duminică 30 august
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10101 articole
Eveniment

Atacul asupra Cadastrului a blocat toată piața imobiliară, succesiunile, creditele imobiliare și unele proiecte europene

Atacul ransomware asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară a blocat tranzacții imobiliare, succesiuni, executări silite și credite ipotecare, afectând direct notarii, agențiile imobiliare și clienții acestora, arată o analiză a Ziarului de Iași.  Baza de date nu a fost afectată ANCPI a anunțat că platforma de plată electronică va fi înlocuită și le recomandă utilizatorilor să își schimbe parolele, mai ales dacă acestea sunt folosite și pentru alte conturi online. Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Instituția susține că baza de date centrală a sistemului cadastral, care conține evidența proprietăților și a drepturilor reale asupra imobilelor, nu a fost afectată și că nu există dovezi privind accesarea acestor informații de către atacatori. Problema majoră rămâne însă lipsa accesului la sistemul e-Terra, fără de care nu pot fi eliberate extrase de carte funciară și nu pot fi finalizate numeroase operațiuni civile. Nu se știe când sistemul va fi repornit ANCPI, DNSC, STS și Cyberint lucrează la testarea și securizarea noii infrastructuri, după migrarea aplicației e-Terra în cloudul guvernamental. Până la repornirea completă a serviciilor, piața imobiliară rămâne parțial blocată, iar profesioniștii din domeniu spun că activitatea a scăzut puternic, într-un climat de incertitudine. BCR transmite că procesează solicitările de credit ipotecar pe baza documentelor disponibile, prelungind unele aprobări și extrase deja emise, unde este posibil, pentru a limita impactul asupra clienților aflați în proceduri în desfășurare.

Atacul asupra Cadastrului a blocat toată piața imobiliară, succesiunile, creditele imobiliare și unele proiecte europene
Un preot, cercetat penal pentru că ar fi distrus acareturile de pe un teren cumpărat de ONG-ul său
Eveniment

Un preot, cercetat penal pentru că ar fi distrus acareturile de pe un teren cumpărat de ONG-ul său

Asociația „Glasul Vieții”, înființată de preotul Dan Damaschin, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași pentru tulburare de posesie și violare de domiciliu. Miza: o magazie, un beci și un gard Dosarul are la bază o plângere penală depusă de familia Lăzărescu, care susține că asociația ar fi demolat o parte dintre construcțiile aflate pe un teren cumpărat ulterior de organizație. Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Potrivit informațiilor obținute de Ziarul de Iași, familia reclamă distrugerea unor anexe gospodărești, între care o magazie, un beci și un gard, despre care afirmă că îi aparțin în baza unor acte vechi de proprietate. Dosarul penal, în camera preliminară Reprezentanții Asociației „Glasul Vieții” resping acuzațiile și susțin că nu există o problemă penală, urmând ca instanța să decidă. Dosarul se află în camera preliminară, unde judecătorii verifică legalitatea trimiterii în judecată. Plângerea penală a fost depusă în 2022, însă cercetările au fost accelerate abia după o solicitare formulată în instanță de familia Lăzărescu. În paralel, a fost disjunsă și latura civilă, în care ar putea fi cerute despăgubiri materiale.

Un tânăr român olimpic dă o lecție magistrală despre AI: Există de 30 de ani și nu e doar conversație cu un robot
Eveniment

Un tânăr român olimpic dă o lecție magistrală despre AI: Există de 30 de ani și nu e doar conversație cu un robot

Inteligența artificială este deja parte din viața de zi cu zi, de la aplicațiile de navigație și telefoanele mobile până la echipamentele medicale din spitale și platformele educaționale. Argint la EUROAI Mulți se tem că această tehnologie ar putea înlocui oamenii sau ar putea elimina locuri de muncă. Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Dar un absolvent de liceu din Iași, premiat la o competiție europeană importantă, susține că adevăratul risc nu este inteligența artificială, ci modul în care oamenii aleg să o folosească. Ștefan-Alexandru Asandei, absolvent al Colegiului Național Iași, a obținut medalia de argint la Olimpiada Europeană de Inteligență Artificială (EUROAI), desfășurată la Cluj, conform Ziarului de Iași. Admis la Ecole Polytechnique Performanța vine după ani de rezultate importante la competiții naționale și internaționale de informatică, inteligență artificială, robotică și inovație digitală. Tot în acest an, tânărul a promovat Bacalaureatul cu media 9,61 și a fost admis la Ecole Polytechnique din Franța, unde va urma o dublă licență în Matematică-Informatică. EUROAI a durat o săptămână, cu două probe de câte cinci ore, bazate pe analiză de date și predicții.

România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating - surse presa pro-PSD
Eveniment

România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating - surse presa pro-PSD

Fitch urmează să publice oficial abia în noaptea de vineri spre sâmbătă decizia dacă retrogradează sau nu România la ratingul „junk”, dar, potrivit unui site controlat de soțul unei deputate PSD, stiripesurse.ro, am fi scăpat de această măsură dură. Fitch ar urma să anunțe că România rămâne la ratingul BBB- cu perspectivă negativă. Acest rating este chiar deasupra categoriei junk. Citește și: Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero Stiripesurse.ro este controlat de Iosif Buble, soțul deputatei PSD Diana Tușa, recent promovată vicepreședinte PSD pe probleme de justiție.  Erste anticipează păstrarea ratingului de deasupra junk Analiștii bancari de la Erste Group au estimat deja că Fitch nu va retrograda România în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), deoarece riscul pe termen scurt a fost parțial atenuat de reducerea deficitului bugetar din prima jumătate a anului la circa 2% din PIB, scria studiifinanciare.ro.   CEO-ul Erste Group, Peter Bosek, și directorul financiar, Stefan Dörfler, spun că România traversează o perioadă marcată de inflație ridicată, măsuri de consolidare fiscală și incertitudine politică, factori care afectează deciziile de investiții. În analiza sa, Erste amintește că Parlamentul României s-a reunit în sesiune extraordinară în perioada 27-31 iulie pentru dezbaterea unor proiecte legislative care reprezintă jaloane importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Erste mai subliniază că cererea pentru titlurile de stat românești continuă să depășească oferta, în condițiile în care Ministerul Finanțelor a programat în această săptămână emisiuni de obligațiuni cu scadențele în 2031 și 2040. „La sfârșitul lunii iunie, Moody’s a emis un semnal de alarmă puternic legat de prăbușirea coaliției de guvernare și incertitudinea politică prelungită. Agenția a subliniat că lipsa unei majorități parlamentare stabile pune în pericol reformele din PNRR și consolidarea finanțelor statului. Moody’s atrage atenția că plățile cu dobânzile vor absorbi 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și 9,6% în 2027”, mai arăta studiifinanciare.ro. 

CNAIR, amendată pentru gropile de pe autostradă, care avariază mașinile. Amenda, ridicol de mică
Eveniment

CNAIR, amendată pentru gropile de pe autostradă, care avariază mașinile. Amenda, ridicol de mică

Compania Națională de Autostrăzi și Infrastructură Rutieră (CNAIR) a fost amendată de poliție pentru o groapă de pe autostrada A1, groapă care dus la avarierea unui autoturism, scrie Turnul Sfatului. Totuși, amenda este ridicol de mică: doar 3.045 lei.  Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Trei ani de procese pentru o amendă ridicol de mică „Incidentul a avut loc în seara de 26 iulie 2023, pe Autostrada A1, pe sensul Sibiu – Deva. Un șofer care circula regulamentar a dat cu mașina printr-o groapă aflată la kilometrul 284+650. În urma impactului, autoturismul a fost avariat și a rămas imobilizat pe banda de urgență. În urma verificărilor, Poliția Rutieră a sancționat administratorul sectorului de drum, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov, cu o amendă de 3.045 de lei, pentru că nu a asigurat starea de viabilitate a carosabilului”, scrie Turnul Sfatului. Însă Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a contestat amenda. A pierdut la Judecătoria Săliște, iar acum a pierdut și apelul la Tribunalul Sibiu.  Potrivit deciziei, citate Turnul Sfatului, obligația administratorului unui drum nu se limitează la efectuarea unor lucrări de întreținere, ci presupune monitorizarea continuă a stării carosabilului și intervenția atunci când apar degradări care pot afecta siguranța circulației. Din acest motiv, instanța a apreciat că simplul fapt că au fost făcute reparații înainte de incident nu înlătură răspunderea administratorului dacă, în momentul producerii evenimentului, drumul nu mai era în stare corespunzătoare. Judecătorii au mai reținut că avarierea autoturismului este suficientă pentru a demonstra că obligația de a menține drumul în stare de viabilitate nu a fost respectată. Totodată, au respins argumentul potrivit căruia Poliția ar fi trebuit să avertizeze administratorul drumului înainte de aplicarea amenzii, arătând că legea nu prevede o astfel de obligație.

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA
Eveniment

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA

Pensionarii care se mută din România nu pierd pensia și nici nu sunt obligați să se întoarcă în țară pentru a o încasa. Drepturile pot fi virate într-un cont bancar deschis în statul de domiciliu sau de reședință, iar documentele necesare pot fi transmise casei teritoriale de pensii inclusiv prin poștă sau e-mail. În 2026 apare și o schimbare importantă pentru românii care au muncit în Statele Unite. Pensia românească, într-un cont din străinătate Un pensionar stabilit în altă țară poate solicita ca pensia acordată de statul român să fie virată direct într-un cont bancar deschis acolo. Citește și: Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap Potrivit CNPP, primul pas este deschiderea unui cont la o bancă aleasă de beneficiar în statul în care locuiește. Ulterior, datele bancare trebuie comunicate casei teritoriale de pensii care gestionează dosarul. În general, sunt necesare denumirea și adresa băncii, datele titularului, numărul contului și codul SWIFT/BIC, acolo unde este cazul. CNPP arată că nu este obligatoriu ca beneficiarul să folosească o anumită bancă. Ce documente trebuie trimise casei de pensii Pensionarul trebuie să completeze Declarația de transfer în străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii. La aceasta se atașează, în principal: - un document emis de bancă prin care sunt confirmate datele contului; - copia actului de identitate care atestă domiciliul sau locul de ședere; - după caz, documentele depuse printr-un mandatar desemnat prin procură specială. Dosarul poate fi depus direct la casa teritorială de pensii, trimis prin poștă sau transmis scanat prin e-mail la adresa oficială a instituției. Prin urmare, pensionarul stabilit în străinătate nu trebuie, în mod obișnuit, să vină în România doar pentru a cere schimbarea modalității de plată. În ce monedă poate fi plătită pensia CNPP prevede plata pensiilor exportate prin transfer bancar în euro, lire sterline sau dolari americani, în funcție de situație și de opțiunea beneficiarului. Pentru statele UE și SEE, plata este în mod obișnuit în euro, pentru Regatul Unit în lire sterline, iar în spațiul extracomunitar poate fi utilizat dolarul american. Beneficiarul trebuie să țină cont și de eventualele comisioane bancare aferente transferului internațional. Noutatea din 2026: acordul România-SUA Schimbarea majoră din acest an îi privește pe cei care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite. Acordul bilateral de securitate socială, semnat în 2023 și ratificat ulterior, intră în vigoare la 1 septembrie 2026, după finalizarea procedurilor necesare. Principiul esențial este totalizarea perioadelor de asigurare. Dacă o persoană nu are suficienți ani de contribuții într-unul dintre cele două sisteme pentru a îndeplini singură condiția minimă de pensionare, perioadele realizate în România și SUA pot fi luate împreună în calcul pentru stabilirea dreptului. Nu înseamnă însă că România plătește pentru anii lucrați în SUA. Totalizarea vechimii nu trebuie confundată cu plata unei singure pensii pentru toți anii lucrați. Fiecare stat calculează și achită partea de pensie care îi revine pentru perioadele de asigurare realizate în propriul sistem. România va plăti drepturile aferente perioadelor lucrate și asigurate aici, iar Statele Unite partea stabilită potrivit sistemului american Social Security. De exemplu, dacă o persoană a lucrat o perioadă în România și apoi mai mulți ani în SUA, cele două perioade pot conta împreună la verificarea condițiilor de eligibilitate, însă calculul efectiv al prestațiilor rămâne separat. Acordul elimină și problema dublei contribuții Noul acord nu se limitează la pensii. El stabilește și reguli pentru situațiile în care o persoană lucrează temporar într-unul dintre cele două state. Scopul este evitarea situațiilor în care pentru aceeași activitate trebuie achitate simultan contribuții sociale atât în România, cât și în SUA. Acest lucru poate conta în special pentru angajații detașați, companiile care își trimit temporar personalul peste Atlantic și profesioniștii care lucrează în ambele piețe. Certificatul de viață poate condiționa continuarea plății Pentru pensionarii aflați în străinătate, un document important rămâne certificatul de viață. Certificatul de viață este modul prin care statul român verifică periodic că pensia virată în străinătate ajunge în continuare titularului ei. Pensionarii stabiliți în străinătate trebuie să dovedească periodic autorităților române că sunt în viață, pentru ca plata pensiei să poată continua. În acest scop este folosit certificatul de viață, un formular care funcționează ca instrument de verificare administrativă. Beneficiarul nerezident aflat în plată trebuie să transmită certificatul de două ori pe an: prima dată până la 31 martie, iar a doua până la 30 septembrie. Formularul trebuie semnat în fața unei autorități competente din țara în care locuiește, care confirmă identitatea pensionarului și faptul că acesta este în viață. Confirmarea poate fi făcută, între altele, de instituții de pensii sau securitate socială, autorități locale, consulate, notari, avocați ori chiar medici de familie, în condițiile indicate de CNPP. Documentul poate fi trimis apoi casei teritoriale de pensii prin poștă, fax sau e-mail. Dacă certificatul nu e transmis la termen, plata pensiei poate fi suspendată până când pensionarul își îndeplinește obligația. Cu ce state are România acorduri de securitate socială Pe lângă regulile europene aplicabile în UE, SEE și Elveția, România are acorduri bilaterale de securitate socială cu mai multe state din afara acestui spațiu. Potrivit CNPP, acorduri construite pe principii similare regulamentelor europene sunt în vigoare cu Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Quebec, Serbia, Turcia și Uruguay. În relația cu Regatul Unit, după Brexit, se aplică Acordul Comercial și de Cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Din 1 septembrie 2026, pe această listă devin relevante și Statele Unite ale Americii, odată cu intrarea în vigoare a noului acord bilateral, care permite totalizarea perioadelor de asigurare realizate în România și SUA și plata proporțională a drepturilor de către fiecare stat. Există și convenții mai vechi, aplicabile în anumite condiții. CNPP menționează Marocul, precum și Armenia, Belarus, Ucraina și Federația Rusă, pentru acestea din urmă fiind relevantă convenția încheiată în 1960 între România și fosta URSS. Aceste instrumente vechi nu trebuie însă tratate automat ca fiind identice cu acordurile moderne de coordonare, deoarece mecanismele de stabilire și plată a pensiei pot fi diferite UE, SEE și statele cu acorduri: regulile diferă în funcție de țară Pentru persoanele care au lucrat în mai multe state UE, SEE sau Elveția funcționează regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială. România are, în plus, acorduri bilaterale cu mai multe state din afara acestui spațiu. Tocmai de aceea, înainte de depunerea dosarului, este util ca pensionarul să verifice la CNPP ce instrument juridic se aplică statului în care locuiește și dacă există particularități privind documentele, calculul drepturilor sau instituția prin care se poate depune cererea.

PNL cere Comisiei Europene sprijin pentru contracararea atacurilor cu drone rusești
Eveniment

PNL cere Comisiei Europene sprijin pentru contracararea atacurilor cu drone rusești

Europarlamentarii PNL, partid membru al PPE, au cerut Comisiei Europene să acorde sprijin României pentru a se apăra de atacurile cu drone rusești, potrivit europarlamentarului PNL Dan Motreanu. Există deja o rezoluție a PE din 2025 „Delegația PNL în Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să sprijine România și celelalte state membre afectate de incidentele cu drone. ℹ Împreună cu colegii din delegația PNL, am solicitat Comisiei să ne comunice ce măsuri suplimentare va propune pentru consolidarea securității frontierelor externe ale UE, în special în statele membre aflate în prima linie a conflictului. ℹ Am întrebat Comisia ce instrumente financiare, operaționale și de coordonare are în vedere pentru a sprijini România în consolidarea capacităților de supraveghere, detectare și răspuns la amenințările aeriene. ℹ În doar trei zile consecutive, trei drone au fost doborâte pe teritoriul României. Anterior, numeroase drone au traversat teritoriul României, cel mai grav eveniment având loc la Galați, unde o dronă a lovit un bloc de locuințe, rănind o mamă și copilul acesteia. ℹ România se află la frontiera estică a Uniunii Europene și a NATO. Vom solicita și Parlamentului European să adopte o rezoluție de sprijin pentru consolidarea securității frontierei estice a UE. ℹ Parlamentul European a aprobat anul trecut o rezoluție privind un răspuns unitar la recentele încălcări de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice ale statelor membre ale UE. M-am numărat printre inițiatorii rezoluției, alături de mai mulți colegi europarlamentari. ℹ Comisia Europeană a lansat în februarie un plan de contracarare a amenințării pe care dronele o reprezintă la adresa securității UE.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Concurență mare la TUIASI: ce medii au avut ultimii admiși la Arhitectură și Automatică
Eveniment

Concurență mare la TUIASI: ce medii au avut ultimii admiși la Arhitectură și Automatică

Facultatea de Arhitectură și Facultatea de Automatică și Calculatoare, singurele facultăți TUIASI care organizează examen de admitere, au publicat rezultatele pentru sesiunea din această vară. Universitatea a avut 3.217 candidați înscriși, cu 335 mai mulți decât în 2025. Arhitectură: ultima medie la buget, 8,09 Potrivit Ziarul de Iași, la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”, cea mai mare medie de admitere a fost 9,52. Ultimul candidat admis pe unul dintre cele 95 de locuri bugetate a avut media 8,09. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Admiterea se bazează în proporție de 70% pe proba practică de desen și 30% pe media de la bacalaureat. Automatică și Calculatoare: 10 la AIASI La Calculatoare și Tehnologia Informației (CTI), cea mai mare medie a fost 9,94, iar ultima medie la buget, 7,04, în creștere de la 6,38 în 2025. La Automatică, Informatică Aplicată și Sisteme Inteligente (AIASI), un candidat a obținut media 10. Ultima medie la buget a fost 5,61, față de 5,84 anul trecut. În total, Facultatea de Automatică și Calculatoare a admis 303 candidați, dintre care 295 la buget.

O zonă degradată din Iași ar putea deveni „deltă urbană”: proiect de 36,5 milioane de lei
Eveniment

O zonă degradată din Iași ar putea deveni „deltă urbană”: proiect de 36,5 milioane de lei

Consilierii locali din Iași vor decide vineri dacă aprobă studiul de fezabilitate și valoarea estimată pentru amenajarea unei „delte urbane” la confluența râurilor Bahlui și Nicolina. Potrivit Ziarul de Iași, investiția este evaluată la 36,5 milioane de lei, inclusiv TVA. Piste, trasee pietonale și zone verzi Proiectul, realizat de Kango Proiect SRL, prevede extinderea spațiilor verzi, plantarea de arbori și vegetație specifică zonelor umede, piste pentru biciclete, trasee pietonale și amenajarea malurilor, fără afectarea protecției la inundații. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Zona vizată se întinde în jurul confluenței Nicolina–Bahlui, între Podul Cicoarei, podul de pe Calea Galata, Podul Cerna și podul feroviar. Proiectul ar putea fi gata în trei ani Primăria vrea să transforme terenul degradat într-o infrastructură verde-albastră cu rol ecologic, recreativ și de mobilitate alternativă. După aprobarea investiției, ar urma licitația pentru proiectare și execuție. Dacă va fi identificată finanțarea și semnat contractul de lucrări, „delta urbană” ar putea fi finalizată în cel mult trei ani.

Polițiști condamnați în dosarul „Pizza la Rutieră”: primeau mâncare gratis pentru favoruri în trafic
Eveniment

Polițiști condamnați în dosarul „Pizza la Rutieră”: primeau mâncare gratis pentru favoruri în trafic

Tribunalul a pronunțat sentința în dosarul „Pizza la Rutieră”, în care polițiști ieșeni au fost acuzați că primeau mâncare gratuită de la restaurantul „Mamma Mia” în schimbul unui tratament favorabil în trafic. Potrivit Ziarul de Iași, din cei 16 inculpați, patru au fost condamnați la închisoare cu executare, iar nouă polițiști au primit pedepse cu suspendare. Hotărârea nu este definitivă. Mâncare gratuită în schimbul indulgenței Potrivit anchetatorilor, în perioada februarie 2019 – martie 2020, polițiștii au primit gratuit pizza, ciorbe, coaste, torturi sau cozonaci. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării În schimb, șoferii restaurantului beneficiau de avertismente, sancțiuni mai blânde sau chiar de ignorarea unor abateri. Au fost documentate peste 100 de comenzi. Până la patru ani de închisoare Nicolae Barabaș și directorul restaurantului, Andrei Hîncu, au primit câte patru ani de închisoare. Fostul șef al Biroului Rutier, Gheorghiță Ciobanu, și Felix Crengăniș au fost condamnați la câte trei ani și șase luni. Nouă polițiști au primit câte doi ani și opt luni cu suspendare, iar instanța le-a interzis tuturor polițiștilor condamnați să-și exercite profesia timp de trei ani. Sentința poate fi atacată la Curtea de Apel.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, blocată de un atac cibernetic
Eveniment

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, blocată de un atac cibernetic

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) anunță că a fost vizată, miercuri, de un atac cibernetic de tip ransomware, iar ca măsură de precauţie unele dintre serviciile ANP, printre care telefonia pentru deţinuţi, portalul programare vizite, conexiunile VPN între locaţii, au fost oprite. Practic, vizitarea deținuților este suspendată, ANP anunțând că „în vederea menținerii legăturii persoanelor private de libertate cu familiile și aparținătorii acestora vor fi identificate alternative în cel mai scurt timp posibil”. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Nu este clar nici cum se va organiza transportul deținuților către instanțe de judecată: „Cu privire la prezentarea persoanelor custodiate la instanțele de judecată, pentru ziua de azi vor fi respectate termenele stabilite anterior, urmând ca în zilele următoare să se realizeze în sistem videoconferință, cu anunțarea prealabilă a instanțelor de judecată”, a arată ANP.  După Cadastru, a căzut și Administrația Penitenciarelor „În data de 29 iulie 2026, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a fost vizată de un atac cibernetic de tip ransomware asupra mai multor stații de lucru și servere care aparțin ANP. Echipa IT a ANP a contactat imediat Directoratul Național de Securitate CIbernetică (DNSC), care a intervenit cu celeritate pentru limitarea impactului acestui atac, fiind izolate fizic toate echipamentele.   În acest moment specialiștii IT ai ANP și DNSC lucrează pentru remedierea problemei, dar și pentru investigarea atacului, în acest sens urmând a fi depusă, în cursul zilei, și o plângere la DIICOT.   Ca măsuri de precauție, unele dintre serviciile ANP precum IMS Web, Infokiosk, telefonia pentru persoanele private de libertate, portal programare vizite, conexiunile VPN între locații și site-ul www.anp.gov.ro sunt oprite pentru moment. În vederea menținerii legăturii persoanelor private de libertate cu familiile și aparținătorii acestora vor fi identificate alternative în cel mai scurt timp posibil. Cu privire la prezentarea persoanelor custodiate la instanțele de judecată, pentru ziua de azi vor fi respectate termenele stabilite anterior, urmând ca în zilele următoare să se realizeze în sistem videoconferință, cu anunțarea prealabilă a instanțelor de judecată. În ceea ce privește transferul persoanelor private de libertate la unitățile penitenciare, momentan cursele sunt stopate, situațiile excepționale fiind organizate și realizate punctual, dacă situația va impune.   Vom reveni cu detalii pe măsură ce vom dispune de mai multe informații”, se arată pe pagina de Facebook a ANP. 

Manfred Weber (PPE): E nevoie rapid de implementarea SAFE pentru a proteja România de dronele rusești
Eveniment

Manfred Weber (PPE): E nevoie rapid de implementarea SAFE pentru a proteja România de dronele rusești

Acțiunile premierului Ilie Bolojan de a implementa SAFE sunt necesare pentru a apăra România de dronele rusești, a arătat președintele PPE, Manfred Weber, citat de europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Bolojan, susținut total de Weber „Manfred Weber, președintele Partidului Popular European: Europa este pe deplin unită alături de poporul român în urma recentelor incursiuni ale dronelor rusești și a încălcărilor spațiului aerian al României. Acest lucru este pur și simplu inacceptabil. Securitatea cetățenilor români este securitatea cetățenilor europeni. Este o reamintire puternică a consecințelor războiului ilegal de agresiune purtat de Putin împotriva Ucrainei de mai bine de patru ani, o amenințare la adresa securității întregii Europe. Nu putem accepta ca propaganda și dezinformarea promovate de Federația Rusă să găsească teren fertil în România sau în orice alt stat european. Europa este puternică atunci când rămâne unită și își apără ferm libertatea, democrația și securitatea comună. Reacția rapidă, pregătirea și determinarea României de a doborî cele trei drone demonstrează curaj și eficiență, precum și un angajament ferm pentru protejarea atât a cetățenilor români, cât și a celor europeni. În acest context, este esențială accelerarea instrumentelor europene de consolidare a capacităților de apărare, inclusiv prin implementarea rapidă a inițiativei SAFE, astfel încât România și întreaga Europă să fie mai bine pregătite să răspundă unor astfel de amenințări. Susțin pe deplin demersurile premierului Ilie Bolojan pentru consolidarea sprijinului european acordat României și pentru adoptarea rapidă a măsurilor necesare întăririi securității la frontiera estică a Uniunii Europene.”, se arată în postarea de Facebook a lui Motreanu, care preia declarațiile lui Weber.

Noua lege a salarizării, pe înțelesul tuturor: ce este „diferența tranzitorie” și cum pot îngheța salariile
Eveniment

Noua lege a salarizării, pe înțelesul tuturor: ce este „diferența tranzitorie” și cum pot îngheța salariile

Guvernul și sindicatele se contrazic de săptămâni bune pe textul proiectului Legii salarizării unitare. În timp ce oficialii de la Ministerul Muncii susțin că „nicio leafă nu va scădea pe card”, liderii sindicali din Sănătate și Finanțe au declanșat greve, acuzând pierderi masive de venituri. Adevărul se află la mijloc și este ascuns în spatele unui termen juridic de care depinde viitorul financiar al bugetarului: diferența tranzitorie. Cum funcționează capcana ascunsă din noua lege și ce se va întâmpla cu banii bugetarilor în următorii 5 ani? Ce este „diferența salarială tranzitorie” Pe scurt, diferența tranzitorie este suma prin care statul păstrează venitul unui angajat atunci când noua grilă ar conduce la un salariu mai mic. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Forma revizuită a proiectului stabilește salariile de bază prin înmulțirea coeficientului corespunzător fiecărei funcții cu o valoare de referință. Pentru luna decembrie 2026 și întreg anul 2027, valoarea de referință este de 4.100 de lei. În cazul în care salariul lunar calculat potrivit noii legi este mai mic decât salariul aferent lunii noiembrie 2026, angajatului i se acordă diferența salarială tranzitorie. Să presupunem, simplificat, că un angajat are în noiembrie 2026 un venit salarial protejat de 9.500 de lei, iar prin aplicarea noii grile salariul lunar rezultat este de 8.000 de lei. Diferența de 1.500 de lei va fi acordată ca diferență salarială tranzitorie, astfel încât trecerea la noul sistem să nu producă imediat o pierdere de 1.500 de lei. Mecanismul se aplică, potrivit proiectului, atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Ce se întâmplă cu majorările viitoare Diferența tranzitorie nu se adaugă permanent peste toate majorările viitoare. Dimpotrivă, ea se reduce pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. De exemplu, dacă un angajat are 8.000 de lei salariu rezultat din noua grilă, va exista o sumă de 1.500 de lei diferență tranzitorie. Totalul rezultat va fi de 9.500 de lei, iar ulterior salariul din grilă crește la 8.500 de lei. În acest caz, diferența tranzitorie se poate reduce la 1.000 de lei, iar venitul total rămâne astfel 9.500 de lei. Dacă salariul din grilă ajunge la 9.000 de lei, diferența rămasă va fi de 500 de lei. Abia când salariul calculat după noua lege ajunge la nivelul venitului protejat, diferența tranzitorie este absorbită integral, iar majorările ulterioare pot începe să se reflecte în creșterea efectivă a venitului. Prin urmare, pentru angajații care pornesc cu o diferență tranzitorie mare, o parte dintre creșterile salariale viitoare poate fi consumată pentru absorbția acesteia, fără ca suma totală încasată să crească imediat. Termenul-limită 2031, eliminat În forma prezentată în luna mai, diferența salarială tranzitorie era raportată la salariul din decembrie 2026 și putea fi plătită cel târziu până la 31 decembrie 2031. Forma revizuită în iulie schimbă mecanismul: referința devine salariul din noiembrie 2026, iar termenul-limită de 31 decembrie 2031 nu mai apare în articolul care reglementează diferența tranzitorie. În schimb, proiectul spune că suma se reduce odată cu creșterile ulterioare ale salariului funcției, „până la absorbția integrală” a diferenței. Un salariu neschimbat poate însemna totuși o pierdere Chiar dacă venitul nominal este protejat, există o altă problemă: inflația. Un angajat care încasează aceeași sumă timp de mai mulți ani nu pierde bani în sens nominal, dar poate pierde putere de cumpărare dacă prețurile cresc. Să presupunem, strict ca exemplu, că un bugetar încasează 6.000 de lei pe lună și că acest venit nu se modifică timp de cinci ani. Dacă inflația ar fi, ipotetic, de 4,5% în fiecare an, cei 6.000 de lei ar valora, în banii de astăzi: - după un an: aproximativ 5.742 lei; - după trei ani: aproximativ 5.257 lei; - după cinci ani: aproximativ 4.815 lei. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare ar fi cu aproape 20% mai mică după cinci ani. Plafonul de 20% nu înseamnă că fiecare spor este limitat la 20% O altă prevedere importantă a proiectului privește sporurile, indemnizațiile, primele și premiile. Legea stabilește că suma acestor elemente salariale nu poate depăși, în principiu, 20% din suma salariilor de bază și a celorlalte componente prevăzute de lege, calculul fiind făcut la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Prin urmare, plafonul de 20% nu trebuie interpretat ca și cum fiecare angajat ar putea primi individual sporuri de cel mult 20%. Mai mult, proiectul prevede și drepturi care nu sunt incluse în acest plafon. De exemplu, sporul pentru munca de noapte este de 25% din salariul de bază pentru orele eligibile și este exceptat de la calculul limitei de 20%. Orele suplimentare nu dispar din plată Regula generală este că munca suplimentară, precum și cea prestată în zilele de sărbătoare legală sau de repaus săptămânal se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, proiectul prevede plata muncii suplimentare. Pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal, sporul este de 75%, iar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale sau alte zile nelucrătoare, sporul poate ajunge la 100%, în condițiile stabilite de lege. Pentru plata lor este însă necesar, între altele, ca efectuarea orelor suplimentare să fi fost dispusă în scris de șeful ierarhic. Venituri care nu intră în protecția diferenței tranzitorii Protecția nu se aplică însă automat tuturor sumelor pe care un bugetar le primește astăzi. Proiectul precizează că, la calcularea venitului din noiembrie 2026 folosit pentru stabilirea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse anumite drepturi aferente activității în proiecte finanțate din fonduri europene, drepturile pentru gestionarea fondurilor europene și stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a acestora. Prin urmare, promisiunea că „venitul nu scade” trebuie citită împreună cu regulile care stabilesc exact ce componente sunt luate în calcul pentru diferența tranzitorie. Nu toate sumele încasate de un angajat înainte de aplicarea noii legi sunt automat transformate într-un venit permanent protejat. Creșterea valorii de referință, decisivă Valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și pentru anul 2027. Din 2028, aceasta poate fi majorată, însă majorarrea va depinde de ritmul de reducere a deficitului și de regulile bugetare. Dacă valoarea de referință crește, salariile rezultate din grile cresc și ele. Pentru un angajat care primește încă diferență tranzitorie, majorarea va acoperi mai întâi o parte din această diferență. Promovarea și gradația pot modifica salariul Proiectul păstrează diferențierea salariilor în funcție de gradațiile de vechime și permite promovarea în funcții, grade sau trepte profesionale, potrivit regulilor specifice fiecărui domeniu. O asemenea schimbare poate determina recalcularea salariului potrivit noii grile. Dar, în cazul unui angajat care beneficiază de o diferență tranzitorie consistentă, o creștere a salariului calculat potrivit grilei poate fi absorbită, total sau parțial, de diminuarea diferenței tranzitorii. Prin urmare, promovarea sau trecerea la o nouă gradație nu înseamnă automat că întreaga creștere teoretică va apărea imediat și în suma totală încasată. Angajații pot contesta reîncadrarea Proiectul stabilește și o procedură clară pentru salariații care consideră că noul salariu, sporurile sau alte drepturi au fost calculate greșit. Contestația poate fi depusă la ordonatorul de credite în termen de 20 de zile calendaristice de la comunicarea actului administrativ prin care au fost stabilite drepturile salariale. Instituția trebuie să soluționeze contestația în 30 de zile. Dacă angajatul este nemulțumit de rezultat, se poate adresa instanței competente în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției. Tocmai de aceea, după intrarea în vigoare a noii legi, decizia individuală de reîncadrare va fi unul dintre cele mai importante documente pe care fiecare angajat din sectorul public va trebui să îl verifice.

Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat pe pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas
Eveniment

Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat pe pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas

Greva din Sănătate a avut un efect de boomerang împotriva personalului din Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU), a anunţat Sindicatul SANITAS, după ce pacienţii care s-au prezentat astăzi în Ambulatoriul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Buzău s-au dus la Urgențe, pentru că nu au putut fi consultați. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Zeci de angajaţi din cadrul SJU Buzău, afiliaţi Sindicatului SANITAS, au declanşat greva pe termen nelimitat, nemulţumiţi de salarizare, condiţiile de muncă şi deficitul de personal, relatează Agerpres. În curtea cele mai mari unităţi medicale din judeţ, personalul medical a afişat mesaje de tipul "Sănătatea nu este cheltuială. Este siguranţa unei ţări", "Respect, salarii decente" sau "Fără noi sistemul se opreşte". „Au migrat din partea de ambulatoriu către serviciul de urgenţă, UPU” „Din păcate, pacienţii au venit în ciuda faptului că am anunţat că noi suntem în grevă, şi pentru că nu au fost văzuţi, s-a întâmplat exact un efect de boomerang, adică au migrat din partea de ambulatoriu către serviciul de urgenţă, UPU, ceea ce pentru noi este un dezavantaj major pentru că nu asta e soluţia. Pentru că nu au fost consultaţi, au migrat în UPU (...) În primul rând ne nemulţumeşte faptul că au blocat angajările. Spitalul Judeţean, vă dau exemplu, apare cu 1.400 şi ceva de posturi normate, iar realitatea este că sunt normate 1.716, din care nu ştim dacă mai sunt ocupate 1.500. Deci acolo apărem cu un deficit de 10%, dar deficitul real este mult mai mare. Deocamdată rămânem în grevă, după ziua de astăzi vedem dacă se va întâmpla ceva", a declarat liderul SANITAS Buzău, Graţiela Constantin.Personalul medical acuză faptul că din lipsa de personal ajunge uneori în situaţia de a nu se mai bucura de concediul de odihnă, context în care s-a instalat epuizarea."Sunt asistent medical generalist, lucrez în acest spital de 30 de ani, lucrez în Dializă. Deficit grav de personal. O colegă de-a noastră a făcut accident cerebral în prezenţa noastră în luna ianuarie, a căzut pe secţia lângă noi. Este operată, ea a dispărut din secţie, nu mai este om în locul ei. Am un loc vacant de foarte multă vreme. Un asistent duce în spate activitatea a trei oameni care lipsesc. Eu, personal, nu am putut să-mi iau concediul din ultimii ani. Am o restanţă de 60 de zile de concediu. Nu ştiu când voi putea să-mi iau. Cam 4 ani de zile nu am putut să-mi iau, decât câte 5 zile, nu mai mult. Nu ai timp să te resimţi în concediu şi apoi să te întorci imediat la muncă. Deci, practic, timpul de odihnă nu există. Ce să vă spun? Suntem foarte epuizaţi, foarte obosiţi, avem nevoie de înţelegere şi de susţinere din partea tuturor", a declarat Diana Cotorceanu, din cadrul SJU Buzău.Managerul SJU Buzău, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii a precizat că împărtăşeşte cerinţele sindicaliştilor, dar s-a asigurat că urgenţele medicale beneficiază pe durata grevei de asistenţă medicală."Toate urgenţele sunt preluate, fracturi, UPU este deschis, primeşte pacienţii, personalul este în grevă dar este prezent la serviciu şi o treime asigură serviciile medicale. Fac prin rotaţie, medicii sunt prezenţi. Sunt aliniaţi grevei şi le dau dreptate pe partea de solicitări, sunt în asentimentul greviştilor dar datoria mea este să asigur continuitatea actului medical, am fost în fiecare secţie şi am vorbit cu personalul medical astfel încât să nu avem probleme în tratarea pacienţilor, iar la UPU, ATI şi Oncologie nu sunt probleme", a precizat pentru AGERPRES, managerul SJU Buzău, Claudiu Damian.Sindicaliştii au precizat că greva a fost declanşată pe termen nelimitat, până când revendicările vor primi un răspuns din partea guvernului. 

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap
Eveniment

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap

Pensionarii care încasează în 2026 cel mult 3.000 de lei pe lună nu plătesc nici contribuția la sănătate, nici impozit pe venit. Pentru pensiile care depășesc acest prag, însă, intră în joc două rețineri: CASS de 10% și impozitul pe venit de 10%. Important este că procentele nu se aplică asupra întregii pensii. Cei 3.000 de lei rămân protejați, iar taxele sunt calculate doar pornind de la suma care depășește acest plafon. Regula privind CASS pentru pensii se aplică în perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensia de până la 3.000 de lei nu este taxată Pentru un pensionar care primește 3.000 de lei sau mai puțin, calculul este simplu: nu există CASS și nici impozit pe venit. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Astfel, dacă pensia brută aflată în plată este, de exemplu, de 2.800 de lei, pensionarul va primi cei 2.800 de lei, fără aceste două rețineri. Situația se schimbă imediat ce pensia depășește pragul de 3.000 de lei. Primul pas: cât depășește pensia plafonul de 3.000 de lei Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei se stabilește mai întâi diferența față de plafon: Suma care depășește plafonul = pensia brută – 3.000 de lei De exemplu, la o pensie de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 = 1.000 de lei Acești 1.000 de lei sunt punctul de plecare pentru calcularea taxelor. Nu întreaga pensie de 4.000 de lei este supusă CASS. Pasul doi: CASS de 10% Contribuția la sănătate este de 10% și se aplică sumei care depășește plafonul de 3.000 de lei. Pentru pensia de 4.000 de lei: 1.000 lei × 10% = 100 de lei CASS După calcularea CASS urmează însă impozitul, iar aici apare o diferență importantă: impozitul de 10% nu se aplică direct aceleiași sume de 1.000 de lei. Pasul trei: cum se calculează impozitul Înainte de aplicarea impozitului se scade contribuția la sănătate. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 lei – CASS În exemplul unei pensii de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 – 100 = 900 de lei Impozitul este de 10% din această sumă: 900 × 10% = 90 de lei Prin urmare, pensionarul va suporta în total rețineri de 190 de lei: 100 de lei CASS; 90 de lei impozit. Pensia netă va fi: 4.000 – 100 – 90 = 3.810 lei Exemplul CNPP: pensie de 4.467 de lei Casa Națională de Pensii Publice a prezentat și un exemplu concret pentru o pensie brută de 4.467 de lei. Mai întâi se determină suma care depășește plafonul: 4.467 – 3.000 = 1.467 lei CASS reprezintă 10% din această diferență: 1.467 × 10% = 146,7 lei, sumă rotunjită la 147 de lei. Pentru impozit, din diferența de 1.467 de lei se scade CASS: 1.467 – 147 = 1.320 de lei Impozitul este: 1.320 × 10% = 132 de lei În final: 4.467 – 147 – 132 = 4.188 de lei Așadar, dintr-o pensie brută de 4.467 de lei sunt reținuți 279 de lei, iar pensionarul primește 4.188 de lei.  Cât se reține la diferite pensii Pentru o pensie de 3.500 de lei, diferența față de plafon este de 500 de lei. CASS este de 50 de lei, iar impozitul se aplică celor 450 de lei rămași, rezultând 45 de lei. Pensia netă este astfel de 3.405 lei. La o pensie de 5.000 de lei, diferența este de 2.000 de lei. CASS ajunge la 200 de lei, iar baza pentru impozit rămâne 1.800 de lei. Impozitul este de 180 de lei, astfel încât pensia netă va fi de 4.620 de lei. Pentru o pensie de 7.000 de lei, CASS este de 400 de lei, iar impozitul de 360 de lei. Pensionarul va încasa astfel 6.240 de lei. Cu alte cuvinte, peste pragul de 3.000 de lei, efectul combinat al celor două rețineri este de aproximativ 19% din diferența care depășește plafonul, nu de 20%. Explicația este că impozitul se calculează după deducerea CASS. Pensionarii nu trebuie să facă singuri calculul Pentru pensiile plătite prin sistemul public, pensionarul nu trebuie să depună lunar declarații și nici să vireze separat banii către stat. CASS și impozitul sunt calculate și reținute la sursă înainte de plata pensiei. Pensionarul primește direct suma netă rezultată după aplicarea reținerilor. Prin urmare, diferența dintre pensia brută și suma efectiv primită poate fi verificată urmând aceeași succesiune: se scad cei 3.000 de lei protejați, se calculează CASS de 10%, apoi se scade CASS din baza impozabilă și se aplică impozitul de 10%. Persoanele cu handicap, CASS pentru pensia peste 3.000 de lei O atenție specială trebuie acordată pensionarilor care beneficiază și de indemnizație de handicap. Potrivit precizărilor CNPP, persoanele cu handicap sunt exceptate de la CASS pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006, respectiv pentru indemnizația de handicap. Scutirea nu se extinde însă automat asupra pensiei. Dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, diferența peste acest plafon este supusă CASS de 10%, după aceleași reguli aplicabile celorlalți pensionari. Regula CASS este temporară Contribuția de sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei a fost introdusă de la 1 august 2025. Potrivit Legii nr. 141/2025, prevederea se aplică veniturilor din pensii aferente perioadei 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensionarii vor fi din nou exceptați de la CASS pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Pentru 2026 însă, regula este clară: primii 3.000 de lei din pensie rămân în afara calculului, iar pentru ceea ce depășește plafonul se reține mai întâi CASS de 10%, apoi impozitul de 10% aplicat sumei rămase după deducerea contribuției la sănătate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră