sâmbătă 28 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9326 articole
Eveniment

România TV, amendată de CNA cu 150.000 de lei: sancțiuni pentru manipulare și acuzații fără probe

Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancționat postul România TV cu amenzi în valoare totală de 150.000 de lei, în urma constatării unor încălcări repetate ale legislației audiovizuale privind informarea corectă, imparțialitatea, echilibrul și respectarea principiului audiatur et altera pars. Decizia a fost luată în ședință publică, după analizarea rapoartelor întocmite de Direcția Monitorizare, ca urmare a sesizărilor primite de instituție. Amendă de 100.000 de lei pentru titluri și dezbateri cu caracter manipulator Cea mai mare sancțiune, 100.000 de lei, a fost aplicată pentru nerespectarea prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) și b), precum și ale art. 84 alin. (1) din Codul de reglementare a conținutului audiovizual. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Raportul de monitorizare a vizat emisiuni de știri și dezbateri difuzate în 14 și 28 decembrie 2025, în cadrul cărora au fost afișate titluri considerate de CNA ca fiind dezechilibrate și lipsite de rigoare jurnalistică, precum: „Operațiune de tip paramilitar ca o lovitură de stat” „Criminali, drogați și interlopi – alături de reziști” „Documentul organizării pentru lovitură de stat” „Anaconda lui Coldea organizează atacul împotriva justiției” Amendă de 50.000 de lei pentru ediții informative din noiembrie 2025 O a doua sancțiune, în valoare de 50.000 de lei, a fost aplicată pentru emisiuni informative difuzate în 2, 16 și 29 noiembrie 2025, fără respectarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) și (2), precum și ale art. 84 alin. (1) din Codul audiovizualului. În ediția din 2 noiembrie 2025 a emisiunii „Știrile România TV”, CNA a semnalat titluri precum: „Lazarus concubinaj politic cu Ancuța trădătoarea” „Circarii care compromit mișcarea suveranistă” „Înregistrări: Anca și Simion îl fac nebun pe Georgescu” De asemenea, Consiliul a reținut afirmații ale moderatorului care prezentau o viziune unilaterală și acuzatoare asupra contextului politic, fără a oferi contrapuncte sau surse alternative. În ediția din 29 noiembrie 2025 au fost afișate titluri alarmiste precum: „Urmează: Naționalizarea proprietăților și a economiilor” „Documentul loviturii pregătite populației” Somație publică pentru emisiunea „România te vede” CNA a emis și o somație publică pentru emisiunea „România te vede”, difuzată la 1 noiembrie 2025, pentru încălcarea art. 82 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului. Printre titlurile sancționate se numără: „Scandalul debarcării lui Ilie Bolojan, gruparea ilegitimă zguduită” „Scandalul debarcării lui Bolojan, înregistrări de la Cotroceni” În aceeași ședință, CNA a decis emiterea unei decizii de intrare în legalitate, cu termen de 30 de zile, pentru un spot TV aferent campaniei de promovare a Dr. Max, care nu respectă prevederile art. 153 alin. (2) din Codul audiovizualului. Ordin CNA privind conținut ilegal pe TikTok Consiliul a hotărât, de asemenea, emiterea unui ordin de a acționa împotriva conținutului ilegal pentru un material video de 4 minute și 15 secunde identificat pe platforma TikTok, publicat pe profilul rara444085. Materialul, care o viza pe jurnalista Emilia Şercan, încalcă dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 și art. 43 alin. (5) din Codul audiovizualului. Amendă de 10.000 de lei pentru Olt TV În urma rapoartelor întocmite de Direcția Control, CNA a decis aplicarea unei amenzi de 10.000 de lei postului Olt TV, pentru încălcarea art. 43 alin. (2) din Codul audiovizualului. Sancțiunea vizează emisiunile „Reporter 24” (edițiile din 17 noiembrie, 15 decembrie și 22 decembrie 2025) și „Imperativ” din 4 decembrie 2025. Textele integrale ale deciziilor de sancționare, ale deciziei de intrare în legalitate și ale ordinului privind conținutul ilegal vor fi disponibile pe site-ul oficial al CNA, în secțiunea dedicată, după redactare și comunicarea acestora către părțile vizate.

CNA amendează România TV cu 150.000 de lei (sursa: Facebook/Consiliul Naţional al Audiovizualului)
Absolvenții de Medicină, muncă obligatorie în România (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Absolvenții de Medicină formați pe bani publici să lucreze câțiva ani în România, propune Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat că absolvenții facultăților de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani după finalizarea studiilor, în condițiile în care formarea lor este finanțată integral din fonduri publice. „Există o obligație față de țară”, susține premierul Șeful Guvernului a afirmat că statul român investește semnificativ în pregătirea medicilor, de la studiile universitare până la rezidențiat, iar acest lucru ar trebui să presupună o responsabilitate profesională față de sistemul medical românesc. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „Dacă beneficiezi de o pregătire medicală făcută la buget, cu rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Cel puțin doi, trei, patru sau cinci ani trebuie să lucrezi în România”, a declarat Ilie Bolojan, marți, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. Dezechilibre majore între mediul urban și rural Premierul a subliniat că una dintre cele mai mari probleme ale sistemului sanitar este lipsa medicilor din zonele rurale și din orașele mici. În opinia sa, o astfel de măsură ar putea contribui la o distribuție mai echilibrată a personalului medical pe teritoriul țării. Bolojan a arătat că este nevoie de decizii curajoase, chiar dacă acestea pot genera controverse, pentru a acoperi zonele unde deficitul de medici este critic. Date îngrijorătoare despre absolvenții de Medicină Potrivit premierului, România are aproximativ 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină, însă doar în jur de 1.000 dintre aceștia ajung să fie angajați în sectorul public. În același timp, un număr semnificativ de medici români aleg să profeseze în alte țări europene. „Nu este normal să avem mii de absolvenți și, după ani de rezidențiat, să rămânem cu doar aproximativ 1.000 de medici în sistemul public. Ceilalți sunt, din păcate, pierduți”, a afirmat premierul. România, printre țările cu cei mai mulți medici care pleacă în străinătate Ilie Bolojan a atras atenția că România se află constant pe primele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de medici care aleg să muncească în afara țării. În acest context, premierul consideră că o parte dintre medicii formați în România ar trebui să fie direcționați către zonele unde este cea mai mare nevoie de servicii medicale. Premierul a subliniat că nu este suficient ca aceste idei să rămână la nivel de declarații și a cerut ca soluțiile propuse să fie puse în practică, pentru a reduce deficitul de personal medical și pentru a asigura accesul populației la servicii de sănătate, inclusiv în mediul rural și în orașele mici.

Datoriile dezvoltatorilor depășesc 35 de miliarde de lei, iar insolvențele se înmulțesc (sursa: Pexels/Engin Akyurt)
Eveniment

Criză pe piața imobiliară: datoriile dezvoltatorilor sunt uriașe, iar insolvențele se înmulțesc

Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au trecut, în ultimele luni, de pragul istoric de 35 de miliarde de lei, o sumă dublă față de nivelul înregistrat în urmă cu zece ani. În contextul unei scăderi accentuate a pieței, peste 60% dintre companiile din sector se află în risc de insolvență, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames. Risc crescut de insolvență și perspective negative pentru 2026 Consultanții avertizează că anul 2026 ar putea aduce noi recorduri negative pentru piața imobiliară, pe fondul majorării taxelor și al reducerii semnificative a cererii de locuințe. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Fragilitatea financiară a dezvoltatorilor și comprimarea profitabilității conturează un scenariu dificil pentru întregul sector. Sute de firme dizolvate sau cu activitatea suspendată Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, din cele aproximativ 7.300 de firme active cu cod CAEN dezvoltare imobiliară, 564 au intrat în proces de dizolvare în ultimii doi ani, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 au ajuns în insolvență. Analiza realizată pe baza scorului Altman arată că, în prezent, peste 2.700 de companii din sector se află într-o zonă de risc mare și foarte mare de insolvență, iar alte aproximativ 1.600 prezintă un risc mediu. Scorul Altman combină indicatori precum profitabilitatea, lichiditatea, eficiența activelor și gradul de îndatorare pentru a estima riscul financiar. Gradul de îndatorare, principala vulnerabilitate a sectorului Nivelul ridicat al datoriilor reprezintă cea mai mare problemă pentru investitori. În ultimii doi ani, creanțele din sectorul imobiliar au crescut cu peste 8 miliarde de lei, ajungând de la 26,8 miliarde de lei în 2020 la 33,2 miliarde de lei în 2024. Estimările pentru 2025 indică depășirea pragului de 35 de miliarde de lei, față de doar 15,1 miliarde de lei în 2015. Pierderi în creștere și scădere accentuată a profitului Pierderile nete ale companiilor imobiliare au crescut de la 518,8 milioane de lei în 2022 la 610,3 milioane de lei în 2024. În același timp, cifra de afaceri a sectorului s-a redus de la 7,55 miliarde de lei în 2022 la 6,4 miliarde de lei în 2024, iar profitul net a scăzut cu peste 300 de milioane de lei. Stocuri record de apartamente nevândute Scăderea vânzărilor a dus la acumularea masivă de locuințe nevândute. Valoarea stocurilor a depășit 10 miliarde de lei în 2025, un nivel record comparativ cu 7,5 miliarde de lei în 2022 și doar 1,51 miliarde de lei în urmă cu un deceniu, arată analiza Frames. Microîntreprinderile, cele mai expuse la șocurile pieței Structura pieței indică o vulnerabilitate majoră: din cele 7.300 de firme active, 6.830 funcționează ca SRL-uri, doar 81 sunt societăți pe acțiuni, iar 263 sunt PFA-uri. Peste 80% dintre dezvoltatori sunt microîntreprinderi, cu resurse financiare limitate și expuse direct fluctuațiilor economice. Capitala, epicentrul riscului de insolvență Situația este critică în București, unde peste 2.300 din cei aproximativ 3.000 de dezvoltatori activi sunt clasificați cu risc mare și foarte mare de insolvență. Județele Cluj, Timiș și Constanța completează lista zonelor cu expunere ridicată. Potrivit consultanților, majorarea TVA pentru locuințele noi de la 9% la 21% a amplificat problemele sectorului, în condițiile în care peste 80% dintre apartamentele vândute în România sunt locuințe mici, sensibile la creșterea prețurilor finale. Construcțiile, semne de reziliență pe hârtie În ciuda dificultăților din dezvoltarea imobiliară, sectorul construcțiilor ar putea înregistra o creștere modestă. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un avans de 4% al volumului lucrărilor de construcții în 2026, după o creștere de 9% în 2025. Autorizațiile de construire, o imagine mixtă În decembrie 2025 au fost eliberate 2.650 de autorizații de construire, în scădere cu 9,4% față de luna precedentă, dar ușor peste nivelul din anul anterior. Pe tot anul 2025, numărul autorizațiilor a crescut cu 4,4%, cele mai mari creșteri fiind în regiunile Nord-Vest și Centru. Piața se va consolida în jurul marilor jucători „Piața dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă. După modificările fiscale, este posibil să rămână doar companiile mari, cu acces la finanțare și planuri bine definite”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit acestuia, intrarea fondurilor de investiții va orienta o parte tot mai mare a proiectelor către segmentul de închiriere, în timp ce dezvoltările destinate vânzării s-ar putea nișa pe locuințe premium, cu marje mai mari de profit.

Acces aproape nelimitat al copiilor la internet (sursa: Facebook/Salvați Copiii România)
Eveniment

Aproape 80% dintre copiii din România au acces nelimitat la internet, fără control parental (studiu)

Aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără nicio restricție de acces, iar lipsa controlului parental se accentuează pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă, arată rezultatele unei cercetări sociologice realizate de Salvați Copiii România la finalul anului 2025. Profiluri publice și contact frecvent cu persoane necunoscute Potrivit datelor transmise de organizație, expunerea identității digitale a copiilor este îngrijorătoare. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Peste o treime dintre copiii cu vârste între 12 și 14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, fapt care facilitează contactul cu persoane necunoscute. Aproape jumătate dintre copii au fost abordați de străini în mediul online, iar circa 30% dintre aceștia au raportat situații de hărțuire sau interacțiuni inconfortabile. Conținut traumatizant și cyberbullying, fenomene larg răspândite Impactul emoțional al utilizării necontrolate a internetului este semnificativ. Peste două treimi dintre copii declară că au fost expuși unor conținuturi traumatizante sau înfricoșătoare, iar 60% spun că au fost martori ai unor episoade de cyberbullying. Cu toate acestea, în fața situațiilor de risc, majoritatea copiilor aleg să ignore problema, iar doar 5% apelează la sprijinul unui adult. Timp excesiv petrecut online și lipsa limitelor Studiul arată că peste 70% dintre copii petrec minimum trei ore zilnic pe internet, ceea ce crește riscul de expunere la situații periculoase. În același timp, 66% dintre copii nu au limite privind timpul petrecut online, iar aproape 80% au acces nelimitat la site-uri. Aplicațiile de control parental sunt rar utilizate, iar 24% dintre copii recunosc că ascund sau au ascuns activitatea online de părinți. Publicitate nocivă și provocări periculoase Majoritatea copiilor sunt expuși publicității la substanțe interzise minorilor, precum alcoolul, nicotina sau anumite medicamente, în special adolescenții mai mari. Deși puțini declară că au achiziționat astfel de produse online, datele indică dificultăți reale de control al accesului. Totodată, 60% dintre copii spun că au văzut provocări periculoase („challenge-uri”) în mediul online, iar o parte dintre aceștia participă activ la astfel de trenduri riscante. Recomandări pentru autorități și platforme digitale Salvați Copiii România solicită măsuri legislative și administrative urgente, care să includă interzicerea totală a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru minorii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților. Organizația cere, de asemenea, sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea obligatorie a educației digitale și a siguranței online în curriculumul școlar. Siguranța copiilor online, prioritate de politică publică Sondajul a fost realizat în perioada noiembrie–decembrie 2025, pe un eșantion de copii cu vârste între 12 și 17 ani. Concluziile indică necesitatea tratării siguranței minorilor online ca o prioritate de politică publică. Salvați Copiii România solicită autorităților din domeniul educației, protecției copilului și reglementării mediului digital să dezvolte și să implementeze măsuri coerente de prevenție, educație digitală și intervenție, adaptate realităților actuale ale utilizării internetului de către copii. De asemenea, platformele sociale sunt îndemnate să își asume responsabilitatea pentru protecția minorilor, prin aplicarea efectivă a politicilor de siguranță, moderarea conținutului nociv și funcționarea reală a mecanismelor de raportare, astfel încât mediul online să nu normalizeze riscul ca parte a experienței digitale a copiilor.

Accident pe A1, camion cu sulfat de amoniu implicat (sursa: Facebook/ISU Hunedoara)
Eveniment

Accident grav pe autostrada A1: un camion cu sulfat de amoniu, implicat în coliziune

Circulația pe Autostrada A1 Sibiu–Timișoara, în zona localității Șoimuș, a fost restricționată marți, timp de câteva zeci de minute, în urma unui accident rutier în care au fost implicate două camioane, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență Hunedoara. Camion cu sulfat de amoniu, implicat în coliziune Potrivit autorităților, unul dintre camioanele implicate în accident transporta aproximativ 23 de tone de sulfat de amoniu. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă În urma impactului, produs pe sensul de mers Sibiu–Timișoara, mai mulți saci care conțineau substanța chimică s-au deteriorat, iar o parte din încărcătură a ajuns pe carosabil. Măsuri de siguranță și restricții de trafic Pentru protejarea participanților la trafic, pompierii au instituit imediat un perimetru de siguranță de minimum 300 de metri. Circulația a fost restricționată temporar, iar la fața locului au fost create două dispozitive de protecție. Concomitent, a fost anunțată Garda de Mediu, iar autoritățile au analizat soluții alternative pentru preluarea și gestionarea în siguranță a încărcăturii de sulfat de amoniu. Șoferii nu au fost răniți Reprezentanții ISU Hunedoara au precizat că șoferii celor două camioane nu au fost răniți și nu se află în pericol. De asemenea, nu au fost semnalate scurgeri de combustibil pe carosabil. Intervenție amplă a pompierilor și echipajelor SMURD La locul accidentului au intervenit 24 de pompieri militari de la detașamentele Deva și Orăștie, cu trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială pentru munca operativă și două ambulanțe SMURD. Traficul rutier pe autostrada A1 a fost reluat pe ambele sensuri de mers în jurul orei 13:45, după finalizarea operațiunilor de curățare a carosabilului și îndepărtarea materialului împrăștiat pe drum.

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Foto: Facebook
Eveniment

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNAS, arată datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), colectate până la 2 februarie.  Citește și: Bolojan le-a arătat primarilor, cu date, că fie eficientizează primăriile, fie urmează desființarea unor comune Este vorba de așa-numitul proiect de „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”. Valoarea sa este de 98,78 de milioane de euro. Beneficiară este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, CNAS.  De altfel, la 31 ianuarie, ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, părea disperat de faptul că vor urma numeroase ratări ale deadline-ului din PNRR: „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi”.  Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Platforma MIPE nu explică motivele acestei situații.  Și alte proiecte de digitalizare din Sănătate par sortite eșecului, nu vor putea fi finalizate până în vara acestui an. „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, 22,48 milioane de euro - zero progres tehnic, zero progres financiar. „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, circa 20 milioane de euro - zero.  „MED-X - Centru de instruire in vederea dezvoltarii competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate”, zece milioane de euro, beneficar fiind UMF Târgu Mureș - zero progrese. „Constructia si dotarea centrului de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate-CDCS”, 10,6 milioane de euro, beneficiar UMF București - zero.  „Centru de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate, Comuna Ghiroda, Judet Timis”, tot zece milioane de euro, beneficiar UMF Timișoara - zero.  „Centrul de excelenta in managementul serviciilor de sanatate”, beneficiar fiind Institutul de management al serviciilor din sănătate, tot zece milioane de euro - zero.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”, circa trei milioane de euro: progres tehnic 2%, progres financiar - 3,95%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - cinci milioane de euro, progres tehnic de 5%, financiar - sub 2%. Nenumărate proiecte de digitalizare a spitalelor - proiect relativ mici, între 250.000 de euro și un milion de euro - au zero progrese. 

Percepția corupției, România, sub state africane (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

România, sub state africane în privința percepției corupției și în ultimele trei din Europa

Corupția continuă să se adâncească la nivel mondial, inclusiv în democrațiile consolidate, pe fondul unui declin al leadershipului politic, arată Transparency International în Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2025. Raportul evidențiază stagnarea sau regresul eforturilor anticorupție în numeroase state, inclusiv în Europa. România, sub media democrațiilor fragile România a obținut un scor de 45 de puncte din 100 în IPC 2025, situându-se sub media democrațiilor fragile, care este de 47 de puncte. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Potrivit Transparency International, scorul României a stagnat în ultimul deceniu, cu doar un punct peste nivelul din 2012, menținând țara printre ultimele trei state din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Ungaria. Europa stagnează, în timp ce alte state evoluează divergent La nivel european, media UE rămâne la 62 de puncte, fără progrese semnificative în ultimii zece ani. În schimb, raportul notează evoluții contrastante în rândul statelor membre: Grecia și Estonia au înregistrat creșteri importante ale scorului IPC, în timp ce Ungaria și Polonia au cunoscut scăderi accentuate. Ce măsoară Indicele de Percepție a Corupției Indicele de Percepție a Corupției evaluează percepția asupra corupției din sectorul public în 182 de state și teritorii, pe baza a 13 surse independente. Scorurile variază de la 0, care indică un nivel foarte ridicat de corupție, la 100, care semnifică absența acesteia. Statele cu democrații puternice au, în medie, un scor de 71 de puncte, în timp ce democrațiile fragile se situează mult sub acest prag. De ce stagnează sau scad scorurile anticorupție Transparency International arată că îmbunătățirile pe termen lung sunt corelate cu reforme consistente, instituții solide și consens politic pentru integritate. În schimb, scorurile slabe sunt asociate cu politizarea justiției, slăbirea mecanismelor de control democratic, influența excesivă asupra procesului politic și lipsa protecției pentru spațiul civic și libertatea presei. Impactul corupției asupra societății Organizația avertizează că efectele corupției sunt profunde și vizibile în patru domenii-cheie: justiția și statul de drept, democrația și integritatea politică, spațiul civic și libertatea presei, precum și accesul la serviciile publice. În toate aceste arii, corupția erodează încrederea publică și adâncește dezechilibrele de putere. Leadership și instituții independente, esențiale pentru Europa În contextul marcat de războiul din Ucraina, tensiuni geopolitice și creșterea extremismului, Transparency International subliniază că Europa are nevoie urgentă de leadership eficient și de instituții independente puternice, capabile să apere standardele de integritate și interesul public. În decembrie 2025, Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anticorupție, menită să armonizeze legislațiile penale ale statelor membre și să instituie o politică de toleranță zero. Transpunerea directivei reprezintă, potrivit Transparency International, o oportunitate majoră pentru România de a lansa reforme ambițioase, cu obiectivul de a atinge un scor de cel puțin 50 de puncte în IPC până în 2030. Reformele necesare pentru recâștigarea încrederii Organizația recomandă consolidarea instituțiilor anticorupție, stabilitatea conducerii acestora și eliminarea presiunilor politice. Sunt menționate explicit necesitatea stabilirii conducerii Agenția Națională de Integritate, asigurarea stabilității Direcția Națională Anticorupție și întărirea capacității ANABI. Printre prioritățile legislative indicate pentru 2026 se numără transparența declarațiilor de avere, clarificarea infracțiunilor de corupție, adoptarea Codului de procedură administrativă, aplicarea obligatorie a pactelor de integritate în achizițiile publice și combaterea spălării banilor printr-un cadru legislativ coerent. Combaterea politizării și a dezinformării În final, Transparency International avertizează că instrumentalizarea politică a luptei anticorupție și dezinformarea privind procedurile judiciare subminează atât încrederea publică internă, cât și credibilitatea externă a României. Combaterea corupției poate fi eficientă și durabilă doar printr-un angajament onest, coerent și lipsit de dublu standard din partea tuturor actorilor societali.

Artiștii, revoltați de normele de pontare (sursa: Facebook/Teatrul National "Vasile Alecsandri" Iasi)
Eveniment

Din ce în ce mai mulți artiști, revoltați de normele de pontare cerute de ministrul Culturii

Tot mai mulți artiști angajați în instituțiile publice de spectacole contestă noile reguli de pontare impuse de Ministerul Culturii, care prevăd un program de lucru de opt ore pe zi și evidențierea strictă a timpului de muncă. Artiștii, revoltați de normele de pontare Măsurile sunt cuprinse în „Instrucțiunile privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă”, document publicat în urma unei recomandări formulate de Curtea de Conturi a României în decembrie 2023. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Artiștii din Iași au reacționat dur, susținând că normarea activității artistice este jignitoare și incompatibilă cu procesul de creație. Aceștia avertizează că noile reguli nu fac decât să adâncească birocratizarea în instituțiile de cultură și să afecteze actul artistic. Continuarea, în Ziarul de Iași

Adeverințele de pensie pot costa 1.000 euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Adeverințele pentru pensie pot costa și până la 1.000 de euro (tarifele Arhivelor Naționale)

În 2026, românii care își pregătesc dosarul de pensie pot ajunge să plătească sume considerabile pentru adeverințele necesare obținerii drepturilor de pensie, potrivit tarifelor stabilite de Arhivele Naționale. Adeverințele de pensie pot costa 1.000 euro Costurile diferă în funcție de perioada de muncă verificată și de tipul documentelor solicitate din arhivele fostelor locuri de muncă. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Un exemplu de calcul publicat de Ziarul de Iași arată că, pentru 20 de ani de activitate profesională, suma poate ajunge la 3.551 de lei. La acest cost se pot adăuga TVA-ul și eventualele cheltuieli de transmitere a documentelor, ceea ce ridică nota finală la niveluri apropiate de 1.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Instituțiile anticorupție, acces la datele fondurilor europene (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date

Instituțiile naționale și europene de integritate vor putea analiza direct, fără intermedieri administrative, datele referitoare la proiectele finanțate din fonduri europene, în vederea prevenirii și sancționării eventualelor fraude. Anunțul a fost făcut luni de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Protocoale semnate cu EPPO, DNA și DLAF Ministrul a anunțat semnarea protocoalelor de colaborare cu Parchetul European, Direcția Națională Anticorupție și Departamentul pentru Luptă Antifraudă, prin care aceste instituții primesc acces direct și complet la baza de date MySMIS, administrată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Citește și: Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Dan Voiculescu, unde își difuzează mesajele - presă. Interviul, luat de soția unui senator PSD din gruparea Firea „E oficial: am semnat protocoalele de colaborare (…) prin care aceste instituții primesc acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni”, a transmis Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook. Investigarea fraudelor, fără blocaje birocratice Potrivit ministrului, noul mecanism permite investigarea rapidă a oricărei suspiciuni de fraudă sau nereguli, fără întârzieri sau filtre administrative. „Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor: de la contractare până la ultima plată. Asta înseamnă anchete mai rapide, mai bine fundamentate și, mai ales, un control mai bun al banilor publici”, a subliniat Pîslaru. Ce este MySMIS și ce date conține MySMIS este sistemul informatic central care include toate informațiile relevante despre proiectele de coeziune finanțate din fonduri europene, precum: beneficiarii proiectelor; contractele de finanțare; plățile efectuate; indicatorii asumați; stadiul de implementare al proiectelor. Prin accesul direct la această bază de date, procurorii și structurile de control pot monitoriza în timp real evoluția proiectelor. „Banii europeni sunt bani publici” Ministrul Investițiilor a subliniat importanța transparenței în utilizarea fondurilor europene, arătând că fiecare fraudă are un impact direct asupra investițiilor publice. „Banii europeni sunt bani publici, iar fiecare euro furat sau folosit incorect înseamnă mai puține spitale, mai puține școli, mai puțină infrastructură pentru oameni”, a declarat Dragoș Pîslaru. Toleranță zero față de fraudele cu fonduri europene În final, ministrul a precizat că aceasta este direcția strategică pe care MIPE intenționează să o consolideze: creșterea transparenței, întărirea mecanismelor de control și aplicarea unei politici ferme de „toleranță zero” față de orice tentativă de fraudă cu fonduri europene. „Ca ministru, nu mă interesează doar câți bani absorbim, ci și cum îi folosim”, a conchis Pîslaru, reafirmând angajamentul statului român de a coopera strâns cu instituțiile naționale și europene de integritate.

Primarii amenință cu greva din cauza noilor taxe (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Bolojan primește o nouă lovitură: sute de primari amenință cu greva din cauza noilor taxe

Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a declarat luni, pentru AGERPRES, că tensiunile din administrația locală au atins un nivel fără precedent, acuzând Guvernul și pe premierul Ilie Bolojan de „umilirea” primarilor. „Nemulțumirile primarilor au ajuns la o cotă de nesuportat. Niciodată, în istoria post-decembrie 1989, primarii nu au fost atât de mult umiliți”, a afirmat Drăghici. Grevă de avertisment în peste 1.500 de primării Emil Drăghici, primar al comunei Vulcana-Băi din județul Dâmbovița, a anunțat că marți, între orele 10:00 și 12:00, angajații din peste 1.500 de primării din întreaga țară vor declanșa o grevă de avertisment. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date În același interval orar, la Palatul Parlamentului va avea loc o adunare a Asociației Comunelor din România, la care a fost anunțată și participarea premierului Ilie Bolojan. Sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg Potrivit lui Emil Drăghici, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România a fost votată, în unanimitate, sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg privind încălcarea autonomiei locale în România. „S-a votat în unanimitate sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg. Este un lucru fără precedent, inclusiv pentru secretarul general al Congresului, Mathieu Mori, prezent la reuniune”, a declarat Drăghici. Modificări repetate ale taxelor locale, fără consultare Președintele ACR a criticat modul în care Guvernul a gestionat stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2026, susținând că acestea au fost modificate de trei ori într-o singură lună, cu posibilitatea unei a patra modificări. „Toate aceste măsuri sunt făcute fără cap. Stabilirea impozitelor și taxelor locale pe 2026 a suferit deja trei modificări într-o perioadă extrem de scurtă”, a spus Emil Drăghici. Primarii susțin greva angajaților din administrația locală Deși greva este organizată de sindicate, Emil Drăghici a subliniat că aceasta este susținută și de primari. „Greva pe care o declanșează sindicatul este una de mare actualitate și necesitate. Și noi, primarii, o susținem fără doar și poate”, a afirmat acesta, adăugând că va solicita premierului „13,64 secunde de participant” pentru a transmite mesajul administrațiilor locale. Reforma administrației, adoptată prin asumarea răspunderii Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 4 februarie că pachetul privind reforma administrației publice a intrat în circuitul guvernamental de avizare și urmează să fie adoptat în cursul acestei săptămâni, recomandarea Ministerului Justiției fiind asumarea răspunderii Guvernului. Sindicatul FORUM din Administrația Publică a transmis că principala nemulțumire care stă la baza protestului de marți este legată de prevederile din pachetul de reformă ce vizează diminuarea numărului de angajați și a salariilor în primăriile considerate „sărace”. Potrivit sindicaliștilor, aceste măsuri riscă să afecteze grav funcționarea administrației locale și serviciile oferite cetățenilor.

Lista completă a achizițiilor SAFE ale MAI și IGSU în valoare de 2,2 miliarde de euro (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Eveniment

EXCLUSIV Lista completă a achizițiilor SAFE ale MAI și IGSU în valoare de 2,2 miliarde de euro

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, și subalternul său, secretarul de stat Raed Arafat, vor avea la dispoziție aproximativ 2,2 miliarde de euro, bani împrumutați prin programul SAFE, pentru a cumpăra arme și muniții, drone și antidrone, echipamente de protecție și sisteme critice de comunicații și securitate. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista oficială de cumpărături a Ministerului Afacerilor Interne, dar și sumele de bani alocate pentru fiecare achiziție. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus De exemplu, peste 514,6 milioane de euro vor fi cheltuiți pentru „managementul victimelor multiple și protecție CBRNe”. Adică, echipamente de protecție împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Ordine publică și apărare civilă România ia cu împrumut 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) pentru a achiziționa muniție, arme, tehnică militară și finalizarea a două capete de autostradă.  Ministerului Afacerilor Interne i-a revenit suma de 2,2 miliarde de euro care vor fi împărțiți cu Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Afacerilor Interne a transmis că „proiectele promovate de MAI în cadrul Planului național de investiții depus pentru accesarea instrumentului SAFE vizează componenta Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (SNAOPSN) – aproximativ 1,3 miliarde de euro și componenta Protecției/Apărării Civile – aproximativ 900 milioane de euro”. Achizițiile aferente Protecției și Apărării Civile vor fi gestionate de secretarul de stat Raed Arafat. Generatoare electrice: 44,25 milioane de euro Departamentul pentru Situații de Urgență va cumpăra prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) trei tipuri de generatoare de curent electric, în valoare de 44,25 milioane euro. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a explicat într-o conferință de presă că vor fi achiziționate 100 de generatoare de 250kVA și câte 50 de generatoare de 450kVA, respective 700 kVA. „Deci, până acum noi deținem generatoare de 450 și de 110, nu în număr foarte mare, care au fost folosite. Ultima utilizare a lor a fost chiar acum două săptămâni, într-o situație în care au fost folosite șapte generatoare pentru furnizarea curentului electric, însă este pentru prima dată în care vom obține și generatoare de 700 de kVA, care ne vor permite să asigurăm curentul pentru o zonă mai mare pe o anumită perioadă până la remedierea unei situații de urgență”, a declarat Raed Arafat în conferința de presă de la sediul Guvernului. Peste 340 de milioane de euro pentru armament și muniții Ministerul Afacerilor Interne va achiziționa armament și muniții în valoare de 340.355.450 de euro prin SAFE. Sistemul de Ordine Publică va primi arme și muniții de infanterie în cuantum de aproape 334 milioane de euro. Inspectoratului General pentru Situații de Urgență i s-a alocat pentru achiziția de arme și muniții o sumă de 6.088.350 milioane de euro. Iar Inspectoratul General de Aviație (IGAv) va primi 331.650 de euro pentru arme. 136,75 milioane de euro pentru drone și antidrone  Pentru Ordinea Publică se vor achiziționa sisteme anti-drone în valoare de 61,8 milioane de euro, dar și drone, pentru care se vor plăti 64,25 milioane de euro. Alte 7,7 milioane de euro au fost alocate pentru achiziția de drone destinate IGSU, în timp ce pentru dronele destinate IGAv s-au alocat trei milioane de euro. 104,1 milioane de euro pentru echipamente de protecție Sistemul de Ordine Publică, format din Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră și structurile suport, va beneficia de 87,3 milioane de euro pentru achiziția de echipamente de protecție. Inspectoratul pentru Situații de Urgență va cumpăra echipamente de protecție în valoare de 16,8 milioane euro. În total, 104,1 milioane euro. Peste 348 de milioane de euro pentru evacuarea în masă a populației Managementul mișcării necontrolate a populației, respectiv evacuarea în masă, va costa 348.379.970 de euro.  O parte din bani, 96 de milioane de euro, au fost alocați pentru Ordine Publică, iar restul au fost împărțiți de Departamentul pentru Situații de Urgență între IGSU și IGAv. Din acești bani se vor cumpăra șapte elicoptere multiroll de categoria mediu – greu. Trei vor fi alocate pentru Poliție și Jandarmerie, restul - pentru protecția și apărarea civilă. Vor fi achiziționate și cinci elicoptere de categoria mediu – ușor pentru transport medical. Raed Arafat a declarat că se va mai achiziționa și un „simulator de zbor pentru categoriile de elicoptere pe care le avem, adică pentru elicopterele Airbus 135 și pentru Sikorsky, pe care le avem, Black Hawk-urile, și asta este extrem de important pentru creșterea capabilității pe resurse umane, pentru creșterea calității pe resurse umane și scăderea costurilor de pregătire a piloților”. Totodată, pe lista de cumpărături a lui Raed Arafat se mai află 85 de autocamioane de intervenție, dar și 42 de tabere mobile.   514,6 milioane de euro pentru victime multiple și protecție CBRNe Sistemul de management al victimelor multiple și protecție CBRNe va costa 514.612.220 euro. Din această sumă, Ordinea Publică va primi aproape 19 milioane de euro pentru achiziții. Departamentul pentru Situații de Urgență, adică Raed Arafat, a decis să aloce la IGSU suma de 208,19 milioane euro, iar restul - la IGAv. Arafat vrea să cumpere două șalupe fluviale pentru protecția CBRNe (protecție împotriva amenințărilor chimice – biologice – radionucleare). Tot pentru amenințările CBRNe se vor achiziționa 15 corturi de protecție civilă, 15 containere HAZMAT, 15 containere pentru decontaminarea populației și 15 containere pentru decontaminarea infrastructurii și tehnicii. În plus, se vor mai cumpăra 900 de echipamente de protecție nivel A, alte 12.000 de echipamente de protecție nivel C, 800 de doziometre electronice, 42 de dispozitive de scanare muniție și identificare exploziv. Se vor mai achiziționa opt roboți de intervenție CBRNe. Pentru managementul victimelor multiple este prevăzută achiziția a 110 speciale de transport personal și victime, cinci ambulanțe pentru transport înalt contagioși, un tren de intervenție pentru 200-300 de pacienți, două avioane multirol. Peste 283 de milioane de euro pentru mobilitate militară Mobilitatea militară va costa nu mai puțin de 283.765.000 euro, din care doar 11,89 milioane de euro vor ajunge la IGSU. Ministerul Afacerilor Interne vrea să cumpere 15 autoateliere mobile, patru cisterne de combustibil, 150 de autospeciale SUV 4x4 și 42 de vehicule de transport a jandarmilor în configurația 16+1. 346,44 milioane de euro pentru comunicații și securitate Sisteme critice de comunicații și securitate, comandă și control (inclusiv mobile) și sisteme de avertizare pentru protecția civilă au prevăzut un buget cumulat de 346.446.160 de euro. Ordinea Publică are alocată suma de 301,87 milioane euro, iar diferența a fost prevăzută pentru IGSU. Cu acești bani se vor cumpăra un sistem național integrat de avertizare și alarmare, 20 de autospeciale de comunicații, 5.000 de stații VHF și 14.000 de stații radio Tetra. 9,2 milioane de euro pentru optică La nivelul MAI s-a luat decizia ca o sumă de 9,2 milioane euro să fie alocată pentru achiziția sistemelor de optică și optoelectronică pentru poliție, poliție de frontier și jandarmerie.

Trafic de arme în România, filieră turcească (sursa: Pexels/Matheus Lara)
Eveniment

Arme de foc letale și muniție, introduse ilegal în România pe filieră turcească

Procurorii Parchetul General desfășoară luni, împreună cu polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, 11 percheziții domiciliare în județul Dâmbovița, într-un dosar ce vizează nerespectarea regimului armelor și munițiilor și contrabandă calificată. Arme introduse ilegal din Turcia, destinate comercializării Potrivit unui comunicat al Parchetului General, ancheta vizează activitatea infracțională a unei persoane care ar fi introdus ilegal arme de foc letale și muniție din Turcia pe teritoriul României, cu scopul comercializării, beneficiind de sprijinul altor persoane. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus După introducerea în țară, armele ar fi fost depozitate în județul Dâmbovița, de unde ar fi fost vândute ulterior către diverse persoane din același județ. Suspect de 35 de ani, acuzat de deținere de „ghost guns” Poliția Română precizează că principalul suspect este un bărbat în vârstă de 35 de ani, care, din anul 2024 și până în prezent, ar fi deținut mai multe arme de foc de tip „ghost guns”, susceptibile a fi fost introduse ilegal în România din Turcia. În cadrul operațiunii, trei persoane urmează să fie aduse la audieri, pentru clarificarea rolului acestora în rețeaua investigată și a modului de distribuire a armelor. Amplă mobilizare a forțelor de ordine Acțiunea beneficiază de sprijinul: Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Neamț; Direcția Generală de Poliție a Municipiului București; Inspectoratelor de Poliție Județene Buzău și Dâmbovița; Direcției pentru Protecția Animalelor; specialiștilor criminaliști ai Institutul Național de Criminalistică; luptătorilor Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale; Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Ancheta este în desfășurare, iar procurorii urmează să stabilească amploarea rețelei și numărul armelor introduse ilegal pe teritoriul României.

Trafic de cocaină, lângă licee din România (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Ce se mai găsește pe lângă licee în România: dealer de cocaină, prins cu marfa la el

Un tânăr în vârstă de 25 de ani a fost arestat preventiv pentru trafic de droguri de mare risc, după ce a fost prins în apropierea unui liceu din municipiul Constanța având asupra sa aproximativ 100 de grame de cocaină și sume importante de bani, în lei și valută. Informația a fost transmisă luni de Inspectoratul de Poliție Județean Constanța. Prins în flagrant, lângă o unitate de învățământ Potrivit IPJ Constanța, tânărul a fost depistat în flagrant delict, în proximitatea unei unități de învățământ, în timp ce se afla într-un autoturism în care ar fi deținut circa 100 de grame de cocaină, substanță destinată comercializării. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus În momentul opririi în trafic, suspectul ar fi coborât din autoturism și ar fi încercat să se sustragă controlului, îndreptându-se către gardul unui liceu aflat în apropiere. Acesta a fost însă imobilizat de polițiști, conform comunicatului transmis de IPJ Constanța. Sume importante de bani găsite în autoturism În urma verificărilor efectuate asupra autoturismului, anchetatorii au descoperit: peste 10.000 de lei, 400 de euro, 700 de dolari americani. Sumele ar fi fost ridicate în vederea continuării cercetărilor. Măsuri dispuse de procurorii DIICOT Procurorii Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus reținerea tânărului pentru 24 de ore. Ulterior, Tribunalul Constanța a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile, sub acuzația de trafic de droguri de mare risc. Acțiune desfășurată cu sprijin interinstituțional Intervenția a fost realizată de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului de Siguranță Rutieră, sub coordonarea procurorilor DIICOT. Ancheta este în desfășurare, urmând a fi stabilite toate împrejurările în care a fost comisă fapta.

Șefii DNA, Parchetul General, candidați la alte parchete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șefii de la DNA și Parchetul General vor să fie iar șefi, dar la alte parchete. Cine mai candidează

Zece procurori s-au înscris la selecția organizată de Ministerul Justiției pentru ocuparea funcțiilor de procuror general al României, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului Justiției. Cine sunt procurorii aflați deja în funcții-cheie care candidează Actualul procuror general, Alex Florența, și-a depus candidatura pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus La rândul său, Marius Voineag, actualul procuror-șef al DNA, candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, Alina Albu, actualul procuror-șef al DIICOT, solicită un nou mandat la conducerea instituției. Candidații pentru funcția de procuror general al României Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) s-au înscris doi candidați: Cristina Chiriac – procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași; Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Candidații pentru funcția de procuror-șef al DNA Pentru conducerea Direcția Națională Anticorupție concurează: Tatiana Toader – procuror-șef adjunct al DNA; Vlad Grigorescu – procuror în cadrul DIICOT; Ioan-Viorel Cerbu – procuror DNA, delegat în funcția de procuror-șef adjunct al instituției. Candidații pentru funcția de procuror-șef al DIICOT Pentru funcția de procuror-șef al Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism s-au înscris: Ioana-Bogdana Albani – procuror-șef serviciu, structura centrală DIICOT; Antonia Diaconu – procuror-șef serviciu DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești; Alina Albu – actual procuror-șef DIICOT; Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef serviciu DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara; Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar. Cum se face numirea procurorilor de rang înalt Procurorul general al PÎCCJ, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul consultativ al CSM, conform Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Procedura de selecție este reglementată de articolele 144–148 din legea menționată și include: verificarea îndeplinirii condițiilor legale (minimum 15 ani vechime ca procuror sau judecător, lipsa legăturilor cu serviciile de informații); susținerea unui interviu în fața unei comisii complexe, formată din reprezentanți ai Ministerului Justiției, CSM, Institutului Național al Magistraturii, un specialist în management și un psiholog. Rolul CSM și verificările CNSAS În cadrul procedurii, CSM solicită CNSAS verificarea eventualelor legături ale candidaților cu serviciile de informații înainte de 1990. Avizul CSM trebuie emis în termen de maximum 30 de zile și poate fi negativ doar pe criterii legate de cariera profesională sau prestația la interviu. Lipsa avizului în termen nu blochează procedura, iar un aviz negativ determină organizarea unui nou interviu cu candidatul respectiv. Decizia finală aparține președintelui României După primirea avizului CSM, ministrul Justiției înaintează propunerea către președintele României, care poate: accepta numirea și emite decretul; refuza motivat, printr-o decizie publică. Decretul de numire sau refuzul trebuie emis în termen de maximum 60 de zile de la primirea propunerii. Calendarul selecției și datele-cheie 9 februarie 2026, ora 12:00 – termen-limită pentru depunerea candidaturilor; 16 februarie 2026 – publicarea listei candidaților eligibili; 23–26 februarie 2026 – susținerea interviurilor; 2 martie 2026 – publicarea rezultatelor selecției și transmiterea propunerilor către CSM. Funcțiile de procuror general al PÎCCJ și procuror-șef al DNA devin vacante la 31 martie 2026, iar cea de procuror-șef al DIICOT la 14 aprilie 2026. Rolul instituțiilor din sistemul judiciar PÎCCJ reprezintă structura de vârf a Ministerului Public din România, în timp ce DNA și DIICOT sunt parchete specializate: DIICOT, înființată în 2004, are ca misiune combaterea criminalității organizate și a terorismului; DNA, creată în 2002, se ocupă de investigarea corupției medii și mari.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră