vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: drone

167 articole
Eveniment

VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii

Mai multe filmări distribuite azi pe rețelele sociale arată că cea mai dură lovitură asupra rafinăriei din Moscova atacată ieri de dronele ucrainene a venit din partea antiaerienei rusești.  Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate Rușii s-au lovit singuri Filmările arată că o rachetă trasă de apărarea rusă în loc să se îndrepte spre drone a lovit din plin un rezervor. Imaginile cu capacul acelui rezervor zburând în aer au devenit virale și au generat numeroase meme-uri.  The now famous explosion of the roof-tossing oil silo in Moscow, Russia, was probably caused by a Russian air defense missile.Absolutely hilarious. pic.twitter.com/TGvVeZeZa3 — (((Tendar))) (@Tendar) June 18, 2026 „Capitala Rusiei s-a trezit în dimineața zilei de 18 iunie în plin atac masiv cu drone, în timp ce explozii răsunau în tot orașul și fumul acoperea cerul deasupra Moscovei. Zeci de drone au atacat orașul, potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, și mai multor canale de monitorizare. Se pare că atacul a lovit Rafinăria de petrol din Moscova pentru a doua oară în trei zile, provocând un incendiu de proporții la această instalație”, relata, ieri, Kyiv Independent.  Joi, Ucraina a lovit pentru a doua oară în două zile rafinăria de petrol din Moscova, situată în cartierul Kapotnya din sud-estul capitalei. Acest incident are loc pe fondul intensificării campaniei de atacuri cu drone de lungă distanță lansate de Kiev împotriva infrastructurii energetice ruse. O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. The moment a Russian Pantsir-S1 air defense system destroys a fuel tank at the Moscow Oil Refinery while attempting to shoot down a Ukrainian kamikaze drone this morning. pic.twitter.com/42Ai4JLxJH — WarLife (@WarLifeFootage) June 18, 2026 De asemenea, a izbucnit un incendiu la centrul comercial Sadovod din Moscova, după ce resturi de dronă au căzut asupra acestuia, a relatat presa din Rusia. 

Rușii, mai eficienti ca ucrainenii Foto: X/Twitter
Explozia la rafinaria din Moscova a aruncat în aer un capac uriaș Foto: Facebook
Eveniment

VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă

„Capitala Rusiei s-a trezit în dimineața zilei de 18 iunie în plin atac masiv cu drone, în timp ce explozii răsunau în tot orașul și fumul acoperea cerul deasupra Moscovei. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro Zeci de drone au atacat orașul, potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, și mai multor canale de monitorizare. Se pare că atacul a lovit Rafinăria de petrol din Moscova pentru a doua oară în trei zile, provocând un incendiu de proporții la această instalație”, relatează Kyiv Independent.  Apărarea antiaeriană a Moscovei, depășită Joi, Ucraina a lovit pentru a doua oară în două zile rafinăria de petrol din Moscova, situată în cartierul Kapotnya din sud-estul capitalei. Acest incident are loc pe fondul intensificării campaniei de atacuri cu drone de lungă distanță lansate de Kiev împotriva infrastructurii energetice ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat pe Telegram că forțele de apărare aeriană „continuă să respingă un atac de amploare” și că „mai multe drone au reușit să ajungă la MNPZ”, rafinăria de petrol Gazprom Neft din Moscova. O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. De asemenea, a izbucnit un incendiu la centrul comercial Sadovod din Moscova, după ce resturi de dronă au căzut asupra acestuia, a relatat presa din Rusia.  „În ultimele zile, toți partenerii noștri au remarcat precizia și eficacitatea atacurilor noastre de rază medie și a loviturilor noastre de rază lungă. Este timpul ca războiul să ia sfârșit, iar Rusia trebuie să ia măsurile diplomatice necesare”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.    Absolute devastation inside the Kapotnya refinery in Moscow, Russia. The fires fully engulfed large parts of the Russian refinery, but also objects surrounding this military target have been compromised, whether by Russian air defense action or shrapnel of the exploding refinery. pic.twitter.com/cFLjUBffy4 — (((Tendar))) (@Tendar) June 18, 2026

Drona pare să se fi deplasat coordonat prin Portul Constanța Foto: FocusPress.ro
Politică

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări

România se confruntă, în plină criză politicăp, cu cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: o invazie a dronelor maritime. Una dintre ele s-a autodetonat în Portul Constanța. Alte trei sunt căutate în zona litoralului. Au fost evacuate stațiunile Costinești și Vama Veche, turiștii au fost alungați de pe plaje, rutele de acces au fost blocate de Politia Locală. Citește și: VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan MApN a anunțat că drona este „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, iar cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Risc major: o lovitură asupra platformelor de la Marea Neagră Ce întrebări naște, la cald, acest incident:  Cum a fost posibil ca prima dintre drone, cea care s-a autodetonat, să pătrundă atât de adânc ân Portul Constanța. în zona unde se află agenția de salvare pe mare? „Daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine”, scrie Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu.  Ce capacitate are România să detecteze aceste drone? Să le neutralizeze? Este Portul Constanța protejat în vreun fel de astfel de atacuri? În general, ce capacități anti-drone maritime are România? Dacă nu are, există vreun plan de înzestrare? Cel mai mare risc este un atac asupra platformelor de extragere a gazelor de la Marea Neagră. Ar fi o lovitură dură asupra independenței energetice a României. Dar o altă țintă poate fi Rafinăria Petromidia.  Cum se combat dronele maritime În ceea ce privește dronele maritime, principalele măsuri constau în detectarea pe mai multe niveluri, protecția pasivă și metode de neutralizare alese cu grijă, adaptate mediului. În porturi, pe nave și în instalațiile offshore, cea mai sigură abordare constă, de obicei, în combinarea senzorilor, a barierelor fizice și a măsurilor de neutralizare non-kinetice, în loc să se recurgă exclusiv la forță. În cazul unei ambarcațiuni-dronă aflate în apropierea unui port, „perturbarea non-kinetică” înseamnă oprirea sau afectarea funcționării ambarcațiunii fără a o distruge. În practică, aceasta înseamnă, de obicei, atacuri electronice sau cibernetice îndreptate împotriva sistemelor sale de comandă, de navigație sau de propulsie. Un sistem portuar sau instalat pe navă de combatere a ambarcațiunilor neidentificate (UxS) detectează și urmărește mai întâi ambarcațiunea, apoi stabilește dacă aceasta este într-adevăr ostilă. În cazul în care este, sistemul poate încerca să perturbe legăturile de comandă, sistemele de navigație sau echipamentele electronice de la bord, astfel încât ambarcațiunea să-și piardă controlul, să încetinească, să devieze de la curs sau să devină incapabilă să-și continue drumul. Ambarcațiunile-dronă sunt discrete, rapide și se pot confunda cu traficul obișnuit din port până în ultimul moment. De aceea, detectarea, clasificarea și deținerea unei autorități clare de a interveni sunt la fel de importante ca și instrumentul de perturbare în sine. Ce scrie Octavian Berceanu „Probabilitatea ca drona sa treaca printre digurile Portului Constanta, sa faca un viraj la 90 grade la stanga, iar un viraj la stanga si unul la dreapta iar apoi sa mearga direct spre Oil Terminal Constanta sau Chimpex, fara sa fie ghidata, este aproape zero. Drona s-a agatat practic de sistemul plutitor pentru retinerea scurgerilor petroliere generate de activitatea de la Oil Terminal dintr-o eroare de semnal gps asa cum genereaza orice sistem de pe telefon sau masina.   Drona aflata in deplasare cu viteza, din cauza erorilor de locatie satelitara GPS a virat stanga spre terminal cu 2-3 secunde mai devreme, cu 30 de metri inaintea terminarii digului, eroare posibila in comunicatiile satelitare. Atat, cu 2-3 secunde si ca urmare, accidental, s-a agatat de sistemul plutitor pentru poluareaflat la 3 m de mal.   Imediat in dana portului, daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine.   Faptul ca in proximitate exista o nava de lupta sub pavilion roman arata cat de slaba sau inexistenta este apararea militara in fata unui conflict militar existent de 4 ani si jumatate”, a scris pe Facebook Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, cu susținerea USR.      

AUR s-a opus legii care permitea armatei să doboare drone atacând USR-ul Foto: Inquam
Politică

Suveraniștii lui George Simion s-au opus cu toată forța legii care permitea doborârea dronelor: atacuri vulgare în Parlament, contestare la CCR

„Nu ştiu dacă să râd sau să plâng, să-i văd pe apărătorii curcubeului (Râsete. Aplauze.) că ne vorbesc nouă de apărarea României. Voi nu v-aţi hotărât încă dacă sunteţi fetiţe sau băieţei! (Râsete. Aplauze.) Şi voi ne vorbiţi nouă de apărarea României?! Voi, care staţi, voi care staţi, în timp ce noi stăm cu icoane şi cu portretul lui Ştefan cel Mare şi al lui Mihai Viteazul, şi voi staţi cu curcubeul?!”, spunea deputatul AUR Dan Tanasă, în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea proiectului privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, cel care a permis, legal, doborârea dronelor.  „USR nu s-a hotărât încă dacă este boală venerică sau boală mintală!”, a fost un alt argumet folosit de Tanasă împotriva legii.  Dezbaterea a avut loc în februarie 2025.  „Noi vă atragem doar atenţia că, prin aceste proiecte legislative, încălcaţi Constituţia şi cedaţi, în mod intenţionat, deliberat, iresponsabil, comanda Armatei Române unor state străine. Ăsta e lucrul pe care vi-l atragem! Şi, domnule Moşteanu, domnule, nu ştiu cum se face că, deocamdată, voi, PSD, PNL, USR, UDMR n-aţi fost invitaţi nici măcar chelneri, nu sunteţi băgaţi... sunteţi persona non grata pentru administraţia de la Washington, iar la Paris n-aţi fost invitaţi, nici măcar ca şi chelneri n-aţi fost invitaţi. (Aplauze.)”, a mai spus deputatul AUR.  Un deputat SOS România, Mirel Ion, s-a opus legii anticipând însă incidentul de azi: „Tot timpul când a fost vorba de PL-x 5, colegii din PSD ne-au spus, domnule, eu stau în Galaţi, vine drona, îmi omoară copiii (Vociferări.), îmi omoară casa. Păi, bun, pentru asta e PL-x 6, asta se doreşte. Şi, atunci, nu - revenind scurt la acest PL-x 5 - nu se arată duplicitatea pe care partidele de guvernământ o au promovând simultan aceste două proiecte de lege? Păi, una e să dobori drona care îţi distruge casa, deşi nu s-a întâmplat asta în 3 ani de război, şi alta este, stimaţi colegi, să promovezi nişte proiecte de lege, cum sunt PL-x 5 şi PL-x 6, prin care, practic, cedezi suveranitatea statului român asupra armatei şi creezi cadrul legislativ ca armata să fie scoasă în stradă împotriva oricăror primejdii sau ameninţări care se consideră a fi”. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Ulterior, AUR, S.O.S. și POT au atacat la Curtea Constituțională legea prin care România poate doborî dronele.  Simion condamnă Rusia doar când e atacată Polonia Culmea este că, în septembrie 2025, când drone rusești au căzut pe teritoriul Poloniei, președintele AUR a avut curaj să vorbească de responsabilitatea Rusiei, ceea ce azi nu a făcut, însă a condamnat și Ucraina.  „Îmi exprim solidaritatea cu poporul polonez și cu președintele Poloniei Karol Nawrocki în această situație complicată a atacului cu drone rusești a teritoriului suveran, inalienabil, a unei țări, care este membră NATO. Dragi români, suntem sub protecția de securitate a NATO, suntem parteneri strategici cu Statele Unite și suntem parteneri cu președintele Trump și susținem politica de pace a președintelui Donald Trump. Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europei sunt sătui de război. Totodată, trebuie descurajată sub orice formă viitoarea agresiune a Federației Ruse”, a afirmat Simion.   

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat de ce piloții militari români nu doboară drone în România, dar o fac în alte țări (sursa: DeFapt.ro)
Eveniment

VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?”

Cu câteva zile înainte ca o dronă rusească să se prăbușească peste un bloc de locuințe din Galați, Radu Miruță, ministrul Apărării, a explicat la podcastul „Cum e, de fapt?” de ce piloții români militari nu doboară dronele care intră în spațiul aerian românesc. MApN, responsabil de la 300-500 de metri altitudine  „Pentru ca dintr un avion de vânătoare să angajez și să dobor o dronă, trebuie să se întâmple concomitent realizarea mai multor scenarii: o anumită altitudine la care să zboară drona, o anumită traiectorie, să zboare deasupra anumitor zone.  Lucrurile astea nu s au întâmplat în același timp suprapuse în România. Însă toate ridicările de avioane F16 pe situațiile care s au întâmplat de trei ani de zile în România au dus la o experiență pe care piloții români au câștigat-o. Citește și: VIDEO Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: AUR și PSD ar vrea să boicoteze SAFE, dar nu au curaj să o spună Realizarea foarte mare pe care au făcut-o colegii militari în Estonia de la baza din Lituania este că s-a reușit asta de pe un avion mult sub avionul F35 cu care s-a mai doborât singura dronă în Europa până astăzi. (...) În primul rând, a intra în spațiul aerian ilegal nu pune problema costului. Trebuie să aplici cu fermitate legea. (...) Dar ce contează e că, pentru a angaja dintr-un F16, este mult mai scump decât valoarea dronei. Însă nu sunt luate în calcul niște lucruri: piloții trebuie să facă niște ore de zbor destul de multe. Noi antrenăm în permanență piloți pentru că piloții pe care îi avem ca număr sunt mai puțini decât avioanele pe care le avem. Deci este o nevoie de creștere accelerată a numărului de piloți. Pentru ca piloții să se certifice, trebuie să zboare un număr destul de mare de ore anumite scenarii. Noi folosim acest lucru suprapus și peste acoperirea nevoii de ore de zbor, că adesea se întâmplă ca zborul împotriva dronelor să fie mai mult decât ar fi fost nevoie, pentru pregătirea piloților. Este adevărat. (...) Armata română a fost pregătită, proiectată pentru apărarea stat spațiului aerian național din perspectiva altor riscuri: avioane de vânătoare, elicoptere, rachete, nu împotriva dronelor. România are acoperit din partea Ministerului Apărării Naționale tot spațiul aerian românesc de la o anumită altitudine în sus. De la (...) 300-500 de metri. Pentru altitudini mai joase, lucrurile diferă de la relief la relief. Dacă zbor între niște văi în care radarul nu vede, n-are gâtul peste, nu vede bucata aia de pe fundul oalei, de pe fundul ligheanului, acolo nu este acoperire din zona în care facem acoperire națională.”, a spus ministrul Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?”.

Dronele ucrainene, capturate de Rusia și trimise peste statele nordice Foto: Defense of Ukraine
Eveniment

Dronele ucrainene au devenit un pericol pentru statele NATO: rușii le deturnează, manevrând GPS-ul

Rusia reușește să deturneze dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune, păcălind sistemul GPS și apoi dirijându-le peste obiective din statele aliate Kievului, arată Kyiv Independent. Situația a devenit critică după ce, la începutul acestei luni, două drone ucrainene destinate Rusiei s-au prăbușit peste un depozit de petrol nefolosit din Letonia. Acest eveniment a declanșat o criză care a dus la destrămarea coaliției de guvernare.  Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Deturnarea dronelor ucrainene subminează susținerea pentru Kiev Însă primul incident major a avut loc în luna martie, când mai multe drone s-au prăbușit în Finlanda. Autoritățile locale au confirmat că cel puțin una dintre ele era de origine ucraineană. „Kievul și-a cerut scuze pentru aceste incursiuni, dând însă vina pe Rusia pentru redirecționarea dronelor prin bruiajul semnalelor de ghidare. La rândul său, Moscova a acuzat statele baltice că au permis Ucrainei să le folosească spațiul aerian pentru a lovi ținte din Rusia – o acuzație pe care toate cele trei țări, precum și Kievul, au respins-o cu tărie”, arată BBC. Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia folosește în mod deliberat sisteme de război electronic pentru a redirecționa dronele ucrainene către teritoriul NATO. „Rusia continuă să redirecționeze dronele ucrainene către țările baltice prin intermediul sistemelor sale de război electronic. Iar Moscova face acest lucru în mod intenționat, în paralel cu intensificarea propagandei”, a declarat Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei. Un oficial ucrainean a declarat pentru Kyiv Independent că Kievul se află în prezent în „contact zilnic” cu aliații din țările baltice în legătură cu incidentele și cu posibile măsuri preventive, deși acesta a refuzat să precizeze în ce ar putea consta aceste măsuri. De asemenea, UE a recunoscut amenințarea tot mai mare, subliniind în același timp necesitatea unor mecanisme de apărare colectivă mai solide, mai arată publicația de la Kiev.  Rusia folosește sisteme de bruiaj și de falsificare a semnalului GPS din enclava Kaliningrad pentru a devia dronele ucrainene către spațiul aerian al țărilor NATO, a explicat The Telegraph. Potrivit experților citați de publicația britanică, tehnologia utilizată permite transmiterea de coordonate false către drone, care ajung astfel să pătrundă în spațiul aerian al statelor baltice. Specialiștii avertizează că aceste acțiuni pot fi considerate forme de agresiune hibridă împotriva NATO.

Cristian Mungiu, acuzat de hărțuire cu drone (sursa: Facebook/Festival de Cannes)
Eveniment

Cristian Mungiu, ținta unor acuzații halucinante: o femeie îl acuză de hărțuire cu drone

Regizorul român Cristian Mungiu, recompensat recent cu un nou Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, este implicat de aproape trei ani și jumătate în procese deschise de o femeie din București care îl acuză că ar fi filmat-o cu drone. Cristian Mungiu, acuzat de hărțuire cu drone Reclamanta susține în instanță că cineastul ar fi filmat-o cu drone, fără acordul său, în diverse locuri publice, inclusiv într-un cabinet stomatologic, și că ar fi implicat-o forțat într-un proiect cinematografic încă din 2018. Citește și: Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice Deși unul dintre procese s-a încheiat definitiv în favoarea regizorului, femeia a deschis o nouă acțiune aflată în prezent pe rolul Tribunalului Constanța și a formulat reclamații similare către mai multe instituții și companii media. Documentele depuse la dosar arată că aceasta a fost evaluată psihiatric în trecut, un medic consemnând diagnosticul de „tulburare delirantă persistentă”, aspect invocat în cadrul litigiilor aflate pe rol. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dronele rusești sperie turiștii din Deltă (sursa: Pexels/Nicu Ene)
Eveniment

Dronele rusești sperie turiștii din Delta Dunării: pensiuni goale, rezervări anulate, afaceri în declin

Delta Dunării, una dintre cele mai importante destinații turistice ale României, resimte tot mai puternic efectele războiului din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești din apropierea graniței și al alertelor repetate de drone. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a declarat recent că mesajele RO-Alert și apropierea conflictului au afectat grav turismul și industria HORECA, speriind turiștii români și străini. În unele zone din nordul Deltei, operatorii din turism au raportat scăderi dramatice ale numărului de vizitatori, iar pensiunile de pe brațul Chilia au pierdut peste jumătate dintre clienți. În timp ce autoritățile insistă că România este în siguranță sub umbrela NATO, hotelierii și antreprenorii locali spun că imaginea Deltei Dunării s-a schimbat profund în ultimii doi ani. Delta Dunării, între paradis turistic și vecinătatea războiului Poziția geografică a Deltei Dunării a devenit, după februarie 2022, una dintre cele mai sensibile din România. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Localități precum Chilia Veche, Plauru sau Periprava se află la doar câteva sute de metri de porturile ucrainene Izmail, Reni și Chilia Nouă, vizate frecvent de atacuri rusești asupra infrastructurii de transport de pe Dunăre. Ministerul Apărării Naționale a confirmat în repetate rânduri atacurile asupra porturilor ucrainene din apropierea graniței românești: În acest context, județul Tulcea a devenit principalul teritoriu românesc afectat indirect de conflict. Potrivit datelor oficiale, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis peste 70 de alerte RO-Alert pentru zona de frontieră de la începutul războiului, iar 11 incidente legate de fragmente de drone căzute pe teritoriul României au fost înregistrate exclusiv în județul Tulcea. Pentru turiști, aceste evenimente au schimbat radical imaginea unei destinații promovate până recent prin liniște, natură și izolare. Prăbușirea numărului de turiști și dispariția rezervărilor timpurii Primele efecte economice au fost resimțite rapid de operatorii din turism. Potrivit unui studiu privind impactul ostilităților din Ucraina asupra turismului din Delta Dunării, numărul turiștilor s-a prăbușit cu peste 40% în perioadele cele mai tensionate ale conflictului. Scăderea nu a fost uniformă. Cele mai afectate au fost localitățile aflate în apropierea directă a graniței cu Ucraina și a brațului Chilia, unde exploziile și mesajele de alertă au devenit aproape rutină. Președintele Asociației Patronatului din Turism Delta Dunării (APTDD), Daniel Ilușcă, declara în 2024 că pensiunile de pe brațul Chilia au înregistrat o scădere de aproximativ 65% a numărului de turiști. „Mai mult au fost afectaţi operatorii de pe braţul Chilia, 65%, iar mai puţin afectaţi au fost cei din zona cu acces auto, Mahmudia, Murighiol, Dunavăţ, Sarichioi, Jurilovca”, explica acesta pentru Agerpres. Pe lângă scăderea numărului de vizitatori, s-a schimbat și comportamentul turiștilor. Sistemul de rezervări timpurii, esențial pentru planificarea sezonului, aproape a dispărut. Mulți turiști preferă acum să decidă de la o săptămână la alta dacă merg sau nu în Deltă, în funcție de intensitatea alertelor și de știrile despre atacurile din apropierea graniței. Turiștii străini au dispărut aproape complet din unele zone Dacă turismul intern a reușit parțial să se adapteze noii realități, segmentul turiștilor străini a fost afectat mult mai sever. Operatorii din turism spun că numeroase rezervări au fost anulate după ce ambasadele unor state occidentale au emis avertismente privind proximitatea conflictului din Ucraina. În unele zone ale Deltei, numărul vizitatorilor străini s-a redus la mai puțin de jumătate față de perioada anterioară războiului. Problema nu este doar percepția asupra riscului real, ci și efectul psihologic al alertelor repetate. Pentru un turist străin, mesajele RO-Alert primite noaptea pe telefon, însoțite de sunete puternice și avertismente privind posibile căderi de obiecte din spațiul aerian, sunt suficiente pentru a anula ideea unei vacanțe liniștite. Controversa mesajelor RO-Alert Una dintre cele mai sensibile teme în relația dintre autorități și operatorii din turism este modul în care sunt transmise alertele RO-Alert. Hotelierii și organizațiile din turism susțin că mesajele trimise la nivelul întregului județ Tulcea au creat panică inclusiv în zone aflate la 80-100 de kilometri de graniță. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a vorbit public despre impactul acestor alerte asupra industriei HORECA și turismului local. „Situaţia aceasta afectează turismul şi industria HORECA. Este cea mai gravă, dar înţeleg şi turiştii. Nici noi nu ne-am duce, probabil, undeva pe lângă Fâşia Gaza”, a declarat edilul în cadrul unui eveniment organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea. Acesta a cerut autorităților centrale ca alertele să fie emise „într-un mod mai prietenos”, strict pentru zonele aflate efectiv în pericol. Solicitări similare au venit și din partea Organizaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Municipiul Tulcea. La începutul anului 2026, OMD Tulcea a transmis o scrisoare oficială către Prefectura Tulcea, cerând inițierea unui dialog privind impactul alertelor asupra turismului. Managerul OMD Tulcea, Alexandru Filip, a declarat că mesajele actuale afectează grav afacerile locale și provoacă plecarea turiștilor chiar în timpul sejurului. În urma criticilor, autoritățile au început să delimiteze geografic mai strict zonele vizate de alerte, concentrând notificările în special asupra nordului județului Tulcea. Un paradox economic: războiul afectează turismul, dar accelerează infrastructura În ciuda dificultăților economice, conflictul a produs și efecte indirecte considerate pozitive de unele autorități locale. Primarul Ștefan Ilie susține că intensificarea traficului comercial către Ucraina a accelerat investițiile în infrastructură și modernizarea unor drumuri care înainte erau slab circulate. Traficul greu și formarea unor noi rute comerciale au generat presiune pentru dezvoltarea infrastructurii regionale și pentru atragerea unor investiții logistice și industriale. „Traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltare economică. Se creează oportunităţi pentru parcuri industriale, pentru zone de desfacere”, afirma edilul. În opinia sa, statul român ar trebui să acorde facilități speciale județelor aflate în apropierea conflictului, pentru a compensa pierderile economice și pentru a stimula investițiile locale.

Ucraina, atac masiv asupra Moscovei (sursa: Telegram/Andrey Vorobyov)
Internațional

Ucraina atacă masiv cu drone regiunea Moscovei: cel puțin trei morți și mai multe clădiri avariate

Regiunea Moscovei a fost vizată în noaptea de 16 spre 17 mai de un atac de amploare al Ucrainei, cu drone, soldat cu cel puțin trei morți și mai mulți răniți, potrivit autorităților ruse. Mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate, iar explozii au fost raportate atât în apropierea capitalei ruse, cât și în Crimeea ocupată. Autoritățile de la Moscova susțin că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat zeci de drone pe parcursul nopții. Autoritățile ruse: peste 70 de drone au fost doborâte Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că atacul a început în seara zilei de 16 mai și a continuat în primele ore ale dimineții următoare. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Potrivit acestuia, sistemele de apărare aeriană au fost mobilizate pentru interceptarea dronelor care se îndreptau spre capitală și regiunile din jur. În jurul orei 3:30 dimineața, ora locală, autoritățile ruse afirmau că cel puțin 73 de drone fuseseră deja doborâte, în timp ce operațiunile de interceptare continuau. Pe rețelele sociale au apărut numeroase imagini video care par să surprindă explozii luminoase pe cer și incendii în mai multe zone din regiunea Moscovei. Explozii raportate în mai multe localități din apropierea Moscovei Potrivit relatărilor locale, explozii au fost auzite în localitățile Himki, Klin și Zelenograd, situate în regiunea Moscovei. De asemenea, activitate intensă a fost raportată în apropierea aeroportului internațional Șeremetievo. Mai multe deflagrații ar fi avut loc și în centrul Moscovei, conform imaginilor și informațiilor distribuite online în timpul nopții. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a confirmat ulterior că trei persoane și-au pierdut viața în urma atacului: două în satul Pogorelki și una în Himki. Oficialul rus a precizat că mai multe persoane au fost rănite după ce dronele au lovit blocuri și case din diferite districte ale regiunii. Clădiri rezidențiale avariate în urma atacului Autoritățile locale au raportat pagube materiale în mai multe zone rezidențiale. Dronele ar fi lovit atât blocuri de locuințe, cât și case particulare. Până în prezent, autoritățile ruse nu au oferit un bilanț complet al pagubelor și nici informații suplimentare despre amploarea distrugerilor provocate de atac. Explozii și în Crimeea ocupată În paralel cu atacul asupra regiunii Moscovei, explozii au fost raportate și în Crimeea ocupată de Rusia. Deocamdată, nu există informații oficiale privind eventuale victime sau pagube produse în peninsula anexată de Moscova în 2014. Rusia impune restricții privind relatările despre atacurile Atacul are loc la doar câteva zile după ce autoritățile ruse au introdus noi restricții privind publicarea informațiilor despre consecințele atacurilor cu drone. Conform noilor reguli, publicarea de fotografii, înregistrări video sau detalii despre atacuri fără autorizare oficială este interzisă. Persoanele care încalcă aceste prevederi riscă amenzi între 3.000 și 5.000 de ruble (38–64 dolari), în timp ce funcționarii pot primi sancțiuni de până la 50.000 de ruble (în jur de 640 de dolari). Pentru persoanele juridice, amenzile pot ajunge până la 200.000 de ruble (echivalentul a 2,500 de doalari). Autoritățile ruse susțin că măsurile sunt necesare pentru protejarea securității naționale și pentru limitarea răspândirii informațiilor considerate sensibile în contextul conflictului.

Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Foto: Captură video
Eveniment

Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești

Un sat de pescari bretoni, Quiberon, îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești, relatează The Telegraph. Pescarii trimit în Ucraina plasele uzate - a căror distrugere i-ar costa - pe care locuitorii din Kherson le întind deasupra drumurilor. Dronele observă prea târziu plasele de care se lovesc și nu mai prezintă un pericol pentru trecători. Citește și: Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al lui Ponta Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești „În ultimele săptămâni, două transporturi de plase cu o lungime totală de aproximativ 125 de mile (200 km) au plecat din Bretania către Ucraina, urmând să fie folosite pentru a proteja soldații și civilii de-a lungul liniei frontului. Rusia folosește drone mici de tip «first-person» pe care le echipează cu explozibili, dirijându-le prin telecomandă pe distanțe de până la 15 mile până la țintele lor. Atât soldații ucraineni, cât și civilii au fost vizați de piloții de drone ruși. Ucrainenii folosesc plasele pentru a crea tuneluri în care elicele dronelor se încurcă și nu reușesc să-și atingă țintele. Primele au fost trimise în octombrie anul trecut, iar acum porturile din toată Bretania oferă plasele lor uzate către Kiev. În total, aproximativ 932 de mile de plasă au ajuns în Ucraina. Alți aproximativ 40 de saci sunt gata de expediere în port”, scrie The Telegraph.  Ca semn de mulțumire, un generos donator francez local a primit cadou o dronă de luptă rusă prinsă într-o plasă de pescuit: fiecare transport, un camion, costă 5.000 de euro.  Franța nu este singura țară care donează plase. Alături de Danemarca și Suedia, guvernul scoțian a anunțat în februarie că va trimite peste 280 de tone de plase uzate provenite din fermele de somon. 

Ucraina, companii private în apărarea antiaeriană (sursa: mod.gov.ua)
Internațional

Ucraina își regândește apărarea: drone rusești doborâte cu ajutorul companiilor private

Ucraina accelerează dezvoltarea capacităților de apărare antiaeriană prin implicarea directă a companiilor private. Prima unitate formată în cadrul acestui program a intrat deja în misiuni de luptă, potrivit anunțului făcut de ministrul apărării, Mihailo Fedorov. Alte 13 companii sunt în proces de formare a unor unități similare, într-un efort de extindere rapidă a sistemului de apărare împotriva atacurilor aeriene ruse. Drone rusești Shahed și Zala, doborâte în regiunea Harkov Potrivit oficialului ucrainean, noile unități au început deja să producă rezultate pe teren. În regiunea Harkov, mai multe drone rusești au fost interceptate, inclusiv modele Shahed și Zala. Anunțul a fost făcut prin intermediul platformei Telegram, unde ministrul a subliniat eficiența noilor structuri. Companiile private, integrate în sistemul de apărare Programul a fost lansat anul trecut, când autoritățile ucrainene au permis companiilor din sectoare strategice — energie, transport și comunicații — să achiziționeze și să utilizeze echipamente de apărare antiaeriană. Scopul este creșterea capacității de reacție în fața atacurilor aeriene frecvente ale Rusiei, fără a suprasolicita unitățile militare aflate pe linia frontului. Unități în diferite stadii: de la instruire la luptă Potrivit lui Mihailo Fedorov, unitățile implicate în program se află în diverse etape. Unele participă deja la misiuni de luptă, altele sunt încă în faza de instruire. Autoritățile nu au făcut publice numele companiilor implicate. O soluție „sistemică” pentru extinderea apărării antiaeriene Ministrul ucrainean a descris inițiativa drept o soluție strategică: „Aceasta este o soluție la nivel sistemic ce permite expansiunea rapidă a capacităților de apărare antiaeriană fără a plasa o povară suplimentară asupra unităților de pe linia frontului.” Modelul propus ar putea deveni un precedent pentru integrarea sectorului privat în arhitectura de securitate națională. Atacuri masive cu drone: sute lansate zilnic Rusia continuă să folosească intens drone de luptă pentru a viza infrastructura energetică și industrială a Ucrainei. Potrivit datelor furnizate de armata ucraineană: 164 de drone au fost lansate într-o singură noapte (duminică) 150 dintre acestea au fost interceptate de apărarea antiaeriană Majoritatea atacurilor sunt realizate cu drone de tip Shahed, utilizate frecvent în raiduri asupra orașelor și infrastructurii critice.

Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Foto: X
Internațional

Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina

Președintele Ucrainei, Vladimir Zlensky, îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, Armin Papperger, după ce acesta a ironizat Ucraina și a susținut că casnicele ucrainence produsc acasă drone cu printere 3D. „Acestea sunt gospodine ucrainene. Au imprimante 3D în bucătărie și produc piese pentru drone. Aceasta nu este inovație”, a spus Papperger, acum câteva zile, pentru The Atlantic. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Declarația sa a fost interpretată ca fiind menită să minimizeze ecosistemul descentralizat de producție a dronelor din Ucraina.  Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Când Papperger a comparat marii producători ucraineni de drone cu „gospodinele” care lucrează cu imprimante 3D în bucătăriile lor, el a sugerat că producția lor este mai degrabă un hobby sau o bricolaj improvizat decât o inovație industrială serioasă. El a respins acest model ca fiind nefiind o inovație și a sugerat că progresul real vine de la companii mari, tradiționale, de apărare, precum Rheinmetall, mai degrabă decât de la producția la scară mică, la nivel local. Însă, după o largă dezbatere furioasă în Ucraina, Zelensky i-a dat replica. „Dacă fiecare gospodină ucraineană poate produce drone, atunci oricare dintre ele ar putea deveni CEO al Rheinmetall”, a spus președintele Ucrainei.  Rheinmetall și-a cerut scuze după declarația lui Papperger. „Avem cel mai mare respect pentru eforturile imense ale poporului ucrainean de a se apăra împotriva atacului rusesc (...) Fiecare femeie și fiecare bărbat din Ucraina aduce o contribuție incomensurabilă. Este meritul special al Ucrainei faptul că luptă extrem de eficient chiar și cu resurse limitate. Forța inovatoare și spiritul de luptă al poporului ucrainean sunt o inspirație pentru noi. Suntem recunoscători că putem sprijini Ucraina cu resursele de care dispunem”, a scris Rheinmetall pe X.  Armin Papperger are 63 de ani, lucrează din 1990 la Rheinmetall, iar din 2013 conduce compania. Vânzările grupului Rheinmetall au crescut de la aproximativ 5-6 miliarde de euro anual la începutul anilor 2010 la aproximativ 9,9 miliarde de euro în 2025, compania îndreptându-se spre peste 14 miliarde de euro în 2026, ceea ce implică o aproape dublare (sau mai mult) a vânzărilor într-o perioadă foarte scurtă. Profitul operațional de bază a crescut la aproximativ 1,8 miliarde de euro în 2025, cu o marjă operațională de aproximativ 18-19%, iar compania vizează o marjă de 20% din vânzările de 40-50 de miliarde de euro până în 2030. Papperger a împins Rheinmetall dincolo de baza sa tradițională de tancuri și artilerie, către drone, război electronic, apărare aeriană și componente spațiale, poziționând-o ca un „ghișeu unic” pentru nevoile de apărare europene.  

Atac ucrainean, portul rusesc Ust-Luga avariat (sursa: svoboda.org)
Internațional

Ucrainenii au produs distrugeri masive la importantul port rusesc Ust-Luga

Portul Ust-Luga, situat în Golful Finlandei, a fost afectat de un atac masiv cu drone lansat de Ucraina în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit autorităților ruse. Incendiu la terminalul portuar după atac Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a confirmat existența pagubelor, precizând că nu au fost înregistrate victime. Citește și: Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” cerută de procurori "Există pagube în portul Ust-Luga. Nicio victimă", a scris guvernatorul pe Telegram. În urma atacului, un incendiu a izbucnit la terminalul portuar din Ust-Luga, intervenția fiind în desfășurare. Ulterior, Drozdenko a revenit cu informații suplimentare, anunțând că flăcările sunt stinse de echipele de pompieri. Apărarea rusă: zeci de drone doborâte Autoritățile ruse susțin că sistemele de apărare aeriană au reușit să limiteze impactul atacului. Potrivit guvernatorului, forțele ruse au doborât 36 de drone deasupra regiunii Leningrad în cursul nopții. În paralel, Ministerul Apărării al Rusiei a raportat interceptarea unui număr total de 203 drone inamice la nivel național. Al doilea atac asupra portului Ust-Luga în această săptămână Acesta este al doilea atac ucrainean asupra portului Ust-Luga în decurs de câteva zile, ceea ce sugerează o intensificare a operațiunilor asupra infrastructurii strategice din Rusia. Portul reprezintă un punct logistic important pentru exporturi și transport maritim, fiind considerat o țintă de interes în contextul conflictului.

Atac iranian asupra aeroportului din Kuweit (sursa: kuwaitairport.gov.kw)
Internațional

Aeroportul internațional din Kuweit, afectat puternic de drone iraniene, sistemul radar - avariat

Kuweit a fost vizat de un atac cu drone iraniene asupra principalului său aeroport internațional, incident care a provocat pagube semnificative, au anunțat autoritățile sâmbătă. Potrivit informațiilor oficiale, nu au fost înregistrate victime, însă infrastructura aeroportuară a fost afectată. Sistemul radar, grav avariat în urma atacului Conform declarațiilor purtătorului de cuvânt pentru aviația civilă, citate de agenția oficială de presă, sistemul radar al aeroportului a suferit avarii serioase în urma atacului. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România Deși impactul asupra siguranței pasagerilor a fost limitat, deteriorarea echipamentelor esențiale ridică semne de întrebare privind securitatea infrastructurii aeriene din regiune. Explozie în apropierea Aeroportul Internațional din Erbil În aceeași zi, o explozie a fost auzită în apropierea aeroportului internațional din Erbil, capitala regiunii autonome Kurdistan din nordul Irakului. Un martor a relatat că o coloană de fum era vizibilă deasupra zonei, sugerând un nou incident de securitate în apropierea unei infrastructuri strategice. Trupele coaliției internaționale, ținte frecvente ale atacurilor Zona din jurul aeroportului din Erbil găzduiește consilieri americani ai coaliției internaționale anti-jihadiste, ceea ce o transformă într-o țintă frecventă pentru grupările armate pro-iraniene. Aceste atacuri sunt adesea realizate cu drone explozive, însă, în majoritatea cazurilor, acestea sunt interceptate și neutralizate de sistemele de apărare antiaeriană.

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Foto: Captură video
Internațional

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus: fix 878$, potrivit unui interviu dat de Robert “Madyar” Brovdi publicației The Economist. Brovdi este comandantul sistemelor de drone ale Ucrainei. Înainte de agresiunea rusă era om de afaceri în sectorul agricol.  Citește și: Cea mai halucinantă solicitare către DeFapt.ro vine de la legendarul sinecurist PSD Hazem Kansou Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus În declarațiile pentru The Economist, el a susținut că pierderile provocate armatei rusești de cea ucraineană sunt mai mari decât capacitatea Kremlinului de a înlocui soldații pierduți pe front. Potrivit lui Brovdi, dronele rusești au ucis sau incapacitat cu 8.776 mai mulți soldați ruși decât a putut Rusia să înlocuiască. El afirmă că Rusia pierde 400 de militari la un ucrainean Brovdi a calculat că toate cheltuielile pentru uciderea unui soldat rus - inclusiv echipamente, drone și muniție - sunt de 878 dolari americani.  Comandantul sistemelor de drone a explicat cum este organizat sistemul ucrainean: un ecosistem de 15 capacități interconectate, de la bruiaj la supraveghere și de la minare la producția de explozivi. The Economist scrie că generalii NATO trebuie încă să mai asimileze cum funcționează acest concept. Potrivit comandantului, generalii occidentali greșesc încercând să găsească „cea mai bună dronă”, în timp ce succesul depinde de întregul aparat de sprijin din spatele unui singur operator. Acest model permite atacuri împotriva infanteriei chiar și în condiții de lipsă de artilerie, creând o zonă de atac continuă la o adâncime de 3-5 km în spatele liniei frontului. Buncărul de comandă al sistemelor de drone are peste 100 de ecrane. Fiecare misiune este înregistrată și analizată de programe de „business intelligence”.  Potrivit lui Brovdi, doar 1% din operatorii ucraineni de drone și-au pierdut viața în conflictul cu Rusia.  În ciuda eficacității ridicate, Brovdi recunoaște că războiul a devenit o cursă tehnologică pentru supraviețuire, fără un final rapid în față. Protocoalele stricte de siguranță mențin pierderile operatorilor de drone la aproximativ 1%, ceea ce este esențial pentru conservarea personalului experimentat. Întregul proces de „mulgere” a inamicului are ca scop epuizarea critică a resurselor armatei ruse. Cu toate acestea, comandantul nu își face iluzii și se pregătește pentru o confruntare prelungită în care victoria va fi de partea ecosistemului industrial și software mai rezistent.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră