vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: impozit

24 articole
Investigații

EXCLUSIV Pentru un milion de lei pe lună, statul umilește veteranii și văduvele de război

Veteranii de război, umiliți de stat, după ce au luptat cu arma în mână în cel de-al doilea Război Mondial. Au supraviețuit celor mai sângeroase bătălii în urmă cu 80 de ani, chiar dacă au fost răniți pe front și au fost obligați să îndure umilința și gerul, în timp ce se scărpinau până la sânge să scape de păduchi. Veteranii de război, umiliți de stat Sacrificiul pentru țară a fost recompensat de statul român cu o indemnizație specială, care în medie ajunge la 916 lei lunar. O sumă infimă pentru un sacrificiu atât de mare. Citește și: PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă Bolojan menține plafonarea prețurilor la alimente - surse, după discuțiile de la Cotroceni Dar Guvernul României, alcătuit de PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, i-a obligat să mai facă un ultim sacrificiu pentru țară: să plătească fiecare o taxă de 10% din indemnizație, adică 91,6 lei lunar, pentru a contribui la asigurările sociale de sănătate. Culmea, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, nu s-a opus acestei ultime umilințe la care sunt supuși eroii României. Trimis să lupte la Cotul Donului la 21 de ani Lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase s-a născut în urmă cu 104 ani în Comuna Gura Ialomiței. La vârsta de 21 de ani a fost înrolat în Regimentul 34 Infanterie Constanţa și trimis să lupte pe Frontul de Est.  A luat parte la luptele de la Cotul Donului, acolo unde Armata a 3-a Română a luptat pentru dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța. Nicolae Tănase a fost unul dintre militarii care au reușit să scape de încercuirea de la Cotul Donului, însă militarii din 16 divizii românești au căzut prizonieri. Dar fost rănit la braț și a stat o lună în spital. Pe lângă gloanțe, grenade și bombe, a fost nevoit să înfrunte frigul și păduchii. Rănit din nou, în Munții Tatra Căpitanul Emanoil Predoiu a expus situația dezastruoasă în care se afla atunci Armata pe frontul din URSS: „Majoritatea sunt degerați, răniți sau bolnavi. 90% dintre militari aveau degerături și 100% păduchi, așa de mulți încât îi vedeai imediat. Eu nu pot uita niciodată acest spectacol de mizerie omenească.” În septembrie 1944, Tănase a fost trimis pe Frontul de Vest. A supraviețuit Bătăliei de la Oarba de Mureș, dar a fost rănit apoi în altă bătălie.  Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Nicolae Tănase „a fost rănit în Munţii Tatra, a fost spitalizat în ţară în perioada martie 1945- iunie 1946, în iunie 1946 a fost lăsat la vatră.” A pierdut un ochi în război. Acum are 103 ani Un alt erou al României este col. (rtr.) Constantin Roșu, în vârstă de 103 ani. Acesta a fost pe front în perioada 18 martie 1944 – 05 iunie 1944 cu Regimentul 13 Infanterie. În timpul războiului și-a pierdut un ochi. A primit Medalia ,,Crucea Comemorativă a celui de-Al Doilea Război Mondial 1941- 1945”. În zilele noastre, se află în îngrijirea fiicei sale, fiind invalid de război. Eroii, taxați de stat în secret Col. (rtr.) Constantin Roșu și lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase sunt doi din cei șapte „mari mutilați invalizi” ai României pe care Guvernul i-a obligat de 1 august 2025 să plătească taxa de 10% pentru asigurările sociale de sănătate (CASS). Întreaga situație scandaloasă a început la scurt timp după ce noul Guvern, condus de Ilie Bolojan a fost învestit de Parlament. Atunci, coaliția formată din partidele PSD, PNL, USR, UDMR și minorități a decis ca pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei să plătească o taxă de 10% pentru CASS. Însă nu s-a suflat o vorbă despre impozitarea indemnizațiilor veteranilor de război. Subiectul nu a fost pomenit public nici de premierul Ilie Bolojan, nici de Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, nici de Dominic Fritz, președintele USR. Și nici măcar de useristul Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, sau de pesedistul Florin Manole, actualul ministru al Muncii, deși toți știau că urmează să fie impozitate indemnizațiile veteranilor de război. Totul s-a aflat după 1 august 2025, atunci când veteranii de război și văduvele de război au primit o indemizație mai mică cu 10%. 347 de veterani de război DeFapt.ro a solicitat Casei Naționale de Pensii Publice, aflată în subordinea Ministerului Muncii, respectiv a pesedistului Florin Manole, să comunice câți veterani de război primesc indemnizație pentru au luptat pe front și care este valoarea medie a acesteia. Din răspunsul oficial al Casei Naționale de Pensii Publice rezultă că România mai are în acest moment „7 mari mutilați invalizi I, II, III; 11 văduve de război; 347 veterani de război; 53 accidentați în afara serviciului ordonat; 11.604 văduve de veteran de război”. Tot din răspunsul oficial mai aflăm că „indemnizația medie este de 916 lei”. Statul, mai bogat cu 1,1 milioane de lei lunar de pe urma veteranilor Practic, de la cei șapte invalizi de război, statul încasează lunar 641 lei. Adică aproape 7.700 lei anual. De la cele 11 văduve de război se colectează puțin peste 1.000 lei lunar. Iar cei 347 de veterani de război contribuie la CASS cu aproape 32.000 lei lunar. În total, sunt 12.011 persoane de la care se colectează lunar puțin peste 1,1 milioane lei pentru CASS, adică în jur de 220.000 euro.  Fostul ministru Budăi dă vina pe PNL și USR DeFapt.ro a încercat să afle cine din Guvernul Bolojan a avut inițiativa de a impozita indemnizațiile invalizilor de război, a veteranilor de război și a văduvelor de război. Pesedistul Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, nu a știut să spună cine anume a propus taxarea indemnizațiilor veteranilor de război. „În coaliție, știți foarte clar, că a fost susținută de domnul premier (Ilie Bolojan - n.r.) și PNL și USR. PSD s-a opus”, a declarat Marius Budăi. Întrebat de ce PSD și-a asumat, totuși, răspunderea împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu celelalte partide pentru taxarea indemnizațiilor, Marius Budăi a spus că „PSD nu a vrut să destabilizeze coaliția. (...) Sper că nu îmi faceți mie un proces de intenție sau PSD care ne-am opus la această măsură.” Ministrul Manole nu știe ce a declarat Nazare Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, nu a vrut să răspundă de ce USR a susținut impozitarea indemnizațiilor primite de veteranii și văduvele de război.  Pesedistul Florin Manole, actualul ministru al Muncii, a declarat că nu știe cine a avut această inițiativă, deși Casa Națională de Pensii Publice se află în subordinea sa.  „Propunerea domnului Ilie Bolojan a fost aceea de a elimina toate scutirile posibile. PSD nu a susținut măsura în coaliție. Nu e majoritar în coaliție. A fost o discuție în cinci. Și dacă ai o părere, iar ceilalți au altă părere, atunci părerea ta nu are câștig de cauză”, a declarat Florin Manole. Întrebat de ce nu s-a vorbit public despre impozitarea indemnizațiilor, așa cum s-a vorbit despre taxarea pensiilor înainte de asumarea răspunderii, ministrul PSD Florin Manole a dat un răspuns halucinant. „Vă spun sincer, chiar nu am urmărit ce a declarat ministrul Finanțelor în legătură cu pachetul fiscal. Chiar nu am urmărit. Implementarea CASS este la noi. Toate scutirile pe fiscal sunt în Codul Fiscal. Codul Fiscal nu poate fi modificat de ministrul Muncii”, a declarat ministrul Florin Manole de la PSD.     PSD își atacă propriul pachet fiscal Deși a susținut pachetul fiscal prin care se impozitează și pensiile veteranilor de război, PSD a inițiat un proiect de lege prin care vrea să scutească de plata CASS mamele și eroii care au luptat. „Noi considerăm că anumite scutiri de la plata CASS trebuie să rămână și la mame, și la veterani, și așa mai departe. Am propus în parlament repararea acestui lucru. Această propoziție conține tot adevărul care a fost repetat public de toți cei de la PSD”, a mai precizat Florin Manole. Până când va fi adoptată inițiativa PSD, eroi precum col. (rtr.) Constantin Roșu și lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase vor plăti lunar statului 10% din indemnizația de veterani de război.    

Veteranii de război, umiliți de stat (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Impozitul 1% rămâne, la cererea PSD (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri rămâne în vigoare, la cererea PSD

Impozitul 1% rămâne, la cererea PSD. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că amendamentul social-democraților privind menținerea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale a fost inclus în pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, luni seară. Impozitul 1% rămâne, la cererea PSD „A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, de păstrare a impozitului de 1%. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Acesta este un lucru stabilit. Nu trebuia să fie abrogată această prevedere din Codul fiscal”, a subliniat Grindeanu înaintea ședinței Biroului Permanent Național al PSD. Clarificări privind pragul de 50 de milioane de euro Grindeanu a explicat că măsura se referă la companiile fără rezidență fiscală în România. În acest context, ministrul Finanțelor a oferit detalii despre pragul de 50 de milioane de euro: „Este o discuție – și o explicație – legată de pragul de 50 de milioane și ceea ce se întâmplă sub această sumă, de criteriile prin care să nu se poată face transferul capitalului și sub cifra de afaceri de 50 de milioane”, a precizat Grindeanu. Guvernul urmează să își asume răspunderea în fața Parlamentului pentru noul pachet fiscal, care include și amendamentul PSD privind impozitul aplicat multinaționalelor.

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Companiile românești, mai afectate decât multinaționalele de impozitul pe cifra de afaceri

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA. Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) avertizează că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA Potrivit organizației, măsura, menținută de Guvern timp de doi ani, este „neconcurențială” și nu își atinge obiectivele declarate. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat „IMCA a afectat serios bugetele companiilor românești, nu pe cele multinaționale. Am susținut de la început că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit nu aduce beneficii și am cerut Ministerului Finanțelor eliminarea barierelor economice care afectează competitivitatea firmelor românești”, precizează ACDBR. Marje reduse, presiuni financiare și credite bancare Companiile de distribuție operează cu marje de profit foarte mici, între 0,7% și 3,5% din cifra de afaceri, într-un sector bazat pe volume mari și prețuri competitive. În aceste condiții, impozitul pe cifra de afaceri a devenit o povară greu de susținut. ACDBR arată că unele companii românești au fost nevoite să contracteze credite bancare doar pentru a plăti acest impozit, ajungând în situația de a-și pune în pericol activitatea după zeci de ani de existență pe piață. ACDBR cere Guvernului eliminarea impozitului IMCA Asociația solicită ca Guvernul să includă eliminarea impozitului pe cifra de afaceri în „pachetul II de măsuri”, avertizând că menținerea acestuia ar putea duce la închiderea unor firme românești și la pierderea competitivității pe piața europeană. „Solicităm mediului politic să nu transforme acest subiect într-un teren de dispută. IMCA a fost un exercițiu fiscal de doi ani care nu avea cum să își atingă obiectivele și care a produs prejudicii companiilor românești, sub pretextul luptei cu multinaționalele”, transmite ACDBR. ACDBR, vocea distribuției tradiționale din România Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) este singura organizație care reprezintă distribuția tradițională a bunurilor de larg consum la nivel național. Aceasta reunește 39 de membri, cu o cifră de afaceri totală de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite Foto: Facebook
Politică

Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile

Vicepremierul UDMR, Tanczos Barna, fost ministru de Finanțe, recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite. Guvernul Bolojan pare să fi abandonat deocamdată discuțiile privind comasarea comunelor care nu sunt în stare să-și acopere nici măcar salariile administrației din taxele colectate. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Majorarea impozitelor pe proprietate va fi fără precedent, dacă Guvernul adoptă soluția de care vorbește premierul. Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile „Momentan, vorbim de un procent de 60-70%. E o discuție pe care o poartă România cu Comisia Europeană. Analizele Comisiei Europene, dar și ale Ministerului Finanțelor arată că foarte multe comune nu majorează periodic impozitele, așa cum ar trebui. În foarte multe situații, unitatea administrativă teritorială (UAT), primăria, se bazează foarte mult pe veniturile de la centru și foarte puțin pe veniturile proprii”, a explicat Tanczos Barna, la Digi 24.  Și președintele PSD Sorin Grindeanu a afirmat că impozitele pe proprietate ar urma să se majoreze cu 70%.  Barna a mai spus că această majorare „este necesară” pentru consolidarea bugetelor locale, „pentru ca primăriile să devină independente financiar și să asigure resursele pentru proiectele de dezvoltare”. Astfel, vicepremierul a arătat că „sunt multe proiecte de la centru” pentru dezvoltarea zonei rurale, dar „de foarte multe ori, contribuția proprie a UAT e nesemnificativă sau nu e suficient de mare”. Și impozitele pe mașini vor crește, dar nu se știe exact cu cât. „Au fost foarte multe discuții, inclusiv la mașinile electrice, dacă ele trebuie scutite 100% sau nu (de impozite - n.r.). Sunt mașini de 100.000 de euro, sau de 150.000 de euro - dacă e mașină electrică, nu mi se pare normal să nu se plătească niciun impozit, doar pentru că e mașină electrică. Pentru aceste mașini (considerate de lux - n.r.) trebuie stabilit un impozit, asta înseamnă echitate socială”, a spus vicepremierul Tanczos Barna.  

Impozitele pe locuințe ar putea exploda (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Eveniment

Taxele pe proprietate pentru persoane fizice pot crește cu până la 70% unde nu au fost actualizate

Impozitele pe locuințe ar putea exploda. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, în anumite localități, impozitele pe proprietate pentru persoanele fizice ar putea crește de la 1 ianuarie 2026, în unele cazuri chiar cu până la 70%. Impozitele pe locuințe ar putea exploda Măsura ar urma să fie aplicată acolo unde taxele nu au mai fost indexate de ani de zile și va fi inclusă în al doilea pachet de măsuri de austeritate. Citește și: Lider PSD desființează actuala conducere a partidului: sugerează că ar fi nevoie de oameni „cu diploma pe masă” și care să știe limbi străine Premierul a precizat că, în prezent, nivelul impozitelor nu reflectă valoarea reală a proprietăților. Majorările vizează exclusiv persoanele fizice Bolojan a explicat că aceste ajustări nu se vor aplica persoanelor juridice, pentru care impozitele se calculează după alte formule legate de valoarea activului. Creșterea ar putea fi substanțială în anumite comune sau orașe unde taxele nu au fost actualizate, ajungând până la 70% în cazurile extreme. Premierul a subliniat că măsura este necesară pentru a alinia taxele la valoarea de piață a proprietăților. Fondurile suplimentare, direcționate către bugetele locale Veniturile obținute din creșterea impozitelor vor intra în bugetele autorităților locale, reprezentând resurse suplimentare pentru acestea. Totuși, Guvernul ar putea reduce proporțional sumele de echilibrare alocate periodic administrațiilor locale. Criza bugetară și prioritățile de plată Premierul a menționat că decizia vine în contextul crizei bugetare și al investițiilor masive realizate în ultimii ani. Fondurile vor sprijini cheltuieli locale, inclusiv plăți restante pentru direcțiile de protecția copilului și asistenții sociali, finanțate parțial de Guvern. Ponderea exactă a reducerilor din fondurile de echilibrare va fi stabilită în toamna acestui an.

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc Foto: Facebook
Economie

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur, arată site-ul Profit. Inițial, prin legea pe care guvernul urmează să-și asume răspunderea, impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc urma să crească de la 3% la 10%.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc Însă Profit și Economica arată că, până la umă, acest impozit va fi de doar 4%, o creștere de doar un procent.  Acum, pentru câștiguri între 10.000 de lei și 66.750 lei, impozitul va fi de doar „400 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, în condițiile în care forma inițială fusese de „1.000 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”. La fel, și taxarea pentru ce depășește 66.750 lei va fi mai redusă față de ce se intenționa în proiect. Acum este de 11.750 de lei plus 40% din suma care depășește 66.750 de lei, iar în forma inițială era de 12.350 de lei plus procentul de 40% peste ce depășea 66.750 de lei. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Începând de vineri seară până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente. Procedura este prevăzută de articolul 114 din Constituţie. 

Cresc accizele la alcool și combustibil (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Cresc accizele la alcool și combustibil, impozite mai mari pentru bănci și jocuri de noroc (Bolojan)

Cresc accizele la alcool și combustibil, dar și impozitele pe activitatea bancară și jocuri de noroc, sugerează premierul Ilie Bolojan. Cresc accizele la alcool și combustibil "E foarte posibil să propunem o creştere a accizelor care ţin de alcool, de exemplu, sau de combustibili", a afirmat Bolojan într-o conferință de presă la Guvern, precizând că aceste măsuri sunt pentru a încasa repede mai mulţi bani. Citește și: Cea mai nesimțită sinecură, desființată: indemnizația de 21.000 de lei net lunar, redusă la 5.000 de lei. Beneficiarii, doar cinci, în loc de 17 Premierul a adăugat că are în vedere impozitarea suplimentară a capitalului, adăugând că se referă, de exemplu, la bănci, la câştigurile de la jocuri de noroc. "Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noştri. Sunt foarte importante aspectele care ţin de relaţia cu Comisia Europeană şi, de asemenea, sunt foarte importante relaţiile cu pieţele, cu agenţiile de rating, în aşa fel încât România să rămână o ţară stabilă din punct de vedere economic, cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, să rămână o ţară care e pe o traiectorie de reducere a deficitului, ca o combinaţie de măsuri de scăderi de cheltuieli, creşteri de venituri şi prioritizări de investiţii", a adăugat Bolojan.

Susține DeFapt.ro cu 3,5% din impozitul pe venit (sursa: defapt.ro)
Economie

Susține DeFapt.ro cu 3,5% din impozitul tău pe venit. Totul - online, cu câteva click-uri

Statul îți dă posibilitatea să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către o organizație non-guvernamentală pe care vrei să o susții, prin intermediul Formularului 230. Cum faci asta? Foarte simplu: completezi formularul de mai jos cu datele tale, apoi semnezi pe ecran; apeși butonul GENEREAZĂ PDF: printr-un mesaj pop-up vei putea descărca formularul 230 în format PDF/Imagine; trimite PDF-ul pe adresa [email protected] (imediat ce-l primim, ne vom ocupa noi, Asociația „Doar Fapte”, editorul DeFapt.ro, să depunem formularul pentru tine la ANAF. Vei primi apoi, acasă, notificare scrisă de la ANAF cu confirmarea gestului tău). Asta e tot. Nu vei scoate bani din buzunar, doar vei redirecționa o mică parte din impozit către DeFapt.ro. Fie că faci asta, fie că nu, vei plăti statului același impozit. Dar, dacă vei completa Formularul 230 urmând pașii de mai sus, știi sigur unde vor ajunge o părticică din impozitele pe care le plătești și vei putea vedea zilnic pe DeFapt.ro cum sunt cheltuiți.  

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș Foto: Facebook
Politică

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș. Eșec total în colectarea veniturilor din acest impozit

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș, după ce statul a înregistrat un eșec total în colectarea veniturilor din acest impozit. Ideea acestui impozit a aparținut fostului ministru PSD de Finanțe, Adrian Câciu. În 2023, statul estima că va încasa 90 de milioane de lei din acest impozit, dar a reușit să colecteze doar 30 de milioane de lei.  În primele cinci luni de la implementarea măsurii, în Vaslui s-a plătit impozit totalizând 2.583 de lei, adică o medie de numai 517 lei pe lună.  Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș După acest eșec, deputatul USR Claudiu Năsui a propus aborgarea impozitului, propunerea sqa fiind semnată de mai mulți parlamentari din același partid. „În ansamblu, încărcătura birocratica crescuta şi ineficienţa măsuii de impozitare a bacşişului în domeniul horeca sugerează că aceasta nu este o soluţie optimă pentm generarea de venituri fiscale şi ar putea avea consecinţe negative asupra economiei şi societăţii în ansamblu”, scriu inițiatorii proiectului. „Bacşişul este, în esenţă, o sumă de bani oferită în mod voluntar de către clienţi, în semn de apreciere pentru  serviciile primite. Este un gest de generozitate şi recunoaştere a calităţii serviciilor oferite de către angajaţii din domeniul ospitalităţii. Impozitarea bacşişului ar contrazice această natură voluntară şi generoasă a acestui gest. În unele ţări din Uniunea Euopeană, precum Franţa sau Italia, bacşişul nu este impozitat, aceasta fiind o practică comună şi acceptată ca un obicei social”, mai explică autorii proiectului.  În 2022, ministrul Câciu susținea acest impozit, afirmând că este o solicitare a Horeca: “Există o astfel de solicitare din partea Horeca. Acolo este o formă de fiscalizat. Dacă industria este de acord, chiar industria o cere, suntem într-o altfel de abordare. Nu facem o analiză ca să nu distorsionăm mediul. Aici mediul de afaceri ne cere o măsură. Analiza poate fi făcută mai rapid decât să stăm până la 1 iulie, de exemplu".  

Firme din industria extractivă vor fi jupuite printr-un ordin emis pe șest de ministerul controlat de Tanczos Barna
Economie

Firme din industria extractivă vor fi jupuite

Pe șest, printr-un banal ordin semnat de un secretar de stat, circa 100 de firme din industria extractivă vor fi jupuite de 0,5% din cifra de afaceri: firmele prestatoare de servicii specializate pentru industria de extracție a hidrocarburilor vor plăti, din acest an, impozitul specific de 0,5% pe cifra de afaceri impus companiilor din sectoarele de petrol și gaze naturale. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Firme din industria extractivă vor fi jupuite Profit a arătat că, într-un ordin de ministru publicat la 31 decembrie și semnat de secretarul de stat Atilla Gyorgy - nu de ministrul UDMR Tanczos Barna - pe lista firmelor care datorează acest impozit apare un cod CAEN nou - „0910 — «Activități de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale»”. Datele de pe site-ul Termene arată că sunt circa 100 de firme care desfășoară activități incluse în codul CAEN 0910. În toamnă, Parlamentul a decis eliminarea, de la 1 ianuarie 2025, a pragului de cifră de afaceri anuală de 50 milioane euro sub care companiile din petrol și gaze nu plătesc în prezent acest impozit de 0,5% din rulaj. Impozitul ar urma să mai fie aplicat doar în 2025. Recent introdusa „taxă pe stâlp” va lovi și ea în sectorul energetic. Miniștrii UDMR și unul dintre șefii lor politici Foto: Facebook „Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, arăta Federaţia Patronală a Energiei (FPE),

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea: impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%, dispar facilitățile în IT și construcții, iar pragul microîntreprinderilor coboară de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul Prevederile apar în ordonanța trenuleț, care însă inițial prevedea doar reduceri de cheltuieli, nu și majorări de taxe și impozite. Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Ce măsuri noi au apărut în proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul ministerului de Finanțe: majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025 reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, pentru a beneficia de sistemul de impozitare al microîntreprinderilor, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025. Se reinstituie impozitul pe construcții datorat de persoane juridice Urmare a acestor măsuri de majorare a fiscalității, Guvernulestimează un plus de încasări de 7,11 miliarde de lei, în 2025. Tăierile de cheltuieli sunt estimate la 126 de miliarde de lei. În plus, in forma finală a proiectului de ordonanță, alocația pentru copii, care trebuia majorată cu 10%, nu va mai crește.

Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare

Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare. Ministerul Finanţelor propune majorarea la 3.000 de lei a plafonului lunar neimpozabil şi în cazul pensiilor militare de stat acordate în baza Legii nr. 223/2015, începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2024. Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare "Se propune majorarea plafonului lunar neimpozabil, de la 2.000 lei la 3.000 de lei, şi în cazul pensiilor militare de stat acordate în baza Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, de la aceeaşi dată de la care această măsură se aplică în cazul pensiilor stabilite pe baza principiului contributivităţii, respectiv, începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2024", se arată într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, publicat marţi seara de instituţie. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Propunerea vine în contextul în care, începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, potrivit prevederilor Legii nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi stabilirea unor măsuri fiscale, în cazul veniturilor din pensii stabilite pe baza principiului contributivităţii, plafonul lunar neimpozabil, care se deduce din venitul din pensie, a fost majorat de la 2.000 lei la 3.000 lei. Explicațiile ministerului Finanțelor Ministerul Finanţelor a explicat, în Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ publicat marţi seara, că pensiile militare de stat reprezintă o situaţie particulară având în vedere că, din 1 ianuarie 2016, sistemul de pensii militare de stat nu mai face parte din sistemul public de pensii, fiind reglementat ca sistem independent prin Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Militarilor, poliţiştilor şi poliţiştilor de penitenciare în activitate li se reţine din solda/salariul lunar brut o contribuţie individuală la bugetul de stat, a cărei cotă este egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi care se virează la bugetul de stat. "Acest context legislativ face dificilă determinarea componentei contributive a pensiilor militare, fapt ce defavorizează beneficiarii acestor drepturi de pensie faţă de alte categorii de pensionari, cu precădere faţă de beneficiarii de pensii de serviciu, în sensul în care pentru pensiile militare se aplică cotele progresive de impozitare prevăzute de legislaţia fiscală pentru componenta necontributivă, deşi aceste pensii au o componentă contributivă, dar care nu poate fi determinată. Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie. Având în vedere faptul că regimul fiscal aplicabil veniturilor din pensie acordate în baza Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare este defavorabil atât din perspectiva cotelor de impozitare, cât şi din cea a nivelului plafonului neimpozabil utilizat la stabilirea impozitului pe venit, se impune majorarea plafonului lunar neimpozabil de la 2.000 lei la 3.000 lei pentru beneficiarii de pensii militare", se precizează în documentul citat. 200.000 de beneficiari Potrivit ministrului Finanţelor, Marcel Boloş, aproximativ 200.000 de români vor beneficia de această nouă măsură. "Reamintesc că legea adoptată recent în Parlament privind creşterea plafonului neimpozabil pentru pensii de la 2.000 de lei la 3.000 de lei s-a referit doar la pensiile bazate pe contributivitate, deci nu a inclus şi pensiile ocupaţionale, adică cele ale pensionarilor militari. Este, aşadar, o măsură de justiţie şi echitate, care vine în întâmpinarea nevoilor reale ale celor care contribuie la securitatea naţională, indiferent de contextul economic", a scris Boloş pe pagina sa de Facebook.

„Urlăm la lună, oameni buni!”, spune Valentina Saygo despre haosul coordonat de Marcel Boloș Foto: Facebook
Politică

„Urlăm la lună, oameni buni!”

Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, descrie haosul impozitării „speciale” a caselor mai scumpe de 500.000 euro: „Urlăm la lună, oameni buni!”. Acest impozit trebuia aplicat de la 30 aprilie, dar, în ultima zi, el a fost amânat, prin ordonanță de urgență, pentru 30 septembrie. Ordonanța prevede și că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie să stabilească, până pe 30 mai, modelul și conținutul declarației privind taxa pe lux. Valentina Saygo arată cum răspundeau funcționarii ANAF când erau întrebați în legătură cu această declarație. Citește și: În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente „Urlăm la lună, oameni buni!” „Săptămâna patimilor a continuat și azi, după ce ieri s-au băgat dracii în declarația de trezorerie pentru ONG-uri, noroc că e scurtă. Aproape gata! Azi a fost termenul pentru declarația pentru impozit special persoane fizice, cu dețineri rezidențiale peste 500.000 euro. Colegele mele au început să sune la ANAF, de "plictiseală", să-i întrebe de sănătate și au fost trimise la plimbare, că s-aștepte! Rămăseseră 2 zile lucrătoare, iar serverul gâfâia! Nu vă zic ce se întâmplă pe e-Transport, că vă urcați și voi pe pereți! Au revenit cu telefoanele luni, cam așa: am să mă interesez, revin imediat... hold peste zece minute... interesată a rămas! Următoarea a zis că ea nu știe! A treia a urlat și a închis telefonul în nas! Dupa care iese sinitrul Marcelică de la Finanțe, omul care ar fi trebuit să încaseze banii, și declară că nu e gata formularul, că habar nu au valoarea de impozitare și să revenim pe la toamnă! Azi, oameni buni! Azi! În ziua termenului! Azi! În ce țară trăim??? Ce fac Ăștia cu noi? Urlăm la luna, oameni buni!!!”, a scris Saygo, pe Facebook, la 30 aprilie. „După cum se cunoaşte, pentru clădirile mai mari de 2,5 milioane lei şi mijloacele de transport cu o valoare de peste de 375.000 lei, impozitul de 0,5% era un impozit cu termenul scadent pentru 30 aprilie, iar în acest context pentru a avea acces la aceste categorii de informaţii pe care le-am menţionat, dar şi pentru a putea continua ceea ce înseamnă sistemul informatic necesar pentru acest tip de impozit, termenul s-a amânat până pe data de 30 septembrie 2024”, a spus Boloș, la 30 aprilie. Citește și: Probabil cel mai bogat candidat la Parlamentul European: are milioane de lei în conturi și investiții și locuiește într-un adevărat palat

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu (sursa: Facebook/Jador)
Economie

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu. La aproape 26 de ani, Jador este deja un nume cu rezonanță destul de mare la un public extins. Jador Music & Jador Booking Manelistul cu acest nume de scenă se numește Remus Ionuț Dumitrache și a pătruns în lumea muzicală românească venind dintr-un sat din Bacău. Citește și: Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei În 2021, și-a deschis și două firme prin intermediul cărora să-și administreze cariera muzicală. Una se numește Jador Music SRL, cealaltă - Jador Booking SRL. La ambele, Dumitrache este asociat unic și administrator. Firmele nu se descurcă deloc rău. În 2022, Jador Music SRL a încasat 1,68 milioane de lei și a avut un profit net de peste un milion de lei. În același an, Jador Booking SRL a avut venituri de aproape 240.000 de lei și un profit net de peste 203.000 de lei. Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu Până la finalul lui 2023, pe aceste cifre contabile, ambele firme erau impozitate scăzut. De anul acesta, însă, după schimbările fiscale impuse de premierul Ciolacu, situația s-a schimbat. Astfel, microîntreprinderile vor fi taxate din 2024 cu 3% pe încasări (nu cu 1%, ca până la finalul lui 2023) dacă veniturile sunt mai mari de 60.000 de euro pe an. Dacă Jador Music SRL a avut la fel de mult succes și în 2023, atunci va fi impozitată cu 3% pe venit. Pe cifrele din 2022, e vorba de taxare cu 3% din 1,68 de milioane de lei, adică de peste 50.000 de lei, față de numai aproape 17.000 de lei până înul trecut.

Crește impozitul pentru autoturisme la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Crește impozitul pentru autoturisme la Iași

Crește impozitul pentru autoturisme la Iași. Proprietarii de autoturisme vor plăti un impozit mai mare începând cu luna ianuarie 2024. Crește impozitul pentru autoturisme la Iași Consilierii locali au decis, la propunerea Primăriei, majorarea acestei taxe cu aproape 14%, atât în cazul persoanelor fizice, cât şi al celor juridice. Citește și: De ce merge Iohannis în Dubai, la cel mai luxos și controversat summit climatic din istorie. Biden și Papa Francisc și-au anulat participarea după scurgeri despre agenda secretă comercială Impozitul este calculat, ca şi până acum, în funcţie de capacitatea cilindrică, şi va avea, după caz, valoarea de (sumele sunt pentru fiecare 200 centimetri cubi sau fracţiune): 9 lei (o capacitate cilindrică mai mică de 1600 cm3), 10 lei (peste 1600 cm3), 25 lei (1601 – 2000 cm3), 97 lei (2001 – 2600 cm3), 195 lei (2601 – 3000 cm3) şi 393 lei (peste 3001 cm3). În cazul autobuzelor, autocarelor şi microbuzelor noul impozit va fi de 32 lei/200 cm3, iar la alte vehicule cu tracţiune mecanică cu o masă de până la 12 tone, taxa va fi 40 lei/200 cm3. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră