joi 30 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

impozit

30 articole
Eveniment

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap

Pensionarii care încasează în 2026 cel mult 3.000 de lei pe lună nu plătesc nici contribuția la sănătate, nici impozit pe venit. Pentru pensiile care depășesc acest prag, însă, intră în joc două rețineri: CASS de 10% și impozitul pe venit de 10%. Important este că procentele nu se aplică asupra întregii pensii. Cei 3.000 de lei rămân protejați, iar taxele sunt calculate doar pornind de la suma care depășește acest plafon. Regula privind CASS pentru pensii se aplică în perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensia de până la 3.000 de lei nu este taxată Pentru un pensionar care primește 3.000 de lei sau mai puțin, calculul este simplu: nu există CASS și nici impozit pe venit. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Astfel, dacă pensia brută aflată în plată este, de exemplu, de 2.800 de lei, pensionarul va primi cei 2.800 de lei, fără aceste două rețineri. Situația se schimbă imediat ce pensia depășește pragul de 3.000 de lei. Primul pas: cât depășește pensia plafonul de 3.000 de lei Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei se stabilește mai întâi diferența față de plafon: Suma care depășește plafonul = pensia brută – 3.000 de lei De exemplu, la o pensie de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 = 1.000 de lei Acești 1.000 de lei sunt punctul de plecare pentru calcularea taxelor. Nu întreaga pensie de 4.000 de lei este supusă CASS. Pasul doi: CASS de 10% Contribuția la sănătate este de 10% și se aplică sumei care depășește plafonul de 3.000 de lei. Pentru pensia de 4.000 de lei: 1.000 lei × 10% = 100 de lei CASS După calcularea CASS urmează însă impozitul, iar aici apare o diferență importantă: impozitul de 10% nu se aplică direct aceleiași sume de 1.000 de lei. Pasul trei: cum se calculează impozitul Înainte de aplicarea impozitului se scade contribuția la sănătate. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 lei – CASS În exemplul unei pensii de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 – 100 = 900 de lei Impozitul este de 10% din această sumă: 900 × 10% = 90 de lei Prin urmare, pensionarul va suporta în total rețineri de 190 de lei: 100 de lei CASS; 90 de lei impozit. Pensia netă va fi: 4.000 – 100 – 90 = 3.810 lei Exemplul CNPP: pensie de 4.467 de lei Casa Națională de Pensii Publice a prezentat și un exemplu concret pentru o pensie brută de 4.467 de lei. Mai întâi se determină suma care depășește plafonul: 4.467 – 3.000 = 1.467 lei CASS reprezintă 10% din această diferență: 1.467 × 10% = 146,7 lei, sumă rotunjită la 147 de lei. Pentru impozit, din diferența de 1.467 de lei se scade CASS: 1.467 – 147 = 1.320 de lei Impozitul este: 1.320 × 10% = 132 de lei În final: 4.467 – 147 – 132 = 4.188 de lei Așadar, dintr-o pensie brută de 4.467 de lei sunt reținuți 279 de lei, iar pensionarul primește 4.188 de lei.  Cât se reține la diferite pensii Pentru o pensie de 3.500 de lei, diferența față de plafon este de 500 de lei. CASS este de 50 de lei, iar impozitul se aplică celor 450 de lei rămași, rezultând 45 de lei. Pensia netă este astfel de 3.405 lei. La o pensie de 5.000 de lei, diferența este de 2.000 de lei. CASS ajunge la 200 de lei, iar baza pentru impozit rămâne 1.800 de lei. Impozitul este de 180 de lei, astfel încât pensia netă va fi de 4.620 de lei. Pentru o pensie de 7.000 de lei, CASS este de 400 de lei, iar impozitul de 360 de lei. Pensionarul va încasa astfel 6.240 de lei. Cu alte cuvinte, peste pragul de 3.000 de lei, efectul combinat al celor două rețineri este de aproximativ 19% din diferența care depășește plafonul, nu de 20%. Explicația este că impozitul se calculează după deducerea CASS. Pensionarii nu trebuie să facă singuri calculul Pentru pensiile plătite prin sistemul public, pensionarul nu trebuie să depună lunar declarații și nici să vireze separat banii către stat. CASS și impozitul sunt calculate și reținute la sursă înainte de plata pensiei. Pensionarul primește direct suma netă rezultată după aplicarea reținerilor. Prin urmare, diferența dintre pensia brută și suma efectiv primită poate fi verificată urmând aceeași succesiune: se scad cei 3.000 de lei protejați, se calculează CASS de 10%, apoi se scade CASS din baza impozabilă și se aplică impozitul de 10%. Persoanele cu handicap, CASS pentru pensia peste 3.000 de lei O atenție specială trebuie acordată pensionarilor care beneficiază și de indemnizație de handicap. Potrivit precizărilor CNPP, persoanele cu handicap sunt exceptate de la CASS pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006, respectiv pentru indemnizația de handicap. Scutirea nu se extinde însă automat asupra pensiei. Dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, diferența peste acest plafon este supusă CASS de 10%, după aceleași reguli aplicabile celorlalți pensionari. Regula CASS este temporară Contribuția de sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei a fost introdusă de la 1 august 2025. Potrivit Legii nr. 141/2025, prevederea se aplică veniturilor din pensii aferente perioadei 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensionarii vor fi din nou exceptați de la CASS pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Pentru 2026 însă, regula este clară: primii 3.000 de lei din pensie rămân în afara calculului, iar pentru ceea ce depășește plafonul se reține mai întâi CASS de 10%, apoi impozitul de 10% aplicat sumei rămase după deducerea contribuției la sănătate.

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap
Vouchere de vacanță 2026: bugetarii pot primi 800 de lei impozitabili, dar nu îi pot cheltui oriunde
Eveniment

Vouchere de vacanță 2026: bugetarii pot primi 800 de lei impozitabili, dar nu îi pot cheltui oriunde

În 2026, bugetarii cu salarii de bază nete de până la 6.000 de lei primesc vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei, exclusiv pe card electronic. Beneficiul vine însă cu reguli stricte: banii sunt fiscalizați, nu pot fi transformați în numerar, nu pot finanța o vacanță în străinătate și trebuie cheltuiți, în perioada de valabilitate, exclusiv pentru servicii turistice eligibile din România. Sistemul funcționează astfel nu doar ca un avantaj acordat salariatului, ci și ca o formă de sprijin public direcționat către industria turistică românească: statul finanțează vacanța, dar stabilește și unde pot ajunge banii. Voucherele de vacanță pentru bugetari, în 2026 În 2026, angajații din instituțiile publice cu salarii de bază lunare nete de până la 6.000 de lei pot primi vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei. Citește și: Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL Suma poate fi folosită integral pentru servicii turistice în România, fără ca beneficiarul să fie obligat să contribuie suplimentar din propriul buzunar. Acordarea voucherelor se face de către instituțiile publice care au prevăzut în buget fondurile necesare, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Cadrul general este reglementat prin OUG nr. 8/2009, iar normele de utilizare și valorificare sunt stabilite prin HG nr. 215/2009. Printre beneficiari se pot număra angajații din administrația publică centrală și locală, cadrele didactice, personalul medical, precum și alte categorii de salariați din sectorul public, în funcție de încadrarea legală și de bugetele instituțiilor. Voucherele pot fi utilizate pentru achiziționarea unor pachete turistice în România care trebuie să includă obligatoriu servicii de cazare. Pachetul poate cuprinde, în plus, servicii de masă, transport, tratament balnear sau agrement. Statul acordă obligatoriu 800 de lei bugetarilor eligibili Articolul 44 din Legea nr. 141/2025 stabilește că instituțiile publice „acordă anual vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei”, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 de lei. Diferența față de sectorul privat este esențială: în cazul instituțiilor publice, legea prevede că acestea «acordă» voucherele, în timp ce angajatorii privați «pot acorda» acest beneficiu.” În plus, legea nu instituie pentru bugetarii eligibili un mecanism general de tip „opt-out” prin care salariatul să poată refuza voucherul. Cei 800 de lei nu sunt 800 de lei „gratis” Pentru voucherele de vacanță se plătesc CASS de 10% și impozit pe venit de 10%. Valoarea lor este însă exceptată de la contribuția pentru pensie – CAS. Pentru voucherul standard de 800 de lei, calculul prezentat în regulamentele instituțiilor publice este ușor de urmărit: - Voucher primit: 800 lei - CASS 10%: 80 lei - Impozit pe venit 10%: 80 lei Astfel, din 800 de lei, statul ia înapoi 160 lei. Voucherele bugetarilor, blocate în turismul din România Voucherele de vacanță acordate bugetarilor pot fi utilizate exclusiv pentru servicii turistice din România. Restricția nu este întâmplătoare: sistemul a fost conceput nu doar ca un beneficiu pentru angajați, ci și ca un instrument de sprijinire a turismului intern. Practic, statul direcționează banii publici alocați voucherelor către hotelurile, pensiunile, agențiile și ceilalți operatori din industria turistică românească, astfel încât sumele să rămână în economia națională și să susțină activitatea și locurile de muncă din acest sector. Limitarea funcționează atât legal, cât și tehnic. Cardurile de vacanță pot fi utilizate doar la comercianți afiliați sistemului, care oferă servicii turistice eligibile în România. Nici agențiile de turism nu pot încasa vouchere pentru sejururi în străinătate: un pachet achitat astfel trebuie să aibă ca destinație o localitate din România. Cu alte cuvinte, chiar dacă vacanța este cumpărată de la o agenție românească, voucherul nu poate finanța un sejur în Grecia, Bulgaria sau într-o altă țară. Banii sunt, prin construcția sistemului, rezervați turismului intern. Ce poți și ce nu poți plăti cu voucherele de vacanță Voucherele de vacanță nu pot fi folosite ca un card obișnuit de cumpărături. Regula de bază este că orice pachet achitat cu aceste vouchere trebuie să includă cel puțin o noapte de cazare în România. De aceea, biletele de tren sau de avion nu pot fi cumpărate direct de la CFR, Tarom, Wizz Air ori de la alți operatori de transport. Costul transportului poate fi însă inclus într-un pachet turistic achiziționat printr-o agenție de turism licențiată din România care acceptă vouchere. Pachetul trebuie să conțină obligatoriu cazarea și poate include, suplimentar, transport, masă, tratament balnear sau servicii de agrement. Cu voucherele pot fi plătite servicii de cazare la hoteluri, pensiuni, campinguri sau vile autorizate, precum și mese, tratamente balneare ori activități recreative, dacă acestea fac parte dintr-un pachet turistic eligibil. În schimb, nu pot fi achitate vacanțe sau transport în afara României, cumpărături din magazine ori supermarketuri, combustibil, bilete de transport cumpărate separat sau mese la restaurant fără legătură cu un sejur. Sumele încărcate pe cardul de vacanță sunt valabile 12 luni de la data alimentării. Astfel, dacă voucherul este încărcat la 15 mai 2026, suma poate fi utilizată până la 15 mai 2027. Importantă este data la care se face plata către hotel sau agenția de turism: sejurul propriu-zis poate avea loc și ulterior, dacă tranzacția a fost efectuată înainte de expirarea voucherului. Ce se întâmplă dacă voucherul nu este folosit Sumele necheltuite în termenul de 12 luni sunt retrase automat de pe card, iar soldul expirat nu mai poate fi recuperat, reportat pentru anul următor sau transformat în bani. Taxele aferente voucherelor se plătesc însă în continuare, chiar dacă beneficiarul nu folosește suma înainte de expirare. Voucherele sunt considerate venit în luna în care cardul este alimentat, astfel că impozitul de 10% și CASS-ul de 10% sunt reținute din salariu la momentul acordării. În cazul unui voucher de 800 de lei, asta înseamnă 80 de lei impozit și 80 de lei CASS, adică 160 de lei reținuți din salariu. Dacă banii nu sunt folosiți în perioada de valabilitate, beneficiarul pierde cei 800 de lei disponibili pe card, în timp ce taxele au fost deja achitate. De aceea, este recomandată utilizarea întregii sume înainte de expirare, inclusiv pentru o rezervare făcută din timp, astfel încât beneficiarul să nu piardă avantajul financiar al voucherelor.

Statul mai pune un impozit pe veniturile care nu sunt salariu: cine depune declarație unică
Eveniment

Statul mai pune un impozit pe veniturile care nu sunt salariu: cine depune declarație unică

Angajații care obțin, pe lângă salariu, venituri suplimentare din dobânzi bancare, chirii, dividende, titluri de stat sau drepturi de autor se întreabă frecvent dacă trebuie să depună Declarația Unică (DU) 212 la începutul anului 2026. Cine depune declarație unică În cazul drepturilor de autor pentru care impozitul este reținut la sursă de plătitor, depunerea declarației nu este necesară pentru impozitul pe venit, iar contribuția la pensie (CAS) nu se achită separat dacă există deja contract de muncă. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Obligațiile pot apărea însă pentru contribuția la sănătate (CASS), deoarece la calculul plafonului se cumulează toate veniturile extrasalariale, inclusiv dobânzi, dividende, chirii și drepturi de autor. Dacă totalul depășește pragurile anuale de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute, se depune Declarația Unică și se plătește CASS, termenul limită pentru veniturile din 2025 fiind 25 mai 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Apartamentul folosit ca sediu social, între locuință și spațiu de afaceri: ce spune Codul fiscal 2026 și cum se interpretează legea
Economie

Apartamentul folosit ca sediu social, între locuință și spațiu de afaceri: ce spune Codul fiscal 2026 și cum se interpretează legea

Stabilirea impozitului pentru un apartament folosit ca sediu social al unei firme depinde de existența sau nu a activității economice la acea adresă, diferența dintre impozitul rezidențial și cel nerezidențial fiind semnificativă. Impozitarea apartamentelor cu sediul social Specialiștii fiscali atrag atenția că situațiile în care sediul social nu presupune angajați, clienți sau venituri generează interpretări diferite în practică. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Potrivit Codului fiscal actualizat pentru 2026, regimul de impozitare se stabilește în funcție de activitatea desfășurată efectiv în imobil, explică expertul contabil Ana Maria Bostan. În schimb, consultantul fiscal Adrian Bența susține că legea este neclară și permite abordări diferite, motiv pentru care mulți contribuabili aleg impozitarea ca spațiu nerezidențial. Continuarea, în Ziarul de Iași

Statul ar putea încasa sute de milioane de euro anual din taxarea prostituției. Cum se face calculul
Economie

Statul ar putea încasa sute de milioane de euro anual din taxarea prostituției. Cum se face calculul

Legalizarea prostituției a revenit în dezbaterea publică odată cu inițierea unui nou proiect de lege, care readuce în discuție impactul economic al fiscalizării acestor servicii. Prostituția este la vedere Datele publice arată amploarea fenomenului. Doar pe platforma publi24.ro, într-o singură zi, erau active aproape 26.450 de anunțuri în categoria matrimoniale. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Dacă aceste servicii ar fi fiscalizate la nivelul salariului mediu, statul român ar putea încasa peste 32 de milioane de lei anual (aproximativ 6,5 milioane de euro) doar dintr-un singur județ. Bucureștiul se află pe primul loc la nivel național, cu aproape 5.900 de anunțuri pe aceeași platformă. După Capitală, Cluj și Timiș se numără printre județele cu cele mai multe anunțuri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026 - calculele primarului din Târgoviște
Politică

Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026 - calculele primarului din Târgoviște

Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026: „Un apartament cu o suprafaţă de aproximativ 65 de metri pătraţi în zona centrală, bloc de opt etaje, are în momentul de faţă un impozit de 253 de lei şi va creşte în 2026 la 526 de lei”, a calculat primarul PSD din Târgoviște, Daniel Cristian Stan, citat de Agerpres. Citește și: Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo În acest caz, creșterea impozituui este de 107,9%. Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026 „La cele cu o suprafaţă de 150 de metri creşterea este de 79,5%. Cele cu vechime, care aveau un coeficient de reducere pentru vechime, au o creştere de peste 150%. Iar la autoturisme creşterea este, spre exemplu, la un autoturism cu motor termic de 1.400 cm3, de 57%”, a mai spus edilul din Târgoviște.  El a criticat dur modul în care Guvernul a majorat taxele și impozitele locale. „Haideţi să vedem de unde vrea Guvernul să ia bani! În afară de persoanele cu venituri medii spre mici, care stau în apartamente şi au maşini sub 1.600 cm3, că acesta este destinatarul principal al măririi de taxe, ce mai face Guvernul? Elimină scutirea pentru clădirea şi terenul la adresa de domiciliu şi a mijloacelor de transport, aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul 1 de invaliditate. Eu nu ştiu ce bani s-ar putea strânge la bugetul de stat prin aceste măsuri, dar impactul este unul devastator pentru persoanele care trebuie să plătească”, a explicat primarul PSD.  „La persoane juridice, impozitul nu se măreşte în baza acestor acte normative. De aceea am spus că ţinta o reprezintă românul cu venituri medii spre mici, care stă în apartament şi conduce o maşină de o capacitate cilindrică sub 1.600 cm3. Şi persoanele cu handicap. Şi persoanele vulnerabile. E un cinism pe care rar l-am întâlnit”, a mai afirmat Daniel Cristian Stan.  

EXCLUSIV Pentru un milion de lei pe lună, statul umilește veteranii și văduvele de război, cărora le ia 10% din indemnizația de 961 de lei
Investigații

EXCLUSIV Pentru un milion de lei pe lună, statul umilește veteranii și văduvele de război, cărora le ia 10% din indemnizația de 961 de lei

Veteranii de război, umiliți de stat, după ce au luptat cu arma în mână în cel de-al doilea Război Mondial. Au supraviețuit celor mai sângeroase bătălii în urmă cu 80 de ani, chiar dacă au fost răniți pe front și au fost obligați să îndure umilința și gerul, în timp ce se scărpinau până la sânge să scape de păduchi. Veteranii de război, umiliți de stat Sacrificiul pentru țară a fost recompensat de statul român cu o indemnizație specială, care în medie ajunge la 916 lei lunar. O sumă infimă pentru un sacrificiu atât de mare. Citește și: PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă Bolojan menține plafonarea prețurilor la alimente - surse, după discuțiile de la Cotroceni Dar Guvernul României, alcătuit de PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, i-a obligat să mai facă un ultim sacrificiu pentru țară: să plătească fiecare o taxă de 10% din indemnizație, adică 91,6 lei lunar, pentru a contribui la asigurările sociale de sănătate. Culmea, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, nu s-a opus acestei ultime umilințe la care sunt supuși eroii României. Trimis să lupte la Cotul Donului la 21 de ani Lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase s-a născut în urmă cu 104 ani în Comuna Gura Ialomiței. La vârsta de 21 de ani a fost înrolat în Regimentul 34 Infanterie Constanţa și trimis să lupte pe Frontul de Est.  A luat parte la luptele de la Cotul Donului, acolo unde Armata a 3-a Română a luptat pentru dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța. Nicolae Tănase a fost unul dintre militarii care au reușit să scape de încercuirea de la Cotul Donului, însă militarii din 16 divizii românești au căzut prizonieri. Dar fost rănit la braț și a stat o lună în spital. Pe lângă gloanțe, grenade și bombe, a fost nevoit să înfrunte frigul și păduchii. Rănit din nou, în Munții Tatra Căpitanul Emanoil Predoiu a expus situația dezastruoasă în care se afla atunci Armata pe frontul din URSS: „Majoritatea sunt degerați, răniți sau bolnavi. 90% dintre militari aveau degerături și 100% păduchi, așa de mulți încât îi vedeai imediat. Eu nu pot uita niciodată acest spectacol de mizerie omenească.” În septembrie 1944, Tănase a fost trimis pe Frontul de Vest. A supraviețuit Bătăliei de la Oarba de Mureș, dar a fost rănit apoi în altă bătălie.  Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Nicolae Tănase „a fost rănit în Munţii Tatra, a fost spitalizat în ţară în perioada martie 1945- iunie 1946, în iunie 1946 a fost lăsat la vatră.” A pierdut un ochi în război. Acum are 103 ani Un alt erou al României este col. (rtr.) Constantin Roșu, în vârstă de 103 ani. Acesta a fost pe front în perioada 18 martie 1944 – 05 iunie 1944 cu Regimentul 13 Infanterie. În timpul războiului și-a pierdut un ochi. A primit Medalia ,,Crucea Comemorativă a celui de-Al Doilea Război Mondial 1941- 1945”. În zilele noastre, se află în îngrijirea fiicei sale, fiind invalid de război. Eroii, taxați de stat în secret Col. (rtr.) Constantin Roșu și lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase sunt doi din cei șapte „mari mutilați invalizi” ai României pe care Guvernul i-a obligat de 1 august 2025 să plătească taxa de 10% pentru asigurările sociale de sănătate (CASS). Întreaga situație scandaloasă a început la scurt timp după ce noul Guvern, condus de Ilie Bolojan a fost învestit de Parlament. Atunci, coaliția formată din partidele PSD, PNL, USR, UDMR și minorități a decis ca pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei să plătească o taxă de 10% pentru CASS. Însă nu s-a suflat o vorbă despre impozitarea indemnizațiilor veteranilor de război. Subiectul nu a fost pomenit public nici de premierul Ilie Bolojan, nici de Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, nici de Dominic Fritz, președintele USR. Și nici măcar de useristul Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, sau de pesedistul Florin Manole, actualul ministru al Muncii, deși toți știau că urmează să fie impozitate indemnizațiile veteranilor de război. Totul s-a aflat după 1 august 2025, atunci când veteranii de război și văduvele de război au primit o indemizație mai mică cu 10%. 347 de veterani de război DeFapt.ro a solicitat Casei Naționale de Pensii Publice, aflată în subordinea Ministerului Muncii, respectiv a pesedistului Florin Manole, să comunice câți veterani de război primesc indemnizație pentru au luptat pe front și care este valoarea medie a acesteia. Din răspunsul oficial al Casei Naționale de Pensii Publice rezultă că România mai are în acest moment „7 mari mutilați invalizi I, II, III; 11 văduve de război; 347 veterani de război; 53 accidentați în afara serviciului ordonat; 11.604 văduve de veteran de război”. Tot din răspunsul oficial mai aflăm că „indemnizația medie este de 916 lei”. Statul, mai bogat cu 1,1 milioane de lei lunar de pe urma veteranilor Practic, de la cei șapte invalizi de război, statul încasează lunar 641 lei. Adică aproape 7.700 lei anual. De la cele 11 văduve de război se colectează puțin peste 1.000 lei lunar. Iar cei 347 de veterani de război contribuie la CASS cu aproape 32.000 lei lunar. În total, sunt 12.011 persoane de la care se colectează lunar puțin peste 1,1 milioane lei pentru CASS, adică în jur de 220.000 euro.  Fostul ministru Budăi dă vina pe PNL și USR DeFapt.ro a încercat să afle cine din Guvernul Bolojan a avut inițiativa de a impozita indemnizațiile invalizilor de război, a veteranilor de război și a văduvelor de război. Pesedistul Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, nu a știut să spună cine anume a propus taxarea indemnizațiilor veteranilor de război. „În coaliție, știți foarte clar, că a fost susținută de domnul premier (Ilie Bolojan - n.r.) și PNL și USR. PSD s-a opus”, a declarat Marius Budăi. Întrebat de ce PSD și-a asumat, totuși, răspunderea împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu celelalte partide pentru taxarea indemnizațiilor, Marius Budăi a spus că „PSD nu a vrut să destabilizeze coaliția. (...) Sper că nu îmi faceți mie un proces de intenție sau PSD care ne-am opus la această măsură.” Ministrul Manole nu știe ce a declarat Nazare Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, nu a vrut să răspundă de ce USR a susținut impozitarea indemnizațiilor primite de veteranii și văduvele de război.  Pesedistul Florin Manole, actualul ministru al Muncii, a declarat că nu știe cine a avut această inițiativă, deși Casa Națională de Pensii Publice se află în subordinea sa.  „Propunerea domnului Ilie Bolojan a fost aceea de a elimina toate scutirile posibile. PSD nu a susținut măsura în coaliție. Nu e majoritar în coaliție. A fost o discuție în cinci. Și dacă ai o părere, iar ceilalți au altă părere, atunci părerea ta nu are câștig de cauză”, a declarat Florin Manole. Întrebat de ce nu s-a vorbit public despre impozitarea indemnizațiilor, așa cum s-a vorbit despre taxarea pensiilor înainte de asumarea răspunderii, ministrul PSD Florin Manole a dat un răspuns halucinant. „Vă spun sincer, chiar nu am urmărit ce a declarat ministrul Finanțelor în legătură cu pachetul fiscal. Chiar nu am urmărit. Implementarea CASS este la noi. Toate scutirile pe fiscal sunt în Codul Fiscal. Codul Fiscal nu poate fi modificat de ministrul Muncii”, a declarat ministrul Florin Manole de la PSD.     PSD își atacă propriul pachet fiscal Deși a susținut pachetul fiscal prin care se impozitează și pensiile veteranilor de război, PSD a inițiat un proiect de lege prin care vrea să scutească de plata CASS mamele și eroii care au luptat. „Noi considerăm că anumite scutiri de la plata CASS trebuie să rămână și la mame, și la veterani, și așa mai departe. Am propus în parlament repararea acestui lucru. Această propoziție conține tot adevărul care a fost repetat public de toți cei de la PSD”, a mai precizat Florin Manole. Până când va fi adoptată inițiativa PSD, eroi precum col. (rtr.) Constantin Roșu și lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase vor plăti lunar statului 10% din indemnizația de veterani de război.    

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri rămâne în vigoare, la cererea PSD
Eveniment

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri rămâne în vigoare, la cererea PSD

Impozitul 1% rămâne, la cererea PSD. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că amendamentul social-democraților privind menținerea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale a fost inclus în pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, luni seară. Impozitul 1% rămâne, la cererea PSD „A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, de păstrare a impozitului de 1%. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Acesta este un lucru stabilit. Nu trebuia să fie abrogată această prevedere din Codul fiscal”, a subliniat Grindeanu înaintea ședinței Biroului Permanent Național al PSD. Clarificări privind pragul de 50 de milioane de euro Grindeanu a explicat că măsura se referă la companiile fără rezidență fiscală în România. În acest context, ministrul Finanțelor a oferit detalii despre pragul de 50 de milioane de euro: „Este o discuție – și o explicație – legată de pragul de 50 de milioane și ceea ce se întâmplă sub această sumă, de criteriile prin care să nu se poată face transferul capitalului și sub cifra de afaceri de 50 de milioane”, a precizat Grindeanu. Guvernul urmează să își asume răspunderea în fața Parlamentului pentru noul pachet fiscal, care include și amendamentul PSD privind impozitul aplicat multinaționalelor.

Companiile românești, mai afectate decât multinaționalele de impozitul pe cifra de afaceri, cer eliminarea acestuia
Economie

Companiile românești, mai afectate decât multinaționalele de impozitul pe cifra de afaceri, cer eliminarea acestuia

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA. Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) avertizează că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA Potrivit organizației, măsura, menținută de Guvern timp de doi ani, este „neconcurențială” și nu își atinge obiectivele declarate. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat „IMCA a afectat serios bugetele companiilor românești, nu pe cele multinaționale. Am susținut de la început că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit nu aduce beneficii și am cerut Ministerului Finanțelor eliminarea barierelor economice care afectează competitivitatea firmelor românești”, precizează ACDBR. Marje reduse, presiuni financiare și credite bancare Companiile de distribuție operează cu marje de profit foarte mici, între 0,7% și 3,5% din cifra de afaceri, într-un sector bazat pe volume mari și prețuri competitive. În aceste condiții, impozitul pe cifra de afaceri a devenit o povară greu de susținut. ACDBR arată că unele companii românești au fost nevoite să contracteze credite bancare doar pentru a plăti acest impozit, ajungând în situația de a-și pune în pericol activitatea după zeci de ani de existență pe piață. ACDBR cere Guvernului eliminarea impozitului IMCA Asociația solicită ca Guvernul să includă eliminarea impozitului pe cifra de afaceri în „pachetul II de măsuri”, avertizând că menținerea acestuia ar putea duce la închiderea unor firme românești și la pierderea competitivității pe piața europeană. „Solicităm mediului politic să nu transforme acest subiect într-un teren de dispută. IMCA a fost un exercițiu fiscal de doi ani care nu avea cum să își atingă obiectivele și care a produs prejudicii companiilor românești, sub pretextul luptei cu multinaționalele”, transmite ACDBR. ACDBR, vocea distribuției tradiționale din România Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) este singura organizație care reprezintă distribuția tradițională a bunurilor de larg consum la nivel național. Aceasta reunește 39 de membri, cu o cifră de afaceri totală de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite
Politică

Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite

Vicepremierul UDMR, Tanczos Barna, fost ministru de Finanțe, recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite. Guvernul Bolojan pare să fi abandonat deocamdată discuțiile privind comasarea comunelor care nu sunt în stare să-și acopere nici măcar salariile administrației din taxele colectate. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Majorarea impozitelor pe proprietate va fi fără precedent, dacă Guvernul adoptă soluția de care vorbește premierul. Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile „Momentan, vorbim de un procent de 60-70%. E o discuție pe care o poartă România cu Comisia Europeană. Analizele Comisiei Europene, dar și ale Ministerului Finanțelor arată că foarte multe comune nu majorează periodic impozitele, așa cum ar trebui. În foarte multe situații, unitatea administrativă teritorială (UAT), primăria, se bazează foarte mult pe veniturile de la centru și foarte puțin pe veniturile proprii”, a explicat Tanczos Barna, la Digi 24.  Și președintele PSD Sorin Grindeanu a afirmat că impozitele pe proprietate ar urma să se majoreze cu 70%.  Barna a mai spus că această majorare „este necesară” pentru consolidarea bugetelor locale, „pentru ca primăriile să devină independente financiar și să asigure resursele pentru proiectele de dezvoltare”. Astfel, vicepremierul a arătat că „sunt multe proiecte de la centru” pentru dezvoltarea zonei rurale, dar „de foarte multe ori, contribuția proprie a UAT e nesemnificativă sau nu e suficient de mare”. Și impozitele pe mașini vor crește, dar nu se știe exact cu cât. „Au fost foarte multe discuții, inclusiv la mașinile electrice, dacă ele trebuie scutite 100% sau nu (de impozite - n.r.). Sunt mașini de 100.000 de euro, sau de 150.000 de euro - dacă e mașină electrică, nu mi se pare normal să nu se plătească niciun impozit, doar pentru că e mașină electrică. Pentru aceste mașini (considerate de lux - n.r.) trebuie stabilit un impozit, asta înseamnă echitate socială”, a spus vicepremierul Tanczos Barna.  

Taxele pe proprietate pentru persoane fizice pot crește cu până la 70% unde nu au fost actualizate ani de zile
Eveniment

Taxele pe proprietate pentru persoane fizice pot crește cu până la 70% unde nu au fost actualizate ani de zile

Impozitele pe locuințe ar putea exploda. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, în anumite localități, impozitele pe proprietate pentru persoanele fizice ar putea crește de la 1 ianuarie 2026, în unele cazuri chiar cu până la 70%. Impozitele pe locuințe ar putea exploda Măsura ar urma să fie aplicată acolo unde taxele nu au mai fost indexate de ani de zile și va fi inclusă în al doilea pachet de măsuri de austeritate. Citește și: Lider PSD desființează actuala conducere a partidului: sugerează că ar fi nevoie de oameni „cu diploma pe masă” și care să știe limbi străine Premierul a precizat că, în prezent, nivelul impozitelor nu reflectă valoarea reală a proprietăților. Majorările vizează exclusiv persoanele fizice Bolojan a explicat că aceste ajustări nu se vor aplica persoanelor juridice, pentru care impozitele se calculează după alte formule legate de valoarea activului. Creșterea ar putea fi substanțială în anumite comune sau orașe unde taxele nu au fost actualizate, ajungând până la 70% în cazurile extreme. Premierul a subliniat că măsura este necesară pentru a alinia taxele la valoarea de piață a proprietăților. Fondurile suplimentare, direcționate către bugetele locale Veniturile obținute din creșterea impozitelor vor intra în bugetele autorităților locale, reprezentând resurse suplimentare pentru acestea. Totuși, Guvernul ar putea reduce proporțional sumele de echilibrare alocate periodic administrațiilor locale. Criza bugetară și prioritățile de plată Premierul a menționat că decizia vine în contextul crizei bugetare și al investițiilor masive realizate în ultimii ani. Fondurile vor sprijini cheltuieli locale, inclusiv plăți restante pentru direcțiile de protecția copilului și asistenții sociali, finanțate parțial de Guvern. Ponderea exactă a reducerilor din fondurile de echilibrare va fi stabilită în toamna acestui an.

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur - presă
Economie

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur - presă

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur, arată site-ul Profit. Inițial, prin legea pe care guvernul urmează să-și asume răspunderea, impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc urma să crească de la 3% la 10%.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc Însă Profit și Economica arată că, până la umă, acest impozit va fi de doar 4%, o creștere de doar un procent.  Acum, pentru câștiguri între 10.000 de lei și 66.750 lei, impozitul va fi de doar „400 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, în condițiile în care forma inițială fusese de „1.000 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”. La fel, și taxarea pentru ce depășește 66.750 lei va fi mai redusă față de ce se intenționa în proiect. Acum este de 11.750 de lei plus 40% din suma care depășește 66.750 de lei, iar în forma inițială era de 12.350 de lei plus procentul de 40% peste ce depășea 66.750 de lei. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Începând de vineri seară până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente. Procedura este prevăzută de articolul 114 din Constituţie. 

Cresc accizele la alcool și combustibil, impozite mai mari pentru bănci și jocuri de noroc (Bolojan)
Economie

Cresc accizele la alcool și combustibil, impozite mai mari pentru bănci și jocuri de noroc (Bolojan)

Cresc accizele la alcool și combustibil, dar și impozitele pe activitatea bancară și jocuri de noroc, sugerează premierul Ilie Bolojan. Cresc accizele la alcool și combustibil "E foarte posibil să propunem o creştere a accizelor care ţin de alcool, de exemplu, sau de combustibili", a afirmat Bolojan într-o conferință de presă la Guvern, precizând că aceste măsuri sunt pentru a încasa repede mai mulţi bani. Citește și: Cea mai nesimțită sinecură, desființată: indemnizația de 21.000 de lei net lunar, redusă la 5.000 de lei. Beneficiarii, doar cinci, în loc de 17 Premierul a adăugat că are în vedere impozitarea suplimentară a capitalului, adăugând că se referă, de exemplu, la bănci, la câştigurile de la jocuri de noroc. "Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noştri. Sunt foarte importante aspectele care ţin de relaţia cu Comisia Europeană şi, de asemenea, sunt foarte importante relaţiile cu pieţele, cu agenţiile de rating, în aşa fel încât România să rămână o ţară stabilă din punct de vedere economic, cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, să rămână o ţară care e pe o traiectorie de reducere a deficitului, ca o combinaţie de măsuri de scăderi de cheltuieli, creşteri de venituri şi prioritizări de investiţii", a adăugat Bolojan.

Susține DeFapt.ro cu 3,5% din impozitul tău pe venit. Totul - online, cu câteva click-uri
Economie

Susține DeFapt.ro cu 3,5% din impozitul tău pe venit. Totul - online, cu câteva click-uri

Statul îți dă posibilitatea să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către o organizație non-guvernamentală pe care vrei să o susții, prin intermediul Formularului 230. Cum faci asta? Foarte simplu: completezi formularul de mai jos cu datele tale, apoi semnezi pe ecran; apeși butonul GENEREAZĂ PDF: printr-un mesaj pop-up vei putea descărca formularul 230 în format PDF/Imagine; trimite PDF-ul pe adresa [email protected] (imediat ce-l primim, ne vom ocupa noi, Asociația „Doar Fapte”, editorul DeFapt.ro, să depunem formularul pentru tine la ANAF. Vei primi apoi, acasă, notificare scrisă de la ANAF cu confirmarea gestului tău). Asta e tot. Nu vei scoate bani din buzunar, doar vei redirecționa o mică parte din impozit către DeFapt.ro. Fie că faci asta, fie că nu, vei plăti statului același impozit. Dar, dacă vei completa Formularul 230 urmând pașii de mai sus, știi sigur unde vor ajunge o părticică din impozitele pe care le plătești și vei putea vedea zilnic pe DeFapt.ro cum sunt cheltuiți.  

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș. Eșec total în colectarea veniturilor din acest impozit
Politică

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș. Eșec total în colectarea veniturilor din acest impozit

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș, după ce statul a înregistrat un eșec total în colectarea veniturilor din acest impozit. Ideea acestui impozit a aparținut fostului ministru PSD de Finanțe, Adrian Câciu. În 2023, statul estima că va încasa 90 de milioane de lei din acest impozit, dar a reușit să colecteze doar 30 de milioane de lei.  În primele cinci luni de la implementarea măsurii, în Vaslui s-a plătit impozit totalizând 2.583 de lei, adică o medie de numai 517 lei pe lună.  Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș După acest eșec, deputatul USR Claudiu Năsui a propus aborgarea impozitului, propunerea sqa fiind semnată de mai mulți parlamentari din același partid. „În ansamblu, încărcătura birocratica crescuta şi ineficienţa măsuii de impozitare a bacşişului în domeniul horeca sugerează că aceasta nu este o soluţie optimă pentm generarea de venituri fiscale şi ar putea avea consecinţe negative asupra economiei şi societăţii în ansamblu”, scriu inițiatorii proiectului. „Bacşişul este, în esenţă, o sumă de bani oferită în mod voluntar de către clienţi, în semn de apreciere pentru  serviciile primite. Este un gest de generozitate şi recunoaştere a calităţii serviciilor oferite de către angajaţii din domeniul ospitalităţii. Impozitarea bacşişului ar contrazice această natură voluntară şi generoasă a acestui gest. În unele ţări din Uniunea Euopeană, precum Franţa sau Italia, bacşişul nu este impozitat, aceasta fiind o practică comună şi acceptată ca un obicei social”, mai explică autorii proiectului.  În 2022, ministrul Câciu susținea acest impozit, afirmând că este o solicitare a Horeca: “Există o astfel de solicitare din partea Horeca. Acolo este o formă de fiscalizat. Dacă industria este de acord, chiar industria o cere, suntem într-o altfel de abordare. Nu facem o analiză ca să nu distorsionăm mediul. Aici mediul de afaceri ne cere o măsură. Analiza poate fi făcută mai rapid decât să stăm până la 1 iulie, de exemplu".  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră