luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

impozit

35 articole
Eveniment

Ce impozite trebuie să plătească pensionarii în 2026: ce scutiri se păstrează și ce s-a schimbat

Anul 2026 a adus o reformă profundă a taxelor și impozitelor locale, iar pensionarii din România sunt direct afectați de noile reguli fiscale. În timp ce regula de bază rămâne clară, pensiile de până la 3.000 de lei fiind complet scutite de impozit și contribuții de sănătate, scutirile pentru casă, teren sau mașină au fost modificate drastic. Unele facilități de care pensionarii au beneficiat anul trecut nu se mai prelungesc automat în 2026.  Pensii de până la 3.000 de lei: fără impozit și fără CASS Pentru o pensie lunară de cel mult 3.000 de lei inclusiv, nu se rețin impozit pe venit și contribuție de asigurări sociale de sănătate, cunoscută drept CASS. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Dacă pensia depășește plafonul, nu este taxată integral. CASS de 10% se calculează pentru partea care trece de 3.000 de lei. Impozitul de 10% se aplică după scăderea atât a plafonului, cât și a CASS datorate. De exemplu, pentru o pensie obișnuită de 4.000 de lei, CASS este 100 de lei, iar impozitul este 90 de lei. Pensionarul primește 3.810 lei, în absența altor rețineri. Pentru pensia plătită de o casă de pensii din România, plafonul este aplicat de instituția plătitoare. Nu trebuie depusă o cerere anuală și nici Declarația unică doar pentru această pensie. Pensii scutite integral de impozitul pe venit Pensionarii încadrați în grad de handicap grav sau accentuat beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din pensii, inclusiv atunci când pensia depășește 3.000 de lei. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Este necesar certificatul de încadrare în grad de handicap. Scutirea fiscală nu se obține doar cu un diagnostic medical și nici doar pentru că persoana are pensie de invaliditate. Pentru obținerea scutirii trebuie depuse cererea de aplicare și certificatul justificativ. Scutirea se raportează la data încadrării în gradul de handicap, potrivit documentelor. Dacă certificatul este depus mai târziu, trebuie solicitată în scris verificarea impozitului reținut pentru perioada în care îndeplineai condițiile. Dacă documentul are termen de valabilitate, trebuei transmis și certificatul nou. Scutirea de impozit nu elimină automat contribuția la sănătate Un pensionar cu handicap grav sau accentuat poate să nu plătească impozit pe pensie, dar să datoreze CASS. CNPP precizează că exceptarea persoanelor cu handicap privește veniturile acordate în baza Legii nr. 448/2006, precum indemnizația de handicap. Pentru pensie, se reține CASS de 10% asupra părții care depășește 3.000 de lei. Astfel, la o pensie de 4.000 de lei, o persoană cu handicap grav sau accentuat, căreia i s-a aplicat scutirea de impozit, rămâne cu 3.900 de lei după CASS. Indemnizația de handicap are un regim distinct Pensia de invaliditate și certificatul de handicap sunt lucruri diferite. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Inclusiv încadrarea în gradul I de invaliditate trebuie analizată separat. Ea nu înlocuiește certificatul de handicap grav sau accentuat pentru facilitățile care cer expres acest document. Locuința, terenul și mașina, reduceri în 2026 După eliminarea vechilor scutiri integrale, OUG nr. 9/2026 a introdus reduceri pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Astfel, pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent, reducerea este acum de 50% în cazul persoanelor cu handicap grav și de 25% pentru cele cu handicap accentuat. Aceleași procente se aplică și pentru un singur mijloc de transport ales de contribuabil, însă atenție la detalii: legea cere ca mașina să aibă o capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cmc. Asta înseamnă că un motor de 1.998 cmc se încadrează, dar unul de exact 2.000 cmc va fi taxat integral. De aceste facilități beneficiază și reprezentanții legali, pe perioada în care au persoanele cu dizabilități în îngrijire. În cazul bunurilor deținute în comun, reducerea se aplică pentru întreaga locuință sau teren dacă sunt împărțite cu soțul sau soția, însă cota unui alt coproprietar (cum ar fi un copil) nu va fi redusă. Ce acte se depun pentru reducerea impozitelor locale În primul rând, dosarul se depune la direcția de impozite și taxe locale din localitatea ta sau la compartimentul fiscal al primăriei, nu la ANAF. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pe lângă cererea-tip, actul de identitate și certificatul de handicap valabil, veți mai avea nevoie de: Documentele de proprietate ale casei și terenului; Actele mașinii (trebuie să indicați exact vehiculul pentru care e cerută reducerea); Certificatul de căsătorie (pentru bunurile deținute împreună cu soțul/soția); Documentul care atestă calitatea de reprezentant legal, dacă este cazul. Vestea bună pentru cei care au avut scutire în trecut: dacă actele erau deja în evidența fiscală la 31 decembrie 2025 și sunt valabile, noua reducere se aplică automat. În schimb, dacă depuneți dosarul pentru prima dată în 2026, Ordonanța nr. 9/2026 prevede că reducerea se va calcula începând cu luna următoare depunerii cererii. Transmiterea dosarului se poate face la ghișeu, prin poștă sau online, pe platformele electronice ale primăriilor. Veteranii de război și persoanele persecutate În acest an, Codul Fiscal păstrează scutirile integrale de impozit pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un singur mijloc de transport la alegere. De aceste facilități beneficiază veteranii de război, văduvele de război și văduvele nerecăsătorite ale acestora. De asemenea, măsurile se aplică și persoanelor persecutate politic, deportate, luate prizonieri sau persecutate etnic (titularii prevăzuți de Decretul-lege nr. 118/1990 și OG nr. 105/1999). Atenție însă: dreptul nu se mai extinde automat prin moștenire către copii, iar bazele de date au fost restructurate. Ca regulă de bază, scutirea nu se aplică pentru toate apartamentele deținute. Dacă locuința este împărțită cu soțul sau soția, facilitățile rămân în vigoare pentru întregul imobil, dar cotele deținute de copii sau alți terți vor fi taxate. Pentru dosar aveți nevoie de cerere, act de identitate, actele bunurilor și decizia de recunoaștere a calității (legitimație/adeverință). Văduvele nerecăsătorite pot fi solicitate să prezinte acte recente de stare civilă, iar dacă dosarul este depus de o altă persoană, este obligatorie o împuternicire legală. Urmașii, revoluționarii și participanții la misiuni militare În 2026, regulile s-au înăsprit drastic. De exemplu, scutirile naționale obligatorii pentru clădiri și terenuri nu se mai aplică automt urmașilor (copiilor sau soților supraviețuitori) prevăzuți de Decretul-lege nr. 118/1990. De asemenea, dacă ați moștenit un bun care era scutit în trecut, dreptul nu se transmite automat mai departe. Situația s-a schimbat complet și pentru categoriile de revoluționari sau pentru participanții la misiuni militare internaționale (Legea nr. 168/2020). Pentru aceștia din urmă, facilitățile au devenit opționale. Consiliul Local din localitate decide dacă le mai aprobă sau nu. De aceea, este vital să verificați legitimația sau decizia după articolul exact în baza căruia a fost emisă. Nu vă bazați pe faptul că ați depus o cerere în 2025 sau că aveți un talon de indemnizație valabil. În 2026, vechile facilități pot fi istorie. Pensia mică și impozitul pe casă Nu există o scutire națională generală de impozit pe locuință pentru toți pensionarii cu venituri mici. Plafonul de 3.000 de lei folosit la taxarea pensiei nu este și plafon național pentru scutirea casei. Pot exista facilități aprobate local, în cadrul permis de Codul fiscal. Hotărârea consiliului local stabilește beneficiarii, veniturile luate în calcul, bunurile eligibile, documentele și termenele. Dacă localitatea are o asemenea facilitate, dosarul poate include taloanele de pensie și dovezi ale celorlalte venituri ale solicitantului sau familiei, declarații privind componența gospodăriei, actele de proprietate și alte documente prevăzute în regulament. La primărie, întrebarea utilă este: „Ce facilități fiscale pentru venituri reduse sunt în vigoare în 2026, prin ce hotărâre și până când se poate depune cererea?”. Trebuie solicitate regulamentul și lista de acte, nu doar o informație verbală. Taxa de salubritate Și pentru taxa de salubrizare sau alte taxe speciale trebuie consultat regulamentul local. Art. 485 din Codul fiscal permite facilități pentru anumite categorii, inclusiv persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate, însă acordarea lor depinde de hotărârea autorității locale. O factură emisă de operatorul de salubritate nu este automat același lucru cu o taxă specială încasată de primărie. Beneficii pentru pensionarii din Apuseni și Delta Dunării O facilitate fiscală distinctă, reconfirmată și clarificată prin OG nr. 6/2026, vizează pensionarii care locuiesc în localitățile din Munții Apuseni și din Rezervația Biosferei Delta Dunării (prevăzute în HG nr. 323/1996 și HG nr. 395/1996). Aceștia beneficiază de o reducere cu 50% a impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent acesteia și pentru un singur mijloc de transport la alegere. Atenție însă la condițiile stricte: Din calculul reducerii sunt excluse încăperile din casă folosite pentru activități economice (firme, cabinete sau magazine). Nu este suficient să dețineți o casă de vacanță în aceste regiuni.  Pentru a obține reducerea, trebuie să aveți domiciliul legal acolo și să locuiți efectiv în acea gospodărie. Pentru aplicarea facilității, depuneți la compartimentul fiscal local actul de identitate, actele de proprietate și documentele sau declarațiile cerute de primăria ta pentru a dovedi locuirea efectivă în zonă. Pensii de urmaș, pensii de război și alte venituri protejate Pentru pensia de urmaș, impozitul se stabilește în raport cu dreptul fiecărui beneficiar, nu prin tratarea sumei cuvenite mai multor urmași ca pensie a unei singure persoane. Copiii și tinerii care se încadrează în categoriile exceptate de la CASS, precum minorii și, în condițiile legii, elevii sau studenții de până la 26 de ani, beneficiază de regimul respectiv pentru pensia de urmaș. Adeverința de studii și actele de identitate trebuie să fie actualizate la plătitor. Scutirea de CASS nu reprezintă, prin ea însăși, scutire integrală de impozitul pe venit. Art. 62 lit. k) din Codul fiscal declară neimpozabile anumite pensii pentru invalizi, orfani și văduve sau văduvi de război, precum și pensii acordate în cazurile de invaliditate ori deces legate de misiuni sau de serviciul în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională. Sunt neimpozabile și sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate. Aceste excepții nu fac neimpozabile toate pensiile militare și nici toate pensiile de invaliditate. Încadrarea se verifică în decizia de acordare, la casa plătitoare. Indemnizațiile reparatorii acordate prin legi speciale trebuie separate de pensia propriu-zisă. Pensionarii care lucrează: când nu datorează CAS sau CASS Pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, pensionarii sunt exceptați de la CAS, contribuția pentru pensie, în condițiile art. 150 din Codul fiscal. Persoanele care realizează venituri din pensii sunt exceptate de la CASS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală. De exemplu, un pensionar care încasează drepturi de autor pentru o carte beneficiază de aceste excepții, dar poate datora impozit pe venit. La plătitorul drepturilor de autor se prezintă documentele care dovedesc calitatea de pensionar. Pentru activitatea independentă, statutul se declară corespunzător în Declarația unică, iar decizia de pensionare se păstrează ca document justificativ. Scutirea de CAS pentru un PFA nu înseamnă și scutire generală de CASS sau de impozit. Dacă pensionarul este salariat, pensionarea nu elimină contribuțiile aferente salariului. Există însă o excepție de la calcularea contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru anumite persoane pensionate pentru limită de vârstă în sistemul public care au salarii sub acest nivel. Sunt excluse din această facilitate unele situații de pensii de serviciu și cumul cu sisteme neintegrate. Încadrarea se verifică la angajator, pe baza deciziei de pensionare. Pentru pensionarii cu handicap grav sau accentuat, scutirea de impozit pe venit privește și salariile, activitățile independente, drepturile de proprietate intelectuală și anumite venituri agricole, silvice sau piscicole, în condițiile art. 60. Certificatul se prezintă plătitorului ori organului fiscal competent, după tipul venitului. Scutirea nu se extinde automat la chirii, dividende sau dobânzi. Pensii private: contribuțiile proprii nu sunt impozitate ca un câștig La plata banilor din Pilonul II sau Pilonul III, impozitul pe venit vizează partea care depășește contribuțiile nete, după aplicarea plafonului neimpozabil și a deducerilor legale. La plata unică, fiecare fond aplică un singur plafon de 3.000 de lei. La plățile eșalonate, plafonul se aplică pentru fiecare rată lunară, de la fiecare fond. Administratorul calculează și reține taxele. CASS are altă bază: în regimul aplicabil plăților din 2026, contribuția se calculează asupra plății care depășește 3.000 de lei, nu doar asupra câștigului investițional. Solicitați administratorului o simulare a sumei nete. Dacă aveți certificat de handicap grav sau accentuat, depuneți-l și la fondul privat pentru scutirea de impozit; înregistrarea lui la casa publică de pensii nu înlocuiește acest demers. Documentele și forma copiilor sunt cele prevăzute în procedura administratorului. Rovinieta gratuită Pe lângă dările clasice, pensionarii cu dizabilități grave sau accentuate pot beneficia de scutirea totală de la plata rovinietei, în baza Legii nr. 448/2006. Este vorba de o facilitate complet diferită de reducerea impozitului auto. Dosarul nu se depune la primărie, ci la DGASPC, și trebuie să includă cererea, buletinul, certificatul de handicap și talonul mașinii. Dacă mașina aparține asistentului personal sau însoțitorului, sunt necesare documentele care dovedesc această calitate. Atenție însă: rovinieta gratuită nu este activă instant, așa că verificați data exactă de la care devine valabilă în sistem. Acte scutite de taxe și procese fără taxe de timbru O altă facilitate vizează veteranii, văduvele de război și persoanele persecutate politic sau etnic. Articolul 476 din Codul Fiscal îi scutește pe aceștia de taxele locale pentru eliberarea de certificate, avize și autorizații, în baza documentelor care le atestă statutul depuse direct la instituția emitentă. În plus, dacă sunteți nevoiți să deschideți un proces în instanță împotriva Casei de Pensii (pentru erori de calcul sau stagiul de cotizare), legea pensiilor (nr. 360/2023, art. 132) prevede că toate litigiile privind drepturile de pensie sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Această gratuitate se aplică tuturor pensionarilor, indiferent de valoarea pensiei pe care o încasează. Cum verificați că nu plătiți mai mult decât datorați în 2026 Verificarea începe întotdeauna cu două documente de bază: talonul de pensie și decizia de impunere a impozitelor locale. Analizați separat fiecare categorie: impozitul pe venit, CASS-ul, apoi taxele pe casă, teren și mașină. Pentru fiecare facilitate la care aveți dreptul, solicitați instituției competente trei informații clare: -temeiul legal exact, - lista completă de acte - data de la care se aplică reducerea. Păstrați cu sfințenie numărul de înregistrare al fiecărei cereri depuse. Un pont extrem de important: la primărie, întrebați și despre facilitățile legate de clădire, nu doar despre cele legate de statutul de pensionar. De exemplu, Codul Fiscal reduce valoarea impozabilă a caselor vechi. Primiți o reducere de 15% pentru imobilele vechi de 50-100 de ani și de 25% pentru cele care depășesc 100 de ani. Ce faceți dacă ați plătit deja în plus Nu vă faceți face griji, banii pot fi recuperați. Conform normelor OUG nr. 9/2026, sumele achitate în plus pot fi compensate cu alte taxe viitoare sau pot fi restituite direct în cont. Pentru a primi banii înapoi, depuneți o cerere scrisă la direcția fiscală locală, atașați dovezile plății, actele care demonstrează dreptul la reducere și un extras de cont cu codul IBAN.

Ce impozite trebuie să plătească pensionarii în 2026: ce scutiri se păstrează și ce s-a schimbat
Bani primiți de la părinți sau copii: când poate cere ANAF explicații și când se aplică impozitul de 70%
Eveniment

Bani primiți de la părinți sau copii: când poate cere ANAF explicații și când se aplică impozitul de 70%

Banii pe care părinții îi trimit copiilor pentru cheltuielile zilnice sau pentru cumpărarea unei locuințe nu sunt impozitați doar pentru că ajung în cont. Același lucru este valabil pentru ajutorul oferit de copii părinților. Însă ANAF poate verifica proveniența sumelor, iar explicația „sunt bani de la familie” trebuie să poată fi susținută dacă apar întrebări într-un control fiscal. Diferența esențială este între un ajutor familial real, cu proveniență explicabilă, și venituri pentru care sursa rămâne neidentificată după verificări. Pentru această a doua situație, Codul fiscal prevede un impozit de 70%. Nu este o taxă aplicată automat transferurilor între rude. Ajutorul primit de la familie trebuie declarat? Articolul 62 litera p) din Codul fiscal include sumele primite prin donație în categoria veniturilor neimpozabile. Citește și: Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie Prin urmare, o donație reală în bani de la un părinte sau de la un copil nu generează, prin ea însăși, obligația de a plăti impozit pe venit ori de a depune Declarația unică pentru suma respectivă. De exemplu, o mamă îi trimite fiicei sale 1.000 de lei lunar pentru cheltuieli. În altă familie, fiul îi virează tatălui pensionar 1.500 de lei pentru întreținere și cumpărături. Faptul că ajutorul este regulat nu îl transformă în salariu sau în venit dintr-o activitate economică. ANAF a explicat, într-un comunicat din 12 martie 2025, că sumele date și primite între rude pot reprezenta donații, daruri manuale sau, în funcție de situație, împrumuturi, fiind surse neimpozabile. Contează însă ce reprezintă banii în realitate. Dacă o rudă plătește o chirie sau un serviciu, simpla mențiune „ajutor familial” în ordinul de plată nu schimbă natura venitului. Acestuia i se aplică regulile fiscale corespunzătoare. Există o sumă maximă pe care o poți primi fără impozit? Codul fiscal nu stabilește un plafon general peste care donațiile în bani între persoane fizice devin automat impozabile. Citește și: Capcana bucătăriilor moderne: conductele ascunse în dulap pot duce la oprirea alimentării cu gaze Valoarea mare a unui transfer poate necesita explicații și documente mai consistente, dar nu anulează caracterul neimpozabil al unei donații reale. Să presupunem că părinții vând un teren și îi dăruiesc copilului 150.000 de lei pentru avansul unei locuințe. Dacă donația este realizată în forma cerută de lege, iar proveniența și transmiterea banilor pot fi demonstrate, copilul nu datorează impozit pe venit pentru suma primită. Impozitele care pot exista pentru tranzacția din care părinții au obținut banii sunt o chestiune separată. Vânzarea terenului și donația ulterioară către copil sunt două operațiuni diferite, fiecare cu propriile reguli. Ce verifică ANAF când spui că banii provin de la părinți Într-o verificare, nu este suficient întotdeauna să fie identificată persoana care a făcut transferul. Citește și: Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc ANAF precizează că poate verifica și dacă ruda deținea efectiv suma oferită, precum și traseul banilor până la beneficiar.  Astfel, un extras bancar arată că ai primit 150.000 de lei de la tatăl tău. Contractul de vânzare a terenului și documentul care arată încasarea prețului pot explica de unde avea acesta banii. Actul de donație explică de ce i-ai primit. Situația este mai greu de lămurit când cineva depune o sumă mare în numerar și afirmă că a primit-o de la părinți, fără dovezi privind predarea banilor sau economiile familiei. Aceasta nu înseamnă că părinții trebuie să fi câștigat suma în luna transferului. Banii pot proveni din economii acumulate în timp, dintr-o moștenire, din vânzarea unui bun sau din alte surse legale. Explicația trebuie însă să fie coerentă și susținută de probele disponibile. Ce înseamnă pragul de 50.000 de lei din regulile de control Codul de procedură fiscală prevede, pentru analiza de risc, o diferență semnificativă între veniturile estimate de ANAF și cele declarate. Aceasta trebuie să fie mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai mică de 50.000 de lei. Acest criteriu privește diferența identificată în analiza situației fiscale, nu valoarea unui singur transfer primit de la familie. Nu înseamnă că orice donație de peste 50.000 de lei se impozitează și nici că sumele mai mici sunt excluse de la orice verificare. Legea permite, în anumite condiții, inclusiv selectarea aleatorie pentru verificarea situației fiscale personale. De exemplu, dacă achizițiile și cheltuielile unei persoane depășesc veniturile cunoscute de Fisc, un ajutor primit de la părinți poate explica diferența. Tocmai de aceea sunt utile documentele: ele pot arăta că banii suplimentari reprezintă o donație, nu venituri impozabile ascunse. Când se aplică impozitul de 70% și cât poți avea de plată Articolul 117 din Codul fiscal prevede cota de 70% pentru veniturile constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată. Cota se aplică bazei impozabile ajustate, adică sumei stabilite în urma verificării potrivit regulilor fiscale. Dacă, de exemplu, ANAF stabilește o asemenea bază de 100.000 de lei, impozitul este de 70.000 de lei. Calculul nu se face automat asupra tuturor banilor care au trecut prin cont și nici asupra întregii averi. Cota de 70% este un impozit, nu o amendă. Regula a fost introdusă prin Legea nr. 296/2023, cu aplicare, potrivit dispoziției tranzitorii, pentru deciziile de impunere emise începând cu 1 iulie 2024. Pe lângă impozit, decizia poate stabili obligații accesorii. Codul de procedură fiscală prevede dobânzi de 0,02% pe zi și, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale, penalități de nedeclarare de 0,08% pe zi. Calculul concret depinde de obligația stabilită, scadență și perioada relevantă; aceste procente nu se aplică unei donații neimpozabile doar pentru că ai primit o solicitare de explicații. Un venit cu sursă identificată, dar nedeclarat, nu intră automat la cota de 70%. Dacă se stabilește, de exemplu, că banii sunt încasări din chirii, se aplică regimul fiscal al chiriilor și obligațiile aferente. Ce documente este bine să păstrezi Pentru un ajutor familial, documentele utile trebuie să explice trei lucruri: cine a dat banii, de unde îi avea și cu ce titlu i-a transmis. Extrasele de cont și ordinele de plată dovedesc transferul. În explicația plății este util să apară scopul real: ajutor pentru cheltuieli, donație conform unui anumit act sau împrumut conform contractului. Pentru proveniență pot fi relevante documentele de încasare a salariilor ori pensiilor, istoricul economiilor bancare, contractul de vânzare a unui bun sau actele privind o moștenire. Nu există un dosar identic obligatoriu pentru orice ajutor de familie; probele necesare depind de situație. Pentru sume importante, păstrează împreună actul care explică transferul și dovezile bancare. O explicație trecută în aplicație este utilă, dar nu înlocuiește forma juridică cerută de lege. Dacă ai primit deja bani în numerar și nu ai un document întocmit atunci, strânge probele existente: retrageri bancare, documente privind economiile rudei, corespondență și alte înscrisuri relevante. Nu antedata acte pentru a completa dosarul. Trebuie să mergi la notar pentru orice ajutor? Nu fiecare sumă oferită în familie presupune un act notarial. Totuși, scutirea de impozit nu elimină regulile civile privind donațiile. Articolul 1.011 din Codul civil stabilește, ca regulă, forma autentică a donației, sub sancțiunea nulității absolute. Există excepții, între care darurile manuale și donațiile indirecte. Pentru darul manual, legea prevede bunuri mobile corporale de până la 25.000 de lei, acordul părților și predarea bunului. Acest prag privește forma donației; nu este un plafon de scutire fiscală. Pentru o donație directă importantă în bani, cum sunt cei 150.000 de lei destinați unei locuințe, forma actului trebuie clarificată cu notarul înainte de transfer. Un virament bancar dovedește circulația banilor, dar nu trebuie presupus că înlocuiește, în orice situație, autentificarea necesară. Dacă banii trebuie înapoiați, este vorba despre un împrumut Un părinte poate să îi împrumute copilului bani pentru o mașină sau pentru renovarea locuinței. Suma împrumutată nu reprezintă, prin ea însăși, un venit impozabil al copilului, deoarece acesta are obligația să o restituie. Pentru claritate, este util un contract scris care să precizeze suma, data, părțile, termenul de restituire și dacă împrumutul este fără dobândă. Dacă se percepe dobândă, aceasta are un tratament fiscal separat pentru cel care o încasează. Păstrează și dovezile restituirii. Contractul trebuie să descrie înțelegerea reală dintre rude; un document denumit „împrumut” nu rezolvă singur o problemă privind proveniența banilor. Numerarul are reguli separate și poate aduce o amendă Pentru operațiunile dintre persoane fizice prevăzute la art. 10 din Legea nr. 70/2015, inclusiv acordarea sau restituirea împrumuturilor, plafonul zilnic este de 50.000 de lei în numerar pe tranzacție. Legea interzice fragmentarea în numerar a tranzacțiilor mai mari pentru ocolirea plafonului. De exemplu, un împrumut de 80.000 de lei între tată și fiică nu poate fi achitat integral în numerar, nici împărțit artificial în tranșe cash pentru a evita limita. Transferul prin cont permite dovedirea traseului banilor și respectarea regulilor aplicabile. Încălcarea plafonului se sancționează cu amendă de 25% din suma care îl depășește, dar nu mai puțin de 500 de lei. Pentru o plată unică de 80.000 de lei în numerar, depășirea este de 30.000 de lei, iar amenda calculată astfel este de 7.500 de lei. Acesta este un plafon pentru numerar, distinct de criteriul de risc fiscal de 50.000 de lei. Ce faci dacă primești o solicitare de la ANAF Citește documentul și verifică exact perioada, sumele și termenul indicat. O solicitare de informații nu înseamnă că Fiscul a stabilit deja un impozit. În cazul notificării de conformare, legea prevede 30 de zile pentru reanalizarea situației fiscale și, dacă este cazul, depunerea sau corectarea declarațiilor. O donație reală nu trebuie declarată drept venit impozabil doar pentru că ai primit notificarea; trebuie explicată și documentată. În procedura de verificare a situației fiscale personale, documentele și clarificările cerute prin aviz se prezintă în termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea acestuia. Termenul poate fi prelungit o singură dată cu 30 de zile, pentru motive justificate și cu acordul organului fiscal. Aceste termene nu trebuie confundate cu cele ale altor proceduri sau solicitări ulterioare. Dacă ANAF solicită declarația de patrimoniu și venituri în cadrul acestei verificări, depunerea ei este obligatorie. Neîndeplinirea obligației poate fi sancționată cu amendă între 10.000 și 50.000 de lei. Aceasta este o declarație cerută în control, diferită de Declarația unică. O eventuală decizie de impunere poate fi contestată, de regulă, în 45 de zile de la comunicare. Contestația se depune la organul fiscal emitent și nu suspendă automat executarea deciziei. Pentru o sumă importantă contestată, asistența unui consultant fiscal sau a unui avocat poate ajuta la prezentarea probelor și verificarea calculului. Mai ales când banii au circulat cu ani în urmă, documentele păstrate pot face diferența dintre o explicație verificabilă și o afirmație greu de demonstrat.

Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect
Eveniment

Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect

Pensionarii care primesc mai mult de 3.000 de lei brut pe lună trebuie să suporte două rețineri: contribuția de asigurări sociale de sănătate și impozitul pe venit. Ambele sunt calculate și oprite automat înainte ca pensia să ajungă în cont sau să fie plătită prin poștă. Calculul nu este însă atât de simplu pe cât pare. CASS și impozitul nu se aplică întregii pensii, dar nici nu se calculează identic. Pentru a verifica suma primită, pensionarul trebuie să pornească de la cuantumul brut înscris pe talon și să urmărească separat fiecare reținere. Pensiile de până la 3.000 de lei Pensiile cu o valoare brută de cel mult 3.000 de lei pe lună nu sunt supuse nici impozitului pe venit, nici contribuției de asigurări sociale de sănătate. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Prin urmare, un pensionar care are o pensie brută de 2.800 de lei trebuie să primească, în mod obișnuit, aceeași sumă netă. La fel se întâmplă în cazul unei pensii de exact 3.000 de lei. Plafonul funcționează ca o sumă protejată: chiar dacă pensia depășește acest nivel, primii 3.000 de lei nu intră în baza de calcul a celor două rețineri. CASS se aplică numai diferenței care depășește plafonul Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se aplică numai diferenței dintre pensia brută și plafon. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Regula poate fi exprimată astfel: CASS = 10% × (pensia brută – 3.000 de lei) În cazul unei pensii brute de 5.000 de lei, diferența supusă CASS este de 2.000 de lei. Contribuția reținută va fi, așadar, de 200 de lei, nu de 500 de lei. CASS pentru pensiile care depășesc plafonul se aplică începând din august 2025. Potrivit legislației actuale, pensionarii urmează să fie exceptați din nou de la plata acestei contribuții pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Impozitul de 10% se calculează după scăderea CASS Aici apare principala sursă de confuzie. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Impozitul pe venit nu se calculează direct asupra întregii diferențe care depășește 3.000 de lei. Din pensia brută se scad mai întâi suma neimpozabilă de 3.000 de lei și contribuția de sănătate. Abia asupra rezultatului se aplică impozitul de 10%. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 de lei – CASS Impozit = 10% × venitul impozabil Această ordine a operațiunilor este confirmată și de Casa Națională de Pensii Publice: impozitul se aplică după deducerea plafonului neimpozabil și, după caz, a contribuției de sănătate. Exemplu pentru o pensie brută de 3.500 de lei Din pensia brută de 3.500 de lei se scade plafonul de 3.000 de lei. Rămâne o diferență de 500 de lei. CASS reprezintă 10% din această diferență, adică 50 de lei. Pentru stabilirea impozitului, din cei 500 de lei se mai scade CASS de 50 de lei. Baza impozabilă va fi astfel de 450 de lei, iar impozitul de 10% va fi de 45 de lei. Pensionarul va primi: 3.500 – 50 – 45 = 3.405 lei net Reținerile totale sunt de 95 de lei, nu de 100 de lei. Exemplu pentru o pensie brută de 5.000 de lei În cazul unei pensii de 5.000 de lei, partea care depășește plafonul este de 2.000 de lei. CASS va fi de 200 de lei. Venitul impozabil se stabilește scăzând din pensia brută atât plafonul de 3.000 de lei, cât și contribuția de 200 de lei. Rezultă o bază impozabilă de 1.800 de lei, pentru care impozitul este de 180 de lei. Pensia netă va fi: 5.000 – 200 – 180 = 4.620 de lei În total, din pensia brută se rețin 380 de lei. Cât se reține dintr-o pensie de 8.000 de lei Pentru o pensie brută de 8.000 de lei, diferența care depășește plafonul este de 5.000 de lei. CASS este de 500 de lei. După scăderea plafonului și a contribuției, baza de impozitare rămâne de 4.500 de lei. Impozitul va fi de 450 de lei. Pensionarul trebuie să primească: 8.000 – 500 – 450 = 7.050 de lei net Reținerile totale ajung în acest caz la 950 de lei. Pensionarul nu trebuie să depună declarație Pentru pensiile plătite în România, CASS și impozitul sunt calculate, reținute și virate statului de instituția care plătește pensia. Pensionarul nu trebuie să depună Declarația unică și nici să achite separat aceste sume. Impozitul reținut este final. Regula se aplică pensiilor din sistemul public, pensiilor militare și celorlalte venituri din pensii plătite de entități care au obligația legală de a efectua reținerea. Situația poate fi diferită pentru pensiile încasate din străinătate. În acest caz trebuie verificate convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul respectiv, obligația declarării venitului și regulile fiscale aplicabile în funcție de domiciliul fiscal al beneficiarului. Persoanele cu handicap grav sau accentuat au o regulă specială Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozitul pe veniturile din pensii. Scutirea de impozit nu înseamnă însă automat și scutirea de CASS. CNPP a precizat că, dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, contribuția de sănătate de 10% se aplică diferenței care trece peste plafon. Indemnizația de handicap acordată în baza Legii nr. 448/2006 rămâne distinctă și este exceptată de la CASS. De exemplu, pentru o pensie brută de 5.000 de lei, o persoană care beneficiază legal de scutirea de impozit poate avea de achitat CASS de 200 de lei, fără impozitul pe venit aplicat în situația obișnuită. Ce trebuie verificat pe talonul de pensie Pensionarul trebuie să identifice mai întâi cuantumul brut al pensiei, care nu trebuie confundat cu suma efectiv încasată. Apoi poate verifica dacă apar distinct contribuția de sănătate, impozitul și eventualele alte rețineri. Calculul trebuie făcut în această ordine: Se scad 3.000 de lei din pensia brută. Se calculează CASS de 10% asupra diferenței. Din diferență se scade CASS. Se calculează impozitul de 10% asupra rezultatului. Din pensia brută se scad CASS și impozitul. Pe talon pot apărea și alte diminuări, care nu au legătură cu fiscalitatea pensiei: popriri, debite recuperate de casa de pensii, pensie de întreținere sau alte obligații executorii. Acestea trebuie analizate separat. Ce faci dacă suma primită nu corespunde calculului Dacă reținerile înscrise pe talon par greșite, pensionarul poate solicita explicații instituției care îi plătește pensia. Pentru pensiile din sistemul public, cererea se adresează casei teritoriale de pensii de care aparține beneficiarul. În cazul pensiilor militare, solicitarea se transmite casei de pensii sectoriale competente. La cerere este util să fie anexate o copie a talonului, decizia de pensionare și actul de identitate. Pensionarul trebuie să solicite în scris prezentarea modului de calcul și, dacă există o eroare, corectarea reținerilor și restituirea eventualelor sume oprite nejustificat. Verificarea talonului este importantă mai ales după majorarea sau recalcularea pensiei. O creștere a cuantumului brut poate determina depășirea plafonului de 3.000 de lei și apariția celor două rețineri. Aceasta nu înseamnă că întreaga pensie a devenit impozabilă, ci numai că partea care depășește plafonul intră în mecanismul fiscal prevăzut de lege.

Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă
Eveniment

Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă

Valoarea înscrisă în decizia de pensionare nu este întotdeauna suma care ajunge efectiv pe card sau este adusă de poștaș. În 2026, pensiile care depășesc 3.000 de lei sunt diminuate prin contribuția la sănătate și impozitul pe venit. În anumite situații pot apărea și popriri, debite recuperate de casa de pensii ori rețineri pentru împrumuturi neachitate. Pensia brută nu este același lucru cu pensia încasată Pensia brută reprezintă dreptul stabilit înaintea aplicării obligațiilor fiscale și a altor rețineri. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pensia netă este suma rămasă după scăderea: - contribuției de asigurări sociale de sănătate – CASS; - impozitului pe venit; - eventualelor popriri sau debite; - altor rețineri operate în temeiul legii. Toate aceste informații trebuie verificate pe talonul de pensie sau pe documentul de informare transmis beneficiarului care primește banii în cont. Pensiile de până la 3.000 de lei nu sunt impozitate În 2026, pentru o pensie brută de cel mult 3.000 de lei pe lună nu se datorează nici CASS, nici impozit pe venit. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Astfel, dacă pensia brută este de 2.950 de lei și nu există popriri sau alte rețineri, beneficiarul trebuie să primească 2.950 de lei. Pragul de 3.000 de lei nu înseamnă că o pensie care îl depășește este taxată integral. CASS și impozitul se aplică numai părții care trece peste acest plafon. Cum se calculează CASS în 2026 CASS este de 10% și se aplică diferenței dintre pensia brută și plafonul de 3.000 de lei: Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile CASS = (pensia brută – 3.000 de lei) × 10% Pentru o pensie brută de 5.000 de lei: suma care depășește plafonul: 2.000 de lei; CASS: 2.000 × 10% = 200 de lei. Contribuția se calculează și se reține automat de casa de pensii. Pensionarul nu trebuie să depună o declarație și nici să plătească separat suma. Potrivit reglementărilor introduse prin Legea nr. 141/2025, această contribuție asupra pensiilor care depășesc plafonul se aplică până la 31 decembrie 2027. Pensionarii cu venituri sub plafon rămân asigurați medical, chiar dacă sunt exceptați de la plata CASS. Impozitul se calculează după scăderea CASS Impozitul pe venit este tot de 10%, dar baza de calcul nu este identică celei folosite pentru CASS. Din pensia brută se scad atât suma neimpozabilă de 3.000 de lei, cât și contribuția la sănătate: Impozit = (pensia brută – 3.000 de lei – CASS) × 10% La pensia brută de 5.000 de lei: CASS: 200 de lei; baza impozabilă: 5.000 – 3.000 – 200 = 1.800 de lei; impozit: 180 de lei; pensia netă: 5.000 – 200 – 180 = 4.620 de lei. Ordinea este importantă: impozitul nu se aplică înaintea scăderii CASS. Exemple de calcul pentru pensiile din 2026 Pentru o pensie brută de 3.000 de lei nu se rețin CASS și impozit, astfel că pensionarul primește integral suma. La o pensie de 4.000 de lei, CASS este de 100 de lei, iar impozitul de 90 de lei, rezultând o pensie netă de 3.810 lei. Pentru o pensie brută de 5.000 de lei se rețin 200 de lei pentru sănătate și 180 de lei impozit, iar beneficiarul încasează 4.620 de lei. În cazul unei pensii de 6.300 de lei, CASS ajunge la 330 de lei, iar impozitul la 297 de lei, astfel că suma netă este de 5.673 de lei. La o pensie brută de 10.000 de lei, contribuția la sănătate este de 700 de lei, iar impozitul de 630 de lei, pensionarul primind 8.670 de lei. Aceste calcule presupun că nu există popriri, debite sau alte rețineri. Formula și exemplul pentru pensia de 6.300 de lei sunt prezentate și în materialul explicativ publicat de ANAF. Ce pensii și sume sunt neimpozabile Codul fiscal prevede anumite excepții, între care pensiile invalizilor, orfanilor și văduvelor sau văduvilor de război, precum și unele pensii acordate pentru invaliditate ori deces personalului participant la misiuni militare. De asemenea, indemnizația pentru însoțitor acordată pensionarului încadrat în gradul I de invaliditate este neimpozabilă. Aceasta trebuie diferențiată de pensia propriu-zisă atunci când se verifică talonul. Popririle pot reduce suplimentar suma primită O pensie poate fi urmărită silit pentru datorii fiscale, credite, pensie de întreținere sau alte obligații stabilite printr-un titlu executoriu. În general, din venitul lunar net se poate reține: - până la o treime pentru datorii obișnuite; - până la jumătate pentru obligații de întreținere; - cel mult jumătate din venitul net dacă există mai multe popriri. Pentru veniturile periodice mai mici decât salariul minim net există o protecție suplimentară: poate fi urmărită numai partea care depășește jumătate din salariul minim net. Limitele sunt prevăzute de articolul 729 din Codul de procedură civilă. Casa de pensii poate recupera sume plătite necuvenit Pe talon poate apărea și o reținere pentru un debit. Aceasta intervine, de exemplu, dacă instituția constată că anumite drepturi au fost încasate necuvenit în urma unei erori, a neanunțării unei schimbări sau a prezentării unor informații incorecte. Recuperarea trebuie să aibă la bază o decizie comunicată pensionarului. Documentul trebuie să indice suma, perioada și motivul constituirii debitului. Dacă pensionarul consideră că reținerea este greșită, poate contesta decizia în termenul înscris în aceasta. Pot exista și popriri pentru împrumuturi neachitate către o casă de ajutor reciproc. Legea permite CAR-urilor pensionarilor să solicite sprijinul caselor teritoriale pentru recuperarea creditelor restante, cu respectarea limitelor legale. Restanțele nu se taxează automat într-o singură lună Dacă pensionarul primește diferențe rezultate din recalculare, revizuire sau acordarea retroactivă a pensiei, sumele trebuie repartizate pe lunile cărora le corespund. Impozitul este calculat după regulile aplicabile fiecărei luni, nu ca și cum întreaga restanță ar reprezenta pensia unei singure luni. Această regulă împiedică taxarea artificial mai mare a unei plăți care cumulează drepturi restante pentru mai multe luni. Pensiile din străinătate au reguli distincte O pensie primită din alt stat poate trebui declarată în România dacă beneficiarul este rezident fiscal aici și România are dreptul de impozitare potrivit convenției încheiate cu statul respectiv. În aceste cazuri, calculul se face anual, iar venitul poate fi declarat prin Declarația unică. Impozitul achitat în străinătate poate fi scăzut sau pensia poate fi scutită în România, în funcție de convenția de evitare a dublei impuneri. Ce trebuie verificat pe talonul de pensie Pensionarul ar trebui să compare lunar: - cuantumul brut al pensiei; - suma reținută drept CASS; - impozitul pe venit; - eventualele popriri sau debite; - suma netă de plată. Talonul poate fi consultat și prin contul personal de pe portalul CNPP. Dacă diferența nu poate fi explicată prin reținerile înscrise, pensionarul poate cere în scris casei teritoriale de pensii un desfășurător al calculului și temeiul fiecărei diminuări. O pensie mai mică decât suma brută nu indică automat o eroare. Dacă însă apare o reținere necunoscută, valoarea CASS ori a impozitului nu respectă formulele legale sau suma de pe talon diferă de cea virată, situația trebuie verificată imediat la casa de pensii și, după caz, la bancă.

Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap
Eveniment

Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap

Regulile privind impozitul pe locuințe și terenuri s-au schimbat semnificativ în 2026, iar unele dintre facilitățile pe care contribuabilii le cunoșteau din anii trecuți nu mai funcționează în aceeași formă. Persoanele cu handicap grav sau accentuat nu mai beneficiază de scutirea integrală pe care o aveau anterior, iar pensionarii cu venituri mici nu mai au o facilitate națională generală acordată doar în funcție de nivelul pensiei. Există însă în continuare reduceri, scutiri pentru anumite categorii protejate și, în unele localități, facilități suplimentare aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale. Persoanele cu handicap grav nu mai sunt scutite integral Una dintre cele mai importante modificări din 2026 a fost introdusă prin OUG nr. 9/2026. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Pentru persoanele cu handicap grav, impozitul pe clădirea folosită ca domiciliu și pe terenul aferent se reduce cu 50%. Aceeași facilitate este acordată reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere o persoană cu handicap grav. Pentru persoanele cu handicap accentuat, reducerea este de 25%, atât pentru clădirea de domiciliu, cât și pentru terenul aferent. Prin urmare, regula din 2026 nu mai este „scutire totală”, ci o reducere diferențiată în funcție de gradul de handicap. Ce se întâmplă dacă locuința este deținută împreună cu soțul OUG nr. 9/2026 prevede o regulă favorabilă în cazul proprietății comune între soți. Dacă locuința de domiciliu sau terenul aferent sunt deținute împreună de persoana cu handicap grav ori accentuat și de soțul sau soția acesteia, reducerea se poate aplica întregului imobil ori terenului aflat în coproprietatea celor doi. Dacă însă o cotă-parte aparține unui terț – de exemplu, unui copil, frate sau altei persoane – reducerea nu se aplică și cotei acelui coproprietar. Gradul I de invaliditate nu trebuie confundat cu handicapul grav Aici apare una dintre cele mai importante confuzii. La începutul anului 2026, persoanele încadrate în gradul I de invaliditate s-au numărat printre categoriile care au pierdut vechea scutire de la plata impozitului pe clădiri și terenuri. Ulterior, OUG nr. 9/2026 a introdus reducerile de 50% și 25% pentru persoanele cu handicap grav, respectiv accentuat, dar această modificare nu trebuie extinsă automat și la persoanele încadrate exclusiv în gradul I de invaliditate. În unele localități, autoritățile au decis însă să compenseze această pierdere prin ajutoare locale. De exemplu, municipiul Târgu Mureș a instituit în 2026 o compensație financiară pentru persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate. Prin urmare, un pensionar cu gradul I de invaliditate ar trebui să verifice și hotărârile consiliului local din localitatea în care locuiește. Pensionarii cu venituri mici nu mai au automat scutire în 2026 O altă schimbare importantă îi privește pe pensionarii cu venituri reduse. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Până la modificările fiscale aplicabile din 2026, legislația permitea facilități pentru persoanele ale căror venituri lunare erau mai mici decât salariul minim brut pe țară ori proveneau exclusiv din anumite prestații sociale. Începând cu anul fiscal 2026, această categorie nu mai beneficiază, în baza regulii naționale anterioare, de scutirea de la impozitul pe clădiri și terenuri. Direcția de Taxe Locale Sector 5 a enumerat explicit persoanele cu venituri sub salariul minim printre categoriile care nu mai beneficiază de vechea facilitate. Asta nu înseamnă însă că niciun pensionar cu venituri mici nu mai poate primi ajutor. Consiliile locale pot adopta măsuri proprii de sprijin în limitele stabilite de Codul fiscal și de bugetele locale. De aceea, condițiile pot diferi de la un municipiu la altul. Nu există un plafon național unic pentru pensionarii cu venituri mici Este important ca pensionarii să nu plece de la ideea că există în 2026 un plafon de venit valabil în toată țara sub care impozitul pe casă dispare automat. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Un asemenea plafon național general nu mai funcționează pentru această facilitate. Dacă o primărie acordă în continuare reduceri, compensații sau ajutoare persoanelor cu venituri mici, plafonul de venit, documentele necesare și cuantumul sprijinului trebuie căutate în hotărârea consiliului local sau în regulamentul DITL. De aceea, două persoane cu aceeași pensie și cu locuințe similare, dar care trăiesc în localități diferite, pot beneficia de facilități diferite. Veteranii de război păstrează scutirea Există însă categorii pentru care scutirea integrală continuă să fie acordată. Printre acestea se numără veteranii de război, văduvele de război și văduvele necăsătorite ale veteranilor de război, potrivit informațiilor publicate de Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4. Pentru aceste categorii, facilitatea fiscală este distinctă de reducerile acordate persoanelor cu handicap. Foștii deținuți politici și persoanele deportate pot beneficia de scutire Scutirea se menține și pentru anumite persoane persecutate din motive politice sau deportate, în condițiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 și OG nr. 105/1999. Începând cu 2026, însă, sfera beneficiarilor este mai restrânsă decât înainte. Autoritățile fiscale locale au precizat că scutirea se menține pentru persoanele prevăzute de art. 1 din respectivele acte normative, nu automat și pentru toate categoriile de urmași care beneficiau anterior de facilități. O casă veche poate avea o valoare impozabilă mai mică OUG nr. 9/2026 a păstrat și reduceri legate de vechimea clădirii. Pentru anumite clădiri, valoarea luată în calcul la stabilirea impozitului este redusă în funcție de vechime: cu 15% pentru clădirile cu o vechime între 50 și 100 de ani inclusiv și cu 25% pentru clădirile mai vechi de 100 de ani. Aceasta nu este însă o „scutire pentru pensionari”, ci o regulă de calcul legată de caracteristicile imobilului. Prin urmare, poate beneficia de ea și un proprietar care nu este pensionar. Ce trebuie făcut pentru a obține reducerea În cazul facilităților care depind de situația personală a contribuabilului, proprietarul trebuie să se adreseze Direcției de Impozite și Taxe Locale în evidența căreia se află imobilul. Documentele diferă în funcție de facilitate și de autoritatea locală, dar în practică pot fi solicitate: cererea pentru acordarea scutirii sau reducerii; - actul de identitate; - actul de proprietate; - certificatul de încadrare în grad de handicap; - documentele care atestă calitatea de veteran, persoană persecutată politic sau altă calitate protejată; Pentru facilitățile locale acordate în funcție de venit, sunt necesare talonul de pensie și alte acte privind veniturile familiei. De exemplu, DGITL Sector 4 solicită, pentru unele cereri bazate pe venit, documente privind veniturile, adeverințe fiscale și talonul de pensie. Lista exactă trebuie însă verificată la DITL din localitatea de domiciliu. Dacă impozitul este deja plătit integral OUG nr. 9/2026 a intrat în vigoare după începutul anului fiscal, când mulți contribuabili își achitaseră deja taxele locale. Într-o asemenea situație, dacă după recalculare rezultă că persoana a achitat mai mult decât datora, suma plătită în plus poate fi supusă regulilor fiscale privind compensarea sau restituirea. Practic, contribuabilul trebuie să solicite DITL recalcularea obligației fiscale și să verifice dacă diferența este restituită sau rămâne în evidență pentru compensarea altor obligații. Nu este însă prudent să se presupună că suma va fi transferată automat ca plată pentru anul 2027: procedura concretă trebuie verificată la administrația fiscală locală. Reducerea nu începe întotdeauna din ziua în care ai depus dosarul Și aici regulile trebuie verificate în funcție de temeiul legal al facilității. Nu toate scutirile și reducerile fiscale funcționează după formula „din prima zi a lunii următoare depunerii cererii”. Momentul de la care se aplică facilitatea poate depinde de data dobândirii dreptului, de reglementarea fiscală aplicabilă și de hotărârea consiliului local. De aceea, este bine ca solicitantul să ceară DITL, în scris, două informații: de la ce dată se aplică facilitatea și pentru ce perioadă fiscală produce efecte. Ghișeul.ro este util pentru verificare, dar decizia aparține DITL După aprobarea reducerii sau scutirii, contribuabilul poate verifica obligațiile fiscale și prin platformele electronice puse la dispoziție de autorități, inclusiv Ghișeul.ro, acolo unde administrația locală este conectată la sistem. DITL Sector 5 indică, de exemplu, Ghișeul.ro printre serviciile online disponibile contribuabililor. Portalul arată însă ceea ce administrația fiscală locală a înregistrat în evidențe; el nu acordă în sine scutirea. Ce trebuie să rețină pensionarii în 2026 Cea mai importantă schimbare este că nu mai trebuie pornit de la regula veche potrivit căreia „pensionarul cu venit mic” sau „persoana cu handicap” este automat scutită integral de impozitul pe locuință. În 2026, situațiile trebuie diferențiate. Persoana cu handicap grav poate beneficia de reducere de 50%, iar cea cu handicap accentuat, de 25%, pentru locuința de domiciliu și terenul aferent. Pensionarii cu venituri mici trebuie să verifice dacă primăria lor a instituit o facilitate locală, deoarece vechea scutire națională bazată pe nivelul venitului a fost eliminată. Veteranii de război și anumite persoane persecutate politic rămân printre categoriile care pot beneficia de scutire totală, în condițiile prevăzute de lege. Înainte de plata impozitului sau, dacă acesta a fost deja achitat, înainte de a considera situația închisă, merită verificat direct la Direcția de Taxe Locale dacă proprietarul se încadrează într-o facilitate națională sau într-un program suplimentar adoptat de consiliul local.

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap
Eveniment

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap

Pensionarii care încasează în 2026 cel mult 3.000 de lei pe lună nu plătesc nici contribuția la sănătate, nici impozit pe venit. Pentru pensiile care depășesc acest prag, însă, intră în joc două rețineri: CASS de 10% și impozitul pe venit de 10%. Important este că procentele nu se aplică asupra întregii pensii. Cei 3.000 de lei rămân protejați, iar taxele sunt calculate doar pornind de la suma care depășește acest plafon. Regula privind CASS pentru pensii se aplică în perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensia de până la 3.000 de lei nu este taxată Pentru un pensionar care primește 3.000 de lei sau mai puțin, calculul este simplu: nu există CASS și nici impozit pe venit. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Astfel, dacă pensia brută aflată în plată este, de exemplu, de 2.800 de lei, pensionarul va primi cei 2.800 de lei, fără aceste două rețineri. Situația se schimbă imediat ce pensia depășește pragul de 3.000 de lei. Primul pas: cât depășește pensia plafonul de 3.000 de lei Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei se stabilește mai întâi diferența față de plafon: Suma care depășește plafonul = pensia brută – 3.000 de lei De exemplu, la o pensie de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 = 1.000 de lei Acești 1.000 de lei sunt punctul de plecare pentru calcularea taxelor. Nu întreaga pensie de 4.000 de lei este supusă CASS. Pasul doi: CASS de 10% Contribuția la sănătate este de 10% și se aplică sumei care depășește plafonul de 3.000 de lei. Pentru pensia de 4.000 de lei: 1.000 lei × 10% = 100 de lei CASS După calcularea CASS urmează însă impozitul, iar aici apare o diferență importantă: impozitul de 10% nu se aplică direct aceleiași sume de 1.000 de lei. Pasul trei: cum se calculează impozitul Înainte de aplicarea impozitului se scade contribuția la sănătate. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 lei – CASS În exemplul unei pensii de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 – 100 = 900 de lei Impozitul este de 10% din această sumă: 900 × 10% = 90 de lei Prin urmare, pensionarul va suporta în total rețineri de 190 de lei: 100 de lei CASS; 90 de lei impozit. Pensia netă va fi: 4.000 – 100 – 90 = 3.810 lei Exemplul CNPP: pensie de 4.467 de lei Casa Națională de Pensii Publice a prezentat și un exemplu concret pentru o pensie brută de 4.467 de lei. Mai întâi se determină suma care depășește plafonul: 4.467 – 3.000 = 1.467 lei CASS reprezintă 10% din această diferență: 1.467 × 10% = 146,7 lei, sumă rotunjită la 147 de lei. Pentru impozit, din diferența de 1.467 de lei se scade CASS: 1.467 – 147 = 1.320 de lei Impozitul este: 1.320 × 10% = 132 de lei În final: 4.467 – 147 – 132 = 4.188 de lei Așadar, dintr-o pensie brută de 4.467 de lei sunt reținuți 279 de lei, iar pensionarul primește 4.188 de lei.  Cât se reține la diferite pensii Pentru o pensie de 3.500 de lei, diferența față de plafon este de 500 de lei. CASS este de 50 de lei, iar impozitul se aplică celor 450 de lei rămași, rezultând 45 de lei. Pensia netă este astfel de 3.405 lei. La o pensie de 5.000 de lei, diferența este de 2.000 de lei. CASS ajunge la 200 de lei, iar baza pentru impozit rămâne 1.800 de lei. Impozitul este de 180 de lei, astfel încât pensia netă va fi de 4.620 de lei. Pentru o pensie de 7.000 de lei, CASS este de 400 de lei, iar impozitul de 360 de lei. Pensionarul va încasa astfel 6.240 de lei. Cu alte cuvinte, peste pragul de 3.000 de lei, efectul combinat al celor două rețineri este de aproximativ 19% din diferența care depășește plafonul, nu de 20%. Explicația este că impozitul se calculează după deducerea CASS. Pensionarii nu trebuie să facă singuri calculul Pentru pensiile plătite prin sistemul public, pensionarul nu trebuie să depună lunar declarații și nici să vireze separat banii către stat. CASS și impozitul sunt calculate și reținute la sursă înainte de plata pensiei. Pensionarul primește direct suma netă rezultată după aplicarea reținerilor. Prin urmare, diferența dintre pensia brută și suma efectiv primită poate fi verificată urmând aceeași succesiune: se scad cei 3.000 de lei protejați, se calculează CASS de 10%, apoi se scade CASS din baza impozabilă și se aplică impozitul de 10%. Persoanele cu handicap, CASS pentru pensia peste 3.000 de lei O atenție specială trebuie acordată pensionarilor care beneficiază și de indemnizație de handicap. Potrivit precizărilor CNPP, persoanele cu handicap sunt exceptate de la CASS pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006, respectiv pentru indemnizația de handicap. Scutirea nu se extinde însă automat asupra pensiei. Dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, diferența peste acest plafon este supusă CASS de 10%, după aceleași reguli aplicabile celorlalți pensionari. Regula CASS este temporară Contribuția de sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei a fost introdusă de la 1 august 2025. Potrivit Legii nr. 141/2025, prevederea se aplică veniturilor din pensii aferente perioadei 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensionarii vor fi din nou exceptați de la CASS pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Pentru 2026 însă, regula este clară: primii 3.000 de lei din pensie rămân în afara calculului, iar pentru ceea ce depășește plafonul se reține mai întâi CASS de 10%, apoi impozitul de 10% aplicat sumei rămase după deducerea contribuției la sănătate.

Vouchere de vacanță 2026: bugetarii pot primi 800 de lei impozitabili, dar nu îi pot cheltui oriunde
Eveniment

Vouchere de vacanță 2026: bugetarii pot primi 800 de lei impozitabili, dar nu îi pot cheltui oriunde

În 2026, bugetarii cu salarii de bază nete de până la 6.000 de lei primesc vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei, exclusiv pe card electronic. Beneficiul vine însă cu reguli stricte: banii sunt fiscalizați, nu pot fi transformați în numerar, nu pot finanța o vacanță în străinătate și trebuie cheltuiți, în perioada de valabilitate, exclusiv pentru servicii turistice eligibile din România. Sistemul funcționează astfel nu doar ca un avantaj acordat salariatului, ci și ca o formă de sprijin public direcționat către industria turistică românească: statul finanțează vacanța, dar stabilește și unde pot ajunge banii. Voucherele de vacanță pentru bugetari, în 2026 În 2026, angajații din instituțiile publice cu salarii de bază lunare nete de până la 6.000 de lei pot primi vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei. Citește și: Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL Suma poate fi folosită integral pentru servicii turistice în România, fără ca beneficiarul să fie obligat să contribuie suplimentar din propriul buzunar. Acordarea voucherelor se face de către instituțiile publice care au prevăzut în buget fondurile necesare, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Cadrul general este reglementat prin OUG nr. 8/2009, iar normele de utilizare și valorificare sunt stabilite prin HG nr. 215/2009. Printre beneficiari se pot număra angajații din administrația publică centrală și locală, cadrele didactice, personalul medical, precum și alte categorii de salariați din sectorul public, în funcție de încadrarea legală și de bugetele instituțiilor. Voucherele pot fi utilizate pentru achiziționarea unor pachete turistice în România care trebuie să includă obligatoriu servicii de cazare. Pachetul poate cuprinde, în plus, servicii de masă, transport, tratament balnear sau agrement. Statul acordă obligatoriu 800 de lei bugetarilor eligibili Articolul 44 din Legea nr. 141/2025 stabilește că instituțiile publice „acordă anual vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei”, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 de lei. Diferența față de sectorul privat este esențială: în cazul instituțiilor publice, legea prevede că acestea «acordă» voucherele, în timp ce angajatorii privați «pot acorda» acest beneficiu.” În plus, legea nu instituie pentru bugetarii eligibili un mecanism general de tip „opt-out” prin care salariatul să poată refuza voucherul. Cei 800 de lei nu sunt 800 de lei „gratis” Pentru voucherele de vacanță se plătesc CASS de 10% și impozit pe venit de 10%. Valoarea lor este însă exceptată de la contribuția pentru pensie – CAS. Pentru voucherul standard de 800 de lei, calculul prezentat în regulamentele instituțiilor publice este ușor de urmărit: - Voucher primit: 800 lei - CASS 10%: 80 lei - Impozit pe venit 10%: 80 lei Astfel, din 800 de lei, statul ia înapoi 160 lei. Voucherele bugetarilor, blocate în turismul din România Voucherele de vacanță acordate bugetarilor pot fi utilizate exclusiv pentru servicii turistice din România. Restricția nu este întâmplătoare: sistemul a fost conceput nu doar ca un beneficiu pentru angajați, ci și ca un instrument de sprijinire a turismului intern. Practic, statul direcționează banii publici alocați voucherelor către hotelurile, pensiunile, agențiile și ceilalți operatori din industria turistică românească, astfel încât sumele să rămână în economia națională și să susțină activitatea și locurile de muncă din acest sector. Limitarea funcționează atât legal, cât și tehnic. Cardurile de vacanță pot fi utilizate doar la comercianți afiliați sistemului, care oferă servicii turistice eligibile în România. Nici agențiile de turism nu pot încasa vouchere pentru sejururi în străinătate: un pachet achitat astfel trebuie să aibă ca destinație o localitate din România. Cu alte cuvinte, chiar dacă vacanța este cumpărată de la o agenție românească, voucherul nu poate finanța un sejur în Grecia, Bulgaria sau într-o altă țară. Banii sunt, prin construcția sistemului, rezervați turismului intern. Ce poți și ce nu poți plăti cu voucherele de vacanță Voucherele de vacanță nu pot fi folosite ca un card obișnuit de cumpărături. Regula de bază este că orice pachet achitat cu aceste vouchere trebuie să includă cel puțin o noapte de cazare în România. De aceea, biletele de tren sau de avion nu pot fi cumpărate direct de la CFR, Tarom, Wizz Air ori de la alți operatori de transport. Costul transportului poate fi însă inclus într-un pachet turistic achiziționat printr-o agenție de turism licențiată din România care acceptă vouchere. Pachetul trebuie să conțină obligatoriu cazarea și poate include, suplimentar, transport, masă, tratament balnear sau servicii de agrement. Cu voucherele pot fi plătite servicii de cazare la hoteluri, pensiuni, campinguri sau vile autorizate, precum și mese, tratamente balneare ori activități recreative, dacă acestea fac parte dintr-un pachet turistic eligibil. În schimb, nu pot fi achitate vacanțe sau transport în afara României, cumpărături din magazine ori supermarketuri, combustibil, bilete de transport cumpărate separat sau mese la restaurant fără legătură cu un sejur. Sumele încărcate pe cardul de vacanță sunt valabile 12 luni de la data alimentării. Astfel, dacă voucherul este încărcat la 15 mai 2026, suma poate fi utilizată până la 15 mai 2027. Importantă este data la care se face plata către hotel sau agenția de turism: sejurul propriu-zis poate avea loc și ulterior, dacă tranzacția a fost efectuată înainte de expirarea voucherului. Ce se întâmplă dacă voucherul nu este folosit Sumele necheltuite în termenul de 12 luni sunt retrase automat de pe card, iar soldul expirat nu mai poate fi recuperat, reportat pentru anul următor sau transformat în bani. Taxele aferente voucherelor se plătesc însă în continuare, chiar dacă beneficiarul nu folosește suma înainte de expirare. Voucherele sunt considerate venit în luna în care cardul este alimentat, astfel că impozitul de 10% și CASS-ul de 10% sunt reținute din salariu la momentul acordării. În cazul unui voucher de 800 de lei, asta înseamnă 80 de lei impozit și 80 de lei CASS, adică 160 de lei reținuți din salariu. Dacă banii nu sunt folosiți în perioada de valabilitate, beneficiarul pierde cei 800 de lei disponibili pe card, în timp ce taxele au fost deja achitate. De aceea, este recomandată utilizarea întregii sume înainte de expirare, inclusiv pentru o rezervare făcută din timp, astfel încât beneficiarul să nu piardă avantajul financiar al voucherelor.

Statul mai pune un impozit pe veniturile care nu sunt salariu: cine depune declarație unică
Eveniment

Statul mai pune un impozit pe veniturile care nu sunt salariu: cine depune declarație unică

Angajații care obțin, pe lângă salariu, venituri suplimentare din dobânzi bancare, chirii, dividende, titluri de stat sau drepturi de autor se întreabă frecvent dacă trebuie să depună Declarația Unică (DU) 212 la începutul anului 2026. Cine depune declarație unică În cazul drepturilor de autor pentru care impozitul este reținut la sursă de plătitor, depunerea declarației nu este necesară pentru impozitul pe venit, iar contribuția la pensie (CAS) nu se achită separat dacă există deja contract de muncă. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Obligațiile pot apărea însă pentru contribuția la sănătate (CASS), deoarece la calculul plafonului se cumulează toate veniturile extrasalariale, inclusiv dobânzi, dividende, chirii și drepturi de autor. Dacă totalul depășește pragurile anuale de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute, se depune Declarația Unică și se plătește CASS, termenul limită pentru veniturile din 2025 fiind 25 mai 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Apartamentul folosit ca sediu social, între locuință și spațiu de afaceri: ce spune Codul fiscal 2026 și cum se interpretează legea
Economie

Apartamentul folosit ca sediu social, între locuință și spațiu de afaceri: ce spune Codul fiscal 2026 și cum se interpretează legea

Stabilirea impozitului pentru un apartament folosit ca sediu social al unei firme depinde de existența sau nu a activității economice la acea adresă, diferența dintre impozitul rezidențial și cel nerezidențial fiind semnificativă. Impozitarea apartamentelor cu sediul social Specialiștii fiscali atrag atenția că situațiile în care sediul social nu presupune angajați, clienți sau venituri generează interpretări diferite în practică. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Potrivit Codului fiscal actualizat pentru 2026, regimul de impozitare se stabilește în funcție de activitatea desfășurată efectiv în imobil, explică expertul contabil Ana Maria Bostan. În schimb, consultantul fiscal Adrian Bența susține că legea este neclară și permite abordări diferite, motiv pentru care mulți contribuabili aleg impozitarea ca spațiu nerezidențial. Continuarea, în Ziarul de Iași

Statul ar putea încasa sute de milioane de euro anual din taxarea prostituției. Cum se face calculul
Economie

Statul ar putea încasa sute de milioane de euro anual din taxarea prostituției. Cum se face calculul

Legalizarea prostituției a revenit în dezbaterea publică odată cu inițierea unui nou proiect de lege, care readuce în discuție impactul economic al fiscalizării acestor servicii. Prostituția este la vedere Datele publice arată amploarea fenomenului. Doar pe platforma publi24.ro, într-o singură zi, erau active aproape 26.450 de anunțuri în categoria matrimoniale. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Dacă aceste servicii ar fi fiscalizate la nivelul salariului mediu, statul român ar putea încasa peste 32 de milioane de lei anual (aproximativ 6,5 milioane de euro) doar dintr-un singur județ. Bucureștiul se află pe primul loc la nivel național, cu aproape 5.900 de anunțuri pe aceeași platformă. După Capitală, Cluj și Timiș se numără printre județele cu cele mai multe anunțuri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026 - calculele primarului din Târgoviște
Politică

Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026 - calculele primarului din Târgoviște

Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026: „Un apartament cu o suprafaţă de aproximativ 65 de metri pătraţi în zona centrală, bloc de opt etaje, are în momentul de faţă un impozit de 253 de lei şi va creşte în 2026 la 526 de lei”, a calculat primarul PSD din Târgoviște, Daniel Cristian Stan, citat de Agerpres. Citește și: Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo În acest caz, creșterea impozituui este de 107,9%. Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026 „La cele cu o suprafaţă de 150 de metri creşterea este de 79,5%. Cele cu vechime, care aveau un coeficient de reducere pentru vechime, au o creştere de peste 150%. Iar la autoturisme creşterea este, spre exemplu, la un autoturism cu motor termic de 1.400 cm3, de 57%”, a mai spus edilul din Târgoviște.  El a criticat dur modul în care Guvernul a majorat taxele și impozitele locale. „Haideţi să vedem de unde vrea Guvernul să ia bani! În afară de persoanele cu venituri medii spre mici, care stau în apartamente şi au maşini sub 1.600 cm3, că acesta este destinatarul principal al măririi de taxe, ce mai face Guvernul? Elimină scutirea pentru clădirea şi terenul la adresa de domiciliu şi a mijloacelor de transport, aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul 1 de invaliditate. Eu nu ştiu ce bani s-ar putea strânge la bugetul de stat prin aceste măsuri, dar impactul este unul devastator pentru persoanele care trebuie să plătească”, a explicat primarul PSD.  „La persoane juridice, impozitul nu se măreşte în baza acestor acte normative. De aceea am spus că ţinta o reprezintă românul cu venituri medii spre mici, care stă în apartament şi conduce o maşină de o capacitate cilindrică sub 1.600 cm3. Şi persoanele cu handicap. Şi persoanele vulnerabile. E un cinism pe care rar l-am întâlnit”, a mai afirmat Daniel Cristian Stan.  

EXCLUSIV Pentru un milion de lei pe lună, statul umilește veteranii și văduvele de război, cărora le ia 10% din indemnizația de 961 de lei
Investigații

EXCLUSIV Pentru un milion de lei pe lună, statul umilește veteranii și văduvele de război, cărora le ia 10% din indemnizația de 961 de lei

Veteranii de război, umiliți de stat, după ce au luptat cu arma în mână în cel de-al doilea Război Mondial. Au supraviețuit celor mai sângeroase bătălii în urmă cu 80 de ani, chiar dacă au fost răniți pe front și au fost obligați să îndure umilința și gerul, în timp ce se scărpinau până la sânge să scape de păduchi. Veteranii de război, umiliți de stat Sacrificiul pentru țară a fost recompensat de statul român cu o indemnizație specială, care în medie ajunge la 916 lei lunar. O sumă infimă pentru un sacrificiu atât de mare. Citește și: PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă Bolojan menține plafonarea prețurilor la alimente - surse, după discuțiile de la Cotroceni Dar Guvernul României, alcătuit de PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, i-a obligat să mai facă un ultim sacrificiu pentru țară: să plătească fiecare o taxă de 10% din indemnizație, adică 91,6 lei lunar, pentru a contribui la asigurările sociale de sănătate. Culmea, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, nu s-a opus acestei ultime umilințe la care sunt supuși eroii României. Trimis să lupte la Cotul Donului la 21 de ani Lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase s-a născut în urmă cu 104 ani în Comuna Gura Ialomiței. La vârsta de 21 de ani a fost înrolat în Regimentul 34 Infanterie Constanţa și trimis să lupte pe Frontul de Est.  A luat parte la luptele de la Cotul Donului, acolo unde Armata a 3-a Română a luptat pentru dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța. Nicolae Tănase a fost unul dintre militarii care au reușit să scape de încercuirea de la Cotul Donului, însă militarii din 16 divizii românești au căzut prizonieri. Dar fost rănit la braț și a stat o lună în spital. Pe lângă gloanțe, grenade și bombe, a fost nevoit să înfrunte frigul și păduchii. Rănit din nou, în Munții Tatra Căpitanul Emanoil Predoiu a expus situația dezastruoasă în care se afla atunci Armata pe frontul din URSS: „Majoritatea sunt degerați, răniți sau bolnavi. 90% dintre militari aveau degerături și 100% păduchi, așa de mulți încât îi vedeai imediat. Eu nu pot uita niciodată acest spectacol de mizerie omenească.” În septembrie 1944, Tănase a fost trimis pe Frontul de Vest. A supraviețuit Bătăliei de la Oarba de Mureș, dar a fost rănit apoi în altă bătălie.  Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Nicolae Tănase „a fost rănit în Munţii Tatra, a fost spitalizat în ţară în perioada martie 1945- iunie 1946, în iunie 1946 a fost lăsat la vatră.” A pierdut un ochi în război. Acum are 103 ani Un alt erou al României este col. (rtr.) Constantin Roșu, în vârstă de 103 ani. Acesta a fost pe front în perioada 18 martie 1944 – 05 iunie 1944 cu Regimentul 13 Infanterie. În timpul războiului și-a pierdut un ochi. A primit Medalia ,,Crucea Comemorativă a celui de-Al Doilea Război Mondial 1941- 1945”. În zilele noastre, se află în îngrijirea fiicei sale, fiind invalid de război. Eroii, taxați de stat în secret Col. (rtr.) Constantin Roșu și lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase sunt doi din cei șapte „mari mutilați invalizi” ai României pe care Guvernul i-a obligat de 1 august 2025 să plătească taxa de 10% pentru asigurările sociale de sănătate (CASS). Întreaga situație scandaloasă a început la scurt timp după ce noul Guvern, condus de Ilie Bolojan a fost învestit de Parlament. Atunci, coaliția formată din partidele PSD, PNL, USR, UDMR și minorități a decis ca pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei să plătească o taxă de 10% pentru CASS. Însă nu s-a suflat o vorbă despre impozitarea indemnizațiilor veteranilor de război. Subiectul nu a fost pomenit public nici de premierul Ilie Bolojan, nici de Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, nici de Dominic Fritz, președintele USR. Și nici măcar de useristul Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, sau de pesedistul Florin Manole, actualul ministru al Muncii, deși toți știau că urmează să fie impozitate indemnizațiile veteranilor de război. Totul s-a aflat după 1 august 2025, atunci când veteranii de război și văduvele de război au primit o indemizație mai mică cu 10%. 347 de veterani de război DeFapt.ro a solicitat Casei Naționale de Pensii Publice, aflată în subordinea Ministerului Muncii, respectiv a pesedistului Florin Manole, să comunice câți veterani de război primesc indemnizație pentru au luptat pe front și care este valoarea medie a acesteia. Din răspunsul oficial al Casei Naționale de Pensii Publice rezultă că România mai are în acest moment „7 mari mutilați invalizi I, II, III; 11 văduve de război; 347 veterani de război; 53 accidentați în afara serviciului ordonat; 11.604 văduve de veteran de război”. Tot din răspunsul oficial mai aflăm că „indemnizația medie este de 916 lei”. Statul, mai bogat cu 1,1 milioane de lei lunar de pe urma veteranilor Practic, de la cei șapte invalizi de război, statul încasează lunar 641 lei. Adică aproape 7.700 lei anual. De la cele 11 văduve de război se colectează puțin peste 1.000 lei lunar. Iar cei 347 de veterani de război contribuie la CASS cu aproape 32.000 lei lunar. În total, sunt 12.011 persoane de la care se colectează lunar puțin peste 1,1 milioane lei pentru CASS, adică în jur de 220.000 euro.  Fostul ministru Budăi dă vina pe PNL și USR DeFapt.ro a încercat să afle cine din Guvernul Bolojan a avut inițiativa de a impozita indemnizațiile invalizilor de război, a veteranilor de război și a văduvelor de război. Pesedistul Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, nu a știut să spună cine anume a propus taxarea indemnizațiilor veteranilor de război. „În coaliție, știți foarte clar, că a fost susținută de domnul premier (Ilie Bolojan - n.r.) și PNL și USR. PSD s-a opus”, a declarat Marius Budăi. Întrebat de ce PSD și-a asumat, totuși, răspunderea împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu celelalte partide pentru taxarea indemnizațiilor, Marius Budăi a spus că „PSD nu a vrut să destabilizeze coaliția. (...) Sper că nu îmi faceți mie un proces de intenție sau PSD care ne-am opus la această măsură.” Ministrul Manole nu știe ce a declarat Nazare Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, nu a vrut să răspundă de ce USR a susținut impozitarea indemnizațiilor primite de veteranii și văduvele de război.  Pesedistul Florin Manole, actualul ministru al Muncii, a declarat că nu știe cine a avut această inițiativă, deși Casa Națională de Pensii Publice se află în subordinea sa.  „Propunerea domnului Ilie Bolojan a fost aceea de a elimina toate scutirile posibile. PSD nu a susținut măsura în coaliție. Nu e majoritar în coaliție. A fost o discuție în cinci. Și dacă ai o părere, iar ceilalți au altă părere, atunci părerea ta nu are câștig de cauză”, a declarat Florin Manole. Întrebat de ce nu s-a vorbit public despre impozitarea indemnizațiilor, așa cum s-a vorbit despre taxarea pensiilor înainte de asumarea răspunderii, ministrul PSD Florin Manole a dat un răspuns halucinant. „Vă spun sincer, chiar nu am urmărit ce a declarat ministrul Finanțelor în legătură cu pachetul fiscal. Chiar nu am urmărit. Implementarea CASS este la noi. Toate scutirile pe fiscal sunt în Codul Fiscal. Codul Fiscal nu poate fi modificat de ministrul Muncii”, a declarat ministrul Florin Manole de la PSD.     PSD își atacă propriul pachet fiscal Deși a susținut pachetul fiscal prin care se impozitează și pensiile veteranilor de război, PSD a inițiat un proiect de lege prin care vrea să scutească de plata CASS mamele și eroii care au luptat. „Noi considerăm că anumite scutiri de la plata CASS trebuie să rămână și la mame, și la veterani, și așa mai departe. Am propus în parlament repararea acestui lucru. Această propoziție conține tot adevărul care a fost repetat public de toți cei de la PSD”, a mai precizat Florin Manole. Până când va fi adoptată inițiativa PSD, eroi precum col. (rtr.) Constantin Roșu și lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase vor plăti lunar statului 10% din indemnizația de veterani de război.    

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri rămâne în vigoare, la cererea PSD
Eveniment

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri rămâne în vigoare, la cererea PSD

Impozitul 1% rămâne, la cererea PSD. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că amendamentul social-democraților privind menținerea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale a fost inclus în pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, luni seară. Impozitul 1% rămâne, la cererea PSD „A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, de păstrare a impozitului de 1%. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Acesta este un lucru stabilit. Nu trebuia să fie abrogată această prevedere din Codul fiscal”, a subliniat Grindeanu înaintea ședinței Biroului Permanent Național al PSD. Clarificări privind pragul de 50 de milioane de euro Grindeanu a explicat că măsura se referă la companiile fără rezidență fiscală în România. În acest context, ministrul Finanțelor a oferit detalii despre pragul de 50 de milioane de euro: „Este o discuție – și o explicație – legată de pragul de 50 de milioane și ceea ce se întâmplă sub această sumă, de criteriile prin care să nu se poată face transferul capitalului și sub cifra de afaceri de 50 de milioane”, a precizat Grindeanu. Guvernul urmează să își asume răspunderea în fața Parlamentului pentru noul pachet fiscal, care include și amendamentul PSD privind impozitul aplicat multinaționalelor.

Companiile românești, mai afectate decât multinaționalele de impozitul pe cifra de afaceri, cer eliminarea acestuia
Economie

Companiile românești, mai afectate decât multinaționalele de impozitul pe cifra de afaceri, cer eliminarea acestuia

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA. Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) avertizează că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA Potrivit organizației, măsura, menținută de Guvern timp de doi ani, este „neconcurențială” și nu își atinge obiectivele declarate. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat „IMCA a afectat serios bugetele companiilor românești, nu pe cele multinaționale. Am susținut de la început că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit nu aduce beneficii și am cerut Ministerului Finanțelor eliminarea barierelor economice care afectează competitivitatea firmelor românești”, precizează ACDBR. Marje reduse, presiuni financiare și credite bancare Companiile de distribuție operează cu marje de profit foarte mici, între 0,7% și 3,5% din cifra de afaceri, într-un sector bazat pe volume mari și prețuri competitive. În aceste condiții, impozitul pe cifra de afaceri a devenit o povară greu de susținut. ACDBR arată că unele companii românești au fost nevoite să contracteze credite bancare doar pentru a plăti acest impozit, ajungând în situația de a-și pune în pericol activitatea după zeci de ani de existență pe piață. ACDBR cere Guvernului eliminarea impozitului IMCA Asociația solicită ca Guvernul să includă eliminarea impozitului pe cifra de afaceri în „pachetul II de măsuri”, avertizând că menținerea acestuia ar putea duce la închiderea unor firme românești și la pierderea competitivității pe piața europeană. „Solicităm mediului politic să nu transforme acest subiect într-un teren de dispută. IMCA a fost un exercițiu fiscal de doi ani care nu avea cum să își atingă obiectivele și care a produs prejudicii companiilor românești, sub pretextul luptei cu multinaționalele”, transmite ACDBR. ACDBR, vocea distribuției tradiționale din România Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) este singura organizație care reprezintă distribuția tradițională a bunurilor de larg consum la nivel național. Aceasta reunește 39 de membri, cu o cifră de afaceri totală de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite
Politică

Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite

Vicepremierul UDMR, Tanczos Barna, fost ministru de Finanțe, recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite. Guvernul Bolojan pare să fi abandonat deocamdată discuțiile privind comasarea comunelor care nu sunt în stare să-și acopere nici măcar salariile administrației din taxele colectate. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Majorarea impozitelor pe proprietate va fi fără precedent, dacă Guvernul adoptă soluția de care vorbește premierul. Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile „Momentan, vorbim de un procent de 60-70%. E o discuție pe care o poartă România cu Comisia Europeană. Analizele Comisiei Europene, dar și ale Ministerului Finanțelor arată că foarte multe comune nu majorează periodic impozitele, așa cum ar trebui. În foarte multe situații, unitatea administrativă teritorială (UAT), primăria, se bazează foarte mult pe veniturile de la centru și foarte puțin pe veniturile proprii”, a explicat Tanczos Barna, la Digi 24.  Și președintele PSD Sorin Grindeanu a afirmat că impozitele pe proprietate ar urma să se majoreze cu 70%.  Barna a mai spus că această majorare „este necesară” pentru consolidarea bugetelor locale, „pentru ca primăriile să devină independente financiar și să asigure resursele pentru proiectele de dezvoltare”. Astfel, vicepremierul a arătat că „sunt multe proiecte de la centru” pentru dezvoltarea zonei rurale, dar „de foarte multe ori, contribuția proprie a UAT e nesemnificativă sau nu e suficient de mare”. Și impozitele pe mașini vor crește, dar nu se știe exact cu cât. „Au fost foarte multe discuții, inclusiv la mașinile electrice, dacă ele trebuie scutite 100% sau nu (de impozite - n.r.). Sunt mașini de 100.000 de euro, sau de 150.000 de euro - dacă e mașină electrică, nu mi se pare normal să nu se plătească niciun impozit, doar pentru că e mașină electrică. Pentru aceste mașini (considerate de lux - n.r.) trebuie stabilit un impozit, asta înseamnă echitate socială”, a spus vicepremierul Tanczos Barna.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră