reale în infrastructură, întărirea parteneriatelor internaționale, în special cu UE și NATO. Apel către români și promisiunea unei președinții diferite Lasconi se prezintă ca o candidată onestă, muncitoare, neșantajabilă, care vine „dintre oameni” și cunoaște direct problemele românilor. Face un apel la femei, la minorități și la toți cetățenii de bună credință să-i acorde șansa de a arăta ce poate face în cinci ani: „Sunt un om care știe ce înseamnă să pornești de la minus”.

Trump vrea să cumpere simpatia groenlandezilor (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump vrea să ofere 10.000 de dolari anual fiecărui groenlandez pentru a obține insula

Trump vrea să cumpere simpatia groenlandezilor. În ciuda refuzului categoric al Danemarcei de a ceda Groenlanda, Donald Trump insistă în planul său de a anexa teritoriul, propunând o nouă strategie: câștigarea opiniei publice locale cu bani. Trump vrea să cumpere simpatia groenlandezilor După ce a fluturat anterior ideea unei intervenții militare, Donald Trump vine cu o nouă ofertă: un cec anual de 10.000 de dolari pentru fiecare dintre cei aproximativ 57.000 de locuitori ai Groenlandei. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Potrivit New York Times, propunerea a fost discutată în cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA, ca alternativă la cele 600 de milioane de dolari pe care Danemarca le alocă anual insulei sub formă de subvenții. Mesajul lui Trump: „Vă vom îmbogăți și proteja” Trump le-a transmis groenlandezilor promisiuni generoase: „Vă vom proteja. Vă vom îmbogăți”. În paralel, echipa sa a lansat o campanie de comunicare agresivă, cu videoclipuri și postări pe rețelele sociale care glorifică rolul armatei americane în Groenlanda în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Apel la identitate: „Aveți rădăcini inuite, ca noi” Campania include și un apel identitar, mizând pe originile comune. Groenlandezii, descendenți ai populațiilor inuite venite din Alaska în urmă cu secole, sunt încurajați să se simtă apropiați de populația indigenă din Alaska, stat american din care SUA speră să creeze un „pod cultural” spre Groenlanda. Miza reală: resursele naturale ale Groenlandei Dincolo de strategia de apropiere și promisiunile financiare, interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda este, în esență, economic. Odată cu topirea ghețarilor cauzată de schimbările climatice, resursele naturale ale insulei – uraniu, aur, cupru, petrol – devin tot mai accesibile. Statele Unite ar putea astfel obține un avantaj strategic și economic major. Reacții dure din partea Danemarcei și Groenlandei Planul lui Trump nu este primit cu brațele deschise. Premierul danez, Mette Frederiksen, a respins categoric ideea: „Nu poți anexa un alt stat”, condamnând presiunile și amenințările administrației americane. La rândul său, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a fost la fel de ferm: „Statele Unite nu vor obține Groenlanda”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră