duminică 30 august
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10101 articole
Eveniment

Cei doi centimetri cu care crescuse apa Dunării au dispărut deja, anunță CNE Cernavodă

Nivelul Dunării a scăzut, în ultima zi, cu doi centimetri, aşa încât în următoarele cinci-şase zile reactorul 2 al Centralei de la Cernavodă ar putea fi oprit dacă nu se iau în considerare „operaţiunile care se desfăşoară joi cu instalarea barjelor”, afirmă directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, citat de news.ro. Citește și: Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist Acesta spune că operaţiunile de până acum, respectiv dragarea şi derocarea stâncii, „au oferit” Unităţii 2 încă trei-patru zile de funcţionare, iar prin scufundarea barjelor s-ar putea „câştiga alte două-trei zile”. „Chiar dacă oprim reactorul, avem şansa să-l repornim şi să funcţionăm pe termen lung dacă prognoza va fi pozitivă” „La Cernavodă, Unitatea 1 este oprită, după cum se cunoaşte, din cauza nivelului scăzut în Dunăre, iar reactorul 2 de la Cernavodă funcţionează în condiţii normale, cu debit scăzut şi nivel scăzut în aspiraţia pompelor, dar suntem în situaţie de funcţionare normală, fără probleme. Nivelul Dunării a scăzut, de ieri până astăzi, cu 2 centimetri. Ca atare, ne reluăm prognoza de scădere continuă şi noi considerăm că în următoarele 5-6 zile vom opri reactorul 2 de la Cernavodă, dacă nu luăm în considerare operaţiunile care se desfăşoară astăzi cu instalarea barjelor”, a declarat, joi, la Digi 24, directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan. Potrivit acestuia, dragarea şi derocarea stâncii au prelungit funcţionarea Unităţii 2 cu trei-patru zile.„Operaţiunile de la Bala au avut un rezultat pozitiv asupra noastră, trebuie să recunoaştem că am fost plăcut surprinşi de faptul că au fost două operaţiuni, una de dragare şi una de derocare a stâncii. Aceste operaţiuni ne-au adus cam trei-patru zile de funcţionare suplimentară a reactorului de la Unitatea 2. Această a treia operaţiune cu barjele pe Dunăre, care se desfăşoară astăzi (n. red. - joi), planificarea noastră este să ne mai aducă încă două-trei zile de funcţionare. În lipsa acestei operaţiuni de instalare a barjelor, după cum am spus, în cinci-şase zile oprim reactorul de la Cernavodă. Dacă barjele instalate aduc surplus de apă, acest termen se prelungeşte. În loc de cinci-şase zile, vom vorbi de nouă-zece zile de funcţionare de azi înainte”, a explicat Urjan. Directorul CNE Cernavodă a explicat că efectele intervenţiilor de la Bala nu sunt „imediate”, în condiţiile în care Centrala este la aproximativ 60 de kilometri distanţă şi sunt necesare 24 de ore pentru ca apa să ajungă la Cernavodă, ceea ce înseamnă că doar în următoarele patru zile scufundarea barjelor mai poate influenţa situaţia Reactorului nr. 2. „Cele 5-6 zile sunt date de mersul firesc al naturii, scăderea Dunării datorită secetei. Operaţiunile de la Bala ne ajută cu o întârziere de 24 de ore, datorită vitezei apei Dunării. Suntem la 60 de kilometri de Bala. Deci, dacă operaţia este astăzi, efectul e mâine. Dacă operaţia e mâine, efectul e poimâine. Am putea spune că mai avem patru zile la dispoziţie în care putem să beneficiem de efectele instalării barjelor”, a explicat directorul centralei. Potrivit acestuia, situaţia este analizată zilnic la nivel de ministere, Ministerul Energiei, Transporturilor, Apărării şi se discută „foarte serios”, iar planul de joi este obţinerea unei reuşite în instalarea acestor barje. În legătură cu prognozele de ploi din amonte, în Germania şi Austria, care ar putea aduce îmbunătăţiri în privinţa creşterii nivelului Dunării, Urjan a precizat că efectele acestor precipitaţii ar ajunge la Cernavodă mult mai târziu. „Vorbim de doi-trei kilometri pe oră, deci, dacă sunt sute de kilometri, durează săptămâni până ajunge la noi efectul. Oricum, dacă prognoza se îmbunătăţeşte şi avem o prognoză pozitivă, este bine. Chiar dacă oprim reactorul, avem şansa să-l repornim şi să funcţionăm pe termen lung dacă prognoza va fi pozitivă. Planurile pe care le avem în acest moment conţin aceste trei operaţiuni: dragarea, derocarea stâncii şi instalarea barjelor la Bala. Alte măsuri nu sunt luate în considerare în momentul de faţă”, a mai spus Urjan.Directorul a explicat că o eventuală oprire a Unităţii 2 nu ar crea dificultăţi deosebite în ceea ce priveşte repornirea reactorului, dacă nivelul şi debitul Dunării revin la valorile necesare funcţionării. „În cazul în care avem debit suficient, conform procedurilor noastre de funcţionare şi exploatare, repornirea unei unităţi nucleare nu este o problemă pentru noi. Deci, în 24-48 de ore, să zicem, suntem din nou sincronizaţi în sistem”, a mai spus Romeo Urjan.

Cei doi centimetri cu care crescuse apa Dunării au dispărut deja, anunță CNE Cernavodă
Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net
Eveniment

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net

Noua Lege a salarizării schimbă modul în care vor fi construite veniturile angajaților statului. Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026, calculul pornește de la o valoare de referință, continuă cu coeficientul funcției, gradul profesional și vechimea, iar la salariul de bază astfel rezultat se pot adăuga sporuri, indemnizații și alte drepturi. Abia după reținerea taxelor se ajunge la suma virată pe card. Prima etapă: identificarea funcției și a coeficientului Fiecare funcție din sectorul public este așezată într-o grilă și primește un coeficient de salarizare. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Acesta arată poziția postului în ierarhia bugetară și reflectă responsabilitatea, complexitatea muncii, nivelul de pregătire, impactul deciziilor și condițiile în care se desfășoară activitatea. Proiectul introduce 12 grade salariale, iar coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8. Gradul salarial nu trebuie confundat cu gradul profesional: primul arată poziția funcției în ierarhia generală, în timp ce al doilea indică nivelul de evoluție al angajatului în cariera sa. În anexele legii, un post poate apărea diferențiat, de exemplu, pentru debutant, asistent, principal, specialist sau grad profesional superior. Fiecărei asemenea încadrări îi corespunde un coeficient distinct. Valoarea de referință este „unitatea de măsură” Pentru anul 2027, proiectul indică o valoare de referință de 4.100 de lei. Aceasta nu reprezintă salariul primit pe card și nici salariul automat acordat fiecărui bugetar. Este o valoare brută, utilizată pentru calcularea salariului de bază. Formula inițială este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut la gradația 0 De exemplu, un coeficient de 1,50 conduce la un salariu de bază de 6.150 de lei brut, iar un coeficient de 2,00 produce un salariu de bază de 8.200 de lei brut. Sumele rezultate se rotunjesc din leu în leu în favoarea angajatului. Dacă salariul calculat pentru o normă întreagă ar fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată, angajatul trebuie remunerat cel puțin la nivelul salariului minim legal. Gradul profesional este deja reflectat în coeficient Gradul profesional nu se adaugă, de regulă, ca un procent separat peste salariu. El influențează coeficientul înscris în grilă. Un debutant și un angajat cu grad profesional superior, chiar dacă ocupă funcții din aceeași familie ocupațională, pot avea coeficienți diferiți. Prin urmare, avansarea în grad profesional poate însemna trecerea la o altă poziție din anexă și la un coeficient mai mare. Salariul nu se stabilește doar după denumirea generală a postului. Contează funcția concretă, nivelul studiilor, gradul sau treapta profesională și, în unele domenii, vechimea în specialitate cerută pentru ocuparea postului. Vechimea majorează succesiv salariul de bază Pentru majoritatea funcțiilor de execuție, coeficienții din anexe sunt prevăzuți pentru gradația 0, adică pentru o vechime de până la trei ani. Ulterior se aplică majorări succesive, în funcție de vechimea totală în muncă: între 3 și 5 ani: 7,5%; între 5 și 10 ani: încă 5%; între 10 și 15 ani: încă 5%; între 15 și 20 de ani: încă 2,5%; peste 20 de ani: încă 2,5%. Procentele se aplică succesiv, nu se adună pur și simplu și nu se calculează toate la salariul inițial. La fiecare trecere într-o gradație, procentul se aplică salariului de bază existent în acel moment. Pentru funcțiile de conducere, gradația maximă de vechime este inclusă deja în salariul de bază. Sporurile se adaugă după stabilirea salariului de bază După ce sunt aplicate coeficientul și gradația de vechime, rezultă salariul de bază brut. Peste acesta pot fi acordate sporurile și celelalte componente prevăzute pentru funcția respectivă. Proiectul păstrează sporuri pentru condiții de muncă, activități speciale, ore suplimentare, muncă în zile de repaus sau sărbători, handicap și implicarea în proiecte finanțate din fonduri europene. Nu fiecare angajat va primi însă toate aceste drepturi. Ele depind de locul de muncă, activitatea efectiv desfășurată și condițiile stabilite în lege și în anexele familiei ocupaționale. La nivelul fiecărui ordonator principal de credite, suma sporurilor și a altor drepturi care intră sub plafon nu va putea depăși, în general, o medie de 20% din totalul salariilor de bază. Aceasta nu înseamnă neapărat că fiecare salariat va avea sporuri de maximum 20%. Unii pot primi un procent mai mare, iar alții unul mai mic sau deloc, cu respectarea mediei instituției și a excepțiilor prevăzute de lege. Ce poate intra în salariul lunar brut Proiectul face diferența între salariul de bază și salariul lunar. Salariul lunar poate cuprinde: salariul de bază + sporuri + indemnizații + prime + premii + alte drepturi salariale Pot apărea, după caz, plata orelor suplimentare, indemnizația de hrană, sporul pentru proiecte europene, plata pentru anumite condiții de muncă ori alte componente prevăzute expres pentru domeniul respectiv. Unele drepturi nu sunt permanente. Orele suplimentare depind de munca efectiv prestată, premiile de performanță depind de evaluare și de fondurile disponibile, iar anumite indemnizații sunt acordate numai în lunile în care sunt îndeplinite condițiile legale. Din acest motiv, doi angajați cu același salariu de bază pot primi sume diferite pe card. Un exemplu orientativ de calcul Să presupunem că un angajat are un coeficient de 2,00 și o vechime cuprinsă între 10 și 15 ani. Salariul de bază la gradația 0 este: 4.100 × 2,00 = 8.200 de lei brut Apoi se aplică succesiv majorările de vechime: gradația 1: 8.200 + 7,5% = 8.815 lei; gradația 2: 8.815 + 5% = aproximativ 9.256 lei; gradația 3: 9.256 + 5% = aproximativ 9.719 lei. Dacă angajatul beneficiază, ipotetic, și de un spor de 10% calculat la salariul de bază, acesta ar fi de aproximativ 972 de lei. Salariul lunar brut ar ajunge astfel la aproximativ 10.691 de lei. Sporul concret, baza sa de calcul și celelalte drepturi depind de funcția ocupată și de prevederile aplicabile fiecărei familii ocupaționale. Cum se ajunge de la brut la net Din salariul lunar brut sunt reținute contribuțiile și impozitul prevăzute de Codul fiscal: CAS pentru pensie: 25%; CASS pentru sănătate: 10%; impozit pe venit: 10%, aplicat bazei rămase după scăderea contribuțiilor și, după caz, a deducerilor. În exemplul de mai sus, pentru un brut de aproximativ 10.691 de lei și fără deduceri sau facilități fiscale, suma netă ar fi de aproximativ 6.250 de lei. Calculul final poate varia în funcție de deducerea personală, persoanele aflate în întreținere, eventualele scutiri și regimul fiscal al anumitor componente salariale. Prin urmare, coeficientul din grilă nu poate fi confundat cu salariul net. El stabilește doar punctul de plecare al calculului. Salariul actual poate fi protejat prin diferența tranzitorie Dacă venitul calculat potrivit noii legi este mai mic decât cel aflat în plată înaintea aplicării sale, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta are rolul de a evita o diminuare imediată a venitului lunar pentru angajații existenți. Diferența nu modifică însă coeficientul și nu devine parte permanentă a salariului de bază. Ea este un drept individual separat, destinat perioadei de tranziție către noua grilă, și se poate reduce pe măsură ce salariul calculat după noile reguli crește. Formula completă, pe înțelesul tuturor În forma cea mai simplă, traseul de la grilă la card va fi: valoarea de referință × coeficientul funcției → aplicarea gradației de vechime → salariul de bază brut → adăugarea sporurilor și a celorlalte drepturi → salariul lunar brut → scăderea CAS, CASS și a impozitului → salariul net Pentru fiecare bugetar, calculul concret va depinde de anexa în care este încadrată funcția, gradul profesional, vechimea, sporurile aplicabile și situația fiscală individuală. Din acest motiv, simpla identificare a unui coeficient în grilă nu arată, singură, câți bani vor intra efectiv pe card.

Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor
Eveniment

Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor

Pensionarea nu înseamnă obligatoriu retragerea completă din activitate. În 2026, numeroși pensionari pot continua să lucreze, să desfășoare activități independente sau să obțină venituri din drepturi de autor, fără să piardă pensia. Regulile nu sunt însă identice pentru toate categoriile. Pensia pentru limită de vârstă poate fi cumulată, în principiu, cu orice venit, în timp ce beneficiarii pensiei anticipate și unii titulari ai pensiei de urmaș trebuie să respecte anumite restricții. Regula generală: pensia poate fi cumulată cu venituri Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii permite pensionarilor să cumuleze pensia cu venituri obținute din activități pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Sunt incluse, de regulă, salariile, veniturile asimilate salariilor și alte activități supuse contribuției la pensie. Este permis și cumulul cu veniturile obținute în calitate de prestator casnic, indiferent de nivelul acestora, atunci când pentru activitatea respectivă se achită contribuția de asigurări sociale. Excepțiile importante îi vizează în special pe beneficiarii pensiei anticipate și pe soții supraviețuitori care primesc pensie de urmaș. Pensia pentru limită de vârstă poate fi cumulată cu salariul Pensionarii pentru limită de vârstă pot continua să lucreze în baza unui contract individual de muncă și pot primi atât pensia, cât și salariul integral. Nu există, în sistemul public de pensii, un plafon general al salariului peste care pensia să fie suspendată. Pensionarul poate fi angajat cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe perioadă determinată ori nedeterminată, în condițiile stabilite de angajator și de legislația muncii. Pentru salariu se rețin taxele obișnuite, inclusiv contribuția de asigurări sociale. Faptul că angajatul este deja pensionar nu îl scutește de CAS pentru venitul salarial. Perioada lucrată după pensionare poate fi adăugată ulterior la stagiul de cotizare. Pensionarul pentru limită de vârstă poate cere recalcularea pensiei, prin valorificarea contribuțiilor plătite după pensionare, o singură dată într-un an calendaristic. Atenție însă: stagiul realizat în perioada în care pensia este cumulată cu salariul nu este luat în calcul la acordarea punctelor de stabilitate. Pensia anticipată nu poate fi cumulată cu orice salariu Situația este diferită pentru persoanele care primesc pensie anticipată și care nu au ajuns încă la vârsta standard de pensionare. Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate cumula pensia cu veniturile obținute: în baza unui contract individual de muncă; în baza unui raport de serviciu, cum este cazul funcționarilor publici; din exercitarea unei funcții elective; dintr-o funcție în care persoana este numită în cadrul autorității executive, legislative sau judecătorești, pe durata mandatului; în calitate de membru cooperator ale cărui drepturi sunt asimilate celor ale salariaților. În aceste situații, plata pensiei anticipate se suspendă. Persoana trebuie să anunțe casa teritorială de pensii despre apariția situației de incompatibilitate, pentru a evita încasarea unor sume necuvenite, care vor fi ulterior recuperate. După împlinirea condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă, iar restricția privind cumulul cu salariul dispare. Pensia anticipată și activitățile independente Interdicția stabilită de lege pentru pensionarii anticipat privește categoriile de venit enumerate expres: contractele de muncă, raporturile de serviciu, funcțiile elective sau numite și anumite raporturi asimilate. În principiu, o persoană care primește pensie anticipată poate obține venituri din activități independente, de exemplu printr-un PFA, dacă activitatea nu ascunde, în realitate, o relație de muncă dependentă. Poate obține și venituri din chirii, investiții, dividende sau alte surse care nu sunt incluse printre incompatibilitățile prevăzute de legea pensiilor. Încadrarea exactă a venitului este însă importantă. Denumirea dată contractului nu este suficientă dacă modul concret de lucru are toate caracteristicile unei relații de muncă. Pensia de invaliditate poate fi cumulată indiferent de grad O schimbare importantă introdusă de noua lege a pensiilor este posibilitatea cumulării pensiei de invaliditate cu alte venituri, indiferent de gradul de invaliditate. Dacă sub vechea legislație (Legea nr. 263/2010), pensionarii cu gradul I sau II de invaliditate nu aveau voie să lucreze aproape deloc, capacitatea lor de muncă fiind considerată complet pierdută, Legea nr. 360/2023 a eliminat aceste bariere, permițând cumulul cu salariul sau alte venituri pentru toate cele trei grade (I, II și III). Prin urmare, atât pensionarii încadrați în gradul I, cât și cei din gradele II sau III pot desfășura activități și pot obține venituri, fără ca pensia să fie suspendată numai pentru faptul că lucrează. Totuși, pensionarul trebuie să respecte recomandările medicale și limitele privind capacitatea de muncă înscrise în decizia medicală. Desfășurarea unei activități poate fi analizată în cadrul revizuirii medicale periodice, mai ales dacă natura sau intensitatea muncii pare incompatibilă cu afecțiunile și capacitatea de muncă stabilită. Cu alte cuvinte, legea permite cumulul, dar aceasta nu înseamnă că orice activitate profesională este automat potrivită situației medicale a beneficiarului. Pensia de urmaș: reguli diferite pentru copii și soțul supraviețuitor Pentru copiii care primesc pensie de urmaș, dreptul este legat în principal de vârstă și de continuarea studiilor: până la 16 ani sau, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani. Obținerea unor venituri nu reprezintă, în sine, aceeași incompatibilitate care se aplică soțului supraviețuitor. Trebuie însă păstrate condițiile privind vârsta și continuarea studiilor. În cazul soțului supraviețuitor, pensia de urmaș nu poate fi cumulată cu venituri lunare care depășesc salariul minim brut pe țară garantat în plată. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut este de 4.325 de lei. Prin urmare, depășirea acestui nivel poate conduce la suspendarea plății pensiei de urmaș. Pentru perioada 1 ianuarie–30 iunie 2026, reperul a fost salariul minim brut de 4.050 de lei. Plafonul se raportează la veniturile lunare avute în vedere de lege, nu la pensia de urmaș primită. Activitățile independente pot fi continuate după pensionare Un pensionar poate desfășura activități independente ca persoană fizică autorizată, titular al unei întreprinderi individuale sau în cadrul unei profesii liberale, cu respectarea regulilor specifice activității. Pensionarii nu datorează CAS pentru veniturile din activități independente. Ei pot datora însă impozit pe venit și CASS, în funcție de categoria venitului, suma realizată și regulile fiscale aplicabile. Pentru activitățile independente, ANAF arată că pensionarul nu datorează contribuția de asigurări sociale de 25%, dar datorează, în principiu, CASS de 10% potrivit regulilor aplicabile venitului net realizat. Aceste obligații fiscale nu trebuie confundate cu dreptul la cumul. Faptul că pentru un venit se datorează impozit sau CASS nu înseamnă că pensia este suspendată. Veniturile din drepturi de autor Pensionarii pot obține venituri din contracte de drepturi de autor sau din alte drepturi de proprietate intelectuală. Aceste venituri pot fi cumulate cu pensia pentru limită de vârstă și cu pensia de invaliditate. În principiu, ele pot fi obținute și de beneficiarul unei pensii anticipate, deoarece nu sunt enumerate printre veniturile care determină automat suspendarea acesteia. Pensionarii nu datorează CAS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală. Pot apărea însă obligații privind impozitul pe venit și, în anumite situații, CASS, în funcție de valoarea veniturilor și de celelalte categorii de venit obținute. Contractul trebuie să aibă ca obiect real crearea sau valorificarea unei opere protejate. Un contract numit formal „drepturi de autor”, dar care ascunde o activitate desfășurată ca un salariat, poate fi reîncadrat fiscal sau juridic. Cumulul pensiei cu salariul la stat Regulile generale permit pensionarului pentru limită de vârstă să lucreze atât în mediul privat, cât și într-o instituție publică. Nu există în 2026 o interdicție generală, aplicabilă tuturor pensionarilor, de a cumula pensia contributivă pentru limită de vârstă cu un salariu plătit din fonduri publice. Totuși, trebuie făcută diferența între dreptul de a cumula veniturile și dreptul de a rămâne automat pe același post după pensionare. În cazul salariaților, contractul individual de muncă poate înceta de drept la îndeplinirea condițiilor legale de pensionare. Continuarea activității sau reangajarea presupune respectarea Codului muncii și a procedurilor aplicabile postului. În cazul funcționarilor publici, Codul administrativ conține reguli speciale privind încetarea raportului de serviciu la îndeplinirea condițiilor de pensionare. Faptul că pensia poate fi cumulată cu salariul nu înseamnă că raportul de serviciu anterior continuă automat. Jurisprudența a confirmat că încetarea raportului de serviciu și posibilitatea cumulării ulterioare sunt probleme juridice distincte. Unele funcții publice au incompatibilități proprii Pentru anumite funcții și profesii reglementate prin statute speciale pot exista condiții suplimentare privind vârsta, pensionarea, menținerea în funcție, reîncadrarea sau cumulul veniturilor. Astfel de reguli pot apărea pentru: funcționarii publici; magistrați și personalul din sistemul judiciar; militari, polițiști și personal cu statut special; persoane care ocupă funcții de demnitate publică; anumite funcții elective sau numite; beneficiarii unor pensii de serviciu ori militare. În cazul magistraților, de exemplu, funcția este supusă unui regim strict de incompatibilități cu alte funcții publice sau private, cu excepțiile prevăzute expres de lege. De aceea, o persoană care primește o pensie de serviciu sau ocupă o funcție cu statut special trebuie să verifice atât legea generală a pensiilor, cât și actul normativ care reglementează profesia sau funcția respectivă. Ce trebuie anunțat casei de pensii Pensionarul are obligația să comunice casei teritoriale de pensii schimbările care pot conduce la suspendarea sau încetarea plății pensiei. Obligația este deosebit de importantă pentru beneficiarii pensiei anticipate care încep o activitate salarială și pentru soții supraviețuitori care depășesc plafonul permis în cazul pensiei de urmaș. Dacă pensia continuă să fie plătită deși a apărut o incompatibilitate, casa de pensii poate emite o decizie de recuperare a sumelor încasate necuvenit.

Arhitectul-șef al Iașiului a dat Poliția în judecată: vrea să își recupereze pușca de vânătoare
Eveniment

Arhitectul-șef al Iașiului a dat Poliția în judecată: vrea să își recupereze pușca de vânătoare

Arhitectul-șef al municipiului Iași, Alexandru Mustiață, încearcă să își recupereze pușca de vânătoare Blaser R8 și muniția confiscate după trimiterea sa în judecată într-un dosar penal. Inspectoratul de Poliție Județean Iași i-a suspendat în decembrie 2022 dreptul de a deține, purta și folosi arme letale. La acel moment, legea interzicea autorizarea persoanelor inculpate pentru infracțiuni comise cu intenție. Legea armelor a fost modificată Potrivit Ziarul de Iași, în februarie 2024, Curtea Constituțională a stabilit că interdicția generală era excesivă. Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite Ulterior, Guvernul a modificat legea și a introdus o listă precisă a infracțiunilor care determină suspendarea dreptului de port-armă. Infracțiunea pentru care este judecat Mustiață nu se mai regăsește printre acestea. Arhitectul-șef a cerut Poliției încetarea suspendării, însă solicitarea i-a fost respinsă. Tribunalul i-a dat dreptate Magistrații au decis că IPJ trebuia să țină cont de modificarea legii și au obligat instituția să emită o nouă dispoziție prin care suspendarea să înceteze. Hotărârea nu este definitivă. Poliția a contestat sentința, iar procesul va continua la Curtea de Apel.

Cine sunt constructorii care domină Iașiul: afaceri uriașe, contracte publice și profituri record
Eveniment

Cine sunt constructorii care domină Iașiul: afaceri uriașe, contracte publice și profituri record

Primele zece companii de construcții din județul Iași au înregistrat în 2025 afaceri cumulate de aproape două miliarde de lei, cu 48% mai mari față de anul anterior. Potrivit Ziarul de Iași, profiturile au depășit 180 de milioane de lei, după o creștere de aproape 150%, deși numărul total al angajaților a scăzut ușor. Conest rămâne liderul clasamentului Conest SA ocupă primul loc, cu afaceri de peste 424 de milioane de lei și un profit de 17,3 milioane de lei. Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite Compania este urmată de Daroconstruct, cu venituri de 324,5 milioane de lei și cel mai mare profit din top, de 77,1 milioane de lei. Pe poziția a treia se află Build Corp, care și-a majorat cifra de afaceri cu 228%, până la 288,4 milioane de lei. Profituri mai mari, cu echipe mai mici Printre cele mai spectaculoase creșteri se numără Complex Hotelier Unirea, cu afaceri mai mari cu 369%, și Casrep, al cărei profit a crescut de peste șapte ori. Clasamentul arată o piață în transformare, susținută de contracte publice, dezvoltări imobiliare, restaurări și proiecte de infrastructură. În același timp, mai multe firme au obținut venituri și profituri record cu mai puțini angajați.

De ce scade Dunărea, deși în România a plouat abundent: explicațiile specialiștilor
Eveniment

De ce scade Dunărea, deși în România a plouat abundent: explicațiile specialiștilor

Debitul Dunării rămâne foarte scăzut, în ciuda ploilor și inundațiilor înregistrate recent în România. Conf. dr. Ionuț Minea, geograf la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat, pentru Ziarul de Iași, faptul că fluviul intră în țară deja afectat de deficitul hidrologic acumulat în bazinul superior. Ploile din România nu pot compensa deficitul Potrivit specialistului, chiar și precipitațiile abundente din țară ar putea crește debitul Dunării doar cu câteva procente, cel mult 10-15%. Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite Fluviul intră în România, la Baziaș, cu aproximativ 1.400-1.500 de metri cubi pe secundă, iar debitele aduse de Jiu, Olt, Siret și Prut nu sunt suficiente. În plus, o parte din apă este reținută în lacurile de acumulare. Rezerve consistente în județul Iași Acumulările din județul Iași au însă grade ridicate de umplere. Lacul Tansa este plin, iar Hălceni și Pârcovaci depășesc 70%. Aceste rezerve locale asigură alimentarea populației, dar nu pot modifica semnificativ debitul Dunării. Seceta a început din primăvară Deficitul hidrologic s-a instalat încă din martie, afectând afluenții Dunării din Alpi și Carpați. Dacă precipitațiile nu revin în bazinul superior, nivelul fluviului ar putea continua să scadă.

Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite
Eveniment

Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite

Sindicatul grefierilor, Dicasterial, a reclamat guvernul Bolojan la Comisia Europeană pentru că decontează ochelarii angajaților din Justiție în limita unui plafon de 500 de lei, în loc să-i deconteze integral. „Guvernul a greșit prin emiterea unui act normativ – art. V din OUG nr. 53/2024 – care anulează obligația de rambursare integrală”, susțin grefierii-sindicaliști.  Citește și: Noua lege a salarizării aduce bonusuri pentru bugetari: cine va fi evaluat drept „angajat de top „În mod abuziv, instituțiile publice sunt forțate să pună limitările bugetare interne deasupra drepturilor fundamentale ale salariaților”, mai arată Dicasterial, în scrisoarea către Comisia Europeană. O pereche de ochelari cu rame de la un brand de lux, cu lentile speciale, cu tratamente ale lentilelor, poate ajunge la 4.000 de lei.   Plângere la UE fiindcă Guvernul se zgârcește la ochelarii grefierilor „Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial continuă lupta fermă pentru apărarea drepturilor legitime ale salariaților din sistemul judiciar și refuză să accepte abuzurile legislative prin care autoritățile naționale încearcă să transfere povara financiară a securității în muncă direct în buzunarele angajaților. În acest sens, organizația noastră a înaintat oficial o plângere către Comisia Europeană împotriva Statului Român, înregistrată sub numărul de referință 94540, privind încălcarea flagrantă a legislației Uniunii Europene în materia securității și sănătății în muncă. Demersul nostru vine ca o reacție directă și necesară față de adoptarea de către Guvernul României a Articolului V din Ordonanța de Urgență nr. 53/2024 și a Normelor metodologice aferente aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2025. Prin aceste acte normative, guvernanții au instituit în mod arbitrar un plafon fix de maximum 500 de lei pentru decontarea aparatelor de corecție speciale (ochelarii de vedere) destinate lucrului la monitor în sectorul public. Această decizie nu reprezintă doar o desconsiderare a realităților economice și a prețurilor actuale din optica medicală, ci o încălcare directă a dreptului european aplicabil. Reamintim tuturor colegilor că încă din anul 2006, prin Hotărârea de Guvern nr. 1.028/2006, România a transpus Directiva Europeană 90/270/CEE, garantând la nivel național că măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă nu trebuie să implice, sub nicio formă, costuri financiare pentru lucrători. Mai mult, această obligație de suportare integrală și absolută a costurilor a fost clarificată istoric și fără echivoc de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în Hotărârea pronunțată la data de 22 decembrie 2022 în Cauza C-392/21. Instanța de la Luxemburg a stabilit explicit că angajatorul are obligația de a furniza sau de a rambursa în totalitate costul dispozitivelor de corecție speciale necesare salariaților care își desfășoară activitatea în fața ecranelor de vizualizare. Prin introducerea unui plafon derizoriu de 500 de lei, statul român anulează în mod direct efectul juridic al Directivei Europene și al jurisprudenței obligatorii a CJUE. În mod abuziv, instituțiile publice sunt forțate să pună limitările bugetare interne deasupra drepturilor fundamentale ale salariaților. Consecința directă este că personalul din instanțe și parchete, care își petrece întreaga activitate profesională în fața monitoarelor, este obligat să suporte din resurse proprii diferența substanțială de preț pentru un echipament de protecție obligatoriu. Acest transfer al riscului financiar de la angajator la angajat este nelegal și inacceptabil. Plângerea depusă de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial vizează sancționarea acestei practici sistematice de aplicare incorectă a normelor comunitare și restabilirea principiului supremației dreptului Uniunii Europene. Un stat membru nu poate anula prin ordonanțe de urgență interne drepturi absolute consfințite la nivel european. Nu vom asista pasiv la erodarea drepturilor noastre sub pretextul austerității bugetare. Siguranța și sănătatea la locul de muncă nu sunt opționale și nu pot fi plafonate din pixul guvernanților. Vom continua să utilizăm toate pârghiile juridice, sindicale și instituționale, atât la nivel național, cât și european, pentru a ne asigura că legislația este respectată integral, iar munca fiecărui coleg este prețuită și protejată așa cum prevede legea”, se arată în comunicatul sindicatului. 

Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor
Eveniment

Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor

Vechimea în muncă va continua să conteze la stabilirea salariilor bugetarilor și în noul sistem pregătit de Ministerul Muncii. Angajații statului vor fi încadrați în șase gradații, iar trecerea de la o tranșă de vechime la alta va aduce o majorare a salariului de bază. Creșterea nu va depinde de performanțele profesionale, de un examen sau de bunăvoința conducerii instituției, ci va fi legată de împlinirea numărului de ani de muncă prevăzut pentru gradația următoare. Deocamdată, regulile apar în proiectul Legii salarizării publicat de Ministerul Muncii pe 17 iulie 2026. Vechimea se păstrează în calculul salariului Noul sistem pornește de la un salariu de bază corespunzător fiecărei funcții. Citește și: Noua lege a salarizării aduce bonusuri pentru bugetari: cine va fi evaluat drept „angajat de top Acesta este stabilit, în principiu, prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință prevăzută de lege. Pentru funcțiile de execuție, coeficienții din grile sunt stabiliți, de regulă, pentru gradația 0. Peste salariul rezultat se adaugă succesiv procentele corespunzătoare vechimii în muncă. Așadar, un angajat cu o vechime mare nu va primi același salariu de bază ca un debutant încadrat pe aceeași funcție, cu același grad profesional, dacă funcția respectivă este supusă sistemului general al gradațiilor. Care sunt cele șase gradații de vechime Pentru majoritatea personalului bugetar, proiectul prevede următoarele tranșe: Gradația 0 – până la 3 ani vechime Este nivelul de la care pornește calculul. Angajatul primește salariul de bază prevăzut în grilă pentru funcția, gradul sau treapta profesională ocupată, fără o majorare suplimentară pentru vechime. Gradația 1 – de la 3 la 5 ani La împlinirea unei vechimi de trei ani, salariul de bază corespunzător gradației 0 se majorează cu 7,5%. Gradația 2 – de la 5 la 10 ani La împlinirea unei vechimi de cinci ani, salariul avut la gradația 1 se majorează cu încă 5%. Gradația 3 – de la 10 la 15 ani După zece ani de vechime, salariul corespunzător gradației 2 crește cu încă 5%. Gradația 4 – de la 15 la 20 de ani La atingerea pragului de 15 ani, salariul de bază avut se majorează cu 2,5%. Gradația 5 – peste 20 de ani După împlinirea unei vechimi de 20 de ani, angajatul primește încă o majorare de 2,5%. Aceasta este gradația maximă în sistemul general. Procentele nu se adună simplu Un detaliu important este că procentele aferente gradațiilor se aplică succesiv. Cu alte cuvinte, majorarea de 5% pentru gradația 2 nu se calculează din nou exclusiv asupra salariului de la gradația 0, ci asupra salariului deja majorat cu 7,5% la gradația 1. Același mecanism se aplică la fiecare treaptă următoare. Din acest motiv, un angajat ajuns la gradația 5 va avea un salariu de bază cu aproximativ 24,5% mai mare decât salariul corespunzător gradației 0, nu cu exact 22,5%, cât ar rezulta din simpla adunare a procentelor. De exemplu, dacă salariul corespunzător gradației 0 ar fi de 8.200 de lei brut, evoluția orientativă ar fi: gradația 1: aproximativ 8.815 lei; gradația 2: aproximativ 9.256 de lei; gradația 3: aproximativ 9.719 lei; gradația 4: aproximativ 9.962 de lei; gradația 5: aproximativ 10.211 lei. Exemplul arată numai efectul matematic al gradațiilor și nu include sporuri, indemnizații, premii sau diferențe salariale tranzitorii. Se mai acordă automat creșterea pentru vechime? În principiu, da. Trecerea într-o gradație superioară reprezintă un drept salarial legat de vechimea recunoscută în muncă, nu un premiu acordat discreționar de șeful instituției. Angajatul nu trebuie să promoveze un concurs și nici să obțină un anumit calificativ pentru a primi gradația. Instituția trebuie să urmărească vechimea și să actualizeze încadrarea salarială atunci când este îndeplinită condiția pentru treapta următoare. Proiectul prevede că gradația se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care angajatul a împlinit vechimea necesară. Astfel, dacă un bugetar împlinește cinci ani de vechime pe 12 martie, trecerea la gradația 2 și salariul corespunzător ar trebui aplicate de la 1 aprilie. În practică, salariatul ar trebui să verifice fluturașul de salariu și actul de încadrare emis de instituție, mai ales dacă în dosarul profesional există perioade lucrate la alți angajatori care nu au fost valorificate corect. Se ia în calcul și vechimea din mediul privat? Pentru stabilirea gradației contează vechimea totală în muncă, inclusiv perioadele lucrate anterior în mediul privat sau în alte domenii decât cel în care angajatul activează în prezent. De exemplu, o persoană care a lucrat opt ani la o companie privată și ulterior ocupă un post într-o instituție publică nu ar trebui încadrată automat la gradația 0. Dacă perioadele sunt dovedite și recunoscute, angajatul ar putea fi încadrat direct la gradația corespunzătoare vechimii totale. Documentele relevante pot fi carnetul de muncă, adeverințele eliberate de foștii angajatori, extrasele din registrul general de evidență a salariaților sau alte acte care dovedesc perioadele lucrate. Vechimea în muncă vs vechimea în specialitate Cele două noțiuni trebuie diferențiate. Vechimea în muncă reprezintă, în principiu, totalul perioadelor recunoscute în care persoana a desfășurat activitate profesională. Aceasta stabilește gradația. Vechimea în specialitate arată cât timp a lucrat persoana în domeniul sau specialitatea cerută pentru funcția ocupată. Ea poate conta pentru încadrarea într-un anumit grad profesional, pentru promovare sau pentru stabilirea coeficientului prevăzut într-o anexă sectorială. Prin urmare, trecerea într-o gradație superioară nu înseamnă automat și promovarea într-un grad profesional superior. Sunt două mecanisme diferite. Un funcționar poate trece, de exemplu, de la gradația 2 la gradația 3 pentru că a împlinit zece ani de vechime, fără să treacă în același timp de la gradul profesional principal la gradul superior. Pentru promovarea profesională pot exista condiții separate, inclusiv examen, evaluare, vechime în specialitate și existența unui post corespunzător. Funcțiile de conducere au un regim diferit Pentru funcțiile de conducere, proiectul prevede că gradația maximă este deja cuprinsă în salariul de bază. În aceste cazuri, vechimea nu mai produce separat, peste salariul din grilă, fiecare dintre majorările aplicabile funcțiilor de execuție. Există și categorii profesionale cu reguli distincte. Militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare ar urma să aibă șapte gradații, cu tranșe de câte trei ani și majorări succesive de câte 3%. În educație, sănătate și alte sectoare pot exista, de asemenea, grile în care vechimea în specialitate este deja reflectată prin coeficienți diferiți. De aceea, fiecare angajat trebuie să consulte și anexa aplicabilă familiei sale ocupaționale, nu doar regulile generale ale legii. Ce trebuie să verifice angajatul La intrarea în vigoare a noii legi, personalul va fi reîncadrat pe funcții, grade, trepte profesionale și gradații, în funcție de vechimea în muncă și, după caz, de vechimea în specialitate. Angajatul ar trebui să verifice: dacă este menționată corect vechimea totală în muncă; dacă au fost valorificate perioadele lucrate la alți angajatori; dacă gradația corespunde tranșei sale de vechime; dacă procentul a fost aplicat succesiv; dacă salariul este calculat potrivit funcției și gradului profesional corect; dacă anexa sectorială nu prevede un sistem special. Vechimea rămâne răsplătită, dar nu la nesfârșit Proiectul noii Legi a salarizării nu elimină creșterile legate de vechime. Pentru majoritatea bugetarilor, acestea vor continua să fie acordate prin cele șase gradații, iar trecerea la nivelul următor se va produce atunci când angajatul atinge pragul de vechime stabilit de lege. Creșterea este însă limitată. După trecerea la gradația 5, la peste 20 de ani de muncă, vechimea suplimentară nu mai aduce o nouă gradație în sistemul general. Salariul ar mai putea crește prin promovare profesională, schimbarea funcției, actualizarea valorii de referință sau prin alte drepturi prevăzute de lege. Pentru bugetari, miza principală va fi verificarea corectă a reîncadrării. Chiar dacă gradația se acordă în baza vechimii, o perioadă lipsă din dosarul profesional sau o încadrare greșită poate conduce la stabilirea unui salariu mai mic decât cel cuvenit.

Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere
Eveniment

Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere

Talonul de pensie, numit oficial și document de informare, arată nu doar pensia stabilită beneficiarului, ci și toate sumele adăugate sau reținute înainte ca banii să fie virați în cont ori plătiți prin poștă. De aici apar și diferențele care îi nedumeresc pe mulți pensionari: pensia brută nu este întotdeauna egală cu pensia netă, iar într-o anumită lună suma primită poate fi mai mare sau mai mică decât cea obișnuită. Denumirile și ordinea rubricilor pot varia ușor, în funcție de tipul pensiei și de drepturile fiecărui beneficiar. Principiul de calcul rămâne însă același: la drepturile brute se adaugă eventualele indemnizații, apoi se scad contribuția la sănătate, impozitul, popririle sau debitele. Ce arată culoarea cuponului de pensie Culoarea cuponului poate oferi informații despre natura drepturilor plătite sau despre modalitatea de încasare a banilor. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Cuponul verde este utilizat pentru drepturile acordate în baza unor legi speciale, iar cel gri indică sume suplimentare, diferențe sau restanțe la plată. Cuponul mov este asociat pensiei virate în cont bancar, în timp ce documentul roșu este folosit pentru pensia achitată la domiciliu, prin mandat poștal. Cuponul galben este destinat pensiilor acordate foștilor membri ai cooperativelor agricole de producție – CAP. Cuantumul brut: pensia înaintea reținerilor Rubrica referitoare la cuantumul brut arată valoarea pensiei stabilite înainte de aplicarea contribuției la sănătate, a impozitului și a altor rețineri. Aceasta este suma rezultată din decizia de pensionare sau dintr-o decizie ulterioară de recalculare. Cuantumul brut nu trebuie confundat cu suma pe care pensionarul o primește efectiv în cont. Pentru pensiile care nu depășesc plafonul neimpozabil și asupra cărora nu există alte rețineri, brutul poate fi egal cu netul. În cazul pensiilor mai mari sau al beneficiarilor care au popriri ori debite, suma netă va fi mai mică. Talonul este o dovadă atât a venitului brut, cât și a celui net și trebuie păstrat, deoarece poate fi solicitat pentru obținerea unor facilități, ajutoare sau servicii sociale. Contribuția la sănătate: când se reține CASS În 2026, pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate, CASS, în cotă de 10%. Asta nu înseamnă că 10% se aplică întregii pensii. Primii 3.000 de lei sunt protejați, iar contribuția se calculează numai asupra diferenței. De exemplu, la o pensie brută de 4.467 de lei, suma supusă CASS este: 4.467 de lei – 3.000 de lei = 1.467 de lei. Contribuția la sănătate este de 10% din această diferență, respectiv 146,70 lei, rotunjită la 147 de lei. Pentru o pensie brută de cel mult 3.000 de lei, CASS este zero. Persoanele cu handicap nu sunt scutite automat de CASS pentru venitul din pensie. Excepția se aplică indemnizațiilor acordate în baza Legii nr. 448/2006, nu oricărui venit primit de beneficiar. Impozitul pe pensie se calculează după scăderea CASS Impozitul pe venitul din pensii este de 10%, dar nici acesta nu se aplică întregii pensii. Baza de calcul este partea care depășește plafonul de 3.000 de lei, din care se scade mai întâi contribuția la sănătate datorată. În exemplul unei pensii brute de 4.467 de lei, calculul este următorul: 4.467 de lei – 3.000 de lei – 147 de lei CASS = 1.320 de lei venit impozabil. Impozitul este de 10% din 1.320 de lei, adică 132 de lei. Pensia netă rămasă este: 4.467 de lei – 147 de lei CASS – 132 de lei impozit = 4.188 de lei. CASS și impozitul sunt calculate și reținute direct de instituția care plătește pensia. De reținut: pensionarul nu trebuie să depună lunar o declarație și nici să achite separat aceste sume. Ce înseamnă poprirea înscrisă pe talon Poprirea apare atunci când casa de pensii primește o adresă oficială de executare silită. Creditorul poate fi, de exemplu, ANAF, o bancă, o instituție publică, o persoană fizică sau o societate care deține un titlu executoriu. Casa de pensii nu stabilește, de regulă, existența datoriei, ci aplică măsura transmisă de executor sau de instituția competentă. Pentru detalii privind creditorul, valoarea totală și durata reținerii, pensionarul se poate adresa casei teritoriale de pensii care deține dosarul. În cazul datoriilor obișnuite, poate fi urmărită până la o treime din venitul lunar net. Pentru obligațiile de întreținere sau alocațiile pentru copii, limita poate ajunge până la jumătate din venitul net. Dacă există mai multe urmăriri asupra aceleiași pensii, reținerile nu pot depăși, în principiu, jumătate din venitul lunar net. Prin urmare, rubrica „poprire” nu reprezintă un impozit și nici o taxă aplicată tuturor pensionarilor. De reținut: pensiile mici beneficiază de o protecție suplimentară. În cazul în care pensia este mai mică decât salariul minim net pe economie, poprirea nu se mai calculează pur și simplu ca o treime sau ca jumătate din întregul venit. Potrivit Codului de procedură civilă, dintr-un asemenea venit poate fi urmărită numai partea care depășește jumătate din salariul minim net pe economie. Cu alte cuvinte, pensionarului trebuie să îi rămână cel puțin o sumă egală cu jumătate din salariul minim net. Dacă pensia nu depășește acest nivel, în principiu, nu există o parte din venit care să poată fi poprită. Protecția se aplică veniturilor periodice destinate asigurării mijloacelor de existență, categorie în care intră și pensiile. Debitele: sume pe care casa de pensii le recuperează Rubrica „debit” are o altă explicație. Ea indică, de regulă, recuperarea unei sume despre care casa de pensii a stabilit că a fost plătită necuvenit. Un debit poate apărea după o recalculare, după descoperirea unei erori în dosar, în cazul neanunțării unei schimbări care influența dreptul la pensie sau atunci când au fost încasate simultan venituri incompatibile cu o anumită categorie de pensie. Debitul trebuie stabilit printr-o decizie comunicată pensionarului. Documentul trebuie să arate suma totală, perioada pentru care a fost calculată și motivul recuperării. Reținerea lunară de pe talon reprezintă doar rata recuperată în luna respectivă, nu neapărat întreaga datorie. CNPP arată că reținerile pentru recuperarea unor sume se realizează eșalonat, în limitele prevăzute de lege. Dacă pensionarul consideră că debitul a fost stabilit greșit, trebuie să verifice decizia primită și termenul de contestare înscris în aceasta. Este extrem de important de știut: conform reglementărilor oficiale stabilite prin Legea nr. 285/2024, pensionarii sunt scutiți integral de la plată dacă sumele necuvenite au apărut din cauza unor erori de calcul ale funcționarilor sau în urma procesului de recalculare. Statul își asumă greșeala, iar banii primiți în plus rămân la pensionar. Debitele se mai recuperează doar dacă vina aparține exclusiv beneficiarului. Indemnizațiile și alte drepturi adăugate pensiei Pe talon pot apărea și sume care nu fac parte din pensia contributivă propriu-zisă. Printre acestea se pot afla indemnizația socială pentru pensionari, indemnizația pentru însoțitor, drepturi acordate veteranilor, invalizilor sau văduvelor de război, foștilor deținuți politici, persoanelor persecutate din motive etnice ori membrilor unor uniuni de creatori. Aceste drepturi au baze legale diferite și pot fi afișate separat de cuantumul pensiei. CNPP precizează că talonul reflectă și indemnizațiile plătite în temeiul unor legi speciale. Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută și sub denumirea de pensie minimă, nu înlocuiește pensia calculată pe baza contribuțiilor. Ea completează venitul până la nivelul minim stabilit de lege, dacă pensionarul îndeplinește condițiile. De aceea, pe talon pot apărea separat pensia calculată și diferența suportată de la bugetul de stat. Diferențele și restanțele pot fi plătite separat În unele luni, pensionarul poate primi mai mult decât cuantumul net obișnuit. Diferența poate proveni din drepturi restante acordate în urma unei recalculări, a revizuirii dosarului, a unei hotărâri judecătorești sau a unei decizii emise cu întârziere. Restanțele reprezintă sume cuvenite pentru lunile anterioare. Ele nu trebuie confundate cu o majorare permanentă a pensiei. În funcție de momentul procesării, diferențele pot fi incluse în aceeași plată cu pensia lunară sau pot intra în cont printr-un transfer separat. CNPP folosește și categoria „plăți restante” pentru asemenea situații. Pensionarul trebuie să verifice atât talonul, cât și extrasul bancar. Două viramente efectuate în aceeași lună pot reprezenta pensia curentă și, separat, drepturi restante. De ce suma intrată în cont poate părea diferită Suma virată de casa de pensii ar trebui să corespundă totalului net de plată indicat în documentul de informare. Pot apărea însă confuzii atunci când: - în cont intră separat o restanță sau o diferență; - banca execută o poprire aplicată direct asupra contului; - pensionarul verifică soldul total al cardului, nu valoarea transferului primit; - există comisioane sau alte operațiuni bancare; - talonul consultat este aferent altei luni; - o indemnizație temporară a fost adăugată sau a încetat. Ce trebuie verificat în fiecare lună Pentru a înțelege corect talonul, pensionarul trebuie să pornească de la totalul drepturilor brute, să identifice indemnizațiile adăugate, apoi să scadă CASS, impozitul, poprirea și eventualele debite. Rezultatul trebuie să coincidă cu rubrica „total drepturi nete” sau „net de plată”. Dacă suma nu poate fi explicată din datele înscrise pe talon, pensionarul poate solicita lămuriri casei teritoriale de pensii care îi gestionează dosarul. Este util să aibă la îndemână talonul, extrasul bancar și eventualele decizii privind recalcularea, debitul sau poprirea. Talonul nu este doar o simplă chitanță. Este documentul care arată, lună de lună, cum s-a ajuns de la pensia stabilită pe hârtie la suma primită efectiv de pensionar.

Un proiect început în comunism revine la viață: barajul Pașcani, contract de 93,3 milioane de lei semnat de Hidroelectrica
Eveniment

Un proiect început în comunism revine la viață: barajul Pașcani, contract de 93,3 milioane de lei semnat de Hidroelectrica

Hidroelectrica a semnat contractul pentru achiziția și montarea echipamentelor hidromecanice la Barajul Pașcani, după două licitații, o contestație și un proces abandonat. Potrivit Ziarul de Iași, investiția, începută în urmă cu patru decenii, este realizată în proporție de aproximativ 70%. Contract de 93,3 milioane de lei Lucrările au fost atribuite companiei germane DSD Noell GmbH, pentru 93,3 milioane de lei, față de valoarea estimată de 95 de milioane. Citește și: După eșecul cu Pro România, Ponta anunță că își mai face un partid. Ar putea rupe voturile AUR Firma trebuie să finalizeze proiectul în trei ani, iar garanția poate ajunge până la 20 de ani. Contractul vizează instalarea echipamentelor hidromecanice. Mai sunt necesare lucrări la diguri și canalul colector, construirea unui pod de acces și echiparea centralei cu trei turbine. Lac pentru irigații și alimentarea cu apă Lucrările la baraj și centrală sunt oprite din 2018. Centrala, începută în 1989 și finalizată în proporție de 80%, va avea o putere de 12 MW. Lacul de acumulare, cu un volum de 68,7 milioane de metri cubi, ar putea asigura irigarea a 46.000 de hectare din județele Iași și Neamț și furnizarea apei industriale pentru zonele Fălticeni și Târgu Frumos.

Criza energetică schimbă nopțile la Iași: intensitatea iluminatului public va fi redusă, iar patrulele vor fi suplimentate
Eveniment

Criza energetică schimbă nopțile la Iași: intensitatea iluminatului public va fi redusă, iar patrulele vor fi suplimentate

Primăria Iași a modificat programul de economisire a energiei după reacțiile negative provocate de oprirea iluminatului public în cea mai mare parte a orașului. Potrivit Ziarul de Iași, în zonele cu tehnologie LED, luminile vor rămâne aprinse toată noaptea, dar intensitatea va fi redusă cu 50–70%. Deconectări parțiale pe restul rețelei Pe străzile unde nu există corpuri LED vor fi făcute deconectări de fază, fără ca iluminatul să fie oprit complet. Citește și: După eșecul cu Pro România, Ponta anunță că își mai face un partid. Ar putea rupe voturile AUR Iluminatul arhitectural al clădirilor administrate de municipalitate va fi stins la miezul nopții. Transportul public rămâne prioritar, însă autobuzele electrice nu vor fi încărcate între orele 19.00 și 23.00. Centrele comerciale au fost îndemnate să reducă iluminatul parcărilor și folosirea stațiilor pentru mașini electrice în același interval. Mai multe patrule pe timpul nopții Poliția Locală și Poliția Municipiului vor intensifica patrulele nocturne pentru menținerea siguranței publice. Măsurile au fost revizuite după criticile venite din partea ieșenilor, a liderului PNL Iași, Alexandru Muraru, și a prefectului Constantin Dolachi, care au invocat lipsa consultărilor și riscurile pentru siguranța publică.

Un fost ministru al Energiei acuză ANRE că ține blocate capacități de producție de energie de 500 MW. Cum se apără ANRE
Eveniment

Un fost ministru al Energiei acuză ANRE că ține blocate capacități de producție de energie de 500 MW. Cum se apără ANRE

Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, a acuzat ANRE că menține închise capacități de producție de 500 MW, capacități care nu operează datorită „birocrației și prostiei”. Citește și: După eșecul cu Pro România, Ponta anunță că își mai face un partid. Ar putea rupe voturile AUR Nicolescu se referă la un articol de pe site-ul Economica, articol care citează un document Transelectrica: „La data de 16.07.2026 puterea instalată a capacităților care au finalizat testele de conformitate, au obţinut certificatul de conformitate de la CNTEE Transelectrica SA, dar sunt oprite până obținerea licenţei de exploatare comercială şi înscrierea într-un PRE, este de 508 MW”. Este vorba de eoliene - 97 MW, fotovoltaic - 229 MW, dar și capacități de stocare, de 182 MW.  „Câte capacități sunt construite și au trecut testele, dar nu sunt în operare în acest moment în România?” Fostul ministru Nicolescu scrie: „Dupa ce am rezolvat eroic stanca de pe braturile Dunarii, o fi oare posibil sa gasim o solutie pentru ca aceste noi capaciti gata sa producă si altele aflate in construcție sa fie puse la treaba in maxim 72 h de la incheierea testelor? Alo, ANRE?! Ai legătura…”. Însă îi răspunde președintele ANRE, George Niculescu: „Tocmai pentru a reduce birocrația și pentru a da posibilitatea investitorilor să NU oprească centralele care sunt în probe, Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 6/2025 prevede ca, în baza certificatului de conformitate provizoriu emis de operatorul de rețea să poată fi solicitată eliberarea unei licențe de exploatare comerciala provizorie. Cu alte cuvinte, problema pe care o semnalați astăzi este una pe care ANRE a identificat-o și pentru care a acționat deja”.    Însă Nicolescu insistă, dar nu mai primește nici un răspuns: „1. cate capacități sunt construite si au trecut testele, dar nu sunt in operare in acest moment in Romania?   2. Daca exista astfel de capacități, de ce nu sunt in operare?   3. De ce mai ai nevoie de alte autorizări in afara certificatului Transelectrica prin care se constata ca probele au fost trecute si investitorul a executat lucrarile conform autorizatiei prealabile?   PS. Certificatele provizorii înseamnă mai multa birocrație, nu mai putina”. 

România se apropie de un milion de persoane cu dizabilități. Cele mai frecvente forme înregistrate
Eveniment

România se apropie de un milion de persoane cu dizabilități. Cele mai frecvente forme înregistrate

România se apropie de pragul de un milion de persoane cu dizabilități. La finalul anului 2025, în evidențele statului figurau 980.873 de persoane, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, citate de Ziarul de Iași. Dizabilitățile fizice și somatice, cele mai frecvente Cele mai multe cazuri sunt de handicap fizic, respectiv 228.344, urmate de handicapul somatic, cu 211.415 persoane. Citește și: După eșecul cu Pro România, Ponta anunță că își mai face un partid. Ar putea rupe voturile AUR Alte categorii importante sunt dizabilitățile mintale, cu 161.720 de cazuri, handicapul asociat, cu 149.747, și afecțiunile psihice, cu 111.073 de persoane. Peste 87% dintre beneficiari sunt încadrați în gradele grav sau accentuat. Totodată, 98,38% dintre persoanele cu dizabilități trăiesc în familie sau în comunitate, iar doar 15.903 se află în centre rezidențiale. Iașiul, printre județele cu cele mai multe cazuri În județul Iași sunt înregistrate 36.606 persoane cu dizabilități, dintre care 35.998 locuiesc în familie sau în comunitate. Iașiul ocupă locul al treilea la nivel național, după București și Prahova. Peste trei sferturi dintre adulții cu dizabilități au peste 50 de ani, iar femeile reprezintă 53,65% din total.

Noua lege a salarizării aduce bonusuri pentru bugetari: cine va fi evaluat drept „angajat de top”
Eveniment

Noua lege a salarizării aduce bonusuri pentru bugetari: cine va fi evaluat drept „angajat de top”

Noul proiect al legii salarizării introduce un sistem competitiv de premiere, prin care angajații cu rezultate deosebite vor putea primi între 10% și 20% din salariul de bază. Banii nu vor ajunge însă automat la toți bugetarii bine evaluați. Numărul beneficiarilor va fi limitat, instituțiile vor trebui să se încadreze într-un fond anual fix, iar premiile vor depinde de criterii care urmează să fie stabilite separat pentru fiecare domeniu bugetar. Mai mult, în 2027, sistemul ar urma să fie aplicat numai personalului didactic și didactic auxiliar, precum și angajaților Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Pentru restul bugetarilor, mecanismul ar putea deveni accesibil începând din 2028. Ce sunt premiile de performanță Premiul de performanță este o sumă acordată peste salariul de bază angajaților care obțin rezultate profesionale considerate deosebite. Citește și: Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul Spre deosebire de salariul de bază sau de unele sporuri acordate constant, premiul nu reprezintă un drept permanent. El poate fi primit într-un an și pierdut în următorul, în funcție de activitatea angajatului, de rezultatele instituției și de banii disponibili în buget. Proiectul noii legi prevede că ordonatorii de credite pot acorda premii trimestrial, semestrial sau anual. Formularea „pot acorda” este importantă: instituția are posibilitatea, nu obligația, de a plăti aceste recompense. Prin urmare, chiar și un angajat cu rezultate foarte bune nu va avea automat dreptul la bonus dacă instituția nu dispune de fondurile necesare sau dacă nu îndeplinește condițiile stabilite prin regulamentele de aplicare. Ce rezultate vor putea fi recompensate Potrivit proiectului, premiile se adresează personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției, autorității publice sau a sistemului din care face parte. Vor putea fi luate în considerare și participarea la activități cu caracter deosebit, efectuarea unor lucrări excepționale ori gestionarea unui volum de muncă semnificativ mai mare decât nivelul considerat normal pentru funcția respectivă. Așadar, legea nu se limitează la atingerea unor ținte numerice. În funcție de profesie, performanța ar putea însemna rezultate școlare, reducerea unor termene de soluționare, gestionarea unor cazuri complexe, creșterea încasărilor bugetare, îmbunătățirea serviciilor publice sau asumarea unor sarcini suplimentare. Criteriile concrete nu sunt însă descrise exhaustiv în proiect. Ele urmează să fie stabilite prin regulamente-cadru elaborate de ministerele care coordonează marile domenii bugetare: învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție și administrație. Reguli proprii vor putea adopta și instituțiile din apărare, ordine publică și securitate națională, precum și autoritățile publice centrale autonome. Cât poate reprezenta premiul Valoarea individuală a premiului va fi cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază, solda de funcție, salariul de funcție sau indemnizația de încadrare. Calculul se va face pentru o perioadă de trei, șase sau 12 luni, în funcție de intervalul pentru care este evaluată performanța. De exemplu, în cazul unui angajat cu un salariu de bază brut de 6.000 de lei, un premiu de 10% calculat pentru trei luni ar reprezenta 1.800 de lei brut. La nivelul maxim de 20%, premiul ar ajunge la 3.600 de lei brut pentru aceeași perioadă. Pentru un premiu anual de 20%, suma teoretică ar fi echivalentă cu 20% din totalul salariilor de bază încasate în cele 12 luni. Plata efectivă rămâne însă limitată de fondul disponibil la nivelul instituției. Cel mult 30% dintre angajați vor fi premiați Premiile nu vor putea fi distribuite întregului personal, chiar dacă instituția consideră că rezultatele generale au fost bune. Proiectul stabilește o limită de maximum 30% din numărul posturilor de execuție ocupate și, separat, de maximum 30% din numărul posturilor de conducere și al funcțiilor corespunzătoare înalților funcționari publici. Numărul maxim de beneficiari va fi calculat prin raportare la posturile ocupate la finalul anului calendaristic anterior. Limitarea transformă premiul într-un mecanism competitiv. Angajații nu vor fi evaluați doar în raport cu fișa postului, ci, indirect, și în raport cu rezultatele colegilor eligibili. Sindicatele reprezentative sau reprezentanții salariaților vor trebui consultați la acordarea premiilor, însă decizia va aparține, în cele din urmă, instituției și ordonatorului de credite. Fondul total nu poate depăși 4% Chiar dacă legea permite premierea a până la 30% dintre angajați, numărul real al beneficiarilor ar putea fi mai mic. Valoarea totală a premiilor acordate într-un an la nivelul fiecărui ordonator principal de credite nu va putea depăși 4% din suma prevăzută pentru salariile de bază și celelalte drepturi echivalente enumerate de lege. În plus, premiile pot fi acordate numai în limita fondurilor aprobate prin buget. Practic, instituțiile vor trebui să împartă un fond fix între angajații selectați. Dacă acordă procente mari sau premii calculate pentru perioade mai lungi, vor putea recompensa mai puține persoane. Plafonul de 30% reprezintă, așadar, numărul maxim permis, nu o obligație ca aproape o treime din personal să primească bani în plus în fiecare an. De ce majoritatea bugetarilor trebuie să aștepte până în 2028 Proiectul introduce o etapă de aplicare restrânsă. În anul 2027, premiile de performanță vor putea fi acordate exclusiv personalului didactic și didactic auxiliar, precum și personalului ANAF. Pentru celelalte categorii de bugetari, sistemul general ar urma să devină aplicabil din 2028, dacă textul rămâne în această formă până la adoptare. Amânarea are în primul rând o explicație bugetară. Statul încearcă să introducă noua grilă de salarizare fără ca masa salarială să scape de sub control, într-o perioadă în care România trebuie să își reducă deficitul și să respecte angajamentele asumate în relația cu instituțiile europene. Aplicarea limitată din 2027 poate fi privită și ca o etapă de testare. Educația și ANAF vor fi primele domenii în care trebuie elaborate criterii, organizate evaluări și împărțit fondul de premiere, înainte ca mecanismul să fie extins în întregul sector public. Cum depind premiile de performanța economiei Proiectul nu spune că un bugetar va primi premiu numai dacă economia României crește cu un anumit procent. Legătura este una indirectă, prin bugetele instituțiilor și prin limita generală a cheltuielilor salariale. Premiile se acordă numai în limita sumelor aprobate. Într-un an cu venituri bugetare slabe, deficit ridicat sau măsuri de austeritate, Guvernul și Parlamentul pot aloca mai puțini bani pentru cheltuielile de personal, iar instituțiile pot rămâne fără spațiu pentru premiile facultative. Începând din 2028, proiectul leagă și majorarea valorii de referință folosite la calcularea salariilor de obiectivul reducerii cheltuielilor salariale din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB între 2024 și 2031. Ministerul Finanțelor ar urma să întocmească anual un raport privind evoluția acestor cheltuieli. Dacă traiectoria stabilită este depășită, autoritățile vor trebui să ia măsuri pentru revenirea la nivelul asumat. Această regulă nu desființează automat premiile, dar limitează spațiul financiar în care ele pot fi acordate. Cu alte cuvinte, performanța individuală va conta, însă va trebui să fie susținută și de capacitatea bugetului public de a plăti recompensa. ANAF și Vama au un sistem special Separat de premiile generale prevăzute în proiectul Legii salarizării, pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române a fost construit un mecanism special de recompensare și penalizare. Acesta leagă stimulentele de îndeplinirea unor indicatori-cheie de performanță și de contribuția angajaților la stabilirea și încasarea unor creanțe fiscale sau vamale. Fondul pentru aceste stimulente poate fi constituit în limita a 3% din creanțele stabilite prin titluri devenite definitive și efectiv încasate. Nu sunt suficiente sumele consemnate inițial de inspectori: creanțele trebuie fie să nu mai poată fi contestate, fie să fi fost confirmate definitiv de instanță și recuperate efectiv la buget. Valoarea totală a stimulentelor acordate anual nu poate depăși 12% din fondul de salarii aprobat pentru ANAF, respectiv pentru Autoritatea Vamală Română. Pentru cazurile de performanță excepțională, stimulentul se acordă o singură dată și poate reveni numai persoanelor care au avut raporturi de muncă sau de serviciu active în instituție pe parcursul anului calendaristic anterior plății. Acest mecanism special nu trebuie confundat cu plafonul general de 4% și cu premiile individuale de 10%-20% prevăzute de noua Lege a salarizării. Marea problemă: cine stabilește ce înseamnă „performanță” Pe hârtie, noul sistem urmărește să lege o parte din venitul bugetarilor de rezultate și să îi recompenseze pe cei care muncesc peste nivelul obișnuit. În practică, succesul reformei va depinde de calitatea criteriilor de evaluare și de transparența selecției. Dacă obiectivele vor fi clare, măsurabile și adaptate fiecărei profesii, premiile pot deveni un instrument real de motivare. Dacă regulamentele vor folosi formulări generale, iar deciziile vor rămâne exclusiv la aprecierea șefilor, există riscul ca sistemul să genereze conflicte, acuzații de favoritism și procese. Proiectul stabilește limitele financiare și categoriile eligibile, dar adevăratul test va veni odată cu regulamentele de aplicare. Acestea vor trebui să explice nu doar cine poate primi premiul, ci și cum poate un angajat contesta o evaluare pe care o consideră incorectă.

Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere
Eveniment

Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere

Pensionarii cu venituri mici pot beneficia în 2026 de mai multe forme de sprijin acordate de stat: bani virați odată cu pensia, indemnizația socială, carduri pentru alimente și ajutoare pentru plata energiei. Regulile diferă însă de la un program la altul. Unele drepturi sunt acordate automat, pe baza informațiilor aflate deja în bazele de date ale statului, în timp ce pentru altele pensionarul trebuie să depună o cerere. Ajutorul de solidaritate: până la 1.000 de lei în două tranșe Una dintre principalele măsuri adoptate pentru 2026 este ajutorul financiar de solidaritate destinat pensionarilor cu venituri lunare de cel mult 3.000 de lei. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Suma totală acordată este stabilită în funcție de nivelul venitului: 1.000 de lei pentru venituri de până la 1.500 de lei inclusiv; 800 de lei pentru venituri cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv;  600 de lei pentru venituri cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv. Ajutorul este plătit în două tranșe egale, în lunile mai și decembrie 2026. Astfel, un pensionar din prima categorie primește câte 500 de lei, unul din a doua categorie câte 400 de lei, iar un beneficiar din ultima categorie câte 300 de lei la fiecare plată. Banii sunt acordați din oficiu. Pensionarii eligibili nu trebuie să depună cereri la casa teritorială de pensii. Plata se face prin aceeași modalitate în care este achitată pensia: în cont bancar sau prin mandat poștal. La verificarea încadrării în plafon pot fi luate în calcul toate veniturile din pensii și indemnizații plătite prin sistemul public, nu doar suma denumită propriu-zis „pensie” pe talon. Cardurile pentru alimente: regulile nu mai sunt cele din anii anteriori Programul „Sprijin pentru România” continuă în perioada 2025–2027, dar valoarea și categoriile de beneficiari au fost restrânse față de anii în care cardurile erau alimentate o dată la două luni cu câte 250 de lei. Pentru 2026, cadrul legislativ prevede un sprijin anual total de 250 de lei, acordat în două tranșe de câte 125 de lei. Prin urmare, pensionarii nu primesc 250 de lei la fiecare două luni. În cazul pensionarilor, eligibilitatea este legată în principal de persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani și beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari. Programul mai cuprinde persoane cu dizabilități și beneficiari ai venitului minim de incluziune. Banii pot fi folosiți numai pentru cumpărarea de produse alimentare sau pentru plata meselor calde la comercianții care acceptă cardurile sociale. Nu pot fi retrași de la bancomat, transferați în alt cont sau utilizați pentru produse nealimentare. Pentru beneficiarii deja înregistrați, cardul este alimentat fără depunerea unei cereri. Cei care devin eligibili ulterior primesc carduri noi, după actualizarea listelor transmise de instituțiile responsabile. Totuși, data exactă a încărcării tranșelor trebuie urmărită în comunicările Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. În 2025, de exemplu, prima tranșă a fost distribuită abia în toamnă, ceea ce arată că existența programului nu garantează o anumită lună de plată în lipsa unui calendar oficial. Pensia minimă de 1.281 de lei se completează automat Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută popular drept „pensia minimă garantată”, este menținută la nivelul de 1.281 de lei. Aceasta nu reprezintă o pensie distinctă și nici o sumă fixă adăugată tuturor pensiilor mici. Statul plătește numai diferența necesară pentru ca veniturile din pensii luate în calcul să ajungă la pragul legal. De exemplu, dacă pensia stabilită pe baza contribuțiilor este de 900 de lei, diferența suportată de la bugetul de stat este de 381 de lei. Pensionarul va încasa astfel, în total, 1.281 de lei. În schimb, dacă persoana primește pensii sau indemnizații care, însumate, depășesc pragul de 1.281 de lei, aceasta nu mai beneficiază de completare. Indemnizația socială este acordată din oficiu pensionarilor cu domiciliul în România. Nu este necesară depunerea unei cereri separate. Nivelul de 1.281 de lei a fost stabilit prin legislația fiscal-bugetară și este utilizat și ca reper pentru alte programe sociale. Tichetul de 50 de lei pentru electricitate, până la sfârșitul anului Pensionarii cu venituri mici pot primi tichetul electronic de energie, în valoare de 50 de lei pentru fiecare lună eligibilă. Pot beneficia persoanele singure cu venituri nete lunare de cel mult 1.940 de lei și familiile cu un venit net mediu de maximum 1.784 de lei pentru fiecare membru. Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum și poate fi utilizat numai pentru plata facturilor la energia electrică. Programul a fost prelungit, prin OUG nr. 89/2025, până la 31 decembrie 2026. Spre deosebire de ajutorul de solidaritate, tichetul pentru energie nu este acordat automat tuturor pensionarilor cu venituri mici. Cererea trebuie înregistrată în platforma EPIDS. Persoanele care nu au acces la internet pot solicita ajutor la un oficiu poștal sau la primărie, unde datele sunt introduse în platformă. Excepție fac beneficiarii venitului minim de incluziune, ale căror informații pot fi preluate automat în sistem. Pentru plata facturii, beneficiarul merge la oficiul poștal cu actul de identitate și factura de energie electrică. Tichetul nu poate fi preschimbat în numerar și nu poate fi folosit pentru gaze naturale, lemne, alimente sau alte cheltuieli. Ajutor pentru încălzirea locuinței și supliment pentru energie Pe lângă tichetul temporar pentru electricitate, pensionarii cu venituri reduse pot solicita ajutorul pentru încălzirea locuinței, acordat în baza Legii consumatorului vulnerabil. Programul se adresează persoanelor singure și familiilor care se încadrează în plafoanele de venit stabilite de lege. Ajutorul poate acoperi o parte din cheltuielile pentru gaze naturale, energie electrică, combustibili solizi sau petrolieri ori energie termică furnizată în sistem centralizat. Valoarea nu este identică pentru toți beneficiarii. Compensația este calculată în funcție de venitul persoanei sau al familiei, de sistemul folosit pentru încălzire și de costurile eligibile. Separat, poate fi acordat și suplimentul pentru energie, destinat acoperirii unei părți din consumul de electricitate, gaze, energie termică sau combustibili. Acesta poate fi primit lunar, inclusiv în afara sezonului rece, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile legale. Pentru aceste drepturi este necesară o cerere, însoțită de declarația privind componența familiei, veniturile și bunurile deținute. Documentele se depun, de regulă, la primăria localității în care se află locuința. Dreptul este stabilit prin dispoziția primarului, după verificarea datelor declarate. Ce ajutoare vin automat și pentru care trebuie depusă cerere Pensionarii nu trebuie să meargă la casa de pensii pentru ajutorul financiar de solidaritate, indemnizația socială sau alimentarea cardurilor sociale, dacă figurează deja în categoriile de beneficiari. Instituțiile verifică veniturile prin bazele de date și efectuează plățile din oficiu. În schimb, tichetul electronic pentru electricitate și ajutorul pentru încălzire presupun, în principiu, depunerea unei solicitări. Pensionarul nu ar trebui să aștepte ca aceste sume să apară automat pe talonul de pensie. Plafonul de 3.000 de lei nu se aplică tuturor programelor Este important de reținut că limita de 3.000 de lei se referă exclusiv la ajutorul financiar de solidaritate, nu la toate formele de sprijin. Cardurile pentru alimente, tichetul pentru electricitate, indemnizația socială și ajutorul pentru încălzire au fiecare condiții proprii de acordare și plafoane de venit mai reduse. În unele cazuri, contează și alte criterii, precum vârsta, componența familiei sau încadrarea într-o anumită categorie socială. De aceea, pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei nu se încadrează, în general, în aceste programe destinate persoanelor vulnerabile. Ei pot beneficia însă de alte drepturi acordate pensionarilor, precum reducerile pentru călătoriile între localități, biletele de tratament balnear prin Casa Națională de Pensii Publice sau facilitățile pentru transportul public local, acolo unde acestea sunt acordate de autoritățile locale. Înainte de a solicita un ajutor, pensionarii trebuie să verifice informațiile publicate de casa teritorială de pensii, primărie, ANPIS sau ministerul care administrează programul. Calendarul plăților, plafoanele și procedurile pot fi modificate prin acte normative adoptate pe parcursul anului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră