duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bani

82 articole
Politică

Lulea recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia

Marius Lulea, prim-vicepreședinte al AUR și definit de presă drept unul dintre principalii finanțatori ai acestei formațiuni politice, recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia pentru renovarea unei clădiri. Lulea a făcut această precizare într-un scurt interviu acordat lui Mălin Bot. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Lulea a fost prezentat de Simion drept viitor premier într-o guvernare AUR. Cum a decurs dialogul între Mălin Bot și Marius Lulea: Lulea recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia „Mălin Bot: Pentru guvernarea din Piața Charles de Gaulle cum v-au plătit rușii, în ruble? (...) Marius Lulea: Am fost plătit de o firmă din România, care era beneficiarul investiției și am fost plătit în lei românești. Bot: Dar știați că clădirea aparține guvernului Federației Ruse? Lulea: Știam de vreo 20-30 de ani (...) Bot: Și nu ați avut nici o problemă? Lulea: Nu am avut nici o problemă fiindcă i-am băgat în unionism. Am luat de acolo bani și am făcut activități în Republica Moldova”. Omul de afaceri Marius Dorin Lulea, unul dintre fondatorii AUR, a asigurat serviciile de proiectare la renovarea celei mai valoroase clădiri, din punct de vedere comercial, deținută de Moscova în București, scria G4Media.ro în februarie 2021. Societatea sa nu a avut contract direct cu Federația Rusă, ci cu o firmă controlată de fiul lui Antonie Iorgovan, juristul considerat „Părintele Constituției”.

Lulea recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia Foto: Facebook
Salariul judecătorului filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare Foto: Captură video
Eveniment

Salariul judecătorului filmat băga bani în decolteul unei dansatoare

Salariul uriaș al judecătorului Laurențiu Modoran, filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare: în anul fiscal 2022 el a primit 180.741 de lei, adică circa 15.000 de lei pe lună. Modoran, care în 2009 era, potrivit declarației de avere, „dispecer” la sistemul 112 - agent de poliție în cadrul ministerului de Interne, probabil - primește 33.600 lei pe an doar pentru chirie. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În 2009, el avea un apartament de 86 metri pătrați în București, dar acesta a dispărut din declarația de avere, așa că poate încasa banii de chirie. Salariul judecătorului filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare O filmare cu judecătorul Laurențiu Modoran dansând exaltat la o petrecereși băgând bani în decolteul unei dansatoare a apărut vineri, pe YouTube. „Judecătorul din civil Laurențiu Modoran celebru pentru divorțarea unui mort (cazul Adamescu) a fost achiziționat recent de CAB secția penală. Omul e penal de tot în imaginile de mai jos, dansând cu interlopi și pitzipoance maneliște (cu tot cu obligația de rezervă), băgând bani fără număr la dansatoare și exhibându-și talentele de judecător. Judecătorului Laurențiu Modoran de la Curtea de Apel București secția penală a fost pedepsit cu «avertisment» de către CSM pentru atitudini nedemne în sala de judecată….Drept urmare a fost avansat la Curtea de Apel București! Avertismentul i-a fost dat pentru ce s a întâmplat într-un dosar în care Modoran a fost trimis în judecata disciplinară de Inspecția Judiciară din cauza comportamentului total neadecvat pe care l-a avut la adresa avocatei Ingrid Mocanu, dar și pentru că a dat un petent afară din sala de judecată pe motiv că a privit procurorul. Nu ne-am mira dacă CSM îl va detașa în curând pe la Ministerul Justiției, așa cum dezvăluia recent Lumea Justiției. Film cu dânsul lasciv al judecătorului penal (de secție penală adică!) Modoran…. Luați aminte la cine ne judecă! Scăpă cine poate…”, se arată în postarea de pe YouTube. „Contactat de Lumea Justiției, judecătorul Laurențiu Modoran a explicat că la eveniment nu au fost prezenți interlopi, ci dimpotrivă cei mai mulți dintre participanții la petrecere erau juriști. Totodată, Modoran a ținut să sublinieze că înregistrarea a fost făcută la un eveniment privat și restrâns, iar formația pe a cărei melodie dânsa era una de muzică pop, nu de lăutari”, arată site-ul Luju.

Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Foto: Captură video
Eveniment

Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani

Pe rețelele sociale circulă un scurt videoclip în care George Simion este filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, fără cuvinte, îi strecoară în buzunar. Nu este clar când și unde a fost realizată filmarea. Cum însă mai multe persoane purtau măști sanitare, este posibil ca ea să fi fost realizată în perioada în care erau în vigoare restricțiile pentru limitarea răspândirii virusului. Pe fondul sonor se aude o muzică de petrecere. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu Liderul AUR s-a lăudat, recent, că nu are card și face toate plățile în numerar. Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani Acțiunea propriu-zisă durează doar patru secunde: Simion dă mâna dreaptă cu un cetățean de pe stradă, pe care pare că îl cunoaște, acesta îi pasează cu stânga ceea ce pare a fi un teanc de bani, Simion ia banii, tot cu mâna stângă, îi bagă în buzunarul de la palton, rapid și uitându-se în altă parte, și își continuă acțiunea electorală. Sa fie primit. bădabouesti . Sanatate si multi bani. pic.twitter.com/M9K9bnWtt5— Vader (@byzak68) January 6, 2024 Liderul AUR se laudă că își donează salariul de deputat, dar nu a explicat niciodată din ce trăiesc el și soția sa. Recent, el s-a plâns că nu mai poate dona 90% din acest salariu fiindcă a fost amendat. „Mi-au luat din bani 30 %. 7.625 de lei. Dragi prieteni, cu reţinere 30 % din salariu mi se opreşte, pentru că am făcut protest în timpul pandemiei. Vreau să vă arăt fluturaşul de salariu, cum vi-l arăt în fiecare lună, de 5 luni încoace nu mai pot dona 10.000 de lei, adică 90 % din acest salariu, pentru că mi se reţin şi am 7600”, a spus liderul AUR într-o filmare pe Facebook. Foto: Captură video El a spus că va dona în luna decembrie 6000 de lei din cei 7.600 de lei. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Întrebat, în august 2023, câţi bani sunt în contul partidului, George Simion a răspuns: „Cred că vreo 8 milioane de euro, am dat drumul la caravana medicală”.

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc. Conducerea unei grădiniţe ieşene a dat înapoi unor angajate banii scăzuţi din leafă de guvernul Boc. Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc Doar că angajatele respective nici nu lucrau la acea vreme acolo, aşa că nu aveau ce bani înapoi să primească. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Strânsă cu uşa de Inspectoratul Şcolar Judeţean, grădiniţa a încercat să-şi recupereze banii în instanţă. S-a trezit prea târziu. Conform legii, termenul de prescripţie a dreptului de a cere obligarea cuiva la returnarea unor bani încasaţi necuvenit este de trei ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bani noaptea pe TikTok, absențe școlare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bani noaptea pe TikTok, absențe școlare

Bani noaptea pe TikTok, absențe școlare. Aplicaţia TikTok a pus stăpânire pe tineri. Oricine poate crea conţinut care să genereze bani. Bani noaptea pe TikTok, absențe școlare Spre exemplu, o tânără din Iaşi a reuşit să câştige recent, într-o singură noapte, aproape 3.000 de lei. Citește și: Chef Adi Hădean a promovat „Ferma Dacilor”, unde gătea regulat cel puțin din 2016. După incendiul tragic, Hădean nu a făcut nici un comentariu Eleva în vârstă de 18 ani a susţinut că „reţeta” succesului pentru a deveni viral şi, implicit, să câştigi bani din TikTok-uri constă în a avea peste 1.000 de „followeri”, a posta constant şi a face transmisiuni live. „Mai întâi trebuie să fii major. Apoi, este obligatoriu să ai cel puţin 1000 de urmăritori, să fi acumulat minimum 100.000 de vizualizări în ultimele 30 de zile, şi să postezi conţinut original, adică să respecţi regulile comunităţii TikTok. În seara aceea, când am câştigat 2800 de lei, am stat 10 ore pe live, până dimineaţa”, a declarat C. C. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani. Spitalele, medicii de familie, stomatologii şi toţi profesioniştii care derulează servicii medicale decontate de statul român prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate s-au trezit cu găuri în buget chiar înainte de sărbători. Sistemul de sănătate, lăsat fără bani În mod concret, există o restanţă de circa 11,4 milioane de lei, servicii medicale efectuate pentru luna octombrie care încă nu au fost plătite. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Și este vorba numai de județul Iaşi. Situaţia este fără precedent: au mai întârziat plăţile, dar doar pentru scurt timp. Însă, în ultimele patru luni, întârzierile au devenit regulă. Iar pe octombrie au rămas bani în continuare de venit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Surprizele din actele pe care Cherecheș le avea asupra sa la momentul capturării
Eveniment

Surprizele din actele pe care Cherecheș le avea asupra sa

Surprizele din actele pe care Cherecheș le avea asupra sa în momentul în care a fost capturat de poliția germană: el circula cu cartea de identitate emisă de statul român, o veche legitimație de deputat - el nu mai era parlamentar din 2011 - o carte de identitate emisă de Italia și o legitimație emisă de Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere a ministerului de Interne, vizată ultima oară în 2022. Edilul-șef nu avea nici un act care să-l indice ca primar al Băii Mari și nici pașaport. Surprizele din actele pe care Cherecheș le avea asupra sa Pe legitimația emisă de asociația rezerviștilor din ministerul de Interne scrie că Cherecheș ar fi fost „P.C.” - probabil personal civil sau contractual - și era membru al acestei structuri din 2020. Dar primarul Băii Mari nu a lucrat niciodată în ministerul de Interne, iar singura sa legătură cu armata pare a fi un curs la Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Colegiul de Apărare, din 2008. Cartea de identitate emisă de Italia arată că Cherecheș domicilia în Via Madonna del Loreto, 7, Villa Literno, Provincia Caserta. Aceasta este o localitate la nord de Napoli. Pe Google Maps, deși filmarea din aprilie 2023 nu este foarte precisă, la această adresă pare a fi o vilă impozantă, cu storurile trase. În sfârșit, Cherecheș mai avea o legitimație de deputat, dar el a fost ales primar în 2011, când a părăsit Legislativul. Primarul Cătălin Cherecheș s-a opus polițiștilor germani care l-au reținut, așa că s-a ales cu o rană la bărbie, o „lacerație”. „O lacerație este cauzată de un impact fizic scurt, puternic, cum ar fi lovirea de ceva sau ciocnirea de colțul unei piese de mobilier”, explică site-ul leucoplast.ro. La momentul capturării sale, edilul-șef al Băii Mari avea asupra sa 3.265 de euro, aproximativ 150 de euro în forinți și o sumă în lei, echivalentul a 320 de euro. El circula cu mașina condusă de mătușa sa, un Mercedes Benz C Klasse AMG, cu număr de înmatriculare de Neu Ulm.

Cherecheș, sacoșe cu bani în Germania (sursa: Inquam Photos/Paul Ursachi)
Investigații

Cherecheș, sacoșe cu bani în Germania

Cherecheș, sacoșe cu bani în Germania. Multe sute de mii de euro cash au fost transportate în Germania de Cătălin Cherecheș nu doar direct sau de către mama sa, ci și prin intermediul unui bodyguard și al unui șofer. Cherecheș, sacoșe cu bani în Germania Banii erau depozitați într-un seif din locuința din Germania a surorii mamei lui Cătălin Cherecheș, se arată în motivarea deciziei de confiscare a peste 2,5 de milioane de lei de la Cherecheș după o sesizare a ANI: "În ceea ce priveşte sumele de bani aflate în Germania, acestea au fost transportate în timp de către persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.), în sume de maxim 10.000 de euro (...). Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Inițial ele au fost păstrate la locuința mătuşii materne. Ulterior, aceasta şi familia ei s-au mutat şi o parte din bani au fost plasaţi la locuința din Germania a mamei persoanei evaluate. (...)". Unchiul nu confirmă existența altei locuințe Totuși, unchiul lui Cherecheș nu confirmă că mama primarului ar fi avut o altă locuință în Germania: Martorul Jederan (...), unchiul intimatului (Cătălin Cherecheș - n.r.), a declarat că dl şi d-na Cherecheș (...) Au o camera de musafiri la ei acasă pentru când veneau în vizită, iar în camera de oaspeţi se găseşte şi un seif. Citește și: Condamnatul Cherecheș a rămas cu trei ceasuri de 30.000 de euro, pe care instanța a decis să nu i le confiște: Rolex, IWC, Patek Philippe Martorul nu a primit bani de la ei, dar cunoaşte că aduceau mereu bani pe care îi depozitau în seif. Domnul şi d-na Cherecheș aduceau ei înşişi banii. În anul 2007, cele două persoane au fost în vizită de 5-10 ori. La fel şi în anii următori. Martorul nu a primit bani de care să aibă grijă de la ei şi nici nu i-au fost transferaţi bani. Nu a existat nicio predare de numerar, pentru că banii erau aduşi şi depozitaţi personal de ei. Martorul nu a ţinut nicio evidenţă a banilor. De asemenea, martorul arată că nu există nicio clădire nouă, niciun alt seif, iar d-na Cherecheș Viorica nu deţine un alt imobil. Prin urmare, nu a fost cazul de a se transfera sumele depozitate în seif." Bodyguard-ul, 10.000 de euro prin graniță "Martorul (...) arată că a asigurat intimatului Cherecheș Cătălin paza şi securitatea în perioada (...), pentru ridicarea de numerar de la băncile (...) şi BRD (...). Martorul nu cunoaşte sumele retrase, dar îl însoţea pe intimat la bancă şi de acolo acasă, unde la subsolul casei de pe str. (...) deţinea un seif/depozit de valori. În perioada (...), a mers în total de 15-20 ori. De asemenea, martorul deţinea cheile de la seif şi de la casă şi a fost solicitat ca în lipsa intimatului să verifice dacă era totul în regulă; a observat că tot timpul erau în seif plicuri de la bănci. Nu a numărat niciodată plicurile sau sumele de bani. Citește și: FOTO Acesta este vărul lui Cherecheș cu a cărui carte de identitate primarul de Baia Mare a fugit din țară. Pot fi cei doi confundați? Mai arată martorul că în perioada (...) s-a deplasat împreună cu intimatul în Ungaria, Austria şi Germania şi tot timpul aveau asupra lor sume de bani, în jur de 10.000 euro fiecare, până la trecerea punctului vamal. Banii proveneau de la intimat (Cătălin Cherecheș - n.r.), care i-a spus că era vorba despre bani pe care voia să îi lase familiei mamei sale, care urma să se stabilească în Germania. Banii transportaţi de martor erau predaţi intimatului când ajungeau în străinătate. În Ungaria s-au întâlnit cu verişorul intimatului sau cu o altă rudă iar banii îi erau lăsaţi aceluia. În Budapesta, de două ori martorul a asistat la predarea sumei transportate de el, alături de banii deţinuţi de intimat, puşi împreună într-un plic, către o persoană al cărei nume nu îl poate preciza." Șoferul și tatăl, cărăuși de bani "Martorul (...) a declarat (...) că a mers în Austria şi Germania cu intimatul Cherecheș Cătălin, în calitate de şofer. Înainte de a plecări, primea sume de bani în lei pentru a le schimba în euro, între 5.000 şi 10.000 euro. De la sfârşitul anului 2008, acest lucru s-a întâmplat de 10 ori în total, dar fără ca martorul să poată preciza anii. A mai arătat că a condus-o şi pe mama intimatului, d-na deputat Cherecheș Viorica, o dată sau de două ori pe an în (...) şi Germania, pentru a se întâlni cu rudele, iar înainte de aceste plecări intimatul îi înmâna de asemenea bani numerar pentru a-i schimba. Precizează apoi că a fost de două sau de trei ori cu mama dânsului. Martorul a indicat în mod specific casele de schimb valutar la care a realizat schimburile valutare. Martorul nu cunoaşte destinaţia sumelor. Prin declaraţia dată (...), martorul (...) a atestat că el şi tatăl său au efectuat retrageri de bani din contul d-nului primar şi al mamei lui. Avea împuternicire şi retrăgea sume de 5.000-10.000 euro, 10.000-13.000 euro. Retragerile în lei le schimba în euro. Acelaşi martor a mers la Viena în intervalul (...) cam de 4-5 ori în total, împreună cu intimatul. Înainte de plecări, martorul schimba sume din lei în euro, între 5.000-10.000 euro. Nu cunoaşte de ce duceau banii la Viena." Cine e domnul Z de la Viena care primea bani de la Cherecheș? "Cam de 2-3 ori pe an se deplasa în Ungaria cu d-na şi dl Cherecheș, pentru a se întâlni cu familia din Germania: mătuşa Jederan Eugenia, unchiul Jederan (...) şi verişorul Jederan (...). O dată sau de 2 ori a transportat-o şi pe mama intimatului la Viena. Pentru dânsa nu făcea schimburi valutare, dar retrăgea de pe card sume de 2-3.000 lei pentru cheltuieli curente. Martorul arată că, parţial, sumele tranformate în euro erau folosite pentru cheltuieli de drum şi cazare, cca 600-1.000 euro erau puşi în bord în acest scop. Mai susţine martorul că s-a deplasat singur la Viena de 4-5 ori, dintre care de 3-4 ori a dus banii retraşi din bancă înainte; o dată sau de 2 ori a primit bani de acasă de la dl. primar. A mers singur cu maşina la Viena, transportând sume cuprinse între 5.000-10.000 euro de fiecare dată, pe care le-a predat în centrul vechi al Vienei unui domn al cărui nume începe cu Z. Acesta nu era unchiul sau verişorul intimatului, pe care martorul îi cunoaşte. De asemenea, martorul nu cunoaşte motivul pentru care preda banii la Viena şi nu a adus niciodată înapoi sume de bani."

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania (sursa: Facebook/Catalin Chereches)
Investigații

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania. Cătălin Cherecheș și-a pregătit încă de acum mulți ani o eventuală plecare în străinătate. Avere nejustificată: peste 2,5 milioane de lei Primarul de Baia Mare, împreună cu mama sa, au transportat sute de mii de euro în Germania, pe parcursul a mai mulți ani. Banii au fost depozitați în casa surorii mamei sale, într-un seif. Citește și: Condamnatul Cherecheș a rămas cu trei ceasuri de 30.000 de euro, pe care instanța a decis să nu i le confiște: Rolex, IWC, Patek Philippe Informația apare în decizia judecătorească prin care lui Cherecheș i se confiscă peste 2,5 milioane de lei. Este vorba de sume nejustificate. Dosarul a fost deschis în 2019, la cererea Agenției Naționale de Integritate. Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania "Retragerile în numerar (ale lui Cătălin Cherecheș - n.r.) nu depăşeau suma de 20.000-30.000 de euro din motive de siguranță. În ceea ce priveşte sumele retrase în numerar, persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) a arătat că o parte din ele sunt păstrate în Germania în seif, la o adresă ce aparţine familiei sale, iar o parte în seiful din locuința sa din Baia Mare. Citește și: FOTO Acesta este vărul lui Cherecheș cu a cărui carte de identitate primarul de Baia Mare a fugit din țară. Pot fi cei doi confundați? Persoana evaluată a arătat că nu are prea mare încredere în sistemul bancar din România şi de aceea a ales această modalitate de păstrare a sumelor de bani, nefiind vorba doar de munca lui, ci şi de cea a antecesorilor săi, iar sumele în discuţie fiind parte din moştenirea sa. (...) Persoana evaluată a arătat că la începutul perioadei de evaluare, respectiv 1 iunie 2012, în cele două seifuri deținea circa 1,3 -1,4 milioane euro, fără a întocmi o evidență în privința deținerii acestei sume. (...) În ceea ce priveşte sumele de bani aflate în Germania, acestea au fost transportate în timp de către persoana evaluată, în sume de maxim 10.000 de euro, atunci când se deplasa în Germania. Inițial ele au fost păstrate la locuința mătuşii materne. Ulterior, aceasta şi familia ei s-au mutat şi o parte din bani au fost plasaţi la locuința din Germania a mamei persoanei evaluate.", se arată în motivarea deciziei judecătorești din speța menționată. Și mama căra bani peste graniță "Sumele retrase de persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) din aceste conturi au fost păstrate acasă, în seiful din Baia Mare sau la sora martorei (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.) în Germania. Motivul pentru care aceste sume de bani au fost retrase pentru a fi păstrate în cele două locații este lipsa unei stabilități a sistemului bancar din România. În ceea ce priveşte transportul banilor în Germania, acesta s-a făcut prin deplasări succesive atât de către persoana evaluată cât şi de martoră (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.). Sumele de bani depozitate în Germania sunt mai mari decât cele existente în seiful din România. În momentul dării declaraţiei a arătat ca în Germania erau circa 300.000 de euro, iar în România circa 200.000 de euro. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” Martora (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.) a arătat că în decursul unui an efectuează şapte, opt deplasări în Germania, iar persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) efectua deplasări lunare. De asemenea, martora a arătat că transportarea unei sume de 10.000 euro în Germania nu reprezenta un risc. Nu a ţinut o evidență a sumelor duse în Germania (...).", mai menționează hotărârea de instanță pomenită anterior. Unchiul din Germania confirmă: Au un seif la noi "Martorul Jederan (...), unchiul intimatului, a declarat că dl şi d-na Cherecheș nu deţin la ei acasă bani de care să aibă grijă (filele 96-99, vol. VI). Au o camera de musafiri la ei acasă pentru când veneau în vizită, iar în camera de oaspeţi se găseşte şi un seif. Martorul nu a primit bani de la ei, dar cunoaşte că aduceau mereu bani pe care îi depozitau în seif. Domnul şi d-na Cherecheș aduceau ei înşişi banii. În anul 2007, cele două persoane au fost în vizită de 5-10 ori. La fel şi în anii următori. Martorul nu a primit bani de care să aibă grijă de la ei şi nici nu i-au fost transferaţi bani. Nu a existat nicio predare de numerar, pentru că banii erau aduşi şi depozitaţi personal de ei. Martorul nu a ţinut nicio evidenţă a banilor.", potrivit motivării judecătorești.

Jandarmerița-cocaină se apără
Eveniment

Jandarmerița-cocaină se apără

Jandarmerița-cocaină se apără: plicurile cu praf alb erau bani de la altă persoană, a spus ea, într-o declarație dată Antenei 3. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul „Am fost omul nepotrivit, în momentul nepotrivit”, a mai spus ea. Jandarmerița-cocaină se apără Jandarmerița-cocaină este fiică de militar și suspectă că era „escortă de lux”, în vacanțele pe care le petrecea pe Coasta de Azur. Andreea Bumbac, juristă la Jandarmeria Română și fostă purtătoare de cuvânt a Brigăzii de Intervenții Speciale, a fost prinsă duminică, în zona Palatului Bragadiru, cu mai multe pliculețe cu praf alb, probabil cocaină, când taxi-ul în care se afla a fost oprit și percheziționat. Cum a decurs dialogul jandarmeriței, aflată acum în concediu de odihnă, cu reporterul Antenei 1: „Andreea Bumbac: Nu au fost ale mele. Au fost ale unei persoane care mi-a transmis un alt fapt. M-a rugat să îi ţin nişte bani, atâta tot. Nu am avut idee de ceea ce se întâmplă. Reporter: Deci, practic, ţi-a dat banii şi în bani erau plicurile? Andreea Bumbac, jandarmerița: Da”. Grupaj foto: Antena 1 Bumbac a mai spus: „Tot ceea ce s-a întâmplat, tot ceea ce pot să vă spun este că doar am fost omul nepotrivit, în momentul nepotrivit. Eu nu am absolut nicio vină. Nu erau ale mele”. „Surse din Jandarmerie citate de Realitatea PLUS arată că de mult timp tânăra avea un comportament teribilist și ducea o viață opulentă, cu vacante pe Coasta de Azur, iar unii colegi spun că era escortă de lux. Mai mult, tânăra a fost adusă în Jandarmerie de către tatăl ei, fost ofițer în Armată. Andreea Bumbac a făcut parte din promoția 2022 și se afla în atenția colegilor de la Brigada de Intervenții, acolo unde a fost purtătoare de cuvânt doar 3 luni”, arată Realitatea Plus.

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. În imagine, Dorinel Umbrărescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu, nu mai are bani pentru a deconta lucrările la Autostrada Moldovei. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document prin care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a refuzat să-i plătească firmei SA&PE Construct, controlată de afaceristul Dorinel Umbrărescu, două facturi în valoare de peste 28,4 milioane lei. Motivul: "LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Adică CNAIR nu mai are bani pentru plata lucrărilor. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Cele două facturi parțiale au fost emise de firma lui Dorin Umbrărescu pentru obiectivul de investiții "Autostrada Buzău – Focșani", cunoscută publicului drept Autostrada Moldovei. Umbrărescu: patru tronsoane, 4,22 miliarde lei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit în septembrie 2022 contractele pentru construirea loturilor 1 și 4 aferente autostrăzii Buzău – Focșani asocierii de firme SA&PE Construct, Spedition UMB și Tehnostrade SRL. Pentru primul tronson, între Buzău și Vadu Pașii, s-a semnat un contract de 689,28 milioane lei. În cazul tronsonului 4, cuprins între Mândrești Munteni și Focșani Nord, s-a semnat un contract de peste 763,72 milioane lei. Citește și: Cu două luni înainte de explozia de pe Autostrada Moldovei, firma lui Umbrărescu mai găurise o conductă Transgaz Ulterior, în decembrie 2022, asocierea dintre cele trei firme a câștigat și licitațiile pentru loturile 2 și 3. Tronsonul 2, între Vadu Pașii și Râmnicul Sărat, a fost câștigat pentru suma de 1,31 miliarde lei. Celălalt tronson, de la Râmnicul Sărat până la Mândrești Munteni, a fost câștigat pentru suma de 1,46 miliarde lei. Toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii Buzău – Focșani, câștigate de afaceristul Dorinel Umbrărescu, vor avea o lungime totală de 82,44 km și vor costa peste 4,22 miliarde lei. Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă Firma SA&PE Construct, patronată de Petru Răzvan Umbrărescu și Alexandru Teodor Umbrărescu, a solicitat CNAIR să plătească două facuturi, emise pe 23, respectiv 25 octombrie 2023. Însă persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv, Victor Oțelea, și șeful de serviciu Cătălin Țicu au refuzat să dea viza de control finciar pentru că CNAIR nu mai avea bani în buget pentru plata facturilor. "În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr.119/1999, cu modificările și completările ulterioare, vă aducem la cunoștință refuzul de viză de control financiar preventiv pentru: suma de 23.525.992,66 lei din valoarea totală de 36.126.037,76 lei a facturii 78/25.10.2023 și suma de 4.910.138,05 lei din valoarea totală de 11.366.418,17 lei a facturii 77/23.10.2023 emise de SA&PE Construct pentru obiectivul de investiții Autostrada Buzău – Focșani. Motivul refuzului de viză este următorul: LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Pistol: Nu am avut toată suma de bani Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu ar fi nici o problemă cu banii. "Vorbiți de documente interne din companie? Nu e o problemă că le aveți, deși nu ar trebui să le aveți. Facturile domnului Umbrărescu, ca și celelalte facturi care sunt în companie, sunt plătite în termenele de plată. Mult mai repede decât termenele de plată care sunt de 60 de zile de la data emiterii facturii. Noi, dacă am făcut plăți parțiale, nu am avut toată suma de bani pentru că suntem la final de buget și se reașează valorile de bugete pe proiecte. Nici o factură de-a domnului Umbrărescu nu este scadentă și neachitată. Nu suntem în situația asta cu nici o factură. Pentru fiecare proiect de investiții îl avem pe câte o linie bugetară. Linia bugetară se alimentează în funcție de facturi, cum vin ele la plată. Toată această operațiune durează. Când s-a emis factura, se duce la controlul financiar preventiv. Ei identifică că pe linia bugetară respectivă nu este întreaga sumă de bani și dau refuz de viză CFP. Atunci, colegii de la financiar se duc și reașează creditele bugetare pe linia respectivă. În momentul în care este reașezat bugetul, i se plătește diferența sau integral. Facturile pe care le avem la plată sunt plătite în termenele contractuale. Termenul contractual este respectat. Dacă vă uitați la data facturii, vedeți că nu este trecut de 60 de zile", a explicat Pistol. "Am avut probleme pe cofinanțări" Întrebat dacă CNAIR a fost afectată de faptul că premierul Marcel Ciolacu nu a făcut rectificarea bugetară, directorul Cristian Pistol a confirmat că au existat dificultăți. "Am avut probleme pe cofinanțări. Dar Guvernul României a emis fonduri de rezervă bugetară și ne-au dat banii", a adăugat șeful CNAIR. Alexandru Șerbănescu, consilierului ministrului Sorin Grindeanu și purtătorul de cuvânt al CNAIR, a sugerat într-o primă fază că documentul ar fi fals. "Nu avem nici un fel de întârziere pe nici un fel de contract. Nici un constructor nu ne-a sesizat că ar fi întârzieri contractuale. Nu avem probleme de insolvabilitate", a spus Șerbănescu.

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei. Cam o sută de mii de euro au apărut din neant în declarația de avere a lui Marcel Ciolacu, actualul premier, fără nici o explicație. Chioșcul-minune din Buzău Până în primăvara acestui an, Marcel Ciolacu era acționar majoritar în Lucia Com 94 SRL din Buzău, firma care administrează un chioșc în Piața Centrală din oraș. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Ca orice chioșc dintr-o piață de provincie, chioșcul aduce venituri cât să întrețină cel mult o familie. Nici chioșcul lui Ciolacu nu face excepție. Astfel, potrivit datelor financiare ale firmei, în 2022, chioșcul a făcut un profit de puțin peste 16.000 de lei. În 2021, profitul a fost de aproape 25.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului În 2020, nici un profit, cu pierdere de peste 167.000 de lei. Perioada 2017 - 2019 a fost ceva mai bănoasă: în 2019 - profit de peste 91.000 de lei, în 2018 - profit de peste 136.000 de lei și în 2017 - profit de aproape 129.000 de lei. Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei Așadar, în ultimii șase ani, chioșcul lui Ciolacu a produs sub 400.000 de lei profit. Dar, în 2022, suma de nici 400.000 de lei se transformă, magic, în dividende de peste 650.000 de lei. Mai precis, 651.400 de lei. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Dividende repartizate soților Ciolacu astfel: 489.400 de lei lui Marcel Ciolacu și 162.000 de lei Roxanei Mihaela Ciolacu. Dividendele soților Ciolacu (sursa: integritate.eu) Practic, soții Ciolacu au încasat cu peste 60% mai multe dividende decât profit făcuse firma în șase ani. Operațiune pentru care nu există nici o explicație logică și contabilă. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale În același an, Marcel Ciolacu a scăpat repede de bani: a mai pus 600 de lei de la el și a acordat un împrumut în nume personal de 490.000 de lei lui Mihai Cristian Ciolacu. Împrumutul acordat de Marcel Ciolacu (sursa: integritate.eu) Nepot al său, potrivit presei locale buzoiene.

Lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene Foto: Facebook MIPE
Eveniment

Lingouri aur locuința director de la Fonduri Europene

DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur la percheziții în locuința unui director de la Fonduri Europene. Acesta este acuzat că vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site El ar fi reținut pur și simplu cardurile de salariu ale celor două, timp de doi ani. Potrivit unor surse, ar fi vorba de Dragoș Iorga, director executiv în Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene. Acesta s-a născut în 1968 și a terminat facultatea abia la 37 de ani, în 1995, la Politehnica București. În martie 2021, era doctorand la Universitatea de Apărare Carol I. Dragos Iorga Foto: Linkedin Lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene Azi, DNA a găsit la perchezițiile din locuința sa 174.000 lei, 10.000 dolari şi 11.000 euro, dar şi mici lingouri de aur. El este acuzat că în urmă cu doi ani ar fi furnizat către două angajate subiectele de concurs pentru ca acestea să acceadă în post. În schimb, ele îi donau o treime din salariul lor. Potrivit datelor din martie 2023, un director în MIPE câștiga, net, circa 11.000 de lei, iar un consilier circa 7-8.000 de lei. În ultima declarație de avere, Dragoș Iorga declară că deține o vilă de 150 mp în Călărași, trei apartamente în București și un spațiu de producție. El avea două salarii, unul de la MIPE și altul de la organismul intermediar pentru programe europene regiunea București-Ilfov, care totalizau, în anul fiscal 2022, 144.000 de lei. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Iorga a ajun să slucreze cu fonduri europene din 2012. Pe site-ul MIPE el figurează și cu funcția de director general la Autoritatea de Management pentru Programul Sănătate (Direcția Generală Program Operațional Sănătate).

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici (sursa: TVR)
Justiție

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici. Ana Maria Chirilă, judecătoarea de la Tribunalul Suceava care vindea informații interlopilor și se droga cu iubitul ei traficant, era ahtiată după bani. Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici În 2022, Chirilă - împreună cu judecătorul Nicolae Șepelea, colegul ei de la Tribunalul Suceava, și cu alți câțiva judecători - a dat în judecată Ministerul Justiției, dar și Tribunalul Suceava și Tribunalul Cluj, pentru a cere mai mulți bani. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă Judecătoarea Chirilă și colegii ei invocau o "discriminare" salarială între procurorii SIIJ (Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, între timp desființată) și judecători. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Potrivit Anei Maria Chirilă și colegilor ei reclamanți, "în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale Justiţie, coexistă în prezent două categorii de magistraţi, respectiv procurorii numiţi în cadrul SIIJ, care beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi, deşi nu sunt detaşaţi, ci numiţi, şi ceilalţi magistraţi numiţi, cum sunt şi reclamanţii, care nu beneficiază de aceste drepturi". Tupeu: spor salarial, restanțe și dobânzi Iată ce cereau Chirilă & co: "recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a sporurilor aferente în funcţie de salarizarea aferentă a procurorilor din cadrul S.LI.J, aceasta incluzând şi drepturile salariale specifice personalului detaşat, care să fie incluse în indemnizaţia de încadrare, începând din data de 20.07.2018 (data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 207/2018 prin care a fost modificată Legea 304/2004, înfiinţându-se Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie) şi pe viitor"; Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 "obligarea pârâtului Tribunalul Suceava la plata diferenţei salariale rezultate dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu data de 20.07.2018"; "repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale reprezentat de diferenţa salarială rezultată dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu data de 20.07.2018 şi în continuare, pe viitor, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare, cu titlu de salariu lunar), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legată penalizatoare, până la data plăţii efective.". Tribunalul Mureș: Nu se poate schimba legea Judecătorii de la Tribunalul Mureș, însă, unde s-a judecat procesul, au fost de cu totul altă părere. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp "În privinţa discriminării invocate de reclamanţi în susţinerea cererii lor salariale, raportat la salariile procurorilor din cadrul SIIJ, instanţa apreciază că aceste susţineri nu pot fi primite. Astfel, este de remarcat faptul că salarizarea personalului plătit din fonduri publice se face în temeiul legii, nefiind permis nici instanţei de judecată și nici angajatorului să deroge de la aceste prevederi legale. Citește și: Judecătoarea șpăgară și drogată de la Suceava are trei copii minori în întreținere, dar își punea casa și la dispoziția altor drogați Or, ca instanţa să dispună schimbarea condiţiilor de salarizare de care beneficiază în prezent reclamanţii, condiţii stabilite potrivit prevederilor Legii-cadru de salarizare nr. 153/2017, ar echivala cu nesocotirea acestor prevederi legale obligatorii, dispunând înlăturarea lor şi stabilirea unor altor drepturi salariale.", se arată în decizia magistraților mureșeni. Nu există discriminare, Chirilă nu e angajata PÎCCJ Mai mult, "reclamanţii nu se află într-o situație identică sau comparabilă cu cea a procurorilor care muncesc în cadrul SIIJ, întrucât reclamanții nu prestează munca într-o structură aflată la nivelul ierarhic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest context, instanța reține însă că între reclamanţi şi persoanele cu care aceştia realizează comparaţia, din care apreciază că ar rezulta situaţia discriminatorie, există o diferenţă în ceea ce priveşte locul de desfăşurare a activităţii (cu consecințe inclusiv asupra adaosurilor salariale aferente locului de muncă), având în vedere faptul că reclamanţii nu sunt încadraţi în muncă la nivelul ierarhic superior al SIIJ – structură a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În consecinţă, nu se poate discuta în cauză despre discriminare, deoarece aceasta ar putea fi discutată doar în ceea ce priveşte personalul angajat în cadrul unor structuri de același nivel ierarhic.", au mai arătat judecătorii Tribunalului Mureș. Prin urmare, cererea judecătoarei Chirilă și a colegilor ei reclamanți a fost respinsă.

Filmul opririi lui Buzatu, găsirea banilor (sursa: DNA)
Eveniment

Filmul opririi lui Buzatu, găsirea banilor

Filmul opririi lui Buzatu, găsirea banilor. Mașina în care se afla geanta cu șpaga primită de Dumitru Buzatu a fost oprită de procurorii DNA pe un drum de țară. Filmul opririi lui Buzatu, găsirea banilor Dacia Duster a lui Buzatu avea antemergător: un SUV în care se aflau câteva persoane. Procurorii și polițiștii au blocat drumul, apoi au alergat către cele două mașini, din care i-au debarcat pe cei aflați înăuntru. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost arestat preventiv sâmbătă pentru 30 de zile, la cererea DNA. Vineri, fusese prins în flagrant cu o mită de 1.250.000 de lei. Citește și: VIDEO Buzatu a luat personal geanta cu bani și a pus-o în portbagaj. La instanță, pesedistul a spus că este vorba de „banii familiei” Buzatu s-a justificat în fața instanței că banii identificați de DNA ca mită sunt doar „banii familiei”. Conform unui comunicat al DNA, „În perioada 08.05.2023 – 07.09.2023, inculpatul Buzatu Dumitru (…) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziție publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul județean Vaslui și care avea ca obiect reabilitarea și modernizarea unor drumuri din județul Vaslui astfel încât contractul să se deruleze în bune condiții (plată facturilor). Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice În contextul menționat mai sus, la data de 22 septembrie 2023, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.”. Filmul a fost postat online pe Tik-Tok de Raluca Ticmeanu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră