sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: impozit

15 articole
Economie

Firme din industria extractivă vor fi jupuite

Pe șest, printr-un banal ordin semnat de un secretar de stat, circa 100 de firme din industria extractivă vor fi jupuite de 0,5% din cifra de afaceri: firmele prestatoare de servicii specializate pentru industria de extracție a hidrocarburilor vor plăti, din acest an, impozitul specific de 0,5% pe cifra de afaceri impus companiilor din sectoarele de petrol și gaze naturale. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Firme din industria extractivă vor fi jupuite Profit a arătat că, într-un ordin de ministru publicat la 31 decembrie și semnat de secretarul de stat Atilla Gyorgy - nu de ministrul UDMR Tanczos Barna - pe lista firmelor care datorează acest impozit apare un cod CAEN nou - „0910 — «Activități de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale»”. Datele de pe site-ul Termene arată că sunt circa 100 de firme care desfășoară activități incluse în codul CAEN 0910. În toamnă, Parlamentul a decis eliminarea, de la 1 ianuarie 2025, a pragului de cifră de afaceri anuală de 50 milioane euro sub care companiile din petrol și gaze nu plătesc în prezent acest impozit de 0,5% din rulaj. Impozitul ar urma să mai fie aplicat doar în 2025. Recent introdusa „taxă pe stâlp” va lovi și ea în sectorul energetic. Miniștrii UDMR și unul dintre șefii lor politici Foto: Facebook „Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, arăta Federaţia Patronală a Energiei (FPE),

Firme din industria extractivă vor fi jupuite printr-un ordin emis pe șest de ministerul controlat de Tanczos Barna
Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea: impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%, dispar facilitățile în IT și construcții, iar pragul microîntreprinderilor coboară de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul Prevederile apar în ordonanța trenuleț, care însă inițial prevedea doar reduceri de cheltuieli, nu și majorări de taxe și impozite. Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Ce măsuri noi au apărut în proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul ministerului de Finanțe: majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025 reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, pentru a beneficia de sistemul de impozitare al microîntreprinderilor, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025. Se reinstituie impozitul pe construcții datorat de persoane juridice Urmare a acestor măsuri de majorare a fiscalității, Guvernulestimează un plus de încasări de 7,11 miliarde de lei, în 2025. Tăierile de cheltuieli sunt estimate la 126 de miliarde de lei. În plus, in forma finală a proiectului de ordonanță, alocația pentru copii, care trebuia majorată cu 10%, nu va mai crește.

Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare

Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare. Ministerul Finanţelor propune majorarea la 3.000 de lei a plafonului lunar neimpozabil şi în cazul pensiilor militare de stat acordate în baza Legii nr. 223/2015, începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2024. Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare "Se propune majorarea plafonului lunar neimpozabil, de la 2.000 lei la 3.000 de lei, şi în cazul pensiilor militare de stat acordate în baza Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, de la aceeaşi dată de la care această măsură se aplică în cazul pensiilor stabilite pe baza principiului contributivităţii, respectiv, începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2024", se arată într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, publicat marţi seara de instituţie. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Propunerea vine în contextul în care, începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, potrivit prevederilor Legii nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi stabilirea unor măsuri fiscale, în cazul veniturilor din pensii stabilite pe baza principiului contributivităţii, plafonul lunar neimpozabil, care se deduce din venitul din pensie, a fost majorat de la 2.000 lei la 3.000 lei. Explicațiile ministerului Finanțelor Ministerul Finanţelor a explicat, în Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ publicat marţi seara, că pensiile militare de stat reprezintă o situaţie particulară având în vedere că, din 1 ianuarie 2016, sistemul de pensii militare de stat nu mai face parte din sistemul public de pensii, fiind reglementat ca sistem independent prin Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Militarilor, poliţiştilor şi poliţiştilor de penitenciare în activitate li se reţine din solda/salariul lunar brut o contribuţie individuală la bugetul de stat, a cărei cotă este egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi care se virează la bugetul de stat. "Acest context legislativ face dificilă determinarea componentei contributive a pensiilor militare, fapt ce defavorizează beneficiarii acestor drepturi de pensie faţă de alte categorii de pensionari, cu precădere faţă de beneficiarii de pensii de serviciu, în sensul în care pentru pensiile militare se aplică cotele progresive de impozitare prevăzute de legislaţia fiscală pentru componenta necontributivă, deşi aceste pensii au o componentă contributivă, dar care nu poate fi determinată. Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie. Având în vedere faptul că regimul fiscal aplicabil veniturilor din pensie acordate în baza Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare este defavorabil atât din perspectiva cotelor de impozitare, cât şi din cea a nivelului plafonului neimpozabil utilizat la stabilirea impozitului pe venit, se impune majorarea plafonului lunar neimpozabil de la 2.000 lei la 3.000 lei pentru beneficiarii de pensii militare", se precizează în documentul citat. 200.000 de beneficiari Potrivit ministrului Finanţelor, Marcel Boloş, aproximativ 200.000 de români vor beneficia de această nouă măsură. "Reamintesc că legea adoptată recent în Parlament privind creşterea plafonului neimpozabil pentru pensii de la 2.000 de lei la 3.000 de lei s-a referit doar la pensiile bazate pe contributivitate, deci nu a inclus şi pensiile ocupaţionale, adică cele ale pensionarilor militari. Este, aşadar, o măsură de justiţie şi echitate, care vine în întâmpinarea nevoilor reale ale celor care contribuie la securitatea naţională, indiferent de contextul economic", a scris Boloş pe pagina sa de Facebook.

„Urlăm la lună, oameni buni!”, spune Valentina Saygo despre haosul coordonat de Marcel Boloș Foto: Facebook
Politică

„Urlăm la lună, oameni buni!”

Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, descrie haosul impozitării „speciale” a caselor mai scumpe de 500.000 euro: „Urlăm la lună, oameni buni!”. Acest impozit trebuia aplicat de la 30 aprilie, dar, în ultima zi, el a fost amânat, prin ordonanță de urgență, pentru 30 septembrie. Ordonanța prevede și că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie să stabilească, până pe 30 mai, modelul și conținutul declarației privind taxa pe lux. Valentina Saygo arată cum răspundeau funcționarii ANAF când erau întrebați în legătură cu această declarație. Citește și: În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente „Urlăm la lună, oameni buni!” „Săptămâna patimilor a continuat și azi, după ce ieri s-au băgat dracii în declarația de trezorerie pentru ONG-uri, noroc că e scurtă. Aproape gata! Azi a fost termenul pentru declarația pentru impozit special persoane fizice, cu dețineri rezidențiale peste 500.000 euro. Colegele mele au început să sune la ANAF, de "plictiseală", să-i întrebe de sănătate și au fost trimise la plimbare, că s-aștepte! Rămăseseră 2 zile lucrătoare, iar serverul gâfâia! Nu vă zic ce se întâmplă pe e-Transport, că vă urcați și voi pe pereți! Au revenit cu telefoanele luni, cam așa: am să mă interesez, revin imediat... hold peste zece minute... interesată a rămas! Următoarea a zis că ea nu știe! A treia a urlat și a închis telefonul în nas! Dupa care iese sinitrul Marcelică de la Finanțe, omul care ar fi trebuit să încaseze banii, și declară că nu e gata formularul, că habar nu au valoarea de impozitare și să revenim pe la toamnă! Azi, oameni buni! Azi! În ziua termenului! Azi! În ce țară trăim??? Ce fac Ăștia cu noi? Urlăm la luna, oameni buni!!!”, a scris Saygo, pe Facebook, la 30 aprilie. „După cum se cunoaşte, pentru clădirile mai mari de 2,5 milioane lei şi mijloacele de transport cu o valoare de peste de 375.000 lei, impozitul de 0,5% era un impozit cu termenul scadent pentru 30 aprilie, iar în acest context pentru a avea acces la aceste categorii de informaţii pe care le-am menţionat, dar şi pentru a putea continua ceea ce înseamnă sistemul informatic necesar pentru acest tip de impozit, termenul s-a amânat până pe data de 30 septembrie 2024”, a spus Boloș, la 30 aprilie. Citește și: Probabil cel mai bogat candidat la Parlamentul European: are milioane de lei în conturi și investiții și locuiește într-un adevărat palat

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu (sursa: Facebook/Jador)
Economie

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu. La aproape 26 de ani, Jador este deja un nume cu rezonanță destul de mare la un public extins. Jador Music & Jador Booking Manelistul cu acest nume de scenă se numește Remus Ionuț Dumitrache și a pătruns în lumea muzicală românească venind dintr-un sat din Bacău. Citește și: Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei În 2021, și-a deschis și două firme prin intermediul cărora să-și administreze cariera muzicală. Una se numește Jador Music SRL, cealaltă - Jador Booking SRL. La ambele, Dumitrache este asociat unic și administrator. Firmele nu se descurcă deloc rău. În 2022, Jador Music SRL a încasat 1,68 milioane de lei și a avut un profit net de peste un milion de lei. În același an, Jador Booking SRL a avut venituri de aproape 240.000 de lei și un profit net de peste 203.000 de lei. Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu Până la finalul lui 2023, pe aceste cifre contabile, ambele firme erau impozitate scăzut. De anul acesta, însă, după schimbările fiscale impuse de premierul Ciolacu, situația s-a schimbat. Astfel, microîntreprinderile vor fi taxate din 2024 cu 3% pe încasări (nu cu 1%, ca până la finalul lui 2023) dacă veniturile sunt mai mari de 60.000 de euro pe an. Dacă Jador Music SRL a avut la fel de mult succes și în 2023, atunci va fi impozitată cu 3% pe venit. Pe cifrele din 2022, e vorba de taxare cu 3% din 1,68 de milioane de lei, adică de peste 50.000 de lei, față de numai aproape 17.000 de lei până înul trecut.

Crește impozitul pentru autoturisme la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Crește impozitul pentru autoturisme la Iași

Crește impozitul pentru autoturisme la Iași. Proprietarii de autoturisme vor plăti un impozit mai mare începând cu luna ianuarie 2024. Crește impozitul pentru autoturisme la Iași Consilierii locali au decis, la propunerea Primăriei, majorarea acestei taxe cu aproape 14%, atât în cazul persoanelor fizice, cât şi al celor juridice. Citește și: De ce merge Iohannis în Dubai, la cel mai luxos și controversat summit climatic din istorie. Biden și Papa Francisc și-au anulat participarea după scurgeri despre agenda secretă comercială Impozitul este calculat, ca şi până acum, în funcţie de capacitatea cilindrică, şi va avea, după caz, valoarea de (sumele sunt pentru fiecare 200 centimetri cubi sau fracţiune): 9 lei (o capacitate cilindrică mai mică de 1600 cm3), 10 lei (peste 1600 cm3), 25 lei (1601 – 2000 cm3), 97 lei (2001 – 2600 cm3), 195 lei (2601 – 3000 cm3) şi 393 lei (peste 3001 cm3). În cazul autobuzelor, autocarelor şi microbuzelor noul impozit va fi de 32 lei/200 cm3, iar la alte vehicule cu tracţiune mecanică cu o masă de până la 12 tone, taxa va fi 40 lei/200 cm3. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Schimbarea schimbărilor la proiectul de majorare a fiscalității Foto: Fcaebook
Eveniment

Schimbarea schimbărilor proiectul majorare a fiscalității

Schimbarea schimbărilor la proiectul de majorare a fiscalității: se renunţă la „ajustorul fiscal”, care se înlocuieşte cu „impozitul minim pe cifra de afaceri” a companiilor mari şi a băncilor, scrie Ziarul Financiar. Citește și: PSD are cheia la porțile traficului de droguri: portul Constanța, controlat de politrucii puși de Grindeanu. Portul are două scanere, iar unul nu funcționează sub 80 de centimetri Publicația scrie că vechiul pachet a fost respins de Comisia Europeană, „dar noul draft nu aduce nicio noutate majoră”. Proiectul are 110 pagini. Schimbarea schimbărilor la proiectul de majorare a fiscalității Iată principalele prevederi ale noului proiect de majorare a fiscalității: companiile cu afaceri mai mari de 50 mil. euro vor plăti impozitul minim pe cifra de afaceri, în cazul în care impozitul pe profit ar fi mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri; cifra de afaceri a băncilor se calculează ca veniturile din dobânzi şi impozitul este de 1%. Se elimină scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din construcţii şi scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din sectorul agricol şi din industria alimentară; Impozit de 5% pe tranzacţiile imobiliare cu clădiri rezidenţiale. Se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului de vânzare al fiecărei clădiri rezidenţiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă. Creşte TVA de la 5% la 9% pentru serviciile constând în permiterea accesului la parcuri de distracţii şi parcuri recreative, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale (maximum 120 mp.), inclusiv a terenului pe care sunt construite, livrarea de energie termică, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute; livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Potrivit ZF, Guvernul a mers iniţial cu un pachet de măsuri care ar fi însumat economii şi venituri suplimentare de 2,5% din PIB, dar Comisia Europeană a spus că este nevoie de mai mult, deşi este gata să mai relaxeze ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB de anul acesta.

Marțea neagră a sectorului privat Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Marțea neagră a sectorului privat

Marțea neagră a sectorului privat: presa a obținut un proiect de OUG cu măsuri de spoliere a sectorului privat pentru a acoperi gaura de la buget. Măsurile vor afecta, printre alții, proprietarii de locuințe, microîntreprinderile și IT-iștii. Majoritatea acestora sunt considerați a face parte din electoratul de dreapta. Deși, oficial, proiectul ordonanței nu a fost publicat, unele măsuri vor intra în vigoare extrem de repede, în septembrie, fără să se respecte predictibilitatea fiscală. Marțea neagră a sectorului privat Care sunt principalele măsuri din acest proiect de ordonanță: Microîntreprinderile din IT, catering, servicii medicale, notari și avocați, care realizează venituri de peste 300.000 lei vor avea de plătit un impozit de 3% din venituri Impozitul va fi de 1% pentru cei cu venituri sub 300.000 lei În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 300.000 lei și o rată a rentabilității de peste 30%, calculată ca raport între profitul net și venituri totale, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează acest caz. Sumele reprezentând sponsorizări și sumele reprezentând achiziția de aparate de case de marcat electronice fiscale rămase de reportat, potrivit legii, nu se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat după data de 1 ianuarie 2024. Impozitul pe dividende crește la 10% Impozit suplimentar de 1% pentru proprietățile cumulate care depășesc 2,5 milioane lei: sunt obligate la plata impozitului pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare persoanele fizice care au în proprietate clădiri situate în România a căror valoare impozabilă calculată potrivit titlului IX Impozite și taxe locale depășește 2.500.000 lei. Impozitul pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenței dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei. Angajații din construcții și agricultură vor plăti CASS. Practic, li se elimină excepția. Impozit pe tranzacțiile imobiliare de 5% din prețul de vânzare - atât la locuințe, cât și la terenuri. TVA-ul crește de la 5% la 9% pentru livrarea de energie termică în sezonul rece, dar și pentru multe alte servicii. În IT, scutirea de impozit se aplică doar pentru venituri sub 10.000 lei Mai multe prevederi ale acestei ordonanțe ar urma să se aplice de la 1 septembrie. pdf-ougDescarcă

Pensionarii care stau în case vechi riscă să fie dați afară de PSD Foto: Facebook
Eveniment

Pensionarii care stau în case vechi riscă să fie dați afară

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, vrea să impună impozit de 1% pe casele și pământurile care depășesc 500.000 de euro, pentru a acoperi uriașul deficit bugetar. Însă efectul acestei măsuri va fi alungarea, din centrul marilor orașe, a persoane cu veniturilor mici și medii, a căror impozit pe proprietate va sări de la câteva sute de lei la peste 5.000 de euro pe an. În plus, pensionarii care stau în case vechi, din centru, riscă să fie dați afară. PNL se opune unui astfel de impozit. „PNL nu doreşte introducerea niciunei taxe noi. Este o promisiune făcută de această coaliţie, cum ne-a reamintit şi preşedintele României, că nu va introduce taxe noi, ci din contră, această coaliţie care a fost construită cum a fost construită nu trebuie să facă altceva decât reforme, absorbirea banilor din PNRR şi a banilor europeni”, a afirmat, ieri, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan. Pensionarii care stau în case vechi riscă să fie dați afară Acest impozit ar lovi direct în persoanele pe care PSD susține că le protejează. Centrul marilor orașe - București, Iași, Cluj sau Timișoara - s-ar depopula, numeroase persoane ar fi nevoite să vândă. În plus, ar afecta direct piața imobiliară. Adrian Vascu, vicepreședintele Asociației Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR), a arătat că intenția este greu de pus în aplicare întrucât, de exemplu, nu se știe cine va evalua clădirile și terenurile. Avocatul Gabriel Biriș. fost secretar de stat la ministerul de Finanțe, a scris, pe Facebook: „Înțeleg că vreți să impozitați doar persoanele fizice, nu și proprietățile valoroase cumpărate "pe firmă". Adică vreți să impozitați doar pe fraierii care și-au luat casele din venitul net, impozitat adică? Nu și pe cei care și-au luat casele pe firma, să evite plata dividendelor, să își reducă impozitul prin deducerea cheltuielilor "punctului de lucru" și mai ales, să scape de TVA la achiziție???”. „Ce veți face cu pensionarii care încă mai stau în case valoroase, case în care unii poate chiar au venit pe lume? Sau cei care locuiesc în astfel de case moștenite de la părinți? Îi dați voi afară din case?”, a mai scris Biriș. Citește și: VIDEO Dana Budeanu a închis o stradă publică din București cu o barieră cât un gard, ilegal. Clotilde Armand a amendat-o și i-a demontat construcția

Impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole Foto: Facebook
Eveniment

Impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole

Eșec deplin al unei idei promovate de ex-ministrul de Finanțe Adrian Câciu: impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole, arată o analiză publicată de Profit. Impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole Astfel, potrivit acestui site, încasările la buget din impozitul pe bacșiș au fost de “aproape“ șase milioane de lei, după primele cinci luni ale anului. Guvernul a estimat că va încasa, în acest an, 97 de milioane de lei. “Mai mult de jumătate din sumă, 3,2 milioane de lei, reprezintă impozit reținut și virat de barurile și restaurantele din București, în timp ce la polul opus, în județul Vaslui s-a plătit în toată această perioadă impozit totalizând 2.583 de lei, adică o medie de numai 517 lei pe lună“, arată Profit. Alte județe cu încasări ceva mai mari din acest impozit sunt: Cluj - 431.029 lei, Ilfov - 317.253 lei, Constanța - 311.138 lei și Brașov - 251.694 lei. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea În 2022, ministrul Câciu susținea acest impozit, afirmând că este o solicitare a Horeca: “Există o astfel de solicitare din partea Horeca. Acolo este o formă de fiscalizat. Dacă industria este de acord, chiar industria o cere, suntem într-o altfel de abordare. Nu facem o analiză ca să nu distorsionăm mediul. Aici mediul de afaceri ne cere o măsură. Analiza poate fi făcută mai rapid decât să stăm până la 1 iulie, de exemplu".

Cât ar pierde Ciucă din pensia specială  Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Cât ar pierde Ciucă din pensia specială

Cât ar pierde generalul Ciucă din pensia sa specială dacă s-ar aplica noile prevederi, dezbătute acum la Camera Deputaților: circa 10%, arată un calcul făcut de Antena 3. Cât ar pierde Ciucă din pensia specială Pensia premierului era, potrivit declarației de avere din 2022, care acoperă anul fiscal 2021, de puțin sub 18.000 de lei pe lună. Antena 3 estimează că, din această pensie, circa 5.000 de lei ar fi partea bazată pe contributivitate, având în vedere că el s-a penesionat la circa 51 de ani. Aceasta înseamnă că va fi impozitată doar suma de 13.000 de lei, diferența dintre pensie și partea bazată pe contributivitate. „Dar nici aceasta toată, ci doar partea care depăşeşte salariul mediu brut pe economie. Adică, diferenţa dintre 13.000 şi 6.700, mai exact, 6.300 de lei. Iar impozitul va fi de 1.890 de lei. Deci, premierul Ciucă, din pensia de 18.000 de lei va pierde 1.890 de lei, aşa că va rămâne cu 16.110 lei”, explică Antena 3. Și USR a calculat cu cât va rămâne Ciucă după aplicarea noilor prevederi din legea pensiilor, dacă vor fi promulgate. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia „Dacă în prima variantă din decembrie, pensia de 18.000 lei a lui Nicolae Ciucă rămânea intactă, iar în varianta de la Senat din aprilie rămânea cu 17000 de lei, acum i-au mai tăiat puțin, rămâne cu «doar» 15.000 lei. Tot o pensie nesimțită. Dacă s-ar aplica corect principiul contributivității așa cum a propus USR prin amendamente, Ciucă ar rămâne cu ceva mai puțin de jumătate (probabil în jur de 8.000 de lei)”, a susținut Drulă. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact

Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele Foto: Facebook
Eveniment

Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele

Zeci de mii de bugetari din poliție, armată sau servicii secrete au salarii mai mari decât președintele Româmiei, arată o analiză Profit. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Finanţelor a identificat aproximativ 81.000 de români - stat şi privat - care obţin lunar peste 25.000 de lei din salarii şi venituri asimilate, inclusiv din sporuri şi indemnizaţii pentru consilii de administraţie, potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro. Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele Calculul a fost făcut în contextul noului impozit pregătit de Guvern, care, potrivit declaraţiilor liderilor coaliţiei, ar urma să fie aplicat numai în sectorul de stat. O corelare cu date transmise de către Inspecţia Muncii, care arată că la nivelul economiei sunt în total, stat şi privat, 42.315 contracte de muncă cu salariu de peste 25.000 de lei pe lună, din care numai 2.300 la stat, sugerează că foarte multe astfel de venituri mari apar în bazele de date ale ANAF şi Ministerului Finanţelor, dar nu şi în Revisal, la Inspecţia Muncii. Printre cei care nu apar în Revisal, potrivit legii, sunt militarii, structuri ale MAI, SRI, SIE, STS, SPP, parlamentarii, unii demnitari, primarii şi magistraţii. Citește și: VIDEO Maia Sandu acuză direct Rusia de amestec în Moldova: Rusia nu respectă şi niciodată nu ne-a respectat suveranitatea şi independenţa Totodată, aceste domenii cu angajaţi care nu apar în Revisal sunt tot cele în care sunt foarte mulţi beneficiari de pensii speciale. Bugetari cu venituri (nu doar salarii) de peste 25.000 de lei pe lună sunt şi în domenii precum gestionarea de fonduri europene, sănătate, dar şi educaţie, potrivit surselor Profit.ro. Ministerul Finanţelor analizează aplicarea unei cote de impozit de 16% în cazul veniturilor obţinute din surse publice şi care depăşesc 25.000 de lei pe lună. Ar intra astfel veniturile din slarii, sporuri, indemnizaţii în CA-uri, pensii speciale etc. Cota de 16% se va aplica părţii de venit care depăşeşte 25.000 de lei pe lună, în timp ce pentru suma de până la 25.000 de lei ar rămâne impozitul de 10%.

Partidul lui Dan Voiculescu sprijină decizia PSD de a majora fiscalitatea Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Partidul Voiculescu sprijină PSD de a majora fiscalitatea

Partidul de buzunar al lui Dan Voiculescu, așa-zisul Partid Umanist Social Liberal (PUSL), anunță, printr-un comunicat de presă, că sprijină decizia PSD de a majora fiscalitatea, după ce Ciolacu ajunge premier. Astfel, PUSL vrea trecerea la impozitarea cu 1% pe cifra de afaceri a tuturor companiilor din România. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Partidul lui Voiculescu sprijină decizia PSD de a majora fiscalitatea „Schimbăm regulile jocului! PUSL susţine modificarea sistemului de impozitare în România Partidul Umanist Social Liberal, prin gruparea umanistă social-liberală din Camera Deputaţilor, va susţine cu argumente propunerea PSD de schimbare a sistemului de impozitare din România. În concordanţă cu logica Uniunii Europene, impozitele trebuie plătite în ţara în care se realizează profiturile. De altfel, există şi o directivă la nivel european în acest sens. Prin urmare, PUSL cere schimbarea sistemului de impozitare şi trecerea la impozitarea cu 1% pe cifra de afaceri a tuturor companiilor din România. Departamentul de documentare al PUSL are în lucru o expunere de motive cu argumente solide în favoarea acestei soluţii”, se arată într-un comunicat al PUSL, semnat de fostul deputat PD Lavinia Şandru, acum „coordonator comunicare PUSL”. PSD va majora fiscalitatea când Ciolacu va deveni premier: partidul a decis să introducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri, a spus, vineri, la Alba Iulia, senatorul social-democrat Daniel Zamfir. Citește și: PSD va majora fiscalitatea când Ciolacu va deveni premier: partidul a decis să introducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri „Decizia va fi luată împreună cu PNL, sper din suflet ca, aici, PNL să nu mai şovăie”, a declarat Daniel Zamfir.

Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile (sursa: Facebook/Alina Gorghiu)
Politică

Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile

Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile. Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă de modificare a Codului fiscal, prin care pensiile de până în 3.000 de lei nu se impozitează. Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 14 decembrie, a fost citită în plen de preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, care a condus şedinţa de luni a plenului. "Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul de pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei şi după caz a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit Titlului V ", se arată în propunerea legislativă. Citește și: VIDEO Propaganda Kremlinului îi îndeamnă pe cetățenii ruși, într-un clip publicitar, să se înroleze ca să poată cumpăra telefoane mobile copiilor lor. Videoclipul nu arată marca telefonului Iniţiatorii, un grup de parlamentari PNL, îşi motivează iniţiativa legislativă prin faptul că "în contextul creşterii accelerate a preţurilor de consum are loc erodarea puterii de cumpărare a persoanelor vârstnice cu pensii mici" şi propun majorarea plafonului de impozitare a pensiilor de la 2.000 la 3.000 de lei, "ca formă de compensare parţială a inflaţiei din ultima perioadă". Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Ciolacu reia atacul la cota unică Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Ciolacu reia atacul la cota unică

Ciolacu reia atacul la cota unică: președintele PSD susține că doar trei state din UE mai folosesc acest sistem de impozitare. El a sugerat și creșterea impozitului pe proprietate. Președintele PSD l-a apărat pe ministrul de Finanțe, care a spus că vrea suprataxarea celor care deţin mai mult de două proprietăţi sau două maşini. Ciolacu reia atacul la cota unică „Cota unică a rămas în continuare în România, dar mai sunt trei state din Europa care au cotă unică şi nu sunt nişte state... Chiar unul este cam cât are Bucureştiul, aşa. Deci nu sunt nişte state dezvoltate economic. Trebuie să ne hotărâm: vrem, în România, să inventăm tot timpul apa caldă sau vrem să intrăm în zona euro categoric. (...) Aceste măsuri fiscale sunt prinse în programul de guvernare - nu neapărat desfiinţarea cotei unice explicit -, că vom analiza în cursul acestui an o altă abordare fiscală. Ştiţi foarte bine că orice modificare la Codul Fiscal intră în vigoare după şase luni, ca să fie, totuşi, predictibilă şi transparentă", a susținut Ciolacu. Citește și: Putin, asaltat telefonic sâmbătă de Biden și Macron. Occidentul amenință cu sancțiuni drastice. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia Președintele PSD a apreciat că „nu este un element definitoriu pentru un partid de dreapta cota unică”. „Mai sunt guverne de dreapta în Europa care nu au cotă unică, deci nu este un element definitoriu pentru un partid de dreapta cota unică. Nu neapărat trebuie să spunem că, domnule, e doctrinar, se încalcă doctrina liberală",a arătat Marcel Ciolacu. Bani la buget din impozitul pe proprietate El a explicat, în cadrul unei vizite în Bistrița, și de ce trebuie crescute impozitele pe proprietate, „Este o abordare social-democrată şi vreau să vă spun că există în toată Europa. La taxarea directă a proprietăţilor, avem cel mai mic coeficient în crearea PIB-ului, mi se pare că 2%, faţă de o medie europeană de 4,6%. Deci este normal, că te uiţi, niciodată cifrele nu mint. Te uiţi la statistici şi vezi unde este domeniul şi zona pe care trebuie să o acoperi, astfel încât să intri în trendul european. Nu putem trăi în Europa cu alte reguli", a spus Ciolacu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră