duminică 21 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9809 articole
Eveniment

Studenții vor nota de trecere, nu performanță academică. Profesorii explică schimbarea de mentalitate

Rectorul UAIC Iași, Liviu-George Maha, a vorbit despre transformările profunde prin care trece educația universitară din România, de la schimbarea mentalității studenților până la impactul inteligenței artificiale asupra sistemului academic. Nota de trecere, nu performanță academică În cadrul unei discuții despre relația dintre universitate și societate, acesta a abordat și problemele din învățământul preuniversitar, dar și dificultățile legate de finanțarea universităților. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Potrivit rectorului, tot mai mulți studenți nu mai urmăresc excelența academică și nota 10, ci își propun doar să promoveze examenele cu note precum 7 sau 8. „Din păcate, tot dinspre societate vine și faptul că tot mai puțini studenți țintesc nota 10”, a declarat Liviu Maha, subliniind schimbarea de atitudine a noilor generații față de performanța universitară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mulți studenți vor promovare, nu performanță (sursa: Facebook/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)
Nici un cadou de la comuniștii chinezi în Air Force One Foto: Facebook The White House
Eveniment

Toate obiectele primite de la oficialii chinezi de delegația SUA, aruncate la coș înainte de îmbarcarea în Air Force One. Delegația a folosit telefoane de tip „burner” la Beijing

Delegația SUA care l-a însoțit pe președintele SUA în vizita efectuată la Beijing a aruncat într-un tomberon aflat la scara avionului Air Force One absolut toate obiectele primite de la oficialii chinezi, plus telefoanele de tip „burner” folosite pe timpul vizitei. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Membrii delegației și-au lăsat telefoanele folosite în SUA în avion, în pungi Faraday, cu ecranare electromagnetică - ambalaje speciale concepute pentru a bloca complet semnalele wireless, undele radio și interferențele electromagnetice (EMI/RFI). Nici un cadou de la comuniștii din China în Air Force One „Directiva era categorică: niciun obiect de origine chineză nu avea voie să fie urcat la bordul aeronavei. Măsurile de precauție nu se limitau doar la momentul plecării. Membrii delegației își lăsaseră toate dispozitivele electronice personale acasă înainte de a pleca în China și au folosit exclusiv telefoane cu cartelă preplătită pe toată durata călătoriei”, a arătat un jurnalist de New York Post.  „Înainte de a urca la bordul avionului Air Force One, membrii personalului Casei Albe și jurnaliștii au fost nevoiți să predea diverse obiecte colectate pe parcursul călătoriei, printre care telefoane de serviciu de unică folosință, ecusoane de acreditare și insigne emise de China. Cei care călătoreau cu Air Force One au aruncat aceste obiecte într-un coș de gunoi amplasat la baza scărilor avionului, potrivit unui jurnalist din grupul de presă al Casei Albe (...) Nu este deloc improbabil ca unele dintre cadourile primite să fi fost echipate cu dispozitive de ascultare, așa cum au mai procedat guvernele în trecut. De asemenea, este rezonabil să presupunem că telefoanele de unică folosință au fost probabil ținta unor acțiuni de spionaj pe durata călătoriei. Telefoanele de unică folosință sunt concepute ca dispozitive noi și dedicate, care pot fi utilizate în situații în care se presupune existența unor atacuri și care pot fi aruncate ulterior”, explică TechCrunch. 

Oana Gheorghiu a devenit ținta misoginilor vulgari din siajul PSD și AUR (sursa: Facebook/Oana Gheorghiu)
Eveniment

PSD și AUR au făcut din Oana Gheorghiu cea mai înjurată femeie din România: abundă comentariile misogine și limbajul vulgar

Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan, a devenit ținta celor mai vulgare comentarii pe rețelele sociale în ultimele săptămâni. După ce a fost invitată la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, Gheorghiu a fost potopită de sute de comentarii misogine, obscene și violente pe rețele sociale. Polarizare puternică online Comentariile apărute la postările de pe Threads ale DeFapt.ro (dar și pe alte rețele sociale) despre vicepremierul Oana Gheorghiu arată o polarizare puternică a publicului online.  În jurul intervențiilor sale publice – mai ales cele legate de companiile de stat, posibile sesizări penale și conflictul politic cu PSD – s-a format un val consistent de reacții negative, ironice sau agresive. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” O parte dintre comentatori contestă competența sa administrativă, alții îi atacă trecutul din zona ONG-urilor, iar unii merg spre acuzații conspiraționiste sau atacuri personale. Grindeanu a dat tonul  Tema dominantă din comentariile negative este ideea că Oana Gheorghiu ar fi „depășită” de funcția guvernamentală și că ar face „spectacol” politic. La postările despre verificările din companiile de stat și despre intenția de a sesiza procurorii, numeroși utilizatori au susținut că vicepremierul „face doar circ mediatic”, „se victimizează” sau „vânează adversari politici”. Formula „a venit să bage lumea la pușcărie” apare recurent în reacții, mai ales după disputa publică cu liderul PSD Sorin Grindeanu. În multe comentarii, criticile sunt formulate într-un limbaj extrem de dur. Utilizatori ai platformei Threads o descriu pe Gheorghiu drept „habarnistă”, „marionetă”, „influenceriță ajunsă vicepremier” sau „activistă fără experiență”. Alte comentarii sugerează că aceasta ar încerca să transforme instituțiile statului în instrumente politice. După declarațiile privind consultările cu procurorii pentru redactarea unor eventuale sesizări, au apărut reacții de tipul: „Ăștia caută dosare înainte să existe infracțiuni”, „justiție comandată politic”, „au început epurările”. „Dăruiește Viață”, temă de atac Un alt tip de comentarii negative vizează activitatea sa anterioară din societatea civilă și asocierea cu ONG-ul „Dăruiește Viață”. În multe reacții, utilizatori ostili susțin că notorietatea obținută prin construirea spitalului pentru copii ar fi fost „folosită politic”. Apar frecvent formulări precum „ONG-istă globalistă”, „activistă progresistă” sau „sorosistă”, etichete utilizate în spațiul online românesc împotriva persoanelor percepute drept apropiate de mediile reformiste sau pro-occidentale. ONG versus Guvern O parte dintre comentatori contestă inclusiv legitimitatea sa morală. La unele postări, utilizatori afirmă că „nu a fost aleasă de nimeni”, că „nu reprezintă electoratul” sau că „a intrat în guvern pe ușa din spate”. În jurul acestor teme apare și ideea că oameni veniți din ONG-uri „nu înțeleg administrația” și că guvernarea ar trebui lăsată „profesioniștilor politici”. Deși astfel de reacții sunt tipice polarizării online, ele sunt exprimate adesea într-un registru emoțional foarte puternic. Mai multe comentarii negative au apărut și după conflictul public cu PSD și cu Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a acuzat-o pe Oana Gheorghiu de „bolșevism”, după declarațiile despre colaborarea cu procurorii. Formularea a fost preluată și amplificată în comentarii, unde unii utilizatori au scris că vicepremierul ar avea „mentalitate securistă”, că „vrea dosare politice” sau că „visează arestări”. Alții au făcut comparații cu perioada comunistă sau cu „statul paralel”, expresii devenite frecvente în retorica politică online din România. Misoginism în termeni vulgari Se observă și o dimensiune misogină în multe dintre comentarii. Spre deosebire de criticile adresate unor politicieni bărbați, o parte dintre mesajele la adresa Oanei Gheorghiu fac referire la aspectul fizic, tonul vocii sau expresiile faciale. Unele comentarii folosesc diminutive ironice sau formule paternaliste de tipul „doamna să stea liniștită”, „să se întoarcă la ONG-uri” ori „nu e de guvernare”. Astfel de reacții apar frecvent în discuțiile politice online care implică femei aflate în poziții de putere. „Sistemul progresist” lovește din nou În alte comentarii apare suspiciunea că vicepremierul ar face parte dintr-o „rețea” politică sau ideologică. Utilizatori ostili vorbesc despre „oamenii lui Bolojan”, „rețeaua ONG-urilor”, „gruparea USR” sau „sistemul progresist”. De multe ori, aceste acuzații nu sunt susținute cu argumente concrete, ci funcționează mai degrabă ca sloganuri identitare, menite să delimiteze tabere politice antagonice. Sunt și critici moderate Pe lângă atacurile directe, există și numeroase comentarii ironice. Unii utilizatori fac glume despre „DNA-ul de pe Threads”, „procurorii TikTok” sau „justiția pe social media”. Alții postează meme-uri și emoji-uri menite să ridiculizeze mesajele vicepremierului.  Totuși, comentariile negative nu sunt uniforme. Unele exprimă critici politice articulate, legate de separația puterilor în stat sau de rolul unui vicepremier în raport cu anchetele penale. Există utilizatori care spun că declarațiile despre consultarea procurorilor pot crea impresia unei interferențe între executiv și justiție. Alte comentarii contestă eficiența unei campanii de reformă a companiilor de stat și susțin că asemenea inițiative sunt „doar PR”. Contraatacul comentariilor favorabile În același timp, multe dintre reacțiile negative sunt contrabalansate de comentarii favorabile. La postările despre conflictul cu PSD, numeroși utilizatori au apărat-o pe Oana Gheorghiu și au criticat dur conducerea social-democrată. În unele cazuri, comentariile pro-Gheorghiu au devenit chiar dominante. De exemplu, după atacurile lui Sorin Grindeanu, mai multe reacții populare de pe Facebook îl ironizau pe liderul PSD și o felicitau pe Oana Gheorghiu pentru inițiativele privind companiile de stat. Din punct de vedere sociologic, reacțiile de pe Threads reflectă dinamica actuală a discuțiilor politice online: polarizare accentuată, emoționalizare și personalizare a conflictului.  O Românie fracturată Comentariile negative de la postările DeFapt.ro nu sunt doar reacții spontane la o persoană publică, ci și indicatori ai unei fracturi politice și culturale mai largi. Pentru o parte a publicului, Oana Gheorghiu simbolizează ideea de reformă și luptă împotriva rețelelor politice tradiționale. Pentru adversarii săi online, ea reprezintă însă intrarea activismului civic în zona executivă și o amenințare la adresa unor echilibre politice deja existente. 

Greva din Educație, respinsă de profesori (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Greva generală din Educație, respinsă la vot: doar 19,2% dintre profesori au susținut protestul

Greva generală anunțată în învățământul preuniversitar pentru data de 25 mai 2026 a fost amânată, după ce doar 19,2% dintre cadrele didactice din România au votat în favoarea protestului. Greva din Educație, respinsă de profesori Federațiile sindicale din educație au anunțat că procentul este insuficient pentru declanșarea grevei generale, în urma referendumului organizat la nivel național. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți În județul Iași, susținerea pentru protest a fost și mai redusă, doar 13,71% dintre profesori exprimându-se pentru grevă, potrivit datelor centralizate de USLIP Iași. Rezultatele votului au fost analizate de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația „Spiru Haret”, care au concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru declanșarea protestului generalizat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Iașiul ratează topul destinațiilor turistice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iașiul, potențial cultural uriaș, promovare insuficientă: orașul reatează topul marilor destinații turistice

Iașiul a lipsit complet de pe podiumul Galei Destinația Anului 2026, deși este considerat unul dintre cele mai importante centre culturale și religioase din România. Iașiul ratează topul destinațiilor turistice În timp ce orașe precum Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu sau Oradea au dominat clasamentele turistice, Capitala Moldovei nu a reușit să se impună în nicio categorie majoră a competiției. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți Fostul vicepremier și antreprenor în turism Dragoș Anastasiu susține că principala problemă a Iașiului este lipsa promovării, afirmând că ar fi nevoie de „cel puțin 5 milioane de euro” pentru a transforma orașul într-o destinație de top. Deși are repere importante precum Palatul Culturii, Mitropolia Moldovei și Bucovinei sau Teatrul Național, Iașiul pierde teren în competiția turistică națională în fața unor orașe care investesc constant în imagine și marketing. Continuarea, în Ziarul de Iași

Alex a fost găsit după 40 de ore în care a fost singur în pădure în zona Sebeșu de Jos din județul Sibiu (sursa: oradesibiu.ro)
Eveniment

Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți

Alex, băiețelul de numai cinci ani pierdut în pădure în zona Sebeșu de Jos din județul Sibiu, a supraviețuit două nopți fără să fie atacat de urși sau mistreți, animale sălbatice prezente în regiune. Cum a fost posibil că Alex să scape cu viață, singur? Urșii au dat târcoale zonei  Dan Popescu, șeful Salvamont Sibiu, a declarat că un urs a fost chiar în preajma echipelor de căutare în prima noapte: „Am fost atenționați în prima noapte, din dronă, ca deasupra noastră într-o poiană se află un urs la câteva sute de metri. Am început să facem un zgomot și după care ne-au confirmat din dronă că acesta s-a îndepărtat.” Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale George Pascaru, fost vânător de munte, în prezent organizator de tabere pentru copii, crede că o explicație este că Alex și-a găsit un adăpost: „Și-a găsit un loc, și-a găsit un culcuș unde a stat ghemuit, unde a avut un adăpost deasupra capului. E posibil ca să fi băut apă dintr-o baltă, unde a găsit el.” În mod normal, ursul evită contactul Există mai multe explicații plauzibile, susținute de etologi și specialiști în fauna sălbatică, pentru supraviețuirea lui Alex. Cea mai importantă concluzie din literatura de specialitate este că atacurile animalelor mari asupra oamenilor — mai ales asupra copiilor pierduți, care nu provoacă și nu urmăresc animalele — sunt mult mai rare decât percepția publică. În cazul urșilor, consensul specialiștilor este că ursul brun evită, în mod normal, contactul cu oamenii. Organizații și experți în comportamentul urșilor arată că majoritatea urșilor percep omul ca pe un potențial pericol și încearcă să se retragă înainte de contact direct. Un copil mic nu e perceput ca o amenințare În practică, un copil mic rătăcit într-o pădure poate să nu reprezinte pentru urs nici amenințare, nici concurență, nici pradă. Atacurile de urs apar cel mai frecvent în câteva situații specifice: surprinderea unui urs de foarte aproape; apropierea de o ursoaică cu pui; existența unei surse de hrană pe care ursul o apără; animale obișnuite cu oamenii și hrănite artificial; reacții umane agresive sau fugă panicată. Un copil pierdut, speriat și probabil nemișcat sau retras într-un loc ferit poate să nu declanșeze niciun comportament agresiv. Din contră, lipsa mișcărilor bruște și a zgomotului poate reduce probabilitatea unui contact apropiat. Mai există și un factor important: densitatea reală a întâlnirilor directe este mult mai mică decât cred oamenii. Chiar în zone cu populații mari de urși, animalele și oamenii folosesc pădurea diferit, la ore diferite și pe trasee diferite. Multe studii despre monitorizarea faunei arată că mamiferele mari detectează prezența umană înainte ca omul să le observe și se retrag discret. Când mistreții devin periculoși În cazul mistreților, situația este similară. Mistrețul poate deveni extrem de periculos, dar atacurile sunt de regulă defensive: când animalul este rănit; când este încolțit; când o femelă își apără puii; când apare contact foarte apropiat și brusc. Un copil mic, singur și tăcut are șanse relativ reduse să provoace o reacție defensivă a unui mistreț. În multe cazuri, animalul preferă să evite complet contactul. Cheia: comportamentul lui Alex Mai există și explicații legate de comportamentul concret al copilului: dacă a rămas într-un singur loc; dacă s-a ascuns; dacă a dormit; dacă nu a alergat prin vegetație densă; dacă nu a ajuns între animale și puii lor; dacă nu avea mâncare cu miros puternic. Toate acestea scad semnificativ riscul unei întâlniri agresive.

Ex-jandarmul Gigi Ștefan, procurorul care te proteja, la prețul adecvat Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Averea uriașă a celor mai influenți procurori din Constanța, prinși că luau șpagă și reținuți de DNA

Procurorii Teodor Niță și Gigi Ștefan de la Parchetul Curții de Apel Constanța, prinși că luau o șpagă pentru a salva o persoană și o firmă de problemele penale și sancțiuni ISU, au o avere neobișnuit de mare. Presa locală îi definește drept „cei mai influenți procurori” din Constanța.  Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Luptătorul cu gunoaiele era cam șpăgar Niță avea o prezență masivă în presă, fiindcă a organizat numeroase conferințe de presă direct în port, pe diguri sau în fața containerelor cu gunoaie confiscate. El a fost judecător, dar în 2000, pentru a evita sancțiuni disciplinare, a demsionat și a devenit avocat, iar ulterior a revenit în magistratură ca procuror. Ce avere declară Niță, în ultima declarație de avere publică, din 2024:  o casă în Constanța de 527 mp trei mașini, inclusiv un BMW 330XD, plus o motocicletă Honda, de 28.500 euro, donată de fratele său a vândut, în 2024, două apartamente, cu valoare totală de 225.000 euro. Ele îi fuseseră donate de mamă și de soacră, tot în 2024.  în anul fiscal 2023, a avut un salariu net de 220.000 de lei Celălat procuror reținut, Gigi Valentin Ștefan, originar din județul Călărași, a lucrat inițial ca ofițer de jandarmi. Ulterior, a făcut trecerea în magistratură la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, ajungând în timp să ocupe cele mai înalte funcții de conducere, inclusiv cea de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, scrie Info Sud-Est. Bunurile imobile ale familiei sale includeau terenuri care au făcut parte din circuitele imobiliare devalizate sub mandatul fostului primar Radu Mazăre. Deși Mazăre a fost condamnat, procurorul nu a fost inculpat în acele dosare vechi.  Fiul magistratului conducea mașini extrem de scumpe prin Constanța, fiind văzut la volanul unor mărci de lux precum McLaren GT sau BMW M5.  Gigi Ștefan consemna în declarația de avere din 2024 - ultima care e publică - un BMW și un apartament de 155 mp. Salariul său net, în 2023, a fost de 267.964 lei.  Ce au anunțat procurorii Ce a anunțat Parchetul: „Cu privire la primul inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt: La data de la data de 08 aprilie 2026, inculpatul, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în biroul său din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a primit în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 60.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influență asupra unui procuror din cadrul unei unități de parchet subordonate, promițând că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a soluționa într-un sens favorabil un dosar penal. De asemenea, în același context, după primirea sumei de bani, inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra unor judecători și a promis că îi va determina pe aceștia să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv de a soluționa favorabil  două cauze civile. Totodată, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, inculpatul, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența și autoritatea conferite de funcția deținută, a acceptat promisiunea și a primit, în mod repetat, în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la diverse persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative ori profesionale. În schimbul acestor foloase, acesta și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale, intervenții pentru urgentarea demersurilor privind redobândirea permisului de conducere, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice, inclusiv prin facilitarea unor contacte și demersuri pe lângă funcționari publici și persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice. Cu privire la cel de al doilea inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt: La data de 15 ianuarie 2026, în prezența a două persoane, inculpatul ar fi exercitat demersuri de influențare a unui ofițer din cadrul ISUJ Constanța, în scopul neaplicării măsurilor legale față de o societate controlată, administrată de o persoană apropiată inculpatului. În concret, inculpatul, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat ofițerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă unui om de afaceri”. 

Mihai Chirica, acuzații în dosarul Flux (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosarul Flux ajunge în apel: Mihai Chirica, vizat de acuzații de complicitate la abuz în serviciu și fals intelectual

Dosarul Flux intră în faza de apel la Curtea de Apel Iași, primul termen fiind programat pentru 17 iunie, după ce mai mulți inculpați și DNA au contestat decizia pronunțată pe fond în aprilie. Mihai Chirica, acuzații în dosarul Flux În dosar sunt inculpați, printre alții, primarul Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, fosta arhitectă-șefă Anca Nora Brândușescu și administratorul firmei Flux, Tudor Cheșcu, acuzațiile incluzând abuz în serviciu și fals intelectual. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Cazul a generat o situație rară în instanță, unde nu doar judecătoarele desemnate au formulat cereri de abținere, ci și alți magistrați care trebuiau să soluționeze aceste solicitări. Ancheta DNA, deschisă în urma unei investigații jurnalistice, vizează presupusa intabulare ilegală a unui imobil construit de firma Flux în cartierul Tătărași, cu încălcarea autorizației și a Planului Urbanistic Zonal. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cireșele de primăvară, costul unui kilogram (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Au apărut primele cireșe în piețe: cât costă delicatesele de primăvară

Primele cireșe ale sezonului au apărut deja în piețele din Iași, unde ieșenii s-au grăbit să guste fructele de primăvară, în ciuda prețurilor ridicate. Cât costă un kilogram de cireșe În piețele Alexandru și Nicolina, un kilogram de cireșe se vinde în această perioadă cu sume cuprinse între 25 și 50 de lei, în funcție de proveniență și aspect. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Comercianții spun că cererea este mare încă de la primele ore ale dimineții, mai ales în weekend, când numărul cumpărătorilor crește considerabil. Odată cu interesul crescut pentru primele fructe ale sezonului, și prețurile tind să urce de la o zi la alta. Continuarea, în Ziarul de Iași

Centura Podu Iloaiei intră în licitație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Centura Podu Iloaiei, în licitație: Costel Alexe acuză conducerea DRDP Iași că a blocat proiectul ani întregi

Consiliul Județean Iași anunță lansarea licitației pentru proiectarea și execuția centurii Podu Iloaiei, un proiect rutier de peste 141 de milioane de lei considerat esențial pentru descongestionarea traficului din zonă. Costel Alexe acuză conducerea DRDP de blocaj Președintele CJ, Costel Alexe, a criticat dur conducerea DRDP Iași, acuzând întârzieri majore și lipsă de implicare în derularea proiectului blocat ani la rând. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Șeful CJ a declarat că studiul de fezabilitate, început în 2023, a fost predat instituției abia în martie 2026, după o perioadă îndelungată de stagnare la nivelul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri. Varianta de ocolire Podu Iloaiei va avea o lungime de aproximativ 4,3 kilometri și este văzută drept una dintre cele mai urgente investiții rutiere din județul Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

România este cotată cu șanse bune la Eurovision 2026 (sursa: Eurovision)
Eveniment

România, în topul șanselor la Eurovision 2026: ce cote la pariuri au principalele favorite

Cea de-a 70-a ediție a competiției muzicale Eurovision se va desfășura la Viena, în Austria. Această țară a câștigat ediția precedentă, prin JJ, cu piesa Wasted Love. Acum, organizatorul este așadar televiziunea națională a Austriei ORF, alături de EBU (Uniunea Europeană de Radio și Televiziune). Show-ul găzduit de complexul multifuncțional Wiener Stadthalle va fi prezentat de Victoria Swarovski și Michael Ostrowski. România ia parte la concurs prin Alexandra Căpitănescu, care va interpreta melodia Choke Me. Semifinalele încep pe 12 și 14 mai de la ora 22:00, iar finala, pe 16 mai, de la aceeași oră. Postul de televiziune TVR va transmite în direct întregul program. Alexandra Căpitănescu a strălucit la ceremonia de deschidere Deschiderea oficială a competiției Eurovision 2026 a avut loc duminică seară. Reprezentanta României a strălucit pe covorul turcoaz la ceremonia de deschidere a concursului. Alături i-au fost cei patru colegi de scenă – Bogdan Stoican, Luca Şofron, Matei Cohal şi Thomas Cîrcotă – precum și Daria Cristea, o artistă care adaugă și mai multă intensitate și energie momentului pregătit de Alexandra Căpitănescu. Spectacolul pregătit de România este printre cele mai așteptate momente ale competiției. Alexandra Căpitănescu va cânta în a doua semifinală, din 14 mai, când pe scenă vor concura, alături de alte țări, Ucraina, Danemarca, Cipru, Elveția, Bulgaria. Demn de subliniat este faptul că, în urma primelor repetiții, Alexandra Căpitănescu a urcat pe locul 3 la votul publicului, după Finlanda și Danemarca. Ce șanse are România la Eurovision 2026 Conform cotelor afișate de casa pariuri Swiper (L1234101W001500 ONJN), marile favorite ale competiției muzicale din acest an sunt Finlanda (cotă 2.20) și Grecia (cotă 5.00). Urmează Danemarca (cotă 7.50), Franța, Israel și Australia - cu o cotă de 15.00. România este pe poziția a 7-a în acest clasament informal al cotelor afișate la pariuri online (cotă 22.00), ceea ce oferă o perspectivă complexă asupra șanselor la trofeu ale Alexandrei Căpitănescu. În ultima perioadă, România chiar a urcat în topul probabilităților de câștig, în urma notorietății crescute a piesei în mass-media și social media și în condițiile unui feedback în general pozitiv. Austria, câștigătoarea de anul trecut, are cotă 250.00 pe aceeași platformă de pariuri online. Cele mai mici șanse de a se impune în concursul de la Viena par să aibă Muntenegru, Portugalia și Polonia, fiecare cu cotă 750.00. Este relevant de subliniat faptul că, pe măsură ce apar noi informații și evoluții în semi-finale, perspectivele cu privire la probabilitățile de câștig se pot schimba substanțial. Implicit, cotele afișate la momentul redactării prezentului articol se pot modifica pentru a reflecta șansele teoretice din fiecare moment. De asemenea, trebuie precizat faptul că pariurile reprezintă o formă de divertisment dedicată publicului adult, fără a constitui o formă sigură de obținere de venituri – oricând pot apărea surprize care să contrazică perspectivele inițiate prezentate de cote. Eurovision Song Contest, un fenomen cultural unic Concursul internațional Eurovision este cea mai longevivă competiție muzicală televizată din lume, cu audiențe mereu impresionante. Lansată în anul 1956 cu scopul de a uni națiunile europene prin intermediul artei după cel de-Al Doilea Război Mondial, competiția a evoluat dintr-un experiment tehnic, într-un spectacol grandios, renumit pentru diversitatea sa stilistică. De-a lungul timpului, a fost o ocazie pentru a sprijini trenduri sociale, pentru extravaganță și promovare a drepturilor omului. Din punct de vedere muzical, Eurovision reprezintă o platformă de lansare pentru artiști. Au rămas în istorie momentele legendare reușite de ABBA și Celine Dion, care au câștigat trofeul Eurovision în 1974 pentru Suedia și respectiv în 1988 pentru Elveția. Evenimentul promovează valori precum incluziunea și toleranța, transformând în fiecare an muzica într-un limbaj universal care depășește granițele geografice și politice.

Portarul naționalei României se căsătorește (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Portarul naționalei României se căsătorește: cine e Loredana, viitoarea soție a lui Ștefan Târnovanu

Ștefan Târnovanu, portarul naționalei României și unul dintre cele mai importante produse ale Politehnica Iași, se va căsători la Iași pe 7 iunie, cu partenera sa, Loredana Țurcanu. Portarul naționalei României se căsătorește Născut la Iași, goalkeeperul care a evoluat constant în loturile de juniori, tineret și seniori ale României își va oficializa relația începută în perioada în care juca la Poli Iași. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Viitoarea soție, Loredana Țurcanu, în vârstă de 26 de ani, a absolvit Medicina Veterinară la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Cei doi s-au mutat împreună la București în vara anului 2020, după transferul lui Târnovanu la FCSB. Continuarea, în Ziarul de Iași

Toxiinfecție la nuntă, șefi ai Poliției, invitați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Focar de toxiinfecție alimentară la o nuntă în Iași: printre invitați s-au aflat și șefi din Poliție

Un posibil focar de toxiinfecție alimentară a fost semnalat la Iași, după ce aproape 50 de persoane au acuzat stări de rău în urma participării la o nuntă organizată la Hotel Capitol. Șefi ai Poliției, printre invitați Potrivit informațiilor, zece invitați au avut nevoie de internare, iar Direcția de Sănătate Publică Iași a declanșat o anchetă și a prelevat probe din alimente, apă și teste de sanitație pentru analize de laborator. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Evenimentul ar fi fost organizat cu ocazia nunții fiului comisarului-șef Adrian Stoian, iar printre invitați s-ar fi aflat și șeful Inspectoratul de Poliție Județean Iași, Costel Gîtlan, alături de soția sa. Contactat de presă, Costel Gîtlan a confirmat prezența la eveniment, precizând însă că nici el și nici soția sa nu au prezentat simptome specifice unei toxiinfecții alimentare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Număr uriaș de concedii medicale la STB Foto: Facebook
Eveniment

Număr uriaș de concedii medicale la STB. Înlocuitorii trebuie plătiți dublu - presă

Număr uriaș de concedii medicale la STB, în acest an: peste 4.700, arată Observator News. În medie, circa 40 de angajați ai STB lipsesc zilnic.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Înlocuitorii celor aflați în concediu medial, care trebuie „chemați de acasă”, trebuie plătiți dublu, arată acest site de știri. Număr uriaș de concedii medicale la STB „Avem informaţii că se abuzează de concedii medicale şi rechemare din concediu medical pentru a se efectua anumite ore suplimentare care sunt mai scumpe. Am cerut managementului STB să-şi facă treaba", a declarat primarul Ciprian Ciucu.  Miercuri, consilierii generali au aprobat hotărârea care prevede includerea în bugetul STB a cel mult 12 salarii compensatorii în cazul concedierilor colective sau al disponibilizărilor de salariaţi.Conform referatului de aprobare, măsurile vin după ce directorul general al STB a propus un plan de eficientizare şi de întărire a disciplinei financiare, în contextul situaţiei economice "dificile" a societăţii. „Se propune iniţierea unui program de plecări voluntare/de concediere colectivă pentru aproximativ 700 - 800 de angajaţi, după consultarea Sindicatului, prin încetarea amiabilă a raporturilor de muncă/încetarea raporturilor de muncă în condiţiile legii, cu primirea de salarii compensatorii plătite, eşalonat, lunar", se explică în document.Programul de plecări voluntare şi de concediere colectivă se estimează că va aduce economii de 7 - 8 milioane de lei/lună, după plata salariilor compensatorii.Planul de eficientizare mai prevede reducerea funcţiilor de conducere cu minim 30% şi a directorilor cu 50%. Măsura ar urma să aibă un impact financiar de 400.000 lei/lună.O altă măsură propusă este reducerea temporară a activităţii pentru 4.540 salariaţi la 4 zile de lucru/săptămână. Sunt exceptaţi conducătorii de vehicule, personalul de întreţinere, maiştrii, fochiştii sau electricienii. Impactul financiar estimat este de 7,3 milioane lei/lună. Măsura se va aplica în lunile aprilie - iulie.Reducerea valorii tichetelor de masă aplicată în acelaşi interval ar urma să aibă un impact de 1,2 milioane lei.Se propune, de asemenea, creşterea veniturilor STB prin creşterea gradului de conformare a călătorilor în urma activităţilor de control, suplimentarea prestaţiei de evenimente publice doar contra cost, promovarea unei politici tarifare majorate asumată de către ADI TPBI, revizuirea politicii de gratuităţi pentru anumite categorii corelată cu suportabilitatea asumată de către ADI TPBI. Măsurile ar urma să aibă un impact de 8 milioane de lei/lună.

Summit B9, de la critici la influența în NATO (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Summitul B9, de la „clubul anxioșilor din Est” la unul dintre cele mai influente grupuri din NATO

În urmă cu aproape un deceniu, statele din formatul București 9 avertizau că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității europene, într-un moment în care multe capitale occidentale încă mizau pe dialog cu Moscova. Considerat inițial de unii analiști drept „clubul anxioșilor din Est”, B9 a devenit între timp una dintre cele mai influente voic ale flancului estic din NATO. Summitul organizat în aceste zile la București are loc într-un context în care multe dintre avertismentele formulate de statele est-europene au devenit parte a strategiei oficiale a Alianței. Cum a apărut formatul București 9 Formatul București 9, cunoscut și ca B9, a fost lansat oficial în noiembrie 2015, la inițiativa României și Poloniei, prin președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Apariția sa a fost direct legată de deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și de războiul din estul Ucrainei. Cele nouă state membre – România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania – au încercat astfel să creeze o platformă comună de consultare pentru statele NATO aflate pe flancul estic, între Marea Baltică și Marea Neagră. De la coordonare regională la voce a flancului estic La început, B9 a funcționat mai ales ca un mecanism de armonizare a pozițiilor înaintea marilor reuniuni NATO. Prima declarație comună, adoptată la București în 2015, a pregătit terenul pentru summitul NATO de la Varșovia din 2016, unde consolidarea flancului estic a devenit una dintre temele majore ale Alianței. Din acest punct de vedere, B9 nu a fost gândit ca o structură militară separată, ci ca un instrument politic prin care statele est-europene să transmită mai coerent propriile preocupări de securitate. Principalele ediții ale summitului B9 După reuniunea fondatoare de la București, formatul a avut întâlniri succesive la nivel de șefi de stat. În 2018, summitul de la Varșovia a reconfirmat rolul B9 ca platformă de consultare și dialog înaintea deciziilor NATO. În 2019, reuniunea a avut loc la Košice, în Slovacia, într-un context în care statele estice insistau deja asupra unei prezențe aliate mai consistente. În 2021, summitul s-a desfășurat în format mixt, la București, cu participarea președintelui american Joe Biden și a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, semn că formatul căpătase vizibilitate transatlantică. Momentul 2022: războiul din Ucraina schimbă greutatea formatului Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a schimbat radical importanța B9. Statele de pe flancul estic au trecut de la rolul de avertizori regionali la cel de actori aflați în prima linie a redefinirii politicii de descurajare a NATO. În februarie 2022, liderii B9 s-au reunit la Varșovia, iar în iunie 2022, la București, au pregătit pozițiile comune înaintea summitului NATO de la Madrid, cerând consolidarea apărării aliate pe întreg flancul estic. Participarea SUA și a NATO Un moment important a fost summitul din februarie 2023 de la Varșovia, unde au participat Joe Biden și Jens Stoltenberg. Prezența președintelui american a transmis un mesaj politic puternic: statele B9 erau tratate ca linia de contact strategică a NATO cu amenințarea rusă. La reuniunea de la Bratislava, din iunie 2023, secretarul general al NATO a participat din nou, discuțiile fiind orientate spre pregătirea summitului de la Vilnius și spre sprijinirea Ucrainei. Extinderea dialogului spre țările nordice În 2024 și 2025, B9 a început să fie conectat tot mai vizibil cu statele nordice, mai ales după aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Summitul de la Riga, din 2024, a fost marcat și de dificultăți de consens, Ungaria nefiind reprezentată la nivel prezidențial, ceea ce a împiedicat adoptarea unei declarații comune a tuturor celor nouă state. În 2025, reuniunea de la Vilnius a inclus și țările nordice, iar liderii au discutat despre creșterea cheltuielilor de apărare și despre întărirea capacității NATO de a răspunde amenințărilor dinspre Rusia. Summitul de la București și noua miză regională Ediția din 2026, găzduită la București, marchează o nouă etapă: formatul B9 este asociat explicit cu țările nordice, iar printre participanți se numără secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Tema anunțată, „Delivering More for Transatlantic Security”, indică o mutare de accent de la simple consultări regionale la o agendă mai largă privind securitatea transatlantică, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea capacităților de apărare. Între scepticism și critici Încă de la apariția sa, formatul București 9 (B9) a fost privit cu scepticism de o parte a experților în politică externă și securitate, care au pus sub semnul întrebării eficiența și influența reală a acestei platforme regionale. Deși B9 este considerat un instrument util de coordonare politică între statele flancului estic, criticii au subliniat că grupul rămâne un for consultativ, fără structuri militare proprii, fără buget independent și fără capacitatea de a lua decizii strategice autonome, acestea fiind stabilite exclusiv în interiorul NATO. Unii analiști au remarcat că întâlnirile B9 riscă uneori să multiplice canalele diplomatice fără a produce rezultate militare concrete dincolo de consensul deja existent în cadrul Alianței. O altă sursă de scepticism a fost lipsa unei coeziuni totale între statele membre, în special în relația cu Rusia și în privința sprijinului acordat Ucrainei. În timp ce Polonia și statele baltice au susținut constant măsuri ferme de descurajare și consolidare militară, Ungaria, iar în anumite perioade și Slovacia, au adoptat poziții mai prudente sau mai rezervate. Diferențele de priorități regionale au alimentat, la rândul lor, criticile: statele din nordul flancului estic sunt preocupate în principal de amenințările terestre și hibride din zona baltică, în timp ce România și Bulgaria insistă asupra importanței strategice a Mării Negre. Comentatorii de politică externă au atras atenția și asupra riscului ca summiturile B9 să se transforme în reuniuni dominate de declarații politice repetitive, fără măsuri practice imediate. Altă critică a fost că, deși statele membre solicitau frecvent o prezență militară aliată sporită, sisteme integrate de apărare sau garanții suplimentare de securitate, implementarea efectivă a acestor măsuri depinde în cele din urmă de deciziile marilor puteri din NATO și de disponibilitatea financiară a acestora, nu de consensul exprimat la București sau Varșovia. În acest context, unele voci din mediul analitic au avertizat și asupra riscului extinderii formatului B9 către alți actori regionali, argumentând că o structură mai largă ar putea dilua obiectivele inițiale și ar complica obținerea unui consens intern. Ce rezultate concrete a avut Summitul B9 Deși Summitul B9 nu are structuri militare proprii și nu poate lua decizii autonome în interiorul NATO, mai mulți analiști de securitate au considerat că a avut un rol important în consolidarea flancului estic al Alianței. Principalul său efect a fost acela de a transforma preocupările de securitate ale statelor din Europa Centrală și de Est într-o agendă comună susținută constant înaintea marilor summituri NATO. Consolidarea prezenței NATO pe flancul estic Una dintre cele mai importante evoluții asociate indirect cu presiunile și pozițiile comune promovate de statele B9 a fost întărirea prezenței NATO în estul Europei după summitul de la Varșovia din 2016. Alianța a decis atunci crearea grupurilor de luptă multinaționale din Polonia și statele baltice, precum și dezvoltarea unei „prezențe înaintate adaptate” pentru sud-estul flancului estic, inclusiv în România și Bulgaria. În România a fost creat Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, iar prezența militară aliată în regiune a crescut gradual în anii următori. Creșterea cheltuielilor de apărare Analiștii care studiază evoluția B9 observă și faptul că majoritatea statelor membre și-au accelerat investițiile în apărare după 2015, pe fondul deteriorării relațiilor cu Rusia și al presiunilor pentru întărirea capacităților NATO în regiune. Polonia și statele baltice au devenit printre cei mai activi susținători ai creșterii bugetelor militare, iar România și-a majorat la rândul său cheltuielile pentru apărare și programele de modernizare militară. Potrivit unor studii academice dedicate formatului B9, aceste state au contribuit la schimbarea priorităților strategice ale NATO și la accelerarea investițiilor în infrastructura militară de pe flancul estic. Schimbarea perspectivei NATO asupra Rusiei Mai mulți experți consideră că una dintre cele mai importante reușite politice ale B9 a fost capacitatea de a menține constant pe agenda NATO tema amenințării reprezentate de Rusia. Statele membre ale formatului au avertizat încă din 2015 asupra riscurilor generate de anexarea Crimeei și de militarizarea regiunii Mării Negre, într-un moment în care multe capitale occidentale mizau încă pe dialog și cooperare economică cu Moscova. După invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022, o mare parte dintre evaluările formulate anterior de statele B9 au devenit parte a consensului strategic occidental. Marea Neagră, adusă în centrul discuțiilor strategice România a utilizat constant formatul B9 pentru a atrage atenția asupra importanței strategice a Mării Negre, o regiune considerată mult timp secundară în comparație cu zona baltică. În ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării activității militare ruse în regiune, securitatea Mării Negre a devenit una dintre temele centrale ale reuniunilor B9 și ale discuțiilor NATO privind flancul estic. Experții în securitate remarcă faptul că România a reușit astfel să își consolideze profilul strategic în interiorul Alianței. Relația cu SUA și extinderea cooperării regionale Formatul B9 a câștigat treptat și o relevanță politică mai mare în relația cu Statele Unite. Participarea președintelui american Joe Biden la summitul din 2021 și la reuniunea de la Varșovia din 2023 a fost interpretată drept un semnal al importanței crescânde acordate flancului estic. În ultimii ani, formatul a început să colaboreze tot mai strâns și cu statele nordice, pe fondul aderării Finlandei și Suediei la NATO și al interesului comun pentru securitatea regiunii dintre Marea Baltică și Marea Neagră.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră