luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

bani

132 articole
Eveniment

Bani primiți de la părinți sau copii: când poate cere ANAF explicații și când se aplică impozitul de 70%

Banii pe care părinții îi trimit copiilor pentru cheltuielile zilnice sau pentru cumpărarea unei locuințe nu sunt impozitați doar pentru că ajung în cont. Același lucru este valabil pentru ajutorul oferit de copii părinților. Însă ANAF poate verifica proveniența sumelor, iar explicația „sunt bani de la familie” trebuie să poată fi susținută dacă apar întrebări într-un control fiscal. Diferența esențială este între un ajutor familial real, cu proveniență explicabilă, și venituri pentru care sursa rămâne neidentificată după verificări. Pentru această a doua situație, Codul fiscal prevede un impozit de 70%. Nu este o taxă aplicată automat transferurilor între rude. Ajutorul primit de la familie trebuie declarat? Articolul 62 litera p) din Codul fiscal include sumele primite prin donație în categoria veniturilor neimpozabile. Citește și: Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie Prin urmare, o donație reală în bani de la un părinte sau de la un copil nu generează, prin ea însăși, obligația de a plăti impozit pe venit ori de a depune Declarația unică pentru suma respectivă. De exemplu, o mamă îi trimite fiicei sale 1.000 de lei lunar pentru cheltuieli. În altă familie, fiul îi virează tatălui pensionar 1.500 de lei pentru întreținere și cumpărături. Faptul că ajutorul este regulat nu îl transformă în salariu sau în venit dintr-o activitate economică. ANAF a explicat, într-un comunicat din 12 martie 2025, că sumele date și primite între rude pot reprezenta donații, daruri manuale sau, în funcție de situație, împrumuturi, fiind surse neimpozabile. Contează însă ce reprezintă banii în realitate. Dacă o rudă plătește o chirie sau un serviciu, simpla mențiune „ajutor familial” în ordinul de plată nu schimbă natura venitului. Acestuia i se aplică regulile fiscale corespunzătoare. Există o sumă maximă pe care o poți primi fără impozit? Codul fiscal nu stabilește un plafon general peste care donațiile în bani între persoane fizice devin automat impozabile. Citește și: Capcana bucătăriilor moderne: conductele ascunse în dulap pot duce la oprirea alimentării cu gaze Valoarea mare a unui transfer poate necesita explicații și documente mai consistente, dar nu anulează caracterul neimpozabil al unei donații reale. Să presupunem că părinții vând un teren și îi dăruiesc copilului 150.000 de lei pentru avansul unei locuințe. Dacă donația este realizată în forma cerută de lege, iar proveniența și transmiterea banilor pot fi demonstrate, copilul nu datorează impozit pe venit pentru suma primită. Impozitele care pot exista pentru tranzacția din care părinții au obținut banii sunt o chestiune separată. Vânzarea terenului și donația ulterioară către copil sunt două operațiuni diferite, fiecare cu propriile reguli. Ce verifică ANAF când spui că banii provin de la părinți Într-o verificare, nu este suficient întotdeauna să fie identificată persoana care a făcut transferul. Citește și: Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc ANAF precizează că poate verifica și dacă ruda deținea efectiv suma oferită, precum și traseul banilor până la beneficiar.  Astfel, un extras bancar arată că ai primit 150.000 de lei de la tatăl tău. Contractul de vânzare a terenului și documentul care arată încasarea prețului pot explica de unde avea acesta banii. Actul de donație explică de ce i-ai primit. Situația este mai greu de lămurit când cineva depune o sumă mare în numerar și afirmă că a primit-o de la părinți, fără dovezi privind predarea banilor sau economiile familiei. Aceasta nu înseamnă că părinții trebuie să fi câștigat suma în luna transferului. Banii pot proveni din economii acumulate în timp, dintr-o moștenire, din vânzarea unui bun sau din alte surse legale. Explicația trebuie însă să fie coerentă și susținută de probele disponibile. Ce înseamnă pragul de 50.000 de lei din regulile de control Codul de procedură fiscală prevede, pentru analiza de risc, o diferență semnificativă între veniturile estimate de ANAF și cele declarate. Aceasta trebuie să fie mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai mică de 50.000 de lei. Acest criteriu privește diferența identificată în analiza situației fiscale, nu valoarea unui singur transfer primit de la familie. Nu înseamnă că orice donație de peste 50.000 de lei se impozitează și nici că sumele mai mici sunt excluse de la orice verificare. Legea permite, în anumite condiții, inclusiv selectarea aleatorie pentru verificarea situației fiscale personale. De exemplu, dacă achizițiile și cheltuielile unei persoane depășesc veniturile cunoscute de Fisc, un ajutor primit de la părinți poate explica diferența. Tocmai de aceea sunt utile documentele: ele pot arăta că banii suplimentari reprezintă o donație, nu venituri impozabile ascunse. Când se aplică impozitul de 70% și cât poți avea de plată Articolul 117 din Codul fiscal prevede cota de 70% pentru veniturile constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată. Cota se aplică bazei impozabile ajustate, adică sumei stabilite în urma verificării potrivit regulilor fiscale. Dacă, de exemplu, ANAF stabilește o asemenea bază de 100.000 de lei, impozitul este de 70.000 de lei. Calculul nu se face automat asupra tuturor banilor care au trecut prin cont și nici asupra întregii averi. Cota de 70% este un impozit, nu o amendă. Regula a fost introdusă prin Legea nr. 296/2023, cu aplicare, potrivit dispoziției tranzitorii, pentru deciziile de impunere emise începând cu 1 iulie 2024. Pe lângă impozit, decizia poate stabili obligații accesorii. Codul de procedură fiscală prevede dobânzi de 0,02% pe zi și, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale, penalități de nedeclarare de 0,08% pe zi. Calculul concret depinde de obligația stabilită, scadență și perioada relevantă; aceste procente nu se aplică unei donații neimpozabile doar pentru că ai primit o solicitare de explicații. Un venit cu sursă identificată, dar nedeclarat, nu intră automat la cota de 70%. Dacă se stabilește, de exemplu, că banii sunt încasări din chirii, se aplică regimul fiscal al chiriilor și obligațiile aferente. Ce documente este bine să păstrezi Pentru un ajutor familial, documentele utile trebuie să explice trei lucruri: cine a dat banii, de unde îi avea și cu ce titlu i-a transmis. Extrasele de cont și ordinele de plată dovedesc transferul. În explicația plății este util să apară scopul real: ajutor pentru cheltuieli, donație conform unui anumit act sau împrumut conform contractului. Pentru proveniență pot fi relevante documentele de încasare a salariilor ori pensiilor, istoricul economiilor bancare, contractul de vânzare a unui bun sau actele privind o moștenire. Nu există un dosar identic obligatoriu pentru orice ajutor de familie; probele necesare depind de situație. Pentru sume importante, păstrează împreună actul care explică transferul și dovezile bancare. O explicație trecută în aplicație este utilă, dar nu înlocuiește forma juridică cerută de lege. Dacă ai primit deja bani în numerar și nu ai un document întocmit atunci, strânge probele existente: retrageri bancare, documente privind economiile rudei, corespondență și alte înscrisuri relevante. Nu antedata acte pentru a completa dosarul. Trebuie să mergi la notar pentru orice ajutor? Nu fiecare sumă oferită în familie presupune un act notarial. Totuși, scutirea de impozit nu elimină regulile civile privind donațiile. Articolul 1.011 din Codul civil stabilește, ca regulă, forma autentică a donației, sub sancțiunea nulității absolute. Există excepții, între care darurile manuale și donațiile indirecte. Pentru darul manual, legea prevede bunuri mobile corporale de până la 25.000 de lei, acordul părților și predarea bunului. Acest prag privește forma donației; nu este un plafon de scutire fiscală. Pentru o donație directă importantă în bani, cum sunt cei 150.000 de lei destinați unei locuințe, forma actului trebuie clarificată cu notarul înainte de transfer. Un virament bancar dovedește circulația banilor, dar nu trebuie presupus că înlocuiește, în orice situație, autentificarea necesară. Dacă banii trebuie înapoiați, este vorba despre un împrumut Un părinte poate să îi împrumute copilului bani pentru o mașină sau pentru renovarea locuinței. Suma împrumutată nu reprezintă, prin ea însăși, un venit impozabil al copilului, deoarece acesta are obligația să o restituie. Pentru claritate, este util un contract scris care să precizeze suma, data, părțile, termenul de restituire și dacă împrumutul este fără dobândă. Dacă se percepe dobândă, aceasta are un tratament fiscal separat pentru cel care o încasează. Păstrează și dovezile restituirii. Contractul trebuie să descrie înțelegerea reală dintre rude; un document denumit „împrumut” nu rezolvă singur o problemă privind proveniența banilor. Numerarul are reguli separate și poate aduce o amendă Pentru operațiunile dintre persoane fizice prevăzute la art. 10 din Legea nr. 70/2015, inclusiv acordarea sau restituirea împrumuturilor, plafonul zilnic este de 50.000 de lei în numerar pe tranzacție. Legea interzice fragmentarea în numerar a tranzacțiilor mai mari pentru ocolirea plafonului. De exemplu, un împrumut de 80.000 de lei între tată și fiică nu poate fi achitat integral în numerar, nici împărțit artificial în tranșe cash pentru a evita limita. Transferul prin cont permite dovedirea traseului banilor și respectarea regulilor aplicabile. Încălcarea plafonului se sancționează cu amendă de 25% din suma care îl depășește, dar nu mai puțin de 500 de lei. Pentru o plată unică de 80.000 de lei în numerar, depășirea este de 30.000 de lei, iar amenda calculată astfel este de 7.500 de lei. Acesta este un plafon pentru numerar, distinct de criteriul de risc fiscal de 50.000 de lei. Ce faci dacă primești o solicitare de la ANAF Citește documentul și verifică exact perioada, sumele și termenul indicat. O solicitare de informații nu înseamnă că Fiscul a stabilit deja un impozit. În cazul notificării de conformare, legea prevede 30 de zile pentru reanalizarea situației fiscale și, dacă este cazul, depunerea sau corectarea declarațiilor. O donație reală nu trebuie declarată drept venit impozabil doar pentru că ai primit notificarea; trebuie explicată și documentată. În procedura de verificare a situației fiscale personale, documentele și clarificările cerute prin aviz se prezintă în termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea acestuia. Termenul poate fi prelungit o singură dată cu 30 de zile, pentru motive justificate și cu acordul organului fiscal. Aceste termene nu trebuie confundate cu cele ale altor proceduri sau solicitări ulterioare. Dacă ANAF solicită declarația de patrimoniu și venituri în cadrul acestei verificări, depunerea ei este obligatorie. Neîndeplinirea obligației poate fi sancționată cu amendă între 10.000 și 50.000 de lei. Aceasta este o declarație cerută în control, diferită de Declarația unică. O eventuală decizie de impunere poate fi contestată, de regulă, în 45 de zile de la comunicare. Contestația se depune la organul fiscal emitent și nu suspendă automat executarea deciziei. Pentru o sumă importantă contestată, asistența unui consultant fiscal sau a unui avocat poate ajuta la prezentarea probelor și verificarea calculului. Mai ales când banii au circulat cu ani în urmă, documentele păstrate pot face diferența dintre o explicație verificabilă și o afirmație greu de demonstrat.

Bani primiți de la părinți sau copii: când poate cere ANAF explicații și când se aplică impozitul de 70%
Mesajul scandalos al lui George Simion, în scris, către invitații la aniversarea sa: cere bani direct în cont, pentru fiul său
Politică

Mesajul scandalos al lui George Simion, în scris, către invitații la aniversarea sa: cere bani direct în cont, pentru fiul său

Președintele AUR, George Simion, ar fi cerut invitaților care au participat la ziua sa de naștere să-i dea bani, direct în cont, pentru fiul său, care este minor. Potrivit invitației la acest eveniment - o fostă vilă de protocol a lui Nicolae Ceaușescu, cumpărată de controversatul om de afaceri Gruia Stoica - particpanților li s-ar fi transmis: „Dacă vreți neapărat să dăruiți ceva, puteți contribui cu o donație pentru viitorul lui Radu direct la eveniment sau pe cont”. Citește și: PSD anunță creșteri fabuloase în sondaje și prăbușirea lui Bolojan: „Nu ne e frică de anticipate” Presa scrie că, în afara petrecerii câmpenești de la vila lui Gruia Stoica, Simion ar fi organizat, de ziua sa, și o a doua chermeză, mai intimă, la unul din hotelurile lui Mohammad Murad, deputat AUR.  „Puteți contribui cu o donație pe cont” Iată mesajul integral, publicat de Antena 3 și reluat de site-ul Ziare.com: „Bună ziua, Am revenit cu detaliile pentru evenimentul de mâine: Tipul petrecerii: cocktail/ recepție. Ținuta: Lejeră. Locație: interior Ore: după 18:30, startul oficial e la ora 20:00 cu Imnul național Vă roagă sărbătoritul să nu folosiți telefonul / faceți poze/video în timpul evenimentului. La cerere, va exista un fotograf profesionist care vă va da pozele aproape instant. Vă mai roagă sărbătoritul să nu veniți cu cadouri (regulă obligatorie). Dacă vreți neapărat să dăruiți ceva, puteți contribui cu o donație pentru viitorul lui Radu direct la eveniment sau pe cont”.  Președintele AUR își aniversează, azi, ziua de naștere la un restaurant de lux din nordul Bucureștiului. El va împlini 40 de ani la 21 septembrie, fiind născut la Focșani. Potrivit Mediaflux, petrecerea a fost organizată la o fostă casă de protocol a lui Nicolae Ceaușescu, unde acesta îi caza pe liderii africani veniți în vizită. „Din informațiile noastre, casa este deținută în prezent de omul de afeceri Gruia Stoica care o folosește fix pentru astfel de evenimente”, arăta Mediaflux.  Gruia Stoica, care are o condamnare penală, este nașul fostului ministru PSD al Muncii, Florin Manole. Recent, Stoica și Manole au fost în Mykonos, cu un avion privat plătit de Camera de Comerț și Industrie.  În februarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Gruia Stoica la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare, stabilind un termen de supraveghere de 3 ani, pentru infracțiunea de cumpărare de influență. Deși în aprilie 2020 Tribunalul Iași îl condamnase în primă instanță la 4 ani de închisoare cu executare pentru constituire de grup infracțional organizat și spălare de bani, Curtea de Apel Iași a dispus în septembrie 2023 încetarea procesului penal ca urmare a prescripției faptelor. El a fost arestat preventiv circa trei luni, în 2014.  Site-ul CFIR a scris: „Potrivit altor informații, Simion ar fi fost sărbătorit și la Hotelul Phoenicia din București deținut de Mohammad Murad, deputat AUR, partid condus de Simion. Prin acceptul dat lui Simion de a își petrecere ziua pe proprietatea lui, Gruia Stoica pare a ști să se orienteze politic, făcându-și prieteni și relații în toate partidele. A cooptat foști consilieri ministeriali din USR precum Radu Balcu, fost consilier al ministrului Drulă, ajuns acum director GP Intermodal. În grup găsim însă și pesediști cum ar fi fostul ministru al economiei Spătaru care acum are funcția de director general GFR. Gruia Stoica se găsea de asemenea recent în faimosul grup Mykonos format din politicieni, judecători, oameni de afaceri etc. O altă conexiune este reprezentată de numirea ca auditor intern al lui Cristian Tosun (acesta face parte din grupul lui Stoica însă din 2010). Tosun a participat la alegerile parlamentare din 2024 pentru Camera Deputaților pe listele AUR într-o circumscripție din Ilfov”. 

Ce faci dacă îți sunt furați banii de pe card: pașii de urmat în caz de fraudă și cum îți poți recupera banii
Eveniment

Ce faci dacă îți sunt furați banii de pe card: pașii de urmat în caz de fraudă și cum îți poți recupera banii

O plată necunoscută, o retragere de numerar pe care nu ai făcut-o sau un transfer aprobat după ce ai fost manipulat de un fals angajat al băncii sunt situații diferite, inclusiv din perspectiva recuperării banilor. În cazul unei fraude, viteza cu care blochezi instrumentele de plată și anunți banca poate face diferența între recuperarea prejudiciului și pierderea definitivă a sumei. Primul pas: blochează imediat cardul Dacă observi o tranzacție pe care nu o recunoști, blochează cardul direct din aplicația bancară. Citește și: România a cumpărat 1.200 de ambulanțe ultramoderne, dar nu are medici pentru ele și nici măcar bani de combustibil Dacă nu ai acces la aplicație, sună banca la numărul afișat pe site-ul oficial sau pe spatele cardului. Nu utiliza numerele primite prin SMS, WhatsApp sau e-mail. Cere explicit: - blocarea definitivă a cardului și emiterea unuia nou; - blocarea temporară a contului, dacă există transferuri suspecte; - dezactivarea aplicației de pe dispozitivele necunoscute; - eliminarea cardului din portofele digitale precum Apple Pay sau Google Pay; - oprirea sau rechemarea transferului, dacă banii tocmai au fost trimiși; - înregistrarea unei sesizări de fraudă. Notează ora apelului, numărul sesizării și numele operatorului. Din momentul în care banca a fost notificată, clientul nu mai suportă, în principiu, pierderile produse prin folosirea neautorizată ulterioară a cardului, cu excepția situației în care el însuși a acționat fraudulos. Dacă ți-a dispărut și telefonul sau bănuiești o fraudă de tip SIM swap, contactează imediat operatorul de telefonie pentru blocarea cartelei. Verifică dacă au fost compromise și alte conturi După blocarea cardului, schimbă parola aplicației bancare și parola adresei de e-mail asociate contului. Citește și: Bolojan, interimar la Energie, bagă România pe baterii. La propriu: 650 de milioane de euro de la UE Operațiunea trebuie făcută, dacă este posibil, de pe un dispozitiv sigur, nu de pe telefonul sau calculatorul despre care bănuiești că a fost compromis. Verifică istoricul tranzacțiilor, beneficiarii nou-adăugați, limitele de plată, creditele solicitate și dispozitivele conectate la aplicație. Escrocii pot efectua mai întâi o plată foarte mică pentru a testa cardul, iar ulterior pot încerca tranzacții de valoare mai mare. Nu muta banii într-un presupus „cont securizat” indicat de cineva care te contactează telefonic. Băncile, Poliția și BNR nu le cer clienților să-și transfere economiile pentru a le „proteja”. Contestă în scris fiecare tranzacție necunoscută Blocarea cardului nu înseamnă automat și contestarea plăților deja efectuate. Clientul trebuie să transmită băncii o sesizare scrisă, prin aplicație, e-mail, formularul dedicat sau la ghișeu, și să identifice fiecare operațiune contestată. Cererea ar trebui să cuprindă: - data, suma și comerciantul sau beneficiarul tranzacției; - motivul pentru care plata este considerată neautorizată; - momentul în care ai observat frauda; - data și ora la care ai blocat cardul; - precizarea că nu ai inițiat și nu ai consimțit la operațiune; - solicitarea expresă de rambursare și de comunicare a rezultatului investigației. Este foarte important să fie cerut un număr de înregistrare și păstrează o copie a reclamației. „Tranzacție neautorizată” și „refuz la plată” nu sunt același lucru În limbajul curent, toate contestațiile sunt numite uneori „refuz la plată” sau „chargeback”, însă procedurile nu sunt identice. În cazul unei operațiuni neautorizate, clientul susține că nu și-a dat consimțământul pentru plată. Aici se aplică în primul rând regulile din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată. Procedura de chargeback este utilizată în special pentru plățile cu cardul și funcționează potrivit regulilor sistemelor de carduri. Poate fi cerută, de exemplu, când produsul nu a fost livrat, serviciul nu a fost prestat, plata a fost duplicată sau comerciantul a debitat o sumă nejustificată. Pentru un transfer bancar trimis către un escroc nu se face, în mod obișnuit, chargeback. Banca poate încerca rechemarea transferului și blocarea banilor la banca beneficiarului, dar succesul depinde de rapiditatea sesizării și de faptul că suma mai există în contul destinatarului. Când trebuie banca să restituie banii Potrivit Legii nr. 209/2019, dacă o operațiune este neautorizată, banca trebuie, în principiu, să ramburseze suma imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după ce a constatat ori a fost informată despre tranzacție. Contul trebuie readus la situația în care s-ar fi aflat dacă plata nu ar fi avut loc. Rambursarea imediată poate fi amânată dacă banca are motive rezonabile să suspecteze o fraudă comisă chiar de client și comunică suspiciunea autorității competente, în condițiile legii. Șansele de recuperare sunt mai mari când: - cardul a fost clonat la un bancomat sau POS compromis; - datele cardului au fost folosite online fără acordul titularului; - au fost făcute retrageri în altă localitate sau țară; - plata nu a fost confirmată de client; - infractorul a înrolat cardul pe un dispozitiv necunoscut; - tranzacțiile au continuat după notificarea băncii; - banca nu a aplicat autentificarea strictă cerută de lege. Clientul poate suporta cel mult 30 de euro în anumite situații Înainte de notificarea băncii, titularul poate suporta pierderi de cel mult echivalentul a 30 de euro dacă operațiunile au fost generate de folosirea unui card pierdut, furat sau însușit fără drept. Nici această sumă nu ar trebui suportată de client dacă pierderea sau furtul nu puteau fi detectate înaintea plății ori dacă situația a fost provocată de un angajat sau agent al prestatorului de servicii de plată. Clientul poate ajunge să suporte integral prejudiciul numai dacă banca dovedește că acesta a acționat fraudulos sau că și-a încălcat obligațiile intenționat ori din neglijență gravă. Folosirea codului sau aprobarea în aplicație nu închid automat disputa Situația devine mult mai dificilă dacă victima a introdus datele cardului pe un site fals, a comunicat codul primit prin SMS ori a aprobat plata în aplicație. Banca poate susține că operațiunea a fost autorizată sau că titularul a manifestat neglijență gravă. Totuși, simplul fapt că tranzacția a fost autentificată tehnic nu este suficient, de unul singur, pentru a demonstra că titularul a autorizat-o sau că a fost grav neglijent. Banca trebuie să arate atât modul în care a fost autentificată operațiunea, cât și împrejurările pe care își întemeiază refuzul. Contează, între altele: - ce informații apăreau în mesajul de confirmare; - dacă erau afișate clar suma și beneficiarul real; - dacă plata semăna cu tranzacțiile obișnuite ale clientului; - dacă banca a ignorat semnale evidente de fraudă; - dacă au fost schimbate brusc dispozitivul, parola sau limitele; - dacă victima a fost indusă în eroare asupra operațiunii pe care o confirma. Așadar, aprobarea în aplicație reduce considerabil șansele de recuperare, dar nu permite concluzia automată că orice cerere trebuie respinsă. Transferurile făcute chiar de victimă sunt cel mai greu de recuperat Cele mai problematice sunt fraudele prin inginerie socială: victima crede că vorbește cu banca, Poliția, un cumpărător de pe o platformă de anunțuri sau o firmă de curierat și transferă singură banii. Din punct de vedere tehnic, ordinul poate fi considerat autorizat, deoarece clientul l-a inițiat și confirmat. Banca nu are aceeași obligație automată de rambursare ca în cazul unei plăți efectuate fără consimțământ. Totuși, recuperarea nu este exclusă. Trebuie solicitate imediat rechemarea transferului, marcarea contului beneficiarului ca suspect și contactarea băncii destinatare. Pot conta și eventualele deficiențe ale sistemelor antifraudă ale băncii. Cât timp ai la dispoziție pentru a reclama plata Legea nr. 209/2019 (Articolul 167) stabilește un termen maxim de 13 luni de la debitare pentru notificarea unei operațiuni neautorizate sau executate incorect. Acesta nu trebuie însă confundat cu un termen recomandat de așteptare. Clientul este obligat să informeze banca fără întârzieri nejustificate după ce observă frauda. În practică, sesizarea trebuie făcută imediat: în primele minute sau ore există șansa ca plata să fie oprită, iar contul destinatarului să fie blocat înainte ca banii să fie retrași sau transferați mai departe. Procedurile de chargeback pot avea termene mai scurte, stabilite în funcție de situație și de regulile rețelei de carduri. Trebuie depusă plângere la Poliție? Plângerea penală este foarte utilă și ar trebui depusă cât mai repede. Ea poate fi însoțită de extrase de cont, capturi de ecran, SMS-uri, conversații, adresele site-urilor false, numerele de telefon și datele beneficiarilor. Banca poate cere copia plângerii sau numărul ei de înregistrare în cadrul investigației. Totuși, existența unei plângeri penale nu este, în sine, o condiție legală generală pentru ca o operațiune neautorizată să fie analizată și rambursată. Banca nu ar trebui să amâne automat soluționarea până când Poliția identifică autorul sau finalizează dosarul. Plângerea poate fi depusă la orice unitate de Poliție sau la parchet. În cazul unui site de phishing, acesta poate fi raportat și Directoratului Național de Securitate Cibernetică. Ce faci dacă banca refuză rambursarea Solicită decizia în scris și cere explicații concrete: cum a fost autentificată plata, pe ce dispozitiv, ce metodă de confirmare a fost folosită și care sunt dovezile presupusei neglijențe grave. Dacă răspunsul nu este convingător, consumatorul poate: - depune o cerere gratuită la CSALB (Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar), pentru concilierea litigiului cu banca; - formula o reclamație la ANPC; - sesiza autoritățile competente în materia serviciilor de plată; - solicita ajutorul unui avocat și se poate adresa instanței. Procedura CSALB este gratuită pentru consumator, dar presupune acceptarea intrării în conciliere și de către bancă. Soluția poate consta, în funcție de împrejurări, în recuperarea integrală sau parțială a prejudiciului, fără ca acest rezultat să fie garantat. Ce dovezi trebuie păstrate Nu șterge mesajele și nu închide conversațiile purtate cu escrocii înainte de a face capturi de ecran. Păstrează: - extrasul de cont și detaliile tranzacțiilor; - SMS-urile și notificările de autorizare; - conversațiile de pe WhatsApp, Telegram sau alte platforme; - adresa site-ului fals; - numerele de telefon și adresele de e-mail folosite; - ora la care ai contactat banca; - numărul sesizării bancare; - copia contestației și răspunsul băncii; - dovada plângerii penale. Aceste informații pot arăta nu numai cum s-a produs frauda, ci și dacă plata a fost într-adevăr autorizată, dacă mesajul de confirmare era suficient de clar și dacă banca a reacționat la timp. Recuperarea banilor depinde de felul în care s-a produs frauda Banii se recuperează, în general, cel mai ușor când plata a fost efectuată fără consimțământul clientului: card clonat, date furate, retragere necunoscută sau cont preluat de infractori. Situația este mai complicată când titularul a confirmat plata sub influența escrocilor și foarte dificilă când a inițiat personal un transfer. Nicio victimă nu ar trebui însă să renunțe doar pentru că a introdus un cod sau a apăsat butonul de confirmare. Blocarea imediată, contestația scrisă, conservarea dovezilor și solicitarea unei justificări detaliate din partea băncii pot fi decisive pentru recuperarea prejudiciului.

EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP
Investigații

EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP

Senatorul Irineu Ambrozie Darău, actualul ministru al Economiei din partea USR, cere lunar bani de la Senatul României pentru plata chiriei a șase birouri de parlamentar din județul Brașov, dar nu are nici un consilier angajat care să gestioneze relația cu cetățenii care l-au votat. Cinci din cele șase birouri închiriate pe banii Senatului României au fost transformate în sedii ale filialelor USR Brașov, deși USR primește subvenții de la statul român pentru plata chiriilor. DeFapt.ro a dezvăluit că o situație asemănătoare se întâmplă și la PSD, acolo unde foștii miniștri de la Muncă și Transporturi, Petre Florin Manole, respectiv Ciprian Constantin Șerban, primesc peste 80.000 de euro anual pentru birouri parlamentare fantomă. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer  Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Senatorul Darău plătește din banii Senatului chiriile pentru USR Senatorul Irineu Ambrozie Darău, actualul ministru al Economiei, este președintele filialei județene USR Brașov. În calitatea sa de senator al României, Irineu Darău a încasat în perioada ianuarie – decembrie 2025 nu mai puțin de 27.530 lei, adică echivalentul a 5.500 de euro, pentru a plăti chiria a șase spații în care ar trebui să funcționeze biroul său de parlamentar. Însă în cinci din cele șase spații funcționează exclusiv filiale locale ale organizației județene USR Brașov, dar și acelea sunt închise. Filiale a căror chirie ar trebui decontată din banii pe care USR îi primește ca subvenție din partea statului român, nu din banii Senatului României. Un raport de monitorizare al Expert Forum arată că USR a cheltuit anul trecut 37,4 milioane lei, din care trei milioane lei pentru chirii și utilități sedii. 7.000 de euro lunar pentru funcționare, zero angajați Biroul parlamentar reprezintă structura locală de lucru a unui deputat sau senator, situată în circumscripția electorală în care parlamentarul a fost ales. Acesta funcționează ca o punte de legătură directă între cetățeni și parlamentar, oferind un spațiu fizic în care alegătorii pot fi primiți în audiență sau să fie informați despre proiectele legislative. Dar în realitate nu se întâmplă acest lucru.   Cele șase sedii în care ar trebui să funcționeze cabinetul de parlamentar al senatorului Irineu Darău sunt situate în localitățile Cristian, Râșnov, Săcele, Sânpetru, Făgăraș și Dumbrăvița. Majoritatea acestor spații a căror chirie este plătită senatorului Irineu Darău de către Senatul României par a fi lăsate în paragină. Asta, deși pentru funcționarea cabinetului său de parlamentar (nu pentru chirie), senatorul Irineu Darău a primit aproximativ 7.000 de euro lunar în decursul anului 2025. La solicitarea DeFapt.ro, Senatul României a transmis că senatorul Irineu Darău nu are angajată nici o persoană pe cabinetul său de parlamentar. Chirii plătite de stat, spații lăsate în paragină Pe Strada Mare din localitatea brașoveană Dumbrăvița, la nr. 128, vizavi de biserică, se află un corp mic de casă neîngrijit, parcă abandonat, cu geamuri și ușa ferecate cu grilaje. Un banner prins deasupra ușii indică faptul că acolo își are sediul doar USR Dumbrăvița, una din filialele locale a USR. Nici urmă de cabinet parlamentar. La aproape 38 de kilometri distanță de această cămăruță, în localitatea brașoveană Săcele, pe bulevardul George Moroianu la nr. 289 B, se află un spațiu închiriat în care ar trebui să funcționeze un alt birou de parlamentar al senatorului Darău. Imaginile surprinse de Google Street View arată că acolo se află o cameră dotată cu un frigider, de care stă rezemată o mătură, un birou și două scaune. Pe geam a fost lipit un afiș al USR cu Daniela Olariu. Biroul de parlamentar din Săcele al lui Irineu Darău (sursa: Google Street View) Situația este identică pe Strada Lungă, din localitatea Cristian. Acolo, pe un corp de casă veche, a fost montată o casetă din plastic pe care stă scris „Uniunea Salvați România Filiala Cristian – Brașov”. Iar pe geam a fost lipit un afiș cu mesajul „USR, singurul partid care luptă împotriva hoției”. Biroul de parlamentar din Cristian al lui Irineu Darău (sursa: Google Street View) Seidler: „Orice parlamentar plătește chirie doar pentru biroul său parlamentar”  Contactat de către DeFapt.ro, senatorul Irineu Ambrozie Darău a refuzat să comenteze. A răspuns, însă, Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, care a transmis la solicitarea DeFapt.ro că „USR plătește chiriile aferente sediilor de partid din toată țara, atât din fonduri publice cât și din surse proprii, conform legii, fiind verificat în acest sens atât de Curtea de Conturi cât și de Autoritatea Electorală Permanentă”. Întrebat cum explică faptul că senatorul Irineu Darău plătește din suma forfetară pe care o primește de la Senatul Romaniei chiriile pentru filiale USR nefuncționale, Cristian Seidler a expicat că „orice parlamentar plătește chirie doar pentru biroul său parlamentar. Faptul că un spațiu poate fi împărțit, ca suprafață și costuri, între mai mulți chiriași, dintre care unul este un birou parlamentar, se încadrează în prevederile legale”. Ia bani de transport, deși îl plimbă gratuit SPP Senatorul Irineu Ambrozie Darău a preluat funcția de ministru al Economiei în data de 23 decembrie 2025. De atunci și până în prezent, a cerut Senatului României să-i plătească cheltuielile cu transportul, adică 1.400 lei pe lună, deși acest serviciu este asigurat non-stop de Serviciul de Protecție și Pază. Am încercat să obținem un punct de vedere de la senatorul Darău, dar acesta a refuzat să răspundă. Însă Cristian Seidler a transmis că „regulile sunt unitare și se aplică la fel parlamentarilor care ocupă și o funcție de ministru”. Dar atunci când a fost întrebat dacă este legal și moral ca senatorul Irineu Ambrozie Darău să primească banii pentru transport, în contextul în care serviciul îi este asigurat de SPP, Seidler a refuzat să mai răspundă. 

Fiul unui lider PSD, susținător al lui Călin Georgescu, acuzat de trafic de droguri: banii confiscați
Eveniment

Fiul unui lider PSD, susținător al lui Călin Georgescu, acuzat de trafic de droguri: banii confiscați

Fiul consilierului județean PSD din Iași, Mircea Manolache, pierde definitiv suma de 13.500 de lei confiscată într-un dosar de trafic de droguri. Fiul liderului PSD, susținător al lui Călin Georgescu Ștefan Manolache, implicat la rândul său în politică și cunoscut ca susținător al lui Călin Georgescu, a scăpat de răspunderea penală prin prescripție într-un proces în care alți doi inculpați au fost condamnați. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Judecătorii au decis însă confiscarea banilor considerați a proveni din activități legate de traficul de droguri. Tânărul a încercat timp de aproape doi ani să recupereze suma, însă instanța i-a respins solicitarea. Continuarea, în Ziarul de Iași

EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP
Investigații

EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP

Pesedistul Ciprian Constantin Șerban, deputat și ministru al Transporturilor, primește lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, dar în același timp beneficiază de servicii de transport, pază și protecție din partea Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Practic, statul român îi plătește transportul de două ori. Mai mult, Șerban abuzează de suma forfetară primită în calitate de deputat de Neamț de la Camera Deputaților. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Astfel, statul îi decontează chiria pentru trei sedii în care funcționează scriptic biroul său de parlamentar, două în Piatra Neamț și unul în Zănești, pe care le ține mai mereu închise. Pentru „buna” funcționare a celor trei sedii în care ar trebui să își desfășoare activitatea de parlamentar, pesedistul Ciprian Constantin Șerban a cerut și primit anul trecut nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Vilă de protocol de la Camera Deputaților, apartament de la Transporturi Ciprian Constantin Șerban este deputat PSD de Neamț și ministru al Transporturilor și profită din plin de pe urma statului de demnitar. În perioada decembrie 2024 – iunie 2025, Șerban a fost președintele Camerei Deputaților. Pentru primele două luni și jumătate în funcție i s-a decontat o chirie de 4.600 lei pe lună. În total: 10.832 lei. Mai mult, în tot acest timp i se amenaja o vilă de protocol adecvată funcției, care a fost închiriată de Camera Deputaților de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). „Nu știu să vă spun cât se plătea chiria. Nimic! Nu știu cum deconta Camera”, a declarat ministrul Ciprian Constantin Șerban pentru DeFapt.ro. A predat vila de protocol în vara anului 2025, după ce a făcut rocada pe funcții cu șeful său de partid, Sorin Grindeanu: Șerban a preluat postul de ministru al Transporturilor, iar Sorin Grindeanu, pe cel de președinte al Camerei Deputaților. Însă ministrul Ciprian Șerban nu a rămas pe drumuri: Ministerul Transporturilor i-a închiriat imediat un apartament spațios de la RAAPPS. „Nu am primit nici o locuință de la minister. Locuințele sunt de la RAAPPS. Ministerul plătește o anumită sumă. Eu nu o să vă fac publică locuința mea”, a spus nervos pesedistul Ciprian Șerban. Bani de transport de la Camera Deputaților, deși are mașină cu șofer de la SPP Pesedistul Ciprian Șerban a fost numit ministru al Transporturilor în iunie 2025. De atunci, beneficiază non-stop de pază și protecție din partea Serviciul de Protecție și Pază, care îi asigură inclusiv transportul cu mașinile SPP. Costurile pentru paza și transportul demnitarului sunt suportate de către SPP din banii alocați de la bugetul de stat. Dar Șerban nu s-a mulțumit doar cu atât, a cerut lună de lună să i remită suma forfetară pentru cheltuielile de transport din circumscripția de parlamentar. Adică 1.400 de lei pe lună, conform răspunsurilor oficiale primite de către DeFapt.ro de la Camera Deputaților. Bani care ar trebui să îi acopere costul cu deplasarea din circumscripția Piatra Neamț în București pentru a participa la ședințele Camerei Deputaților. Ceea ce nu se întâmplă de când a fost uns ministru. Întrebat de ce a solicitat lunar suma de 1.400 de lei, în contextul în care transportul său este asigurat de către SPP, ministrul Ciprian Șerban a pus că e posibil să nu ridice indemnizația de transport. Dar răspunsul oficial al Camerei Deputaților îl contrazice. Chirii de 4.800 lei pentru trei birouri mai mult închise Pe lângă mica ciupeală cu banii de transport, pesedistul Ciprian Șerban mai primește lunar, tot de la Camera Deputaților, în jur de 4.800 lei pentru chiria a trei spații în care funcționează cabinetul său de parlamentar. Două sedii sunt în Piatra Neamț, iar unul, în localitatea Zănești din județul Neamț. Scopul biroului parlamentar este de a facilita legătura dintre parlamentar și alegători, permițând organizarea de audiențe și informarea cetățenilor despre inițiativele legislative. Dar cele trei spații închiriate din banii statului român de către pesedistul Ciprian Șerban sunt închise. Mai mult, pe cabinetul său parlamentar nu a fost angajat nici un consilier   Întrebat de către DeFapt.ro de ce sunt închise cele trei sedii ale cabinetului său de parlamentar și de ce nu are angajați consilieri care să păstreze legătura cu votanții, ministrul Ciprian Șerban a declarat sec: „Le-am închiriat pentru că acolo merg periodic. Audiențele, toată lumea vrea să vorbească cu deputatul, nu cu consilierul. Nu merg acasă în fiecare weekend, nu-mi mai permite timpul acum. Când merg, merg la cabinetele parlamentare și îmi țin audiențele”. 83.640 euro pentru funcționarea birourilor-fantomă Chiar dacă trece din ce în ce mai rar pe la sediile cabinetului său de parlamentar, pesedistul Ciprian Șerban cere lunar de la Camera Deputaților suma forfetară „pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare conform art. 38 alin.1 din Legea 96/2006”. Până la finalul anului 2025, suma forfetară a fost de 35.568 de lei lunar pentru fiecare parlamentar, dar pentru anul 2026 a fost redusă cu 10%. Practic, pe lângă indemnizația de parlamentar, în cuantum de 11.000 lei, fiecare parlamentar mai primește 32.011 lei, echivalentul a 6.400 de euro, pentru funcționarea cabinetului de deputat sau senator.  Această sumă, conform Legii 96/2006, este destinată exclusiv funcționării cabinetului și nu este un venit personal al parlamentarului, trebuind, în teorie, să fie justificată prin documente contabile. Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că deputatul Ciprian Șerban a primit pentru funcționarea celor trei sedii de parlamentar, în perioada decembrie 2024 – decembrie 2025, nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Doar că birourile de parlamentar ale pesedistului Ciprian Șerban nu prea au mai fost deschise. 

România, negocieri cu Pfizer: cum ar putea fi convertite pierderile financiare în beneficii pentru pacienți
Eveniment

România, negocieri cu Pfizer: cum ar putea fi convertite pierderile financiare în beneficii pentru pacienți

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, va efectua, în perioada 14–18 aprilie, o vizită oficială la Washington DC, unde are programate întâlniri cu reprezentanții Banca Mondială și ai unor companii de top din domeniul sănătății, inclusiv Pfizer. Vizita face parte din strategia autorităților de a valorifica pierderile financiare generate de achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, prin facilitarea accesului la tratamente inovatoare pentru pacienții din România. Pierderi inevitabile, oportunități limitate Pandemia a determinat statele europene să achiziționeze cantități mari de vaccinuri, într-un context de incertitudine și presiune. Citește și: Frustrare maximă la AUR după înfrângerea lui Viktor Orban: „Sataniștii demenți au câștigat” Ulterior, scăderea cererii a dus la surplusuri și pierderi financiare. Uniunea Europeană a contractat miliarde de doze, iar mai multe state au fost nevoite să renegocieze sau să amâne livrările pentru a limita costurile. În acest context, ideea „valorificării pierderilor” reprezintă o schimbare de abordare: nu doar reducerea costurilor, ci utilizarea relațiilor create în timpul pandemiei pentru a obține beneficii suplimentare. Accesul la tratamente inovatoare: primul câștig posibil Una dintre principalele direcții este accelerarea accesului la tratamente inovatoare, în special în domenii precum oncologia sau bolile cronice. În multe state europene, accesul la medicamente noi este întârziat de proceduri administrative și de limitări bugetare. Potrivit unui raport al European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations, pacienții din Europa Centrală și de Est așteaptă, în medie, semnificativ mai mult pentru acces la terapii inovatoare decât cei din Europa de Vest. În acest context, parteneriatele directe cu companii precum Pfizer sau Eli Lilly ar putea facilita acces mai rapid la medicamente de ultimă generație. De asemenea, ar putea fi facilitate programe de tratament dedicate unor patologii specifice și introducerea timpurie a terapiilor inovatoare în sistemul public. Totuși, aceste beneficii depind de capacitatea sistemului de a integra noile tratamente. Infrastructura și tehnologia: o condiție esențială Accesul la tratamente moderne nu este posibil fără infrastructură adecvată. În acest sens, întâlnirile cu companii precum GE HealthCare sau Medtronic pot avea o relevanță strategică. Un raport al World Health Organization arată că investițiile în infrastructură și tehnologie medicală sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor clinice și pentru reducerea inegalităților în accesul la servicii. În practică, astfel de parteneriate ar putea însemna modernizarea echipamentelor medicale, digitalizarea sistemului de sănătate, dezvoltarea capacității de diagnostic și tratament Fără aceste elemente, introducerea unor terapii noi riscă să rămână limitată la nivel teoretic. Finanțarea și sustenabilitatea: rolul Băncii Mondiale Întâlnirile cu Banca Mondială indică o altă dimensiune importantă: finanțarea reformelor. Banca Mondială a subliniat în repetate rânduri că eficiența sistemelor de sănătate depinde nu doar de nivelul finanțării, ci și de modul în care resursele sunt alocate și utilizate. În acest sens, cooperarea cu instituții financiare internaționale poate sprijini: - reforme structurale - optimizarea cheltuielilor - dezvoltarea unor modele de finanțare sustenabile Aceste elemente sunt esențiale pentru ca eventualele beneficii obținute prin parteneriate să fie menținute pe termen lung. Obstacolele: de la contracte la capacitate administrativă Experiența europeană arată că transformarea unei pierderi în câștig nu este un proces simplu. Un prim obstacol este reprezentat de rigiditatea contractelor. În cazul vaccinurilor anti-COVID-19, mai multe state au încercat să reducă livrările sau să renegocieze condițiile, dar au întâmpinat dificultăți juridice și financiare. Un al doilea obstacol este capacitatea administrativă. Introducerea de noi tratamente și tehnologii necesită proceduri clare, personal calificat, coordonare între instituții Fără aceste elemente, beneficiile potențiale nu ajung la pacienți. Lecțiile internaționale: ce funcționează În alte state, beneficiile pentru pacienți au apărut în urma unor strategii integrate. De exemplu, programele de parteneriat public–privat au permis introducerea rapidă a unor tehnologii medicale, investițiile în digitalizare au îmbunătățit accesul la servicii, reformele de finanțare au crescut eficiența sistemelor Un raport al OECD arată că sistemele care combină investițiile în tehnologie cu reforme structurale obțin cele mai bune rezultate în ceea ce privește accesul și calitatea serviciilor medicale. Ce ar însemna un beneficiu real pentru pacienți Din perspectiva pacienților, beneficiile nu se măsoară în contracte sau întâlniri, ci în rezultate concrete: - timp mai scurt de așteptare pentru tratamente - acces la terapii moderne - servicii medicale mai eficiente Aceste obiective pot fi atinse doar dacă inițiativele externe sunt integrate într-o strategie internă coerentă. Între oportunitate și capacitatea sistemului românesc Vizita ministrului Sănătății în Statele Unite și discuțiile cu actori globali din domeniul sănătății reprezintă, fără îndoială, o oportunitate. Însă transformarea unei pierderi financiare într-un beneficiu pentru pacienți nu depinde doar de negocieri, ci și de capacitatea sistemului național de a se adapta. Experiența internațională sugerează că astfel de inițiative pot produce rezultate doar atunci când sunt susținute de reforme structurale, investiții în infrastructură și o gestionare eficientă a resurselor. În absența acestor condiții, „valorificarea pierderilor” riscă să rămână un obiectiv ambițios, dar dificil de realizat. În schimb, dacă aceste condiții sunt îndeplinite, inițiativa ar putea deveni un exemplu de transformare a unei crize într-o oportunitate pentru sistemul de sănătate și, implicit, pentru pacienți.

AUDIO Sebastian Ghiță, noi acuzații către Călin Georgescu: ar fi luat bani de la Elan Schwartzenberg
Politică

AUDIO Sebastian Ghiță, noi acuzații către Călin Georgescu: ar fi luat bani de la Elan Schwartzenberg

Sebastian Ghiță, noi acuzații către Călin Georgescu: ar fi luat bani de la Elan Schwartzenberg, susține mogulul României TV, acum refugiat la Belgrad. Noua înregistrare în care Ghiță vorbește despre Georgescu a fost postată pe Facebook de jurnalistul Cristi Ciupercă. Citește și: Olguța Vasilescu îi ceartă pe pensionari fiindcă nu au votat masiv cu PSD Omul de afaceri Schwartzenberg a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, într-un dosar disjuns din dosarul privind construirea de locuinţe în campusul social “Henri Coandă” din Constanţa, dar a scăpat prin prescrierea faptelor.  Sebastian Ghiță, noi acuzații către Călin Georgescu: ar fi luat bani de la Elan Schwartzenberg Acum câteva zile, o înregistrare audio difuzată tot de Ciupercă și preluată ulterior de România TV îl surprinde pe Sebastian Ghiță vorbind despre o întâlnire pe care ar fi avut-o în 2021, la Belgrad, cu fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate din 2024, Călin Georgescu. Acesta a recunoscut că s-a întâlnit cu Ghiță.  În înregistrare, Ghiță vorbește și despre fostul șef al ANAF Sorin Blejnar și despre modul în care a dispărut fostul său șef de cabinet, Codruț Marta. „Stai să vezi cu Elan «Schwarzenegger» ăla, cu acest Călin Georgescu, când o să-l dea ăștia cu toate, că acest Călin Georgescu cred că cei mai mulți bani îi lua de la Elan Schwarzenegger ăla, cu Codruț Marta, cu acuzațiile alea de omor, că mi-a povestit mie Coldifer că Schwarzenberg cu fra-su au fost ultimii care l-au luat cu mașina pe Codruț Marta ăla care a furat banii lui Blejnar și l-au dus la Snagov și de acolo dracul l-a mai văzut pe ăla. Deci tu, ditamai Călin Georgescu, accepți, iei bani, stabilești guverne, faci aranjamente, îl trimiți pe ăla prin toată lumea să dea tot fel de semnale. Păi tu nu știi că «Schwarzenegger» ăla să învârte cu toate serviciile, cu israelieni, cu ruși. Vezi scandal ce o să iasă și cu Călin Gheorghescu ăsta de nu se mai împacă om cu persoană”, susține Ghiță.  Coldifer este probabil Florian Coldea. 

Tensiuni uriașe între Kiev și Budapesta: Ucraina cere restituirea imediată a banilor și aurului confiscate de autoritățile ungare
Internațional

Tensiuni uriașe între Kiev și Budapesta: Ucraina cere restituirea imediată a banilor și aurului confiscate de autoritățile ungare

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a cerut restituirea imediată a zecilor de milioane de euro și dolari în numerar, precum și a lingourilor de aur confiscate de autoritățile ungare după interceptarea a două vehicule blindate de transport valori care se îndreptau spre Ucraina din Austria. Incidentul, petrecut în urmă cu trei zile, a declanșat un nou conflict diplomatic între Kiev și Budapesta, într-un moment în care relațiile dintre cele două state sunt deja tensionate. Două furgonete blindate cu bani și aur, interceptate în Ungaria Autoritățile ungare au oprit vineri două vehicule blindate de transport valori în care au fost descoperite sume importante de bani și metale prețioase. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Potrivit informațiilor oficiale, transportul conținea aproximativ 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur. Șapte cetățeni ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți inițial de autorități. Kievul susține că aceștia sunt angajați ai sistemului bancar ucrainean, iar unul dintre ei ar fi fost un fost general din serviciile de informații. Persoanele reținute au fost ulterior eliberate, însă banii și lingourile de aur nu au fost returnate. Kievul acuză Ungaria de confiscare ilegală Ministrul ucrainean de externe a reacționat dur după incident, acuzând Budapesta că a confiscat ilegal valori care aparțin statului ucrainean. Andrii Sîbiga a declarat că sumele respective sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, implicit, a contribuabililor ucraineni. „Acești bani nu aparțin Ungariei și nici guvernului său. Sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, prin urmare, a contribuabililor ucraineni. Cerem restituirea lor imediată și îndemnăm întreaga Europă să condamne acest act fără precedent de banditism și extorcare din partea unui stat”, a scris ministrul ucrainean pe rețeaua socială X. Oficialul ucrainean a afirmat că incidentul reprezintă un furt comis în plină zi de autoritățile ungare. Budapesta invocă suspiciuni de spălare de bani Autoritățile ungare susțin că au confiscat transportul pentru a investiga un posibil caz de spălare de bani. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a sugerat că banii și aurul ar putea avea legătură cu ceea ce el a numit „mafia de război ucraineană”. De asemenea, oficialul ungar a avansat ipoteza că valorile confiscate ar fi putut fi destinate „cuiva din Ungaria”, o afirmație interpretată ca o aluzie la opoziția politică internă, în contextul alegerilor legislative programate pentru 12 aprilie. Tensiunile dintre Kiev și Budapesta cresc Incidentul a avut loc într-un moment deja tensionat în relațiile dintre Ucraina și Ungaria. Interceptarea transportului de valori a avut loc la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea trimite armata ucraineană pentru a-l captura pe premierul ungar Viktor Orban dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de Uniunea Europeană. Acest ajutor este blocat prin veto de guvernul de la Budapesta, care a invocat drept motiv întârzierile în repunerea în funcțiune a secțiunii ucrainene a conductei petroliere Drujba. Prin această conductă este transportat petrol rusesc către Ungaria și Slovacia.

Ca să recupereze 96 de lei de la un măturător, compania de salubritate a cheltuit mii de lei
Eveniment

Ca să recupereze 96 de lei de la un măturător, compania de salubritate a cheltuit mii de lei

Salubris a câștigat, după un proces de un an și jumătate în instanță, recuperarea unei sume de 96 de lei de la un fost angajat, reprezentând contravaloarea analizelor medicale plătite la angajare. Măturător obligat să restituie 96 lei Dorel G., încadrat în mai 2021 ca lucrător pentru salubrizarea căilor publice, a părăsit societatea în octombrie, prin acordul părților, la mai puțin de un an de la semnarea contractului. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Deși a recunoscut printr-un angajament de plată că datorează suma către Salubris, fostul măturător nu a achitat cei 96 de lei în termenul stabilit, motiv pentru care societatea aflată în subordinea Primăriei a deschis acțiune în instanță. În apel, compania a invocat prevederile contractului colectiv de muncă privind recuperarea cheltuielilor cu analizele medicale, reușind să obțină o hotărâre favorabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cine e judecătorul care îl protejează pe primarul din Chiajna, cu familia căruia Savonea a făcut bani
Justiție

Cine e judecătorul care îl protejează pe primarul din Chiajna, cu familia căruia Savonea a făcut bani

Presshub a aflat, pe surse, identitatea judecătorului care, de aproape doi ani, nu a motivat o decizie pronunțată în Cameră preliminară în dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea. Potrivit informațiilor obținute, este vorba despre Ioan Constantin Dari. Tribunalul Ilfov a refuzat anterior să facă public numele magistratului, invocând faptul că informațiile privind componența completului de judecată nu ar avea caracter public. Ioan Constantin Dari, delegat la conducerea Secției Penale a Tribunalului Ilfov Ioan Constantin Dari este titular la Judecătoria Buftea, însă a fost delegat într-o funcție de conducere la Tribunalul Ilfov, unde ocupă poziția de președinte al Secției penale. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Conform unei hotărâri adoptate în februarie 2025, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis prelungirea delegării magistratului în funcția de conducere. Hotărârea prevede „prelungirea delegării domnului Dari Constantin Ioan, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Buftea, în funcția de președinte al Secției penale a Tribunalului Ilfov, începând cu data de 08.03.2025, până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de șase luni, sub rezerva prelungirii delegării sale în funcția de execuție la Tribunalul Ilfov”. Legături de rudenie în sistemul judiciar Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Ioan Constantin Dari este rudă cu un alt magistrat, Bogdan Alexandru Dari, judecător la Curtea de Apel București. Dezvăluirea vine în contextul în care dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea, rămâne în impas procedural, din cauza întârzierii motivării deciziei de Cameră preliminară.

După preluarea de către Budeanu, G4Media a renunțat la promisiunea de a nu lua bani de la partide și companii de tutun, alcool și pariuri
Economie

După preluarea de către Budeanu, G4Media a renunțat la promisiunea de a nu lua bani de la partide și companii de tutun, alcool și pariuri

G4Media a renunțat complet la mențiunea din subsolul articolelor privind tipurile de publicitate pe care publicația nu le acceptă: bani de la partide în afara campaniilor electorale, bugete de la companii de tutun, alcool și pariuri.  Odată cu relansarea grafică a site-ului, disclaimerul a dispărut, fără nicio explicație publică explicită. Tăpălagă și Pantazi se spală pe mâini Întrebați de Paginademedia.ro despre motivul eliminării acestei note, fondatorii G4Media, Dan Tăpălagă și Cristi Pantazi, au oferit același răspuns: „Pentru chestiuni legate de politica comercială se pronunţă managementul.” Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție În acest context, Radu Budeanu, noul proprietar al G4Media, a declarat pentru publicația citată: „Ne-am aliniat standardelor comerciale ale competitorilor noștri de la Digi, Adevărul, Ringier, HotNews. Într-o piață hipercompetitivă este ceva firesc să nu excludem domenii întregi, asta neînsemnând altceva decât că întâmpinăm 2026 precum toată piața, cu dorința de a avea clienți din toate sectoarele de business.”

David Popovici nu și-a primit banii de la statul român pentru medaliile din ultimul an
Eveniment

David Popovici nu și-a primit banii de la statul român pentru medaliile din ultimul an

David Popovici a dezvăluit că nu a primit până acum sumele datorate de Agenția Națională pentru Sport pentru performanțele obținute în ultimele 18 luni, situație în care se află și alți sportivi români. David Popovici nu și-a primit banii de la stat Campionul olimpic a explicat că, de la vara trecută, așteaptă premierea pentru rezultatele de la Campionatele Mondiale din Singapore și Europenele U23 de la Samorin, exprimându-și speranța că autoritățile vor rezolva problema. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță El a subliniat din nou că sportul trebuie tratat ca o prioritate națională și că România ar avea mult de câștigat dacă ar investi mai consistent în domeniu. Sportivi afectați de întârzieri și dificultăți financiare Popovici a menționat că mulți sportivi sunt afectați grav de întârzierile plăților, unii confruntându-se cu probleme financiare majore din cauza lipsei premiilor cuvenite. În cadrul Galei #BeActive, unde a fost desemnat „Most Popular Ambassador”, înotătorul a insistat asupra impactului acestor întârzieri asupra carierei și vieții sportivilor. Rolul sponsorilor în susținerea performanței Sportivul a vorbit și despre importanța sponsorilor, recunoscând că începutul carierei sale a fost dificil până când a devenit vizibil în presă și a reușit, alături de echipa sa, să atragă parteneri financiari. Acum, relația cu sponsorii este stabilă, însă Popovici a subliniat că, pentru mulți sportivi, lipsa susținerii private face și mai complicată absența sprijinului din partea statului.

EXCLUSIV Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE. Ce ministere se bat pentru alte opt miliarde de euro
Investigații

EXCLUSIV Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE. Ce ministere se bat pentru alte opt miliarde de euro

România va lua împrumuturi de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE – Acțiune pentru Securitatea Europei pentru achiziții de armament, muniții, drone, securitate cibernetică, protecția infrastructurilor critice, dar și construcția de drumuri și poduri. DeFapt.ro a analizat cum se vor împărți banii între ministerele conduse de liderii USR, PNL și PSD. țCitește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 Cea mai mare parte a banilor împrumutați va ajunge să fie cheltuită de Ministerul Apărării Naționale, urmat de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Afacerilor Interne.  Ce este SAFE și care sunt condițiile de eligibilitate Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 27 mai 2025 programul SAFE - „Acțiune pentru Securitatea Europei”. Acesta este un instrument financiar prin care statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung cu dobânzi de până la 3%, pentru a cumpăra tehnică militară și muniții. Principala condiție pentru a putea beneficia de aceste împrumuturi este ca tehnica militară și munițiile care urmează să fie achiziționate să fie produse în proporție de minimum 65% pe teritoriul Uniunii Europene. O altă condiție prevede ca contractele de achiziție să fie semnate până în vara anului 2026, iar produsele să fie livrate până în 2030. Ce se poate cumpăra Totodată, conform documentelor publice, s-au stabilit două mari categorii de produse ce pot fi cumpărate prin SAFE. În prima categorie au fost incluse muniții și rachete, sisteme de artilerie, capacități de luptă terestră, drone mici, protecția infrastructurii critice, cibernetică și mobilitate militară. În a doua categorie intră sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, nave și submarine, drone și sisteme anti-drone, tehnologie pentru inteligență artificială și război electronic, sisteme C4ISTAR, active și servicii spațiale, dar și sisteme de protecție a activelor spațiale. Șeful cancelariei lui Bolojan „vămuiește” propunerile Documentele oficiale arată că România va beneficia de împrumuturi prin SAFE în valoare de16,68 miliarde de euro. Conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate joi, Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a decis ca toate proiectele de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei, în fruntea căreia se află Mihai Jurcă. Mai mult, Cancelaria Prim-Ministrului negociază cooperarea cu alte state eligibile pentru a întruni condițiile de finanțare. Tot cancelarul Mihai Jurcă va primi de la Ministerul Apărării Naționale propunerile de achiziții, dar și numele potențialilor furnizori. Ulterior, Ministerul Economiei transmite (atenție, doar la solicitarea Cancelariei) propuneri de măsuri de cooperare aferente fiecărui proiect de achiziție. „Șeful Cancelariei Prim-Ministrului stabilește, prin ordin, cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect, în acord cu prevederile Instrumentului SAFE, luând în considerare cerințele operaționale sau similare”, se mai menționează în OUG. Lista finală, aprobată de CSAT. Ultimul cuvânt îl are Comisia Europeană Dar realitatea este un pic diferită. Cancelaria va centraliza, întra-adevăr toate propunerile de achiziții, dar lista finală cu proiectele va fi aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, în ședința din data de 24 noiembrie 2025.  Lista finală cu documentațiile aferente va ajunge apoi la Comisia Europeană, care are drept de veto asupra proiectelor care vor fi primi finanțare. Cinci miliarde la Transporturi Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Constantin Șerban, va primi în jur de cinci miliarde de euro din SAFE. Aproape 4,5 miliarde euro vor fi cheltuiți prin intermediul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și Companiei Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru construcția unor bucăți de autostrăzi. Prima bucată va avea o lungime de 89 de km, între Târgu Neamț (Moțca) și Ungheni, trecând prin Iași. Cealaltă, care leagă Pașcani de Suceava și Siret, va avea aproximativ 100 de km. Dar, pentru a se încadra în suma prevăzută, tronsonul de drum Suceava – Siret va fi retrogradat de la autostradă la drum expres. Diferență de peste 500 de milioane de euro va fi alocată pentru dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța, dar și pentru alte proiecte minore. Predoiu împarte 2,8 miliarde euro cu Raed Arafat  Liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a anunțat printr-un comunicat de presă că propune proiecte în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru a primi finanțare prin mecanismul SAFE. Însă banii îi va împărți în mod egal cu secretarul de stat Raed Arafat, șeful  Departamentului pentru Situații de Urgență. „Proiectele includ sisteme avansate de supraveghere, echipamente de protecție și mobilitate, drone pentru monitorizare, tehnologii pentru managementul situațiilor de urgență și comunicații securizate și au aplicabilitate duală, atât în pace, cât și în situații de conflict, fiind aliniate cu prioritățile de înzestrare ale MAI. (…) Bugetul propus se împarte egal între Ordine și Siguranță Publică și Situații de Urgență și Protecție Civilă, câte 1,4 miliarde euro fiecare”, se menționează în comunicatul MAI. Există deja oferte pentru miliardele destinate Armatei Useristul Ionuț Moșteanu, în calitate de ministru al Apărării Naționale, va primi diferența de aproape nouă miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei române. În capul listei de finanțări se află achiziția de sisteme portabile de rachete Mistral 3 (MANPADS) de la compania franceză MBDA. Valoarea acestui contract este de 600 de milioane de euro. Alte 6,5 miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziția a 216 tancuri. Contractul este vânat de sud-coreenii de la Hyundai Rotem care, după ce i-a plimbat deja pe politicienii și generalii români prin Coreea de Sud, și-au arătat disponibilitatea de a produce tancurile K2 în România. Pe fir au intrat și nemții de la Rheinmetall. Aceștia oferă tancurile KF51 Panther, care îndeplinesc integral cerințele SAFE. Cel mai probabil, însă, Rheinmetall vizează un alt contract, de 2,5 miliarde de euro: furnizarea a 298 de mașini de luptă KF41 Lynx pentru infanterie. Principalul contracandidat al nemților pentru acest contract sunt alți sud-coreeni (Hanwha), cu mașina de luptă Redback. Pe lista de achiziții a MApN prin SAFE se mai află 200.000 de arme de asalt, tip NATO, în șase configurații. Contractul, în valoare de 440 de milioane de euro, este vizat de compania belgiană FN Herstal, dar și de nemții de la Heckler & Koch (HK). O altă companie care vrea să obțină contractul este SIG Sauer. Totodată, se vrea și cumpărarea de radare militare de la compania franceza Thales.  

Nicușor Dan va dona la rândul său banii primiți ca donație în campania electorală și returnați de AEP
Eveniment

Nicușor Dan va dona la rândul său banii primiți ca donație în campania electorală și returnați de AEP

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat miercuri că va contesta în instanţă decizia Autorităţii Electorale Permanente (AEP) de a nu-i restitui integral sumele cheltuite în campania electorală. Potrivit acestuia, instituţia i-a returnat cu un milion de lei mai puţin decât totalul cheltuielilor declarate. Un milion de lei nerestituiți din cheltuielile de campanie Nicuşor Dan a declarat că, în cele două tururi ale campaniei pentru alegerile prezidenţiale, a cheltuit 61 de milioane de lei, dintre care 58,5 milioane au fost împrumutaţi şi 2,5 milioane provin din donaţii. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” „Banii au venit acum vreo trei zile. AEP mi-a restituit 60 de milioane de lei, deci cu aproximativ un milion mai puţin. După ce voi plăti cele 58,5 milioane de lei împrumuturi, vor rămâne un milion şi jumătate”, a explicat preşedintele în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Cotroceni. Procesul pentru recuperarea sumei ar putea dura doi ani Nicuşor Dan a precizat că procesul de contestare a deciziei AEP ar putea dura aproximativ doi ani. El a adăugat că intenţionează să doneze sumele rămase către organizaţii civice, nu sociale, explicând că doreşte să susţină iniţiativele care contribuie la responsabilizarea autorităţilor. „Vorbim de un milion şi jumătate acum şi, eventual, un milion peste doi ani. Îmi menţin ideea de a-i da către organizaţii civice, nu sociale. Cred că nu se dau suficienţi bani pentru zona civică – pentru oameni care pun întrebări, dau autorităţile în judecată, le constrâng să respecte legea”, a spus Nicuşor Dan. Fondurile, distribuite printr-un concurs pentru ONG-uri Preşedintele a anunţat că nu va decide personal beneficiarii donaţiilor, ci va organiza un concurs transparent pentru a selecta ONG-urile civice care vor primi finanţarea. „N-aş vrea să aleg eu o astfel de cauză. Vom face un fel de concurs. Banii – acest milion şi jumătate de acum – vor fi puşi într-un cont, iar când vom stabili cadrul pentru a-i distribui, vom anunţa public”, a precizat şeful statului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră