duminică 21 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9809 articole
Eveniment

Două treimi din proiectele cu fonduri UE ale primăriei București, pierdute, arată Ciprian Ciucu

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a afirmat azi, că două treimi din proiectele cu fonduri europene ale Primăriei Municipiului București (PMB) vor fi „dezangajate”, adică pierdute. El a acuzat greșeli elementare ale administrației locale, precum nepublicarea contractelor în Jurnalul Oficial al UE.  Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă „Când spun două treimi din proiecte, înseamnă sute de milioane. Doar pe PNRR vorbim de 158 de milioane de lei. Cinci proiecte s-au pierdut”, a spus Ciucu.  Contracte ratate din greșeli elementare, precum nepublicarea lor în Jurnalul Oficial al UE El a adăugat că, la cele 158 de milioane de lei pierdute din PNRR, se adaugă corecţii de 446 de milioane de lei, vizând proceduri din perioada 2022-2023, în special pentru modernizarea reţelelor de tramvai. Proiectele pierdute vizează investiţii în domeniul renovării energetice, semaforizării, sisteme de transport inteligent, achiziţii de autobuze electrice sau tramvaie. „Motivele sunt că s-au semnat contracte fără să fie publicate în JOUE... Chestiuni simple, basic... Şi când am încercat să vin cu câţiva oameni care au performat la Sectorul 6, toată lumea a început să mă atace, că 'Ciucu politizează primăria'. Prin transfer, totul legal... ca să fie clar", a spus primarul Capitalei.  Edilul a precizat că în acest an s-a văzut de aproximativ 25 de ori cu reprezentanţi ai băncilor (Banca Mondială, IFC, MIGA, BERD, BEI, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei sau bănci naţionale) pentru a identifica alternative de finanţare a marilor proiecte de infrastructură din Bucureşti. Este vorba despre investiţiile pentru optimizarea traficului pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu sau despre lucrările din Prelungirea Ghencea."Sper să salvez din PNRR unul din proiectele foarte importante. Mă refer la proiectul de management al traficului, care este ratat în acest moment. Să îl depunem pe POR. (...) Sper ca fondurile pe care le vom obţine, chiar dacă sunt rambursabile şi nu mai sunt gratis de la Comisia Europeană, să ne ofere o perioadă, ca să meargă mai departe aceste proiecte. Pentru că se pierd avizele, se pierde proiectarea, se pierde totul. După aceea, poate, depinde de gradul lor de maturitate, unde vor fi încadrate, să mai reuşim să recuperăm în următorul cadru financiar o parte din bani, sper", a detaliat el.Ciprian Ciucu a subliniat că, de când a preluat mandatul de primar general, a identificat deficienţe majore în ce priveşte guvernanţa Capitalei, planificarea strategică şi bugetară.„Capacitatea administrativă a Primăriei este la genunchiul broaştei. Trag de proiecte, mă văd personal cu constructori. Fac muncă alături de directorii de investiţii. Sun după avize. Sun la diferiţi operatori de utilităţi, să mai dea un aviz, să mai deblochez personal ceva, ca primar general. Am făcut-o şi ca primar de sector, pentru că mi se pare normal ca un primar să ştie fiecare stadiu al investiţiilor pe care le are. La mine nu se pune problema că nu ştiu unde este blocat un proiect mare de investiţii. Dar ca să nu se ajungă aici, şi alţii trebuiau să facă acest lucru", a apreciat el.

Ciprian Ciucu arată ce dezastru este in administratia primăriei Capitalei Foto: Facebook
Legea salarizării, contestată de bugetari (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

Care vor fi salariile la stat pe noua lege a salarizării: dispariția multor sporuri agită toți bugetarii

Noua lege a salarizării, una dintre reformele-cheie asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a intrat în linie dreaptă. Proiectul a stârnit un val uriaș de critici și nemulțumiri din partea sindicatelor, magistraților și a mediului privat, imediat după publicarea primului draft. Principalele controverse sunt legate de tăierea unor sporuri, înghețarea unor venituri și lipsa de transparență a Guvernului. O reformă impusă de PNRR Guvernul susține că noua lege nu reprezintă o simplă ajustare salarială, ci o reformă structurală menită să simplifice sistemul de remunerare din sectorul public și să reducă diferențele dintre diversele categorii de angajați. Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că autoritățile se află „în al 12-lea ceas” pentru finalizarea reformei. Potrivit acestuia, actualul sistem a devenit excesiv de complex și dificil de susținut financiar, iar noua lege trebuie să găsească un echilibru între echitatea salarială și disciplina bugetară. De la sporuri la performanță Una dintre cele mai importante schimbări propuse este introducerea unui sistem de recompensare a performanței. Potrivit proiectului, bonusurile de performanță vor putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile din sectorul public, iar valoarea acestora va varia între 10% și 20% din salariul de bază. Modelul este inspirat din practici internaționale analizate împreună cu Banca Mondială și urmărește să înlocuiască actualul sistem de stimulente acordate după reguli diferite de la o instituție la alta. Guvernul încearcă astfel să mute accentul de pe sporuri și beneficii suplimentare către evaluarea rezultatelor individuale. În paralel, sporurile finanțate din fonduri europene vor fi menținute, deoarece fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Cine ar putea câștiga și cine ar putea pierde Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, aproximativ 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să beneficieze de creșteri salariale. Pentru circa 21% dintre angajați majorările ar putea depăși 10%, în timp ce alte categorii ar urma să primească creșteri mai moderate, de până la 10%. Pentru a evita pierderile de venit, proiectul prevede introducerea unor mecanisme compensatorii. Oficialii afirmă că niciun angajat nu va încasa mai puțin decât primea înainte de intrarea în vigoare a reformei, iar în situațiile în care noua grilă ar conduce la scăderi salariale vor fi acordate compensații temporare. Marea țintă: reducerea sporurilor Cea mai sensibilă componentă a proiectului rămâne reforma sporurilor. În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar Guvernul propune eliminarea a 87 dintre acestea. Sporurile care vor rămâne în vigoare vor fi plafonate la maximum 20% din salariul de bază. Pentru Executiv, sistemul actual este una dintre principalele surse ale dezechilibrelor salariale din sectorul public. În multe cazuri, sporurile au ajuns să reprezinte o parte semnificativă din venitul total al angajaților, generând diferențe importante între persoane aflate pe funcții similare. Prin noua lege, autoritățile încearcă să readucă salariul de bază în centrul sistemului de remunerare și să reducă dependența de bonusuri, excepții și beneficii suplimentare. O nouă arhitectură a salarizării Proiectul propune o reorganizare completă a sistemului de salarizare începând cu anul 2027. Noua grilă va fi construită în jurul unei valori de referință de 4.100 de lei și va funcționa pe baza a 12 grade salariale. Totodată, salariul maxim din sistemul public va fi plafonat la 32.800 de lei. Documentul stabilește și câteva principii generale: niciun salariu nu va putea coborî sub nivelul salariului minim pe economie, iar veniturile existente vor fi protejate prin mecanisme tranzitorii. Pentru anumite categorii profesionale sunt prevăzute reguli speciale. Profesorii vor beneficia de noi coeficienți de salarizare și de o listă clară a sporurilor specifice sistemului educațional. În schimb, salariile magistraților ar urma să fie înghețate la nivelul anului 2027, o prevedere care a generat deja reacții critice din partea sistemului judiciar. Limita de 8 miliarde de lei Reforma este constrânsă de o limită bugetară strictă. Potrivit acordului politic dintre partidele aflate la guvernare, cheltuielile salariale ale statului nu pot crește cu mai mult de 8 miliarde de lei față de nivelul actual. Din acest motiv, orice majorare salarială trebuie compensată prin economii realizate în alte zone ale administrației. Ministrul Dragoș Pîslaru a sugerat că reforma administrativă și reducerea numărului de angajați din sectorul public ar putea crea spațiul fiscal necesar pentru finanțarea noii grile salariale. România are peste 1,2 milioane de bugetari Miza reformei este amplificată de dimensiunea aparatului public. Datele oficiale arată că, în ianuarie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate aproximativ 1,28 milioane de posturi. Deși numărul total al angajaților a scăzut cu peste 32.000 față de anul precedent, cheltuielile de personal continuă să reprezinte una dintre cele mai importante presiuni asupra bugetului de stat. Potrivit Guvernului, costurile salariale din sectorul public au ajuns la aproximativ 166 de miliarde de lei anual, echivalentul a peste 8% din PIB. În aceste condiții, reforma salarizării este prezentată de autorități nu doar ca o obligație asumată prin PNRR, ci și ca o necesitate pentru controlul cheltuielilor publice. Care vor fi salariile la stat La vârful grilei salariale se vor afla președintele României, cu un salariu brut de 32.800 de lei, urmat de premier, cu 30.750 de lei, miniștri, cu 26.650 de lei, și parlamentari, cu 24.600 de lei. Guvernul susține că noua formulă va aduce majorări pentru profesori, medici și personalul militar, astfel încât un profesor cu gradul I și peste 20 de ani vechime ar urma să câștige peste 9.300 de lei brut, un medic primar aproximativ 16.000 de lei, iar un căpitan din structurile militare aproape 8.800 de lei, la care se adaugă solda de grad. În același timp, autoritățile promit că angajații ale căror venituri ar scădea în urma recalculării vor primi compensații până la sfârșitul anului 2031, însă sindicatele contestă cifrele prezentate și susțin că anumite categorii profesionale vor pierde bani în noul sistem. Reforma nemulțumește aproape pe toată lumea Deși Guvernul insistă că noua lege urmărește eliminarea inechităților și introducerea unor reguli unitare, reacțiile apărute imediat după publicarea proiectului arată că reforma riscă să genereze unul dintre cele mai ample conflicte sociale din ultimii ani. Sindicatele din educație, sănătate și ordine publică, reprezentanții sistemului judiciar, dar și organizațiile patronale contestă diferite aspecte ale proiectului, de la plafonarea sporurilor și înghețarea unor venituri până la lipsa unor consultări reale cu profesioniștii afectați. Primele reacții au venit din partea sindicatelor, care avertizează că reforma ar putea conduce, în practică, la diminuarea veniturilor pentru anumite categorii de angajați. Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila salarială a fost construită pornind de la o valoare de referință insuficientă, ceea ce ar putea genera pierderi de câteva sute de lei pentru numeroși profesori. În paralel, federația Sanitas a anunțat proteste, iar Ministerul Apărării Naționale a transmis că va formula observații pentru a evita diminuarea veniturilor personalului din sistemul de apărare. Polițiștii amenință cu blocarea reformei Și reprezentanții polițiștilor au reacționat vehement la proiectul noii legi a salarizării. Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a anunțat că se opune reformei și avertizează că va încerca să blocheze implementarea acesteia prin toate mijloacele legale, susținând că statul nu a aplicat integral actuala Lege a salarizării nr. 153/2017. Sindicaliștii critică în special plafonarea sporurilor la 20%, reducerea raportului salarial dintre cele mai mici și cele mai mari venituri și menținerea unor drepturi financiare raportate la valori considerate depășite. Potrivit SNPPC, noile reguli riscă să reducă indirect veniturile unor angajați din structurile operative, să accentueze inechitățile existente și să afecteze predictibilitatea carierei și a veniturilor personalului din sistemul de ordine publică și siguranță națională. Organizația sindicală a anunțat deja demersuri oficiale și juridice pentru recuperarea unor drepturi salariale restante și cere Guvernului să amâne reforma până la rezolvarea problemelor existente. Revoltă în justiție Cele mai ferme reacții au venit din partea sistemului judiciar, unde reprezentanții magistraților avertizează că proiectul riscă să afecteze independența justiției și funcționarea instanțelor. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul General susțin că prevederile privind înghețarea veniturilor magistraților și introducerea unor mecanisme compensatorii tranzitorii pot genera efecte grave asupra sistemului. CSM acuză proiectul că include „soluții normative absurde”, care ar putea duce la diminuarea veniturilor judecătorilor și procurorilor, ar genera situații paradoxale în care promovarea profesională sau acumularea vechimii să fie însoțite de scăderi salariale și ar crea riscuri de neconstituționalitate. La rândul său, Parchetul General avertizează că măsurile propuse pot destabiliza resursa umană din sistemul judiciar, prin descurajarea magistraților aflați în funcție și reducerea atractivității profesiei pentru noile generații de juriști. Reprezentanții justiției susțin că vor utiliza toate instrumentele legale disponibile pentru a contesta prevederile considerate incompatibile cu statutul constituțional al puterii judecătorești. Nemulțumirile profesorilor Nemulțumirile sunt puternice și în sistemul de educație, unde sindicatele susțin că noua grilă salarială riscă să anuleze o parte dintre câștigurile obținute după protestele masive din 2023. Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila propusă stabilește pentru profesorii debutanți un salariu de aproximativ 7.500 de lei, sub nivelul salariului mediu brut pe economie, obiectiv obținut de profesori în urma protestelor din 2023. Potrivit sindicaliștilor, întreaga construcție salarială pornește de la o valoare de referință considerată prea mică, ceea ce ar putea genera pierderi de venit pentru numeroși angajați din sistem. La rândul său, liderul Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, acuză că proiectul nu urmărește corectarea inechităților din educație, ci respectarea unei limite bugetare impuse de Ministerul Finanțelor, ceea ce riscă să transforme reforma într-un exercițiu contabil, nu într-o soluție pentru problemele cronice ale sistemului. Avertizările mediului de afaceri Critici au venit și din partea mediului de afaceri, care consideră că proiectul nu atacă una dintre marile vulnerabilități ale economiei românești: dezechilibrul dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat. IMM România susține că proiectul menține un sistem dependent în mare măsură de deciziile politice privind valoarea de referință utilizată la calculul salariilor și nu este însoțit de măsuri concrete de reducere a cheltuielilor administrative. Organizația patronală consideră că reforma salarizării ar trebui dublată de o reformă amplă a administrației publice, inclusiv prin reorganizarea instituțiilor și eficientizarea aparatului de stat. Reprezentanții IMM-urilor atrag atenția că firmele private se confruntă deja cu presiuni generate de inflație, majorări de taxe și încetinirea economiei, motiv pentru care orice schimbare cu impact asupra pieței muncii ar trebui discutată transparent cu organizațiile patronale și fundamentată pe indicatori economici predictibili.

Dronele ucrainene, capturate de Rusia și trimise peste statele nordice Foto: Defense of Ukraine
Eveniment

Dronele ucrainene au devenit un pericol pentru statele NATO: rușii le deturnează, manevrând GPS-ul

Rusia reușește să deturneze dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune, păcălind sistemul GPS și apoi dirijându-le peste obiective din statele aliate Kievului, arată Kyiv Independent. Situația a devenit critică după ce, la începutul acestei luni, două drone ucrainene destinate Rusiei s-au prăbușit peste un depozit de petrol nefolosit din Letonia. Acest eveniment a declanșat o criză care a dus la destrămarea coaliției de guvernare.  Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Deturnarea dronelor ucrainene subminează susținerea pentru Kiev Însă primul incident major a avut loc în luna martie, când mai multe drone s-au prăbușit în Finlanda. Autoritățile locale au confirmat că cel puțin una dintre ele era de origine ucraineană. „Kievul și-a cerut scuze pentru aceste incursiuni, dând însă vina pe Rusia pentru redirecționarea dronelor prin bruiajul semnalelor de ghidare. La rândul său, Moscova a acuzat statele baltice că au permis Ucrainei să le folosească spațiul aerian pentru a lovi ținte din Rusia – o acuzație pe care toate cele trei țări, precum și Kievul, au respins-o cu tărie”, arată BBC. Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia folosește în mod deliberat sisteme de război electronic pentru a redirecționa dronele ucrainene către teritoriul NATO. „Rusia continuă să redirecționeze dronele ucrainene către țările baltice prin intermediul sistemelor sale de război electronic. Iar Moscova face acest lucru în mod intenționat, în paralel cu intensificarea propagandei”, a declarat Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei. Un oficial ucrainean a declarat pentru Kyiv Independent că Kievul se află în prezent în „contact zilnic” cu aliații din țările baltice în legătură cu incidentele și cu posibile măsuri preventive, deși acesta a refuzat să precizeze în ce ar putea consta aceste măsuri. De asemenea, UE a recunoscut amenințarea tot mai mare, subliniind în același timp necesitatea unor mecanisme de apărare colectivă mai solide, mai arată publicația de la Kiev.  Rusia folosește sisteme de bruiaj și de falsificare a semnalului GPS din enclava Kaliningrad pentru a devia dronele ucrainene către spațiul aerian al țărilor NATO, a explicat The Telegraph. Potrivit experților citați de publicația britanică, tehnologia utilizată permite transmiterea de coordonate false către drone, care ajung astfel să pătrundă în spațiul aerian al statelor baltice. Specialiștii avertizează că aceste acțiuni pot fi considerate forme de agresiune hibridă împotriva NATO.

O româncă reinventează untul tradițional (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O românca din Italia a reinventat untul: produsul are cu 70% mai puțin colesterol decât varianta clasică

Un produs alimentar inovator, prezentat drept „untul viitorului”, a fost lansat la Iași în cadrul workshopului dedicat neurogastronomiei și alimentelor funcționale, organizat de Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”. O româncă reinventează untul tradițional Conceptul BUR DOR, creat de chef-ul român Dorina Burlacu, stabilită în Italia, propune o alternativă la untul tradițional, bazată pe cercetări din domeniul nutriției culinare și al experienței senzoriale. Citește și: De ce ancheta Recorder despre Poliție s-a stins: cine conduce comisiile parlamentare de apărare Crema tartinabilă conține doar 35% grăsimi totale și aproximativ 70% mai puțin colesterol decât untul clasic, fără a compromite gustul sau textura. În plus, produsul include fibre solubile, proteine funcționale complete și toți aminoacizii esențiali, fiind conceput pentru a susține o alimentație mai sănătoasă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Progrese pe A8, incertitudine pentru 2030 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autostrada Unirii intră în etapa decisivă: toate loturile montane sunt în lucru, însă finalizarea până în 2030 nu este garantată

Lucrările la Autostrada Unirii (A8) avansează pe toate cele patru loturi montane aflate în administrarea CNIR, după ce acestea au fost predate constructorilor desemnați în urma licitațiilor. Progrese pe A8, incertitudine pentru 2030 Stadiul proiectării variază între aproximativ 10% și 40%, cel mai avansat fiind lotul Ditrău–Grințieș, unde proiectul tehnic ar trebui finalizat până la sfârșitul verii. Citește și: De ce ancheta Recorder despre Poliție s-a stins: cine conduce comisiile parlamentare de apărare Celelalte trei sectoare – Joseni–Ditrău, Sărățeni–Joseni și Grințieș–Pipirig – se află, de asemenea, în faza de elaborare a documentației tehnice, cu termene de finalizare cuprinse între toamna acestui an și vara anului viitor. După încheierea proiectării, constructorii vor avea la dispoziție până la 40 de luni pentru execuția lucrărilor, ceea ce pune sub semnul întrebării finalizarea traversării Carpaților pe Autostrada Unirii până în 2030. Continuarea, în Ziarul de Iași

Proces cu Wizz Air, decizia judecătorilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un pasager acuză Wizz Air că i-a stricat concediul: judecătorii obligă aeroportul din Iași să predea imaginile video

Un ieșean aflat într-un litigiu cu compania aeriană Wizz Air a obținut în instanță acces la imaginile de supraveghere de pe Aeroportul Iași, pe care intenționează să le folosească drept probe pentru a cere despăgubiri. Proces cu Wizz Air, decizia judecătorilor Bărbatul susține că o încurcătură produsă de operatorul aerian l-a făcut să piardă zborul spre destinația de vacanță, fiind nevoit să cumpere alte bilete pentru ziua următoare. Citește și: De ce ancheta Recorder despre Poliție s-a stins: cine conduce comisiile parlamentare de apărare Pentru a conserva dovezile, acesta a apelat la procedura specială de asigurare a probelor, care permite intervenția rapidă a instanței atunci când există riscul dispariției acestora. Astfel, judecătorii Judecătoriei Iași au soluționat cererea în regim de urgență, fără citarea părților, obligând Aeroportul Iași să furnizeze înregistrările video solicitate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cristian Mungiu, acuzat de hărțuire cu drone (sursa: Facebook/Festival de Cannes)
Eveniment

Cristian Mungiu, ținta unor acuzații halucinante: o femeie îl acuză de hărțuire cu drone

Regizorul român Cristian Mungiu, recompensat recent cu un nou Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, este implicat de aproape trei ani și jumătate în procese deschise de o femeie din București care îl acuză că ar fi filmat-o cu drone. Cristian Mungiu, acuzat de hărțuire cu drone Reclamanta susține în instanță că cineastul ar fi filmat-o cu drone, fără acordul său, în diverse locuri publice, inclusiv într-un cabinet stomatologic, și că ar fi implicat-o forțat într-un proiect cinematografic încă din 2018. Citește și: Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice Deși unul dintre procese s-a încheiat definitiv în favoarea regizorului, femeia a deschis o nouă acțiune aflată în prezent pe rolul Tribunalului Constanța și a formulat reclamații similare către mai multe instituții și companii media. Documentele depuse la dosar arată că aceasta a fost evaluată psihiatric în trecut, un medic consemnând diagnosticul de „tulburare delirantă persistentă”, aspect invocat în cadrul litigiilor aflate pe rol. Continuarea, în Ziarul de Iași

Clinică medicală în insolvență, legături cu AUR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Clinică medicală, ajunsă în insolvență. Printre acționari, o fostă polițistă intrată în AUR

O clinică medicală cunoscută din Iași a ajuns în insolvență după mai multe schimbări succesive în structura acționariatului, care au modificat radical controlul asupra afacerii. Clinică medicală în insolvență, legături cu AUR În 2025, printre asociați se regăseau medicul Carmen Dorobăț, Daniela Ganea și Liliana Balan, însă ulterior primele două modificări majore au dus la ieșirea din firmă a lui Dorobăț și Balan. Citește și: Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice În prezent, acționar majoritar este Regional Management & Training Breazu, companie reprezentată de Stelian Ștefan Coșniță, care deține 90% din părțile sociale, în timp ce Daniela Ganea a rămas cu o participație de 10%. Contactată de jurnaliști, Ganea, fostă polițistă, membră AUR și reprezentantă în Consiliul de Administrație al Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva”, a declarat că implicarea în afaceri ține de opțiuni personale și că astfel de decizii trebuie privite prin prisma confidențialității. Continuarea, în Ziarul de Iași

Georgian Drăgan, gafe de comunicare (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Eveniment

Chestorul Georgian Drăgan „Bebeto”, mincinosul agresiv de serviciu al șefilor din Poliție: lista obrăzniciilor sale de comunicator

De fiecare dată când Poliția Română a traversat un moment major de criză, Georgian Drăgan a fost trimis în fața camerelor de filmat pentru a explica, calma sau apăra instituția. De multe ori însă, intervențiile sale au produs efectul invers: lipsa de empatie a amplificat furia publică, iar gafele au alimentat ironiile și au accentuat impresia unei instituții incapabile să înțeleagă gravitatea propriilor greșeli. Uniforma absentă După publicarea investigației Recorder privind presupuse relații de subordonare politică și abuzuri instituționale, Poliția Română a organizat o conferință de presă în care Georgian Drăgan a fost principalul reprezentant al instituției. Citește și: Omul lui Carmen Dan, ex-consilier al lui Florin Iordache, uitat în conducerea ministerului de Interne Dincolo de conținutul declarațiilor, atenția sindicatelor de poliție s-a mutat rapid asupra unui detaliu simbolic: Drăgan s-a prezentat în costum civil, nu în uniforma Poliției Române. Sindicatul Europol a criticat dur alegerea, susținând că imaginea transmisă a fost una a detașării și a birocratului fără asumare: „Georgian Drăgan s-a prezentat în fața presei în costum, ca un simplu funcționar, nu în uniforma Poliției Române. Deși vorbea în numele Poliției Române, a ales deliberat imaginea civilului de birou, nu pe cea a ofițerului care își asumă onoarea uniformei și responsabilitatea funcției. Conferința susținută de Georgian Drăgan a fost exact opusul acestor valori, o demonstrație de aroganță și reflexe autoritare.” Caracal, momentul care a definit imaginea Poliției Române Tragedia de la Caracal din 2019 a rămas unul dintre cele mai grave eșecuri instituționale din istoria recentă a Românie În timpul intervențiilor televizate, Drăgan devenise vocea oficială a unei instituții incapabile să ofere răspunsuri clare într-un moment de șoc național. Pentru mulți dintre cei care urmăreau intervenția, clară părea doar indiferența purtătorului de cuvânt. Întrebat la Realitatea TV de ce nu a fost solicitat mai rapid listingul telefonic al Alexandrei și de ce Direcția de Operațiuni Speciale a fost implicată atât de târziu, răspunsurile sale au fost lipsite de orice empatie sau responsabilitate. Întrebat când a intervenit Direcția de Operațiuni speciale, Drăgan a răspuns: „Direcția de Operațiuni speciale s-a implicat în acest caz, au venit în jurul orei 20.” Când moderatorul, stupefiat, i-a atras atenția că Alexandra sunase la ora 11 dimineața și că direcția respectivă aparținea tot Poliției Române, nu era în vreun minister îndepărtat, Drăgan a răspuns sec: „Da, așa s-au întâmplat lucrurile.” Întrebat apoi cine este responsabil pentru această întârziere, Drăgan a răspus, ușor agasat: „Eu nu sunt aici pentru a vă spune cine e de vină.” Moartea suspectă din custodia Poliției și contradicțiile publice În 2020, Georgian Drăgan s-a aflat din nou în centrul unei controverse, după moartea suspectă a unui bărbat aflat în custodia Secției 10 Poliție. În intervenția de la Antena 3, Drăgan a afirmat că bărbatul fusese încătușat deoarece era violent și că polițiștii i-au scos cătușele imediat ce acesta a început să se simtă rău. „Se manifesta violent, iar polițiștii au procedat la imobilizarea acestuia. (...) De îndată ce acesta a manifestat stări de rău, polițiștii i-au scos cătușele și i-au acordat primul ajutor.” Totuși, moderatorul i-a atras atenția că imaginile video păreau să arate contrariul, sugerând că victima avea încătușele la mâini chiar și în momentul în care nu mai dădea semne de viață. După o scurtă ezitare, Drăgan și-a repetat aproape mecanic afirmația inițială: „Așa cum am precizat, imediat ce a acuzat stări de rău, i-au fost scoase cătușele și i s-a acordat primul ajutor.” Ulterior, anchetatorii au început urmărirea penală împotriva unui agent al Secției 10, ceea ce a alimentat percepția că declarațiile inițiale ale Poliției au fost premature sau insuficient verificate. Filosofii rutiere și paradoxuri categorice În 2022, modificările dure ale Codului Rutier au transformat aparițiile lui Georgian Drăgan într-o sursă constantă de filosofii, afirmații categorice, paradoxuri și o slabă cunoaștere a semnificației cuvintelor. Invitat la Observator News, Drăgan a explicat că agresivitatea în trafic poate însemna inclusiv situația în care „o mașină circulă foarte aproape de alte mașini din trafic, fie că vorbim de partea din spate, chiar și de cea din față”. Într-o altă emisiune, la „Neatza cu Răzvan și Dani”, purtătorul de cuvânt al Poliției a adoptat un ton aproape filosofic: „Toată lumea are motive să se grăbească, însă eu cred că ar trebui să se gândească spre ce anume se grăbesc?” Vorbind despre victimele unui accident rutier, Drăgan a folosit termenul de „relicvă” pentru niște mașini distruse într-un accident. „Conducătorii auto mergeau încet pe lângă acel accident, au avut posibilitatea să vadă, aș dori să spun mașini, dar n-am cum, au văzut acele relicve ale autoturismelor care au fost odată”. „Dreptul de a conduce nu este un drept fundamental” În 2024, într-un interviu pentru Observator News, Georgian Drăgan a stârnit din nou controverse după o afirmație categorică: „Dreptul de a conduce nu este un drept fundamental, așa cum este sănătatea.” Deși afirmația are o bază juridică discutabilă și poate fi interpretată în cheia siguranței publice, formularea a fost percepută drept moralizatoare și lipsită de nuanță, mai ales într-un context social deja tensionat de sancțiunile tot mai dure din trafic. Evadarea lui Meszaros Zsombor și neprofesionalismul Tot în 2024, în timpul unei intervenții telefonice la „Sinteza Zilei”, Georgian Drăgan a fost întrebat la ce oră Administrația Națională a Penitenciarelor a alertat Poliția Capitalei în cazul evadării lui Meszaros Zsombor, condamnat pentru omor. După câteva lungi secunde de tăcere, răspunsul lui Drăgan a fost: „Dacă îmi permiteți să mă documentez cu privire la ora exactă, pentru că recunosc, la momentul acesta nu am o oră exactă.”

Fără promovare, „Fjord” poate pierde Oscarul (sursa: Facebook/Tudor Giurgiu)
Eveniment

Ministrul Culturii promite sprijin pentru „Fjord”, dar fără bani: cum poate rata România, din nou, șansa unui Oscar

Succesul uriaș al filmului „Fjord”, recompensat cu Palme d’Or la Cannes, a redeschis speranța României pentru un Oscar. Însă istoria ultimilor ani arată că talentul singur nu este suficient. Filme precum „După dealuri” sau „Cadoul de Crăciun” au reușit să atragă atenția Academiei Americane și să ajungă pe listele scurte ale Oscarurilor, însă nu au beneficiat de campanii de promovare esențiale în mecanismul extrem de competitiv al premiilor Oscar. Spre deosebire de România, Polonia și Ungaria au investit sute de mii de euro în promovarea filmelor „Ida” și „Son of Saul”, ambele recompensate ulterior cu Oscar pentru cel mai bun film străin. În timp ce Ministerul Culturii vorbește acum despre sprijin pentru promovarea internațională a filmului lui Cristian Mungiu, fără a avansa însă sume concrete, regizorul Tudor Giurgiu atrage atenția că, fără o campanie competitivă la Hollywood, chiar și filmele premiate la Cannes riscă să rămână în afara marilor nominalizări. Avertismentul lui Tudor Giurgiu Succesul internațional al filmului „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu și recompensat cu Palme d’Or la Festivalul de la Cannes, a redeschis în România o dezbatere mai veche, dar rareori purtată până la capăt: cât de mult contează, de fapt, banii într-o cursă pentru Premiile Oscar? Citește și: Omul lui Carmen Dan, ex-consilier al lui Florin Iordache, uitat în conducerea ministerului de Interne Recent, regizorul Tudor Giurgiu, a criticat reacțiile strict ceremoniale ale autorităților române după triumful lui Mungiu la Cannes. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a atras atenția că un succes de asemenea amploare nu ar trebui întâmpinat doar cu felicitări și declarații simbolice, ci cu un sprijin financiar real pentru campania internațională de promovare a filmului în cursa Oscarurilor. În spatele covorului roșu și al glamourului hollywoodian se află însă o realitate mai puțin spectaculoasă: Oscarurile reprezintă nu doar o competiție artistică, ci și una financiară, strategică și logistică. Cannes aduce prestigiu, Oscarul cere bani Pentru cinefili, câștigarea Palme d’Or reprezintă una dintre cele mai mari validări artistice din lume. Festivalul de la Cannes funcționează ca o garanție de prestigiu, iar multe dintre filmele premiate aici ajung ulterior să domine sezonul marilor trofee internaționale. Tudor Giurgiu a comparat Cannes-ul cu „World Cup la fotbal”, încercând să explice importanța uriașă a unui asemenea succes pentru cinematografia românească. Totuși, între triumful de pe Croazetă și o eventuală nominalizare la Oscar există o diferență majoră: sistemul american funcționează după reguli complet diferite. Dacă marile festivaluri europene presupun evaluarea tuturor filmelor de către un juriu restrâns, Premiile Oscar depind de voturile a mii de membri ai Academiei Americane de Film. Iar într-un sistem în care votanții au de urmărit aproape 100 de propuneri din întreaga lume doar la categoria „Cel mai bun lungmetraj internațional”, simpla valoare artistică nu mai este suficientă. Un film trebuie să fie văzut. Iar pentru a fi văzut, trebuie să fie promovat agresiv. „Fjord” și șansa rară a unei campanii globale În cazul „Fjord”, contextul pare mai favorabil decât în alte tentative românești anterioare. Filmul lui Cristian Mungiu este o coproducție între șase țări (România, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Franța și Suedia) și beneficiază de distribuție americană prin Neon, compania care a construit în ultimii ani unele dintre cele mai eficiente campanii Oscar pentru cinemaul independent. Neon s-a aflat în spatele succesului unor filme precum Parasite, Triangle of Sadness sau „Anora”, producții care au reușit să transforme prestigiul festivalier în trofee hollywoodiene. Acesta este și motivul pentru care Tudor Giurgiu consideră că România are acum o oportunitate rară nu doar pentru cinematografie, ci și pentru imaginea sa externă. În opinia sa, o campanie Oscar eficientă înseamnă diplomație culturală, influență și prestigiu internațional, lucruri pe care multe state europene le tratează deja ca priorități strategice. Ministerul Culturii promite sprijin, dar fără cifre La scurt timp după succesul de la Cannes, Ministerul Culturii a anunțat includerea filmului „Fjord” pe lista proiectelor culturale strategice care pot beneficia de sprijin pentru campania Oscar. Ministrul interimar al Culturii, Demeter Andras, a vorbit despre necesitatea unui „cadru instituționalizat” care să permită susținerea financiară a unor asemenea proiecte. Totuși, oficialul a evitat să avanseze orice sumă concretă. Demeter Andras a explicat că ministerul dorește „crearea unui cadru instituțional care să permită finanțarea unor astfel de campanii internaționale”. Oficialul a menționat că finanțarea ar urma să fie posibilă abia după finalizarea etapelor preliminare ale competiției Oscar și după stabilirea oficială a participării românești. Cât costă drumul către Oscar În industria americană de film, marketingul pentru Oscar este aproape o disciplină separată. Filmele intrate în cursă au nevoie de publiciști specializați, proiecții dedicate membrilor Academiei, evenimente private, reclame în presa de specialitate și o prezență constantă în conversația hollywoodiană. În jargonul industriei, aceste campanii poartă celebrul slogan „For Your Consideration”. O singură reclamă de o pagină în reviste precum Variety sau The Hollywood Reporter poate costa între 30.000 și 72.000 de dolari. Iar aceasta reprezintă doar o mică parte din mecanism. Serviciile unui consultant de Oscar din Los Angeles pot ajunge la 15.000–25.000 de dolari pe lună, iar agențiile sunt angajate, de regulă, pentru minimum trei sau patru luni. La acestea se adaugă proiecțiile oficiale pentru membrii Academiei, organizate în cinematografe acreditate din Los Angeles sau New York, recepțiile, transportul echipei și campaniile digitale. În total, specialiștii estimează că o campanie minim competitivă începe de la aproximativ 200.000 de dolari și poate depăși cu ușurință 1,5–2 milioane de dolari pentru țările care investesc agresiv în promovare. România și problema unei infrastructuri inexistente Aici apare ruptura dintre cinematografia românească și țările care au înțeles de mult mecanismul Oscarurilor. Deși filmele românești au fost premiate constant la Cannes, Berlin sau Veneția, succesul festivalier nu s-a transformat aproape niciodată în nominalizări la Oscar. Trei producții românești au ajuns pe lista scurtă a Academiei. Este vorba despre „După dealuri”, regizat de Cristian Mungiu, „Cadoul de Crăciun”, regizat de Bogdan Mureșanu, și „Colectiv”, realizat de Alexander Nanau. Doar „Colectiv” a reușit să obțină nominalizări efective, iar explicația ține mai puțin de statul român și mai mult de faptul că filmul a fost distribuit în SUA de Magnolia Pictures și susținut de o infrastructură americană solidă de promovare. În rest, producțiile românești s-au bazat mai ales pe prestigiu artistic și pe entuziasmul realizatorilor. „Cadoul de Crăciun” și exemplul unui eșec provocat de lipsa banilor Povestea scurtmetrajului „Cadoul de Crăciun” este probabil cea mai relevantă pentru felul în care funcționează sistemul Oscarurilor. Filmul lui Bogdan Mureșanu devenise, la momentul respectiv, cel mai premiat scurtmetraj românesc din istorie. Câștigase peste 50 de trofee internaționale și obținuse inclusiv un premiu al Academiei Europene de Film. A intrat pe lista scurtă pentru Oscarurile din 2020, însă s-a oprit înaintea nominalizărilor finale. Motivul? Lipsa unei campanii de amploare. Realizatorii nu au avut fondurile necesare pentru reclame în presa de specialitate și nici sprijinul unui mare distribuitor american capabil să mențină filmul în atenția votanților. Diferența dintre România și statele vecine În timp ce România s-a bazat aproape exclusiv pe prestigiul artistic al regizorilor săi, alte țări europene au construit mecanisme dedicate pentru campaniile Oscar. Polonia și Ungaria sunt exemplele invocate frecvent în industrie. Filmul polonez „Ida”, regizat de Paweł Pawlikowski, a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în anul 2015. Polski Instytut Sztuki Filmowej gestionează un buget anual general dedicat exclusiv promovării internaționale a filmelor poloneze (trimiterea de delegații la festivaluri, organizarea de proiecții), care în acea perioadă se ridica la aproximativ 2,8 milioane de dolari pe an. O parte semnificativă din acest buget pe anul respectiv a fost direcționată strategic către „Ida”. Filmul maghiar, regizat de László Nemes, a obținut premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, un an mai târziu, în 2016. La fel ca în cazul Poloniei cu „Ida”, succesul filmului „Son of Saul” a fost puternic susținut de statul maghiar, fiind finanțat integral în faza de producție de către Fondul Național de Film din Ungaria (Magyar Nemzeti Filmalap). Lecția Hollywood-ului: de la artă la campanie electorală Poate cel mai celebru exemplu despre modul în care Oscarurile pot fi influențate de campanii agresive de promovare rămâne cazul „Shakespeare in Love”. În anii ‘90 producătorul Harvey Weinstein a transformat cursa pentru Oscar într-o adevărată campanie electorală. Pentru „Shakespeare in Love”, compania Miramax ar fi investit între 5 și 15 milioane de dolari în promovare, potrivit estimărilor industriei. Filmul a reușit să învingă marele favorit al acelui an, „Saving Private Ryan”, regizat de Steven Spielberg. Campania a inclus proiecții constante, reclame masive, dar și strategii de influențare a percepției publice și a votanților. Mulți analiști consideră acel moment drept punctul în care Oscarurile au devenit definitiv și o competiție de marketing.

Temeri pentru autostrăzile A7 și A8 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autostrăzile Moldovei, sub semnul întrebării: Bolojan evită să vorbească despre miliardele promise pentru A7 și A8

Declarațiile făcute de premierul Ilie Bolojan în timpul vizitei de weekend la Iași alimentează temerile privind lipsa fondurilor necesare pentru marile autostrăzi din Moldova. Temeri pentru autostrăzile A7 și A8 Șeful Guvernului a vorbit doar despre proiectele finanțate prin PNRR care trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august, evitând să ofere detalii despre programul SAFE, pe care se bazau Autostrada Unirii A8 și ultimul segment al Autostrăzii Moldovei A7. Citește și: Chestorul Georgian Drăgan „Bebeto”, tânăr bugetar, a deținut patru apartamente, din care trei, în București Spre deosebire de declarațiile făcute în luna ianuarie, premierul nu a mai menționat miliardele de euro estimate inițial pentru infrastructura rutieră din regiune. Lipsa unor clarificări concrete a stârnit noi îngrijorări legate de viitorul proiectelor de autostradă așteptate de ani de zile în Iași și întreaga Moldovă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Polițist șpăgar, demascat de un jandarm (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Un jandarm a rupt tăcerea despre un polițist șpăgar. Viața lui s-a transformat apoi într-un coșmar

Un polițist din Iași, acuzat că a închis ochii la încălcarea legii în schimbul unor favoruri, a fost denunțat chiar de jandarmul cu care făcea echipaj. Polițist șpăgar, demascat de un jandarm Potrivit anchetatorilor, proprietarul unui service auto unde agenții își reparau gratuit mașinile ar fi scăpat de suspendarea permisului de conducere în urma unei înțelegeri ilegale. Citește și: Chestorul Georgian Drăgan „Bebeto”, tânăr bugetar, a deținut patru apartamente, din care trei, în București Cazul a dus la arestarea polițistului și a șefului său, însă jandarmul care a raportat faptele susține că a devenit ulterior ținta șicanelor și presiunilor la locul de muncă. Etichetat drept „turnător” de colegi, acesta ar fi ajuns să regrete că a ales să respecte legea și să vorbească despre presupusele acte de corupție. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primul parklift din Iași, abandonat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primul parklift din Iași a ruginit înainte să fie folosit: aproape 100 de locuri de parcare zac nefolosite din cauza birocrației

Parklifturile câștigă tot mai mult teren în Iași, pe fondul lipsei acute de locuri de parcare și al creșterii numărului de autoturisme. Primul parklift din Iași, abandonat Aceste structuri metalice cu platforme suprapuse reprezintă o soluție modernă pentru parcarea mașinilor în spații restrânse, fiind tot mai des întâlnite lângă blocurile noi. Citește și: Chestorul Georgian Drăgan „Bebeto”, tânăr bugetar, a deținut patru apartamente, din care trei, în București Totuși, primul parklift construit în Iași, amplasat lângă blocul Mercur Mary din Podu-Roș, rămâne însă nefuncțional, deși are aproape 100 de locuri de parcare. Potrivit autorităților locale, instalația nu a primit încă toate avizele și documentele necesare recepției finale, motiv pentru care locatarii nu o pot utiliza nici astăzi. Continuarea, în Ziarul de Iași

Tânărul bugetar chestor Georgian Drăgan a avut patru apartamente în proprietate (sursa: Inquam Photos/Nichita Cojocea)
Eveniment

Chestorul Georgian Drăgan „Bebeto”, tânăr bugetar, a deținut patru apartamente, din care trei, în București

La 37 de ani, bugetar de când se știe, chestorul de Poliție Georgian Drăgan se poate lăuda că știe să se chivernisească: în 2023, avea patru apartamente, dintre care trei se aflau în București. „Bebeto”, frustrarea sindicaliștilor din Poliție Ascensiunea profesională a lui Georgian Drăgan în structurile Poliției Române este una dintre cele mai rapide și controversate din ultimii ani. În doar puțin peste un deceniu, ofițerul care și-a început cariera la Rutieră, în Ploiești, a ajuns chestor de poliție la 34 de ani și principal comunicator al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Este poreclit, de către sindicaliștii din Poliție, „Bebeto”, pentru vârsta fragedă la care a devenit chestor. Cea mai recentă controversă care îl vizează a reaprins dezbaterea despre politizarea Poliției Române și despre relația tensionată dintre instituțiile statului și presa de investigație. Război cu Recorder Cea mai puternică reacție publică împotriva lui Georgian Drăgan a venit în urma publicării documentarului „Poliție aservită”, realizat de Recorder. Investigația a analizat modul în care sute de funcții de conducere din Poliția Română sunt ocupate prin împuterniciri repetate, evitând concursurile și favorizând influența politică asupra instituției. În replica oficială a IGPR, Georgian Drăgan a susținut o conferință de presă în care a acuzat publicația Recorder că ar încerca „destabilizarea instituțiilor statului român” și că ar depăși limitele informării publice. Declarațiile au provocat reacții dure din partea organizațiilor pentru libertatea presei și a sindicatelor din poliție, care au considerat discursul drept o tentativă de intimidare a jurnaliștilor. A avut patru apartamente, a vândut două În ciuda faptului că singura sa sursă de venit este salariul de polițist (secretizat din 2024 încoace în declarația de avere), Georgian Drăgan a reușit să se aleagă cu nu mai puțin de patru apartamente. Trei dintre acestea se află în București. Potrivit declarației de avere depuse în 2023, Drăgan deținea atunci două apartamente cumpărate în București (unul în 2020, de 41 mp, și celălalt în 2023, de 96 mp) și un al treilea apartament, de 69 mp, tot în Capitală, primit donație în 2019. Dintr-un al patrulea apartament, de 35 mp, aflat în Buzău, chestorul Drăgan deținea numai 50% după o tranzacție din 2007, când avea 18 ani. Declarația de avere a lui Georgian Drăgan din 2023 (sursa: integritate.eu) Conform declarației de avere depuse în 2024, Georgian Drăgan a donat un apartament și a vândut un al doilea. A rămas, cel puțin la nivelul anului 2024, cu două apartamente în București (cel de 69 mp și cel de 96 mp).

„Fjord”, criticat în Europa, lăudat în SUA (sursa: Facebook/Festival de Cannes)
Eveniment

„Fjord”, cel mai controversat film de la Cannes: americanii îl laudă, europenii sunt reținuți

Timp de decenii, cinemaul românesc a fost privit în Occident ca o oglindă a traumelor Europei de Est, corupție, abuz instituțional, sărăcie și neîncredere în stat. Odată cu „Fjord”, noul film al lui Cristian Mungiu, premiat la Cannes, perspectiva pare să se inverseze. Pentru prima dată după mulți ani, un film românesc nu mai vorbește despre fisurile Estului, ci despre anxietățile morale ale Vestului. Iar faptul că tocmai Norvegia, simbol al social-democrației, al protecției sociale și al încrederii în instituții, se regăsește sub lupa unui regizor român a provocat un disconfort vizibil în presa europeană. Americanii îl laudă, europenii sunt rezervați Deși filmul „Fjord” al lui Cristian Mungiu tocmai a fost recompensat cu prestigiosul trofeu Palme d'Or la Cannes 2026, proiecția sa a polarizat masiv criticii internaționali. Citește și: Ministrul Predoiu ignoră scandalul Drăgan/Recorder și laudă niște acțiuni banale ale Internelor În timp ce publicații americane de top l-au lăudat ca fiind o capodoperă, marii cronicari din Marea Britanie și jurnaliștii de festival au publicat critici negative sau rezervate. SUA laudă filmul lui Mungiu Presa americană de specialitate a reacționat entuziasmat, oferind recenzii extrem de laudative pentru „Fjord”. Criticii din SUA au apreciat maturitatea regizorală a lui Cristian Mungiu, complexitatea morală a poveștii și prestațiile de excepție ale actorilor. Variety descrie filmul drept o operă „briliant înnodată” și absolut „captivantă”. Guy Lodge laudă imaginea în format widescreen semnată de Tudor Vladimir Panduru, în nuanțe reci, argintii, care obligă spectatorul să privească atent. Variety subliniază că filmul este „perfect acordat la posibilitățile tot mai mari ale lumii moderne pentru neînțelegere și conflict”. The Hollywood Reporter oferă elogii speciale lui Sebastian Stan, menționând că rolul tatălui (Mihai) demonstrează o „gamă interpretativă considerabilă care este prea rar recunoscută”, reușind să facă din acest bărbat arogant și ultra-conservator un personaj profund decent și devotat copiilor săi. În The New York Times, reputatata jurnalistă Manohla Dargis a evidențiat succesul filmului imediat după câștigarea Palme d'Or. The New York Times notează că „Fjord” excelează tocmai prin modul profund în care explorează tensiunea mocnită dintre conservatorismul religios și liberalismul social modern, fără a cădea în capcane simplist. Cel mai controversat film de la Cannes Pe de altă parte, presa din Europa a fost cel mult reținută în privința filmului lui Mungiu. BBC observă că una dintre marile surse de controversă ale filmului „Fjord” este faptul că inversează convențiile morale ale cinemaului de autor occidental. În mod neobișnuit pentru un film de festival, notează publicația britanică, pelicula privește cu scepticism personajele liberale și manifestă empatie față de personajele creștin-conservatoare. Tocmai această perspectivă a transformat filmul lui Cristian Mungiu într-unul dintre cele mai divizive titluri de la Cannes, criticii oscilând între acuzații de propagandă reacționară și elogii pentru inteligența și complexitatea morală a poveștii. BBC remarcă și faptul că niciun alt film din competiție nu a generat atât de multe discuții și dispute, semn că „Fjord” atinge o anxietate culturală profundă în societatea occidentală. Lipsa de intensitate și ritmul „fără vlagă” În The Guardian, Peter Bradshaw, reputatul critic britanic, a oferit filmului o recenzie dură, descriind pelicula ca fiind un film „anticlimactic și lipsit de vlagă” (an anticlimactic, underpowered movie). Bradshaw argumentează că, spre deosebire de capodoperele anterioare ale lui Mungiu, „Fjord” nu reușește să livreze în mod convingător o „adevărată revelație” sau un adevăr arzător despre relațiile dintre personaje, lăsând spectatorul parțial nemulțumit. Absența perspectivei copiilor O altă critică majoră adusă scenariului a venit din partea BFI, ccea mai importantă instituție culturală dedicată cinematografiei din Marea Britanie. BFI susține că Mungiu a refuzat să exploreze adevărat ce înseamnă abuzul fizic (dacă o palmă dată ca disciplină este acceptabilă sau nu) și, mai grav, îi scoate complet de pe scenă exact pe cei care ar putea clarifica lucrurile: copiii înșiși, ale căror traume trec pe plan secundar în favoarea războiului ideologic dintre adulți. Presa din Norvegia despre filmul lui Mungiu Norvegia a fost direct vizată de filmul lui Mungiu, "Fjord" având la bază cazul familiei Bodnariu și scandalul care a implicat sistemul de protecție a copilului din țara nordică. „Critici dure la adresa protecției copilului din Norvegia”, a titrat NRK (echivalentul norvegian al BBC-ului britanic) NRK remarcă faptul că una dintre cele mai interesante dimensiuni ale filmului „Fjord” este perspectiva din care Cristian Mungiu privește societatea norvegiană: „este interesant de văzut cum arată social-democrația noastră norvegiană printr-o lentilă românească”. Criticul observă că regizorul român transformă un sistem considerat model de echilibru și protecție socială într-un spațiu al suspiciunii și rigidității instituționale, văzut prin ochii unei familii venite din Europa de Est. „Regizorul și scenaristul Cristian Mungiu aduce, de fapt, critici tăioase sistemului de protecție a copilului din Norvegia.” NRK notează că filmul provoacă disconfort tocmai pentru că pune sub semnul întrebării mecanismele unui stat care se percepe drept tolerant și bine intenționat, dar care poate deveni rece și intimidant în raport cu individul. Un film „nemilos” Cotidianul norvegian Aftenposten descrie „Fjord” drept un „film scandalos despre protecția copilului din Norvegia”, subliniind caracterul incomod și provocator al noii producții semnate de Cristian Mungiu. „Filmul nemilos este inspirat de un caz real care a stârnit proteste masive împotriva sistemului norvegian de protecție a copilului.” Publicația notează că regizorul, cunoscut pentru filmele sale despre corupție, rasism și traumele sociale din România postcomunistă, își îndreaptă acum privirea critică spre sistemul norvegian de protecție a copilului. „Regizorul Cristian Mungiu a investigat timp de peste 20 de ani condițiile inacceptabile din țara sa natală, România, cum ar fi corupția, rasismul și condițiile dificile de viață ale orfanilor. Nu este mai puțin dureros când acum critică sistemul norvegian de protecție a copilului.” Aftenposten observă că filmul, inspirat de un caz real care a provocat proteste internaționale împotriva Barnevernet (sistemul de protecție a copilului din Norvegia), construiește o poveste dură și lipsită de concesii emoționale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră