duminică 30 august
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10098 articole
Eveniment

Carnetul de muncă pierdut nu înseamnă vechime pierdută la pensie: ce acte îl pot înlocui în 2026

Pierderea carnetului de muncă poate provoca îngrijorare mai ales persoanelor care se apropie de pensionare sau pensionarilor care descoperă că anumite perioade lucrate nu au fost luate în calcul. Documentul a reprezentat, timp de decenii, principala dovadă a vechimii în muncă. Totuși, în 2026, dispariția carnetului nu înseamnă că anii lucrați sunt automat pierduți. Legea permite dovedirea vechimii și prin alte documente. Procedura diferă însă foarte mult în funcție de un reper esențial: 1 aprilie 2001. De ce este importantă data de 1 aprilie 2001 Pentru perioadele lucrate până la 1 aprilie 2001, dovada vechimii în muncă se face în principal cu carnetul de muncă. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Dacă acesta s-a pierdut, perioadele respective trebuie demonstrate prin alte acte acceptate de lege. După 1 aprilie 2001, situația este mai simplă. Stagiile de cotizare se regăsesc, în principiu, în baza de date a sistemului public de pensii, pe baza declarațiilor nominale transmise de angajatori. Casa teritorială de pensii poate confirma la cererea persoanei stagiul realizat după această dată. Prin urmare, pensionarul care și-a pierdut carnetul nu trebuie să încerce neapărat să refacă întreaga sa carieră profesională din acte. În primul rând trebuie verificat ce perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001 trebuie dovedite. Primul pas: pierderea carnetului trebuie declarată În cazul în care carnetul de muncă a fost pierdut, CNPP precizează că folosirea adeverințelor pentru dovedirea vechimii realizate înainte de 1 aprilie 2001 este condiționată de publicarea pierderii carnetului de muncă în Monitorul Oficial. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Această formalitate nu dovedește în sine că persoana a lucrat într-un anumit loc și nici ce salariu a avut. Ea atestă doar faptul că documentul original a fost pierdut. După îndeplinirea acestei proceduri pot fi strânse documentele care înlocuiesc carnetul. Dacă fostul angajator încă există, se cere o adeverință Cea mai simplă situație este aceea în care societatea, instituția sau unitatea la care persoana a lucrat înainte de aprilie 2001 există și în prezent. Citește și: Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei Fostul salariat poate solicita o adeverință de vechime, întocmită pe baza documentelor existente în arhiva angajatorului. În lipsa carnetului de muncă, CNPP acceptă pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 adeverințe eliberate, după caz, de: - foștii angajatori; - deținătorii legali ai arhivelor acestora; - operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale. Important este ca documentele să fie întocmite pe baza actelor verificabile existente în arhivă. Ce trebuie să conțină adeverința O simplă hârtie pe care fostul angajator afirmă că persoana a lucrat într-o anumită perioadă poate să nu fie suficientă. CNPP indică printre informațiile care trebuie să apară în document: denumirea angajatorului, datele de identificare ale fostului salariat, data începerii și încetării raportului de muncă, funcția, meseria sau specialitatea exercitată și, după caz, informațiile privind veniturile și sporurile pentru care se solicită valorificarea la pensie. Documentul trebuie să fie înregistrat și semnat de persoana competentă din cadrul entității emitente. Dacă se solicită și recunoașterea unor grupe de muncă, sporuri sau venituri care pot influența pensia, adeverința trebuie să respecte și condițiile speciale prevăzute pentru aceste elemente. Firma s-a desființat. Unde poate fi găsită arhiva? Aceasta este una dintre cele mai frecvente dificultăți pentru persoanele care au lucrat în întreprinderi desființate după 1990. Dispariția firmei nu înseamnă însă automat că au dispărut și documentele sale. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat fostul angajator; - un lichidator sau un alt deținător legal al arhivei; - o instituție care a preluat documentele; - un operator economic autorizat pentru servicii arhivistice. Persoana trebuie să identifice cine deține în prezent arhiva fostei unități, iar adeverința va fi cerută acelui deținător. Legea și CNPP recunosc expres documentele emise de deținătorii legali de arhive și de operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale. De aceea, un răspuns de tipul „firma nu mai există” nu trebuie privit ca sfârșitul demersurilor. Întrebarea importantă este: unde a ajuns arhiva firmei? Dacă nu mai există nici angajatorul, nici arhiva Există și situații mult mai dificile: întreprinderea a fost desființată, iar arhiva nu mai poate fi identificată sau documentele necesare nu mai există. Legea nr. 360/2023 reglementează și astfel de cazuri. Atunci când pierderea carnetului de muncă a fost declarată în condițiile legii, angajatorul și-a încetat activitatea și/sau arhiva nu mai poate fi identificată, anumite perioade de vechime pot fi valorificate în condițiile speciale prevăzute de lege, pe baza informațiilor și documentelor care mai pot fi obținute. Normele de aplicare ale noii legi a pensiilor prevăd între documentele care pot fundamenta stabilirea stagiilor și hotărârile judecătorești prin care sunt reconstituite elementele necesare stabilirii drepturilor de pensie. Instanța reprezintă însă, în practică, soluția de ultim resort, atunci când vechimea nu poate fi demonstrată prin documentele obișnuite. Fotocopia carnetului ajută, dar nu înlocuiește automat originalul Dacă pensionarul mai are acasă o fotocopie a carnetului pierdut, aceasta merită păstrată. Poate conține informații extrem de utile pentru identificarea foștilor angajatori, a perioadelor lucrate, a funcțiilor și chiar a seriei carnetului. Totuși, o copie păstrată de titular nu trebuie confundată cu documentul original sau cu o adeverință emisă legal pe baza arhivei. CNPP arată că stabilirea drepturilor de pensie se face pe baza documentelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Pentru carnetele care există, instituția recomandă păstrarea originalului, indiferent dacă documentul a fost sau nu scanat în trecut. Ce se întâmplă cu anii lucrați după 1 aprilie 2001 Pentru aceste perioade, pierderea carnetului de muncă este mult mai puțin importantă. Stagiul de cotizare de după 1 aprilie 2001 se află în baza de date a CNPP, în măsura în care angajatorii au transmis declarațiile nominale prevăzute de lege. La cerere, casa teritorială de pensii poate elibera o adeverință privind stagiul de cotizare existent în sistem. Așadar, cine a lucrat exclusiv după această dată nu are, în mod normal, nevoie de vechiul carnet de muncă pentru a dovedi fiecare an lucrat. Dacă apar însă perioade lipsă sau erori în baza de date, acestea trebuie clarificate separat, prin documentele și declarațiile corespunzătoare. Pensionarul poate aduce actele și după stabilirea pensiei O veste importantă pentru cei care sunt deja pensionari este că descoperirea unei adeverințe vechi nu vine neapărat „prea târziu”. Legea nr. 360/2023 permite recalcularea pensiei la cerere prin adăugarea veniturilor, stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate și a altor documente care nu au fost valorificate la stabilirea inițială a pensiei. Prin urmare, dacă un pensionar dovedește ulterior o perioadă de muncă ce lipsea din dosar, poate cere casei teritoriale de pensii să o valorifice. Cererea de recalculare trebuie soluționată, potrivit legii, în 45 de zile, termen care poate fi prelungit cu încă 30 de zile dacă sunt necesare documente sau operațiuni suplimentare. În cazul recalculării solicitate de pensionar, noile drepturi se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea. Un demers care merită început înainte de depunerea dosarului Pentru persoanele care se apropie de pensionare și știu că nu mai au carnetul de muncă, cea mai prudentă soluție este să nu aștepte momentul depunerii dosarului. Identificarea unei arhive vechi poate dura. Unele întreprinderi au fost reorganizate de mai multe ori, privatizate, lichidate sau absorbite, iar documentele au trecut de la un deținător la altul. De aceea, este utilă verificarea din timp a perioadelor existente în evidența CNPP și începerea căutării documentelor pentru anii anteriori datei de 1 aprilie 2001. Carnetul pierdut nu șterge vechimea realizată. Problema este dovada ei. Iar în 2026 legea permite folosirea adeverințelor emise de angajatori și deținătorii arhivelor și, în cazurile în care documentele nu mai pot fi recuperate pe cale obișnuită, există și alte mecanisme legale de reconstituire a perioadelor lucrate.

Carnetul de muncă pierdut nu înseamnă vechime pierdută la pensie: ce acte îl pot înlocui în 2026
Zilele libere „invizibile” în 2026: drepturile angajaților când apare o urgență în familie sau trebuie să îngrijească o rudă bolnavă
Eveniment

Zilele libere „invizibile” în 2026: drepturile angajaților când apare o urgență în familie sau trebuie să îngrijească o rudă bolnavă

Există câteva zile libere prevăzute de Codul muncii despre care mulți salariați fie nu știu, fie le confundă cu concediul medical sau cu zilele lor de concediu de odihnă. Sunt drepturi relativ noi, introduse pentru situațiile în care problema medicală nu îl privește direct pe angajat, ci pe cineva apropiat. În 2026, două dintre aceste mecanisme sunt deosebit de importante: concediul de îngrijitor, de minimum 5 zile lucrătoare pe an, și dreptul de a lipsi de la serviciu până la 10 zile lucrătoare pe an în cazul unor urgențe familiale neprevăzute. Cele două nu trebuie confundate: au condiții, documente și reguli de plată diferite. Concediul de îngrijitor Concediul de îngrijitor este reglementat de articolul 152¹ din Codul muncii și a fost introdus în legislația românească în 2022. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor Angajatorul este obligat să îl acorde salariatului care trebuie să ofere îngrijire sau sprijin personal unei rude ori unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie și care suferă de o problemă medicală gravă. Durata prevăzută de lege este de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, acordate la solicitarea scrisă a salariatului. Prin contractul colectiv de muncă poate fi prevăzut un număr mai mare de zile. Cele cinci zile nu sunt scăzute din concediul de odihnă. Pentru cine poate fi cerut concediul Codul muncii folosește o definiție mai restrânsă a „rudei” decât sensul obișnuit al cuvântului. Pentru acest tip de concediu, sunt considerate rude: - fiul sau fiica; - mama sau tatăl; - soțul sau soția. Există însă o a doua posibilitate importantă. Persoana bolnavă nu trebuie neapărat să fie rudă, dacă locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul. Prin urmare, în anumite condiții, concediul poate fi solicitat și pentru îngrijirea unei persoane cu care angajatul locuiește, chiar dacă între cei doi nu există o relație de rudenie. Nu orice răceală intră în categoria „problemă medicală gravă” Concediul de îngrijitor nu se acordă pentru orice problemă de sănătate. Citește și: Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE Afecțiunea trebuie să se încadreze în categoria problemelor medicale grave, stabilită prin Ordinul comun nr. 2.172/3.829/2022 al Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății. Lista este însă destul de amplă și include afecțiuni din numeroase specialități medicale – printre acestea, boli respiratorii, neurologice, cardiovasculare, oncologice, psihiatrice, nefrologice, endocrinologice, diabet și boli metabolice, afecțiuni ORL sau oftalmologice, în condițiile prevăzute de ordin. Nu salariatul trebuie, așadar, să demonstreze angajatorului cât de „gravă” i se pare situația, ci existența problemei medicale se dovedește prin documentele prevăzute de lege. Ce acte trebuie prezentate angajatorului Procedura are un avantaj important pentru situațiile în care problema apare brusc: actele justificative nu trebuie neapărat adunate înainte de solicitarea zilelor. Citește și: Contractul pe perioadă determinată în 2026: de câte ori poate fi prelungit și când trebuie să devină nedeterminat Salariatul înaintează o cerere scrisă, iar în cel mult 30 de zile lucrătoare de la solicitare trebuie să prezinte documentele justificative. Pentru dovedirea relației de rudenie pot fi folosite, după caz, actul de identitate, certificatul de naștere sau certificatul de căsătorie. Dacă persoana îngrijită nu este rudă, dar locuiește cu angajatul, situația poate fi dovedită prin acte din care rezultă același domiciliu sau aceeași reședință, prin documentul de luare în spațiu, o adeverință de la asociația de proprietari ori chiar prin declarația pe propria răspundere a salariatului, în condițiile prevăzute de ordin. Problema medicală gravă se dovedește prin biletul de externare din spital sau, după caz, printr-o adeverință eliberată de medicul curant ori medicul de familie al persoanei bolnave. Cele 5 zile sunt plătite și nu consumă concediul de odihnă Un detaliu esențial este că acest concediu nu funcționează precum concediul fără plată. În forma actuală a Codului muncii, zilele de concediu de îngrijitor sunt zile libere plătite de angajator, nu se includ în durata concediului anual de odihnă și constituie vechime în muncă și în specialitate. În plus, perioada este luată în calcul ca perioadă de activitate atunci când se stabilește dreptul la concediul anual de odihnă. Cu alte cuvinte, un angajat nu pierde zile din concediul său anual pentru că a folosit concediul de îngrijitor. Este una dintre diferențele majore față de concediul medical obișnuit: salariatul nu este el însuși în incapacitate temporară de muncă, ci lipsește pentru a îngriji sau sprijini o altă persoană. Angajatorul poate refuza cele 5 zile? Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, concediul de îngrijitor este un drept al salariatului, nu o facilitate acordată după bunul plac al angajatorului. Codul muncii spune că angajatorul are obligația să îl acorde. Neacordarea concediului de îngrijitor salariaților care îndeplinesc condițiile legale este contravenție și poate fi sancționată cu amendă între 4.000 și 8.000 de lei. Urgențele familiale neprevăzute Separat de concediul de îngrijitor, Codul muncii prevede un alt drept, la articolul 152². Salariatul poate absenta de la locul de muncă atunci când apare o situație neprevăzută, determinată de o urgență familială cauzată de boală sau accident, iar prezența imediată a angajatului este indispensabilă. Aici vorbim, de exemplu, despre acel tip de situație în care angajatul este la serviciu și află că un membru al familiei a suferit un accident ori a apărut brusc o problemă medicală care necesită prezența sa imediată. Limita legală este de maximum 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic. Este importantă corectarea unei confuzii frecvente: nu sunt 5 zile pentru urgențe familiale, ci maximum 10 zile pe an. Limita de 5 zile aparține concediului de îngrijitor. Nu trebuie să ceri „voie” în sensul unui concediu obișnuit Natura acestei absențe este diferită tocmai pentru că legea vorbește despre o situație neprevăzută. Codul muncii prevede că salariatul trebuie să își informeze în prealabil angajatorul, dar situația nu funcționează asemenea unei cereri de concediu de odihnă programate cu mult timp înainte. Condiția fundamentală este ca urgența să fie familială, să fie provocată de boală sau accident și să facă indispensabilă prezența imediată a salariatului. Marea diferență: aceste zile trebuie recuperate Cele 10 zile pentru urgențe familiale nu sunt zece zile suplimentare de concediu plătit. Perioada absentată trebuie recuperată integral, iar angajatorul și salariatul stabilesc de comun acord modalitatea în care se face recuperarea. Aceasta este diferența-cheie față de concediul de îngrijitor. În cazul concediului de îngrijitor, salariatul beneficiază de zile libere plătite și nu trebuie să vină ulterior la serviciu pentru a recupera orele respective. În cazul urgenței familiale, salariatul poate lipsi imediat când situația o cere, dar timpul de muncă trebuie recuperat ulterior. Absențe care nu reduc concediul de odihnă Și perioada în care angajatul absentează în condițiile articolului 152² este considerată perioadă de activitate în ceea ce privește stabilirea duratei concediului de odihnă anual. Prin urmare, angajatorul nu poate spune, de exemplu: „Ai lipsit trei zile pentru urgența din familie, deci îți scad trei zile din concediul de odihnă.” Sunt drepturi distincte. Salariatul este protejat și împotriva concedierii Codul muncii oferă și o protecție suplimentară angajaților care folosesc aceste drepturi. Concedierea nu poate fi dispusă pe durata concediului de îngrijitor și nici pe durata absentării de la serviciu în condițiile prevăzute pentru urgențele familiale de articolul 152², cu excepțiile prevăzute de lege. Mai mult, drepturile pe care salariatul le avea înainte de folosirea acestor forme de concediu sau absență se mențin pe durata lor. Concediu medical, concediu de îngrijitor sau urgență familială? Cele trei situații sunt ușor de confundat, dar răspund unor probleme diferite. Concediul medical clasic intervine, în principiu, atunci când salariatul se află el însuși într-o situație medicală pentru care legea recunoaște dreptul la concediu și indemnizație, pe baza certificatului medical. Concediul de îngrijitor este destinat angajatului sănătos care trebuie să ofere îngrijire sau sprijin unei rude ori unei persoane din aceeași gospodărie care are o problemă medicală gravă. Are cel puțin 5 zile lucrătoare pe an și este plătit. Absența pentru urgență familială intervine atunci când apare brusc o boală sau un accident în familie și prezența imediată a salariatului devine indispensabilă. Poate ajunge la 10 zile lucrătoare pe an, însă timpul absentat trebuie recuperat. Un drept pe care angajații trebuie să știe să îl numească În practică, problema acestor zile „invizibile” este tocmai faptul că un salariat care nu le cunoaște poate ajunge să solicite o zi de concediu de odihnă sau chiar concediu fără plată pentru o situație pentru care Codul muncii îi oferă deja un mecanism distinct. Dacă un părinte grav bolnav are nevoie de îngrijire, poate exista dreptul la concediu de îngrijitor. Dacă un membru al familiei suferă brusc un accident și salariatul trebuie să plece imediat de la serviciu, există mecanismul absenței pentru urgență familială. În 2026, aceste drepturi sunt deja parte a Codului muncii. Nu înlocuiesc concediul medical și nici concediul de odihnă, ci acoperă tocmai zona dificilă dintre ele: momentele în care angajatul poate munci, dar familia lui are nevoie urgentă de el.

Contractul pe perioadă determinată în 2026: de câte ori poate fi prelungit și când trebuie să devină nedeterminat
Eveniment

Contractul pe perioadă determinată în 2026: de câte ori poate fi prelungit și când trebuie să devină nedeterminat

Contractele de muncă pe perioadă determinată sunt frecvente în cazul proiectelor temporare, al activităților sezoniere sau atunci când un angajat îl înlocuiește pentru o vreme pe altul. Ele nu pot fi însă folosite fără limite pentru a menține ani la rând un salariat într-o situație provizorie. Codul muncii stabilește atât situațiile în care un asemenea contract poate fi încheiat, cât și durata și numărul contractelor succesive permise. În 2026, regula de bază rămâne aceea că un contract individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. Contractul pe durată determinată reprezintă o excepție și poate fi utilizat numai în cazurile prevăzute de lege. Când poate angajatorul să ofere un contract pe perioadă determinată Angajatorul nu poate alege această formă de contract doar pentru că îi este mai convenabilă. Citește și: Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE Potrivit Codului muncii, contractul pe durată determinată poate fi încheiat, printre altele, pentru: înlocuirea unui salariat al cărui contract este suspendat; creșterea sau modificarea temporară a activității angajatorului; activități sezoniere; angajarea anumitor categorii de persoane în baza unor măsuri legale speciale; angajarea unei persoane care, în termen de cinci ani, îndeplinește condițiile de pensionare pentru limită de vârstă; ocuparea unei funcții eligibile într-o organizație sindicală, patronală sau neguvernamentală, pe durata mandatului; angajarea pensionarilor care pot cumula pensia cu salariul; desfășurarea unor lucrări, proiecte sau programe ori în alte situații prevăzute de legi speciale. Contractul trebuie să fie încheiat în scris și să precizeze expres durata pentru care este valabil. Un singur contract poate dura cel mult 36 de luni Codul muncii stabilește că un contract individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat, ca regulă, pentru mai mult de 36 de luni. Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Așadar, un angajator poate încheia, de exemplu, un contract pentru șase luni, un an, doi ani sau trei ani, atât timp cât există unul dintre motivele legale care justifică durata determinată. Există o situație particulară atunci când salariatul este angajat pentru a înlocui un alt angajat al cărui contract este suspendat. În această situație, contractul persoanei care îl înlocuiește încetează atunci când dispar motivele suspendării contractului titularului. De câte ori poate fi prelungit același contract Aici apare una dintre confuziile cele mai frecvente. Codul muncii permite încheierea succesivă a cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată între aceleași părți. Această limită privește contractele distincte încheiate succesiv, nu actele adiționale prin care este prelungit același contract. Prelungirea contractului pe durată determinată se poate face, cu acordul scris al părților, în condițiile prevăzute de lege, cu respectarea duratei maxime aplicabile. Cel mult trei contracte succesive între aceleași părți Pentru contractele succesive, regula este foarte clară: între același angajator și același salariat pot fi încheiate succesiv cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată. Un contract este considerat „succesiv” atunci când este încheiat în termen de trei luni de la încetarea contractului precedent pe durată determinată. În plus, aceste contracte succesive nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare. Inspecția Muncii confirmă expres în informațiile REGES-Online regula celor maximum trei contracte succesive și termenul de trei luni care le leagă între ele. De exemplu, dacă un angajat are un contract pe perioadă determinată care expiră la 31 decembrie, iar pe 15 ianuarie angajatorul îi face un nou contract determinat, acesta intră în categoria contractelor succesive. După al treilea contract devine automat nedeterminat? Nu automat. Aceasta este probabil cea mai importantă precizare pentru salariați. Codul muncii actual nu prevede că, în ziua următoare expirării celui de-al treilea contract succesiv, acesta se transformă de la sine într-un contract pe durată nedeterminată. Contractul pe durată determinată încetează de drept la data înscrisă în el. Angajatorul trebuie să constate această încetare în scris, potrivit regulilor generale din Codul muncii. Însă, dacă angajatorul dorește ca aceeași persoană să lucreze în continuare, nu poate pur și simplu să încheie la nesfârșit noi contracte succesive pe perioadă determinată. Codul permite numai trei. Într-o asemenea situație, dacă postul și nevoia de muncă au devenit în realitate permanente, soluția firească și conformă regulii generale a Codului muncii este contractul pe durată nedeterminată. Pauza de trei luni „resetează” automat regula? Nu trebuie înțeles nici că angajatorul poate evita legea foarte simplu, lăsând să treacă trei luni și reluând apoi la nesfârșit contractele determinate. Este adevărat că, în sensul strict al art. 82 din Codul muncii, contractele încheiate la mai mult de trei luni distanță nu mai sunt considerate „contracte succesive” după definiția respectivă. Dar rămâne aplicabilă o altă condiție esențială: orice contract pe perioadă determinată trebuie să se încadreze într-unul dintre cazurile prevăzute de lege. Dacă salariatul ocupă în realitate, an după an, același post permanent, iar caracterul temporar al muncii nu poate fi justificat, simpla introducere a unor pauze între contracte nu schimbă regula potrivit căreia durata determinată este o excepție. Ce se întâmplă dacă angajatul continuă să lucreze după data expirării Un salariat nu ar trebui să considere că simplul fapt că a venit la serviciu și după data înscrisă în contract înseamnă automat că a dobândit un contract pe perioadă nedeterminată. Contractul pe durată determinată încetează de drept la expirarea termenului pentru care a fost încheiat. Pentru continuarea legală a raportului de muncă trebuie să existe documentele corespunzătoare și situația să fie înregistrată conform legislației muncii. Salariatul poate verifica în REGES-Online ce contract figurează în evidența angajatorului și care este durata înregistrată. Contractul determinat nu înseamnă mai puține drepturi Un angajat cu contract pe perioadă determinată nu poate fi tratat mai puțin favorabil decât un salariat permanent comparabil doar pentru că are un contract limitat în timp. Salariul, concediul de odihnă, repausul, protecția în materia securității și sănătății în muncă și celelalte drepturi prevăzute de legislația muncii se aplică și salariaților cu contracte determinate, în condițiile legii. Codul muncii obligă, de asemenea, angajatorul să îi informeze pe acești salariați despre posturile vacante sau care urmează să devină vacante și care corespund pregătirii lor profesionale, astfel încât să poată avea acces la ele în condiții egale cu angajații permanenți. Perioada de probă este mai scurtă Pentru salariații angajați pe perioadă determinată, durata maximă a perioadei de probă depinde de durata contractului: 5 zile lucrătoare pentru contractele mai scurte de trei luni; 15 zile lucrătoare pentru contractele cu durata între trei și șase luni; 30 de zile lucrătoare pentru contractele mai lungi de șase luni; 45 de zile lucrătoare pentru funcțiile de conducere, dacă respectivul contract depășește șase luni. Ce ar trebui să verifice salariatul Un angajat care primește succesiv contracte pe perioadă determinată ar trebui să urmărească trei lucruri: data începerii și data expirării fiecărui contract, intervalele dintre contracte și motivul pentru care angajatorul folosește în continuare durata determinată. Dacă între aceleași părți au existat deja trei contracte succesive, iar angajatorul propune un al patrulea contract determinat la mai puțin de trei luni de la încetarea celui precedent, situația nu mai respectă limita prevăzută de Codul muncii. Salariatul poate cere explicații și documente angajatorului, poate verifica informațiile în REGES-Online și, dacă apreciază că regulile privind durata determinată sunt folosite abuziv, poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă sau poate solicita, după caz, verificarea situației de către instanța competentă. Regula care trebuie reținută Pentru 2026, schema este relativ simplă: contractul pe perioadă nedeterminată este regula, iar cel pe perioadă determinată este excepția. Un contract determinat poate avea, în principiu, maximum 36 de luni, iar între aceleași părți pot exista cel mult trei contracte determinate succesive. După cel de-al treilea contract, salariatul nu dobândește automat statutul de angajat pe perioadă nedeterminată. Dar angajatorul nu poate continua seria printr-un al patrulea contract succesiv determinat. Dacă raportul de muncă trebuie să continue și nevoia de personal este una permanentă, contractul pe durată nedeterminată este forma normală de angajare prevăzută de Codul muncii.

Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei
Eveniment

Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei

Pentru un pensionar care se deplasează greu, este imobilizat la pat sau are nevoie de tratamente repetate după externarea din spital, o parte dintre serviciile medicale pot fi acordate chiar acasă și decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate. Nu este însă suficient ca pacientul să fie în vârstă sau să aibă o boală cronică: sunt necesare o recomandare medicală, îndeplinirea criteriilor prevăzute de CNAS și alegerea unui furnizor aflat în contract cu casa de asigurări. Prima regulă importantă În 2026, îngrijirile medicale la domiciliu fac parte din pachetul de bază acordat persoanelor asigurate. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Pentru pensionari, regula importantă este că serviciul nu se acordă în funcție de vârstă sau de valoarea pensiei, ci de starea pacientului și de necesitatea medicală. Pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei plătesc, din august 2025, CASS pentru partea de pensie care depășește acest prag, însă își păstrează calitatea de asigurat. Cine poate primi îngrijiri medicale la domiciliu Potrivit regulilor CNAS, îngrijirile medicale la domiciliu se acordă asiguraților care au un status de performanță ECOG 3 sau ECOG 4. Este, practic, un criteriu prin care medicul apreciază cât de mult este limitată autonomia pacientului. ECOG 3 înseamnă că persoana este incapabilă să desfășoare activitățile casnice obișnuite, este imobilizată în fotoliu sau la pat mai mult de jumătate din timpul zilei și are nevoie de ajutor pentru activități de bază, precum igiena, alimentația sau mobilizarea. ECOG 4 desemnează pacientul complet imobilizat la pat și dependent total de altă persoană pentru îngrijirile de bază. Prin urmare, simplul diagnostic de hipertensiune, diabet, artroză sau o altă afecțiune cronică nu oferă automat dreptul la îngrijiri la domiciliu. Medicul trebuie să constate și gradul de dependență funcțională. Cine poate da recomandarea Recomandarea poate fi emisă de medicul de familie, de un medic specialist din ambulatoriu sau de medicul specialist din spital, la externarea pacientului. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Medicul trebuie să se afle în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Recomandarea trebuie să precizeze diagnosticul, statusul ECOG, serviciile necesare și ritmul în care acestea trebuie efectuate. Este important un detaliu: medicul nu trebuie să scrie pe recomandare numele firmei sau al furnizorului care va acorda serviciile. Casa de asigurări nu decontează serviciile efectuate pe baza unei recomandări în care furnizorul a fost nominalizat. Pacientul are dreptul să aleagă singur dintre furnizorii aflați în contract. Recomandarea trebuie folosită repede Recomandarea este valabilă 30 de zile calendaristice de la data emiterii, fără a se lua în calcul ziua în care a fost emisă. Totuși, pacientul sau reprezentantul său trebuie să se adreseze casei de asigurări pentru certificarea numărului de zile de îngrijire și furnizorului în cel mult 10 zile lucrătoare de la emiterea recomandării. Demersurile pot fi făcute și de un membru al familiei, de soț sau soție, de o persoană împuternicită ori de reprezentantul legal al pacientului. Dacă serviciile nu încep în perioada de valabilitate a recomandării, iar pacientul continuă să aibă nevoie de ele, trebuie obținută o nouă recomandare. Câte zile de îngrijire sunt decontate Pentru un adult, inclusiv pentru pensionari, limita este de maximum 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu în ultimele 11 luni. Citește și: Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare” Zilele pot fi acordate în mai multe etape. Un episod obișnuit de îngrijire poate avea maximum 15 zile. În situații justificate medical, medicul poate recomanda un episod de până la 30 de zile. Pentru fiecare episod este necesar un nou formular de recomandare. Dacă îngrijirile nu sunt necesare în fiecare zi, limita nu se consumă calendaristic. Sunt luate în calcul numai zilele în care furnizorul a acordat efectiv servicii. De exemplu, dacă asistenta vine de trei ori pe săptămână timp de patru săptămâni, se contabilizează cele 12 zile în care au avut loc vizitele, nu toate cele 28 de zile calendaristice. Ce servicii pot fi făcute acasă Pachetul CNAS este mult mai larg decât o simplă vizită pentru măsurarea tensiunii. El poate include, în funcție de recomandarea medicului: măsurarea parametrilor fiziologici; administrarea medicamentelor, inclusiv injecții sau perfuzii atunci când sunt indicate; sondaj vezical și îngrijirea sondei urinare; alimentație artificială, pasivă sau parenterală; clisme terapeutice ori evacuatorii; diferite manevre terapeutice; îngrijirea plăgilor, escarelor, stomelor, fistulelor, tuburilor de dren sau canulelor traheale; recoltarea unor produse biologice; kinetoterapie individuală; logopedie individuală; masaj pentru limfedem; în anumite situații, evaluare psihologică pentru pacientul oncologic. Așadar, pansamentele pentru răni sau escare, injecțiile, monitorizarea unor parametri și anumite forme de recuperare pot fi decontate dacă sunt înscrise în recomandarea medicală și sunt efectuate de un furnizor contractat. Recuperarea la domiciliu nu înseamnă orice formă de fizioterapie În pachetul de îngrijiri la domiciliu este prevăzută kinetoterapia individuală, precum și logopedia și masajul limfedemului. Nu trebuie însă confundată această prestație cu întregul pachet de medicină fizică și de reabilitare. Procedurile complexe de recuperare, fizioterapie sau tratament balnear au propriile reguli de decontare și nu devin automat servicii gratuite la domiciliu doar pentru că pacientul se deplasează greu. Materialele necesare îngrijirii, incluse în decontare Un aspect important pentru familie este că tariful decontat furnizorului include costurile materialelor necesare realizării serviciilor de îngrijire, precum și costurile deplasării personalului la domiciliul pacientului. Prin urmare, pentru serviciile incluse în recomandare și decontate de CAS, furnizorul nu ar trebui să transforme separat în „taxă de deplasare” sau în cost suplimentar ceea ce este deja inclus în tariful achitat de sistemul public. Furnizorul trebuie să fie în contract cu CAS O recomandare medicală nu înseamnă că pacientul poate chema orice firmă de îngrijiri medicale la domiciliu și va primi ulterior banii înapoi de la casa de asigurări. Serviciile decontate trebuie efectuate de un furnizor aflat în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Listele cu furnizorii contractați sunt publicate de casele județene de asigurări și de CASMB, la secțiunea destinată furnizorilor de servicii medicale. CNAS precizează că listele și datele lor de contact sunt publicate separat pentru fiecare casă de asigurări. În București, de exemplu, CASMB publică în 2026 lista actualizată a furnizorilor de îngrijiri la domiciliu aflați în contract. Există însă și o problemă practică: furnizorii lucrează în limita sumelor contractate cu casa de asigurări. Normele le permit, dacă este necesar, să întocmească liste de prioritate, cât timp recomandarea este încă valabilă. Cu alte cuvinte, faptul că pacientul are recomandarea medicală nu garantează întotdeauna că primul furnizor contactat îl poate prelua imediat. Îngrijirile paliative la domiciliu au reguli distincte Pentru pacienții cu boli grave, progresive sau incurabile există separat îngrijirile paliative la domiciliu. Acestea nu înseamnă doar administrarea tratamentului, ci pot include evaluarea medicală, controlul durerii și al altor simptome, monitorizare, îngrijirea escarelor și stomelor, administrarea medicamentelor, kinetoterapie, consilierea pacientului și a familiei și asistență psihologică. Recomandarea pentru paliative poate fi emisă de medicul de familie, de medicul specialist din ambulatoriu sau de medicul din spital. În sistemul reglementat prin Contractul-cadru, un adult poate beneficia de maximum 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu în ultimele 11 luni, în episoade de cel mult 30 de zile. În 2026 există însă o schimbare legislativă în curs: Guvernul a stabilit trecerea către un Program național de îngrijiri paliative, cu o perioadă tranzitorie de 12 luni de la intrarea programului în vigoare. În această perioadă, pacientul nu poate primi concomitent aceleași îngrijiri atât prin vechiul mecanism al Contractului-cadru, cât și prin programul național. La 11 august 2026, Ministerul Sănătății arăta însă că lansarea programului național de îngrijiri paliative era încă una dintre măsurile care necesitau promovare. Prin urmare, pentru un pacient care solicită paliative în această perioadă, este prudentă verificarea directă la casa de asigurări a mecanismului efectiv aplicabil în județul respectiv. Când trebuie familia să plătească Există mai multe situații în care îngrijirea la domiciliu ajunge să fie suportată din buzunar. Prima este alegerea unui furnizor privat care nu are contract cu casa de asigurări pentru serviciul respectiv. În această situație, recomandarea medicală nu transformă automat serviciul într-unul decontat. Familia va plăti, de regulă, și dacă solicită servicii suplimentare care nu apar în recomandarea medicului sau nu fac parte din pachetul de bază:. De exemplu: prezență permanentă a unui îngrijitor, supraveghere timp de mai multe ore, menaj, gătit, cumpărături, ajutor general în gospodărie ori alte servicii de tip „caregiver”.  Acestea sunt servicii sociale sau de îngrijire personală, nu acte medicale decontate automat prin CNAS. Plata poate deveni necesară și după epuizarea numărului de zile pe care sistemul public îl poate deconta sau atunci când familia dorește mai multe vizite ori alte servicii decât cele prescrise. De asemenea, dacă niciun furnizor contractat nu are disponibilitate în intervalul în care pacientul are nevoie de ajutor, familia poate opta pentru un serviciu privat cu plată. Casa de asigurări nu funcționează însă, în mod obișnuit, ca un sistem de rambursare în care pacientul plătește unei firme necontractate și solicită ulterior restituirea banilor. Îngrijirea medicală nu este același lucru cu îngrijirea permanentă a unei persoane dependente Aceasta este probabil cea mai importantă distincție pentru familii. CNAS decontează acte medicale determinate, efectuate conform unei recomandări și unui plan de îngrijire. O zi de îngrijire presupune cel puțin o vizită la domiciliu; timpul mediu luat în calcul pentru o vizită de îngrijiri medicale este de aproximativ o oră. Sistemul nu finanțează prin acest mecanism prezența unui asistent sau îngrijitor lângă pacient 8, 12 sau 24 de ore pe zi. Astfel, o persoană poate avea gratuit asistenta care vine să îi facă injecția, să îi îngrijească escara sau să îi monitorizeze starea, dar familia poate fi nevoită să suporte separat costul unei persoane care rămâne în locuință pentru supraveghere, hrană, igienă și ajutor permanent. Ce ar trebui să facă familia, pas cu pas Primul pas este discutarea situației cu medicul de familie sau cu specialistul care tratează pacientul. Dacă acesta consideră că sunt îndeplinite criteriile, eliberează recomandarea pentru îngrijiri medicale la domiciliu. În maximum 10 zile lucrătoare, pacientul sau un aparținător trebuie să se adreseze casei de asigurări pentru certificarea numărului de zile și să găsească un furnizor contractat care poate prelua cazul. Recomandarea rămâne valabilă 30 de zile, iar furnizorul trebuie să înceapă serviciile în această perioadă. Înainte de semnarea oricărui document, familia ar trebui să întrebe foarte clar: „Aceste servicii sunt decontate prin CAS sau sunt cu plată?” și, dacă există costuri suplimentare, să solicite precizarea lor înainte de începerea îngrijirilor. Pentru un pensionar dependent, diferența poate fi considerabilă. Serviciile medicale recomandate și decontate pot scuti familia de costurile pansamentelor, injecțiilor, anumitor proceduri și vizitelor personalului medical. Îngrijirea zilnică permanentă, însă, rămâne un domeniu separat și este, în numeroase situații, responsabilitatea familiei sau un serviciu care trebuie contractat și plătit separat.

România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au
Eveniment

România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au

Nici o universitate din România nu apare în clasamentul Shanghai Ranking 2026 (Academic Ranking of World Universities - ARWU), publicat azi. Bulgaria are o universitate, Sofia University "St. Kliment Ohridski", pe pozițiile 901-1000, Ungaria are nu mai puțin de patru, din care două - Eotvos Lorand și Szeged - pe locurile 501-600, iar Polonia are șapte, din care una, Universitatea din Varșovia, pe pozițiile 401-500.  Citește și: Ea - judecătoare la 27 de ani, el - fiu de comisar-șef și afacerist incert. Nunta se anunță bogată Estonia și Lituania, foarte bine plasate Universitatea Tartu, din Estonia, este pe pozițille 501-600, în creștere în ultimii trei ani. Universitatea din Vilnius, locurile 401-500, a crescut din 2022, când era pe locurile 701-800.  Israelul are două universități în Top 100.  Universitatea Harvard rămâne pe primul loc în lume, urmată de Universitatea Stanford și de Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Universitatea din Cambridge ocupă locul al patrulea, în timp ce Universitatea din California, Berkeley, completează topul mondial al primelor cinci. Universitatea Princeton urcă pe locul al șaselea, devansând Universitatea din Oxford, care se află pe locul al șaptelea. Universitatea Columbia ocupă locul al optulea, Universitatea din Chicago pe locul al nouălea, iar Institutul de Tehnologie din California pe locul al zecelea. Universitățile din Statele Unite continuă să domine primele locuri, ocupând opt dintre primele 10 locuri la nivel mondial și 14 dintre primele 20. Regatul Unit are două universități în top 10 — Cambridge și Oxford — și trei în top 20, University College London ocupând locul 17. Europa continentală este condusă de Universitatea Paris-Saclay, pe locul 13, urmată de ETH Zurich, pe locul 19. Universitatea Tehnică din München, clasată pe locul 45, este instituția germană cu cea mai bună clasare. Universitatea din Copenhaga conduce clasamentul danez, pe locul 34, în timp ce Institutul Karolinska urcă nouă locuri, ajungând pe locul 41 (la egalitate), și devine universitatea suedeză cu cea mai bună clasare. Topul mondial al celor mai bune 100 de universități din 2026 include universități din 18 țări și regiuni. Statele Unite ale Americii au 37 de instituții în clasament, în timp ce China continentală are 16, iar Regatul Unit opt.  ARWU utilizează șase indicatori obiectivi pentru a evalua instituțiile: Absolvenți și membri ai personalului care au câștigat Premiul Nobel și Medalia Fields (10% și 20%) Numărul de cercetători cu un număr ridicat de citări, selectați de Clarivate (20%) Articole publicate în revistele „Nature” și „Science” (20%) Articole indexate în principalele indexuri de citare din domeniul științelor exacte și al științelor sociale (20%) Performanța academică per capita a universității (10%) EduPedu scrie, azi, că România lipsește pentru al patrulea an consecutiv din top 1.000 mondial.

Țara cu șefi din pix: Palatul Culturii va fi condus interimar de fostul interimar de la Brukenthal
Eveniment

Țara cu șefi din pix: Palatul Culturii va fi condus interimar de fostul interimar de la Brukenthal

Alexandru Chituță este noul manager interimar al Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași, după ce Andrei Apreotesei i-a predat ștafeta joi, 13 august. Schimbarea vine după aproximativ doi ani și jumătate în care Apreotesei a condus instituția și după eșecul concursului organizat de Ministerul Culturii pentru ocuparea postului de manager cu mandat deplin. Interimarul de la Sibiu vine interimar la Iași Chituță preia conducerea Complexului Muzeal „Moldova” după 969 de zile de interimat la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. Odată cu numirea la Iași, acesta și-a suspendat postul de director de proiecte culturale și expoziții de la Brukenthal. Citește și: Ea - judecătoare la 27 de ani, el - fiu de comisar-șef și afacerist incert. Nunta se anunță bogată Noul manager spune că vine la Palatul Culturii într-o instituție care funcționează bine și că principala sa miză este continuitatea proiectelor începute, dar și dezvoltarea unor direcții noi în educație, marketing cultural și colaborări muzeale, arată un reportaj al Ziarului de Iași. Palatul Culturii, magnet pentru public Andrei Apreotesei, care revine la Ateneul Național din Iași, a declarat că schimbarea este firească și că „nimeni nu este de neînlocuit”. În bilanțul celor 931 de zile de interimat, el a menționat 12 albume publicate, 167 de expoziții, 307 evenimente, 688.712 bilete vândute, 444.125 de beneficiari neplătitori și venituri proprii de 12,5 milioane de lei. Alexandru Chituță, Cetățean de Onoare al municipiului Iași din 2023, a vorbit despre legătura sa veche cu orașul și despre colaborările cu instituțiile culturale, mediul universitar, Primăria Iași și Mitropolia Moldovei și Bucovinei. El a anunțat că își propune să consolideze legăturile dintre muzeele din Moldova și Republica Moldova și să continue proiectul SACRUM Iași Art Festival.

Popularul supliment Urigood Forte, interzis pe piață din cauza unui ingredient. Proces în instanță
Eveniment

Popularul supliment Urigood Forte, interzis pe piață din cauza unui ingredient. Proces în instanță

Conflictul juridic privind suplimentul alimentar Urigood Forte cu albastru de metilen continuă în instanțele din București. Totul, după ce producătorul Co Co Consumer 2002 SRL a contestat decizia Centrului Regional de Sănătate Publică Iași de anulare a certificatului de comercializare pe piața românească. Albastrul de metilen ar fi periculos (INSP) Măsura, emisă pe 24 martie 2026, a vizat certificatul din ianuarie 2023 care permitea vânzarea produsului, arată Ziarul de Iași. Compania a cerut suspendarea deciziei și susține că actul administrativ nu este suficient motivat, nu indică norma încălcată și nu prezintă o evaluare științifică privind riscul pentru sănătate. Citește și: Ea - judecătoare la 27 de ani, el - fiu de comisar-șef și afacerist incert. Nunta se anunță bogată Reclamanta a arătat că stocul de Urigood Forte valorează 417.824 de lei, iar retragerea de pe piață ar produce pierderi financiare și de imagine. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a invocat, însă, o alertă europeană transmisă prin sistemul RASFF, după ce autoritatea belgiană pentru siguranța alimentară a primit o reclamație privind îmbolnăvirea unui consumator. INSP a susținut că albastrul de metilen este un ingredient alimentar neautorizat și că utilizarea sa ca colorant alimentar este interzisă. Producătorul a contraatacat cu alt proces Tribunalul a respins cererea de suspendare, reținând că firma nu a prezentat studii care să demonstreze siguranța folosirii albastrului de metilen în suplimente alimentare. Judecătorii au apreciat că măsura are ca scop protejarea sănătății publice și este proporțională, chiar dacă afectează interesele economice ale companiei. Co Co Consumer 2002 SRL a declarat recurs, iar dosarul va ajunge la Curtea de Apel București. În paralel, firma a deschis un alt proces, prin care cere anularea pe fond a deciziei. Societatea, deținută de Marian Constantin Cevei și Ovidiu Constantin Florea, a raportat anul trecut afaceri de 37,7 milioane lei și profit net de 5,8 milioane lei.

Romsilva, zeci de milioane de lei cheltuiți netransparent, prin sute de negocieri directe - analiză ANAP. După Romsilva, Spitalul Universitar București
Eveniment

Romsilva, zeci de milioane de lei cheltuiți netransparent, prin sute de negocieri directe - analiză ANAP. După Romsilva, Spitalul Universitar București

Romislva a făcut, în 2025, 371 de achiziții, în valoare de 28,2 milioane de lei, prin negociere directă, arată o analiză a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP). „82,75% dintre proceduri au fost justificate prin extremă urgență, iar 17% au fost inițiate ca urmare a neprimirii niciunei oferte la procedurile competitive inițiale”, arată ANAP. Au mai abuzat de achiziții prin negociere directă Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești (418 proceduri) și Spitalul Universitar de Urgență București (351 proceduri), care sea flă pe pozițiile unu și, respectiv, trei. Spitalul Universitar de Urgență București este condus de medicul Cătălin Cârstoiu.  ANAP nu a publicat întreaga analiză și nici nu a oferit alte detalii în cazul celor două spitale. ANAP cere limitarea achizițiilor prin negociere directă Potrivit unui comunicat al ANAP, președintele agenției, Raluca Rogoz, a subliniat că negocierea fără publicare prealabilă reprezintă o excepție de la procedurile competitive de atribuire, iar nivelul de utilizare identificat justifică o monitorizare atentă și constantă. „Recomandăm consolidarea mecanismelor de planificare a achizițiilor și a sistemului de control intern la nivelul autorității contractante, astfel încât recurgerea la această procedură să rămână limitată la situațiile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cadrul legal. Analizele de acest tip ne permit să identificăm din timp tipare și zone de risc și să transmitem aceste informații instituțiilor competente, astfel încât acestea să poată dispune, după caz, măsurile care intră în sfera atribuțiilor lor legale”, a declarat Raluca Rogoz, președintele ANAP. Acum câteva zile, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a arătat că Romsilva oferă sindicaliștilor din Fedferația Silva mașini care să-i transporte la proteste.  „O poveste tare de tot: tocmai am descoperit cum Romsilva s-a obligat să asigure mașini din cadrul instituției pentru protestele organizate de Federația sindicală Silva (...) Romsilva a negociat și a trecut în noul Contract Colectiv de Muncă că va asigura mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, adică inclusiv la proteste. Asta era important pentru ei: atunci când Federația Silva protestează contra reformei din Romsilva, de exemplu, să o facă pe mașinile plătite de Romsilva.   Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu a dus Aeroportul Craiova la pierderi imense, deși este subvenționat de CJ   Fiecare zi în minister îmi demonstrează că trebuie reformată Romsilva”, a scris Buzoianu pe Facebook.    Romsilva a trimis un drept la replică, după ce ministrul Diana Buzoianu a arătat că regie oferă mașini Federației Sindicale Silva când organizează proteste. Însă din documentul trimis de Romsilva reiese că regia oferă sindicatului nu doar mașini, ci și spații gratuite în sediile regiei.

Ea - judecătoare la 27 de ani, el - fiu de comisar-șef și afacerist incert. Nunta se anunță bogată
Eveniment

Ea - judecătoare la 27 de ani, el - fiu de comisar-șef și afacerist incert. Nunta se anunță bogată

Șeful Poliției Locale Iași, Liviu Zanfirescu, se pregătește pentru un eveniment de familie important. Pe 21 august, fiul său cel mare, Marius Valentin Zanfirescu, în vârstă de 37 de ani, se va căsători cu Iolanda Ianopol, în vârstă de 27 de ani, arată Ziarul de Iași.  Mirele, afacerist mai mult cu numele Marius Valentin Zanfirescu este stabilit în București și activează în mediul de afaceri. Potrivit unei declarații de avere mai vechi a tatălui său, acesta a lucrat în trecut ca agent de vânzări la Casa Auto, primul său loc de muncă fiind consemnat în 2013. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu a dus Aeroportul Craiova la pierderi imense, deși este subvenționat de CJ În prezent, el deține firma MVZ Autodesign, cu sediul declarat în Iași, având ca obiect de activitate comerțul cu autoturisme și autovehicule ușoare sub 3,5 tone. În 2025, societatea a raportat o cifră de afaceri de 150.000 de lei și un profit net de 68.000 de lei. Marius Zanfirescu este și partener într-o altă firmă cu profil similar, Plus Autotrade SRL București, care are punct de lucru și la Iași. Mireasa, judecătoare și fostă elevă model Viitoarea noră a șefului Poliției Locale Iași, Iolanda Ianopol, este magistrat la Judecătoria Sectorului 2 București. Ea a fost numită judecător stagiar pe 7 mai 2025, prin decret semnat de președintele interimar de atunci, Ilie Bolojan. Absolventă a Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași, Iolanda Ianopol a obținut media 10 la Bacalaureatul din 2017 și a fost premiată de primarul Mihai Chirica. Liviu Zanfirescu s-a pensionat în 2016 din Poliția ieșeană, cu gradul de comisar-șef. A fost adjunct al șefului IPJ Iași, instituție în care a lucrat și soția sa, înainte de transferul la Serviciul Pașapoarte Iași. La Poliția Locală a intrat ca șef al Serviciului Siguranța Circulației, iar din 2018 conduce instituția.

Viața la țară: mama și-a ucis fetița de opt luni lovind-o repetat de podea, în casă
Eveniment

Viața la țară: mama și-a ucis fetița de opt luni lovind-o repetat de podea, în casă

Curtea de Apel Iași urmează să dea verdictul final într-un caz grav petrecut în satul Moara Domnească, comuna Văleni, județul Vaslui. Laura Mogoș a fost condamnată în primă instanță la șapte ani de închisoare, după ce și-a ucis fetița de opt luni, pe fondul unei crize nervoase izbucnite după o vizită a asistentei sociale, potrivit Ziarului de Iași.  Sugestia referitoare la sterilet ar fi provocat criza Procurorii o trimiseseră în judecată pentru omor calificat asupra unui membru al familiei, infracțiune pedepsită inclusiv cu detențiunea pe viață. Potrivit anchetei, asistenta socială venise să verifice situația familiei, aflată într-un context material dificil și marcată de episoade de violență domestică. În timpul discuției, aceasta a pomenit posibilitatea folosirii steriletului, aspect care ar fi enervat-o pe femeie. După plecarea asistentei, Laura Mogoș și-a agresat copilul, iar fetița a murit în urma leziunilor suferite. Soțul a descoperit a doua zi că sugarul era mort, după ce femeia îi spusese inițial că nu știe ce se întâmplase. Încadrare juridică schimbată Tribunalul Vaslui a schimbat încadrarea faptei din omor calificat în violență în familie sub forma lovirilor cauzatoare de moarte, reținând că femeia nu a urmărit și nu a acceptat decesul copilului. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu a dus Aeroportul Craiova la pierderi imense, deși este subvenționat de CJ Expertiza psihiatrică a arătat că inculpata avea discernământ diminuat, un intelect liminar (IQ 70-85) și suferea de tulburare depresivă majoră cu elemente psihotice.  Apărarea a susținut că Laura Mogoș fusese o mamă grijulie și că nu anticipase consecințele loviturilor. Sentință contestată de ambele părți Instanța a reținut că Laura Mogoș fusese, până la momentul tragediei, o mamă preocupată de îngrijirea copiilor, dar nu i-a acordat circumstanțe atenuante. Femeia a fost obligată și la plata a 100.000 de lei daune morale pentru cealaltă fiică, în vârstă de patru ani. Sentința a fost contestată atât de inculpată, cât și de procurori. Curtea va stabili definitiv răspunderea penală în acest dosar.

Cum arată un spațiu de gătit mai ordonat și mai eficient în prezent
Eveniment

Cum arată un spațiu de gătit mai ordonat și mai eficient în prezent

Într-o locuință activă, ordinea din bucătărie nu se vede doar în blat sau în dulapuri, ci și în felul în care sunt păstrate alimentele. Un aparat bun schimbă ritmul zilnic, reduce risipa și face totul mai simplu, de la micul dejun până la cina târzie. Contează mult cât de ușor găsești ingredientele, cât de bine rămân proaspete și cât spațiu ai pentru cumpărăturile din noul sezon. De aceea, tot mai multe familii caută un echilibru între funcționalitate și aspect. Un frigider de ultima generatie poate aduce tocmai această combinație, iar un congelator cu sertare devine util când vrei să păstrezi organizat tot ce cumperi în cantități mai mari. Într-o casă în care timpul contează, astfel de detalii schimbă serios experiența de zi cu zi. Aparatele actuale nu mai sunt simple cutii reci. Ele vin cu zone speciale, consum redus și un design care se potrivește ușor într-un decor curat, aerisit. Dacă știi ce urmărești, vei observa repede diferența dintre un produs obișnuit și unul gândit pentru ritmuri de viață moderne. Cum se simte un frigider gândit pentru viața de zi cu zi Un frigider bun nu trebuie să impresioneze doar prin aspect. El trebuie să lucreze bine pentru tine, să păstreze temperatura stabilă și să te ajute să vezi rapid ce ai înăuntru. În prezent, modelele apreciate vin cu rafturi din sticlă rezistentă, sertare pentru legume cu umiditate controlată și compartimente dedicate pentru lactate sau băuturi. Un frigider poate transforma bucătăria si oferă un nivel bun de organizare internă. Când ai rafturi reglabile și uși bine compartimentate, spațiul se folosește mai inteligent. Asta se simte mai ales într-o familie care gătește des, unde ingredientele intră și ies rapid din frigider, iar accesul trebuie să fie comod. Dacă te uiți la modelele actuale, vei vedea tot mai des tehnologii care ajută la păstrarea prospețimii. Circulația uniformă a aerului, dezghețarea automată și iluminarea cu LED fac diferența în utilizarea zilnică. În plus, un exterior cu finisaj simplu, elegant, se integrează ușor în bucătăriile deschise, unde electrocasnicele fac parte din decor, nu doar din dotare. Pentru cei care vor și mai mult spațiu pentru provizii, un congelator cu sertare este destul de încăpător si ajută la o completare firească. Aici, sertarele adânci ajută mult, fiindcă separi ușor carnea, legumele, mesele gata pregătite sau deserturile de casă. Nu mai pierzi timp căutând printre pungi și cutii, iar totul rămâne mai curat și mai simplu de organizat. Ce contează cu adevărat la modelele actuale La nivel practic, cele mai bune modele sunt cele care reduc bătăile de cap. Consumatorii urmăresc tot mai atent eficiența energetică, nivelul de zgomot și modul în care aparatul se adaptează stilului lor de viață. Un frigider silențios este valoros mai ales în apartamentele cu spațiu deschis, unde bucătăria se află aproape de living. Tot mai multe branduri oferă funcții inteligente, iar acestea nu mai sunt doar un moft. Unele modele permit reglaje precise pentru temperatură, altele au zone mai reci pentru carne și pește sau compartimente care păstrează mai bine fructele și legumele. Pentru o familie ocupată, astfel de detalii înseamnă mai puține griji și alimente păstrate corect mai mult timp. Un congelator cu sertare devine foarte util și în perioadele în care gătești în avans. Poți depozita porții separate, pâine, fructe de sezon sau preparate pentru zilele aglomerate. În plus, sertarele transparente sau semi-transparente ajută mult, fiindcă vezi rapid ce ai, fără să deschizi inutil fiecare compartiment. Iată câteva elemente urmărite des de cumpărători: - distribuție bună a spațiului interior, cu rafturi ușor de mutat - nivel redus de zgomot, util în locuințele moderne - consum eficient, important pentru utilizarea zilnică - funcții de răcire uniformă și păstrare a prospețimii - design simplu, care se potrivește în bucătării luminoase Pentru cine gătește des, combinația dintre frigider și congelare separată aduce și control mai bun asupra alimentelor. Nu aglomerezi totul într-un singur loc, iar mesele pot fi planificate mai ușor. E o soluție practică, mai ales când faci cumpărături pentru câteva zile sau pentru o familie mai numeroasă. Poate părea un detaliu minor, dar felul în care sunt așezate rafturile și sertarele influențează direct folosirea zilnică. Când deschizi ușa și vezi totul clar, economisești timp și reduci riscul de a uita produse în spate. În plus, un frigider bine compartimentat te ajută să păstrezi separat alimentele cu miros puternic, ceea ce contează enorm în viața de familie. Bucătăriile actuale preferă linii curate, culori neutre și aparate care nu încarcă vizual spațiul. Un model cu finisaj modern poate completa frumos mobilierul și poate susține o atmosferă ordonată, aerisită, fără să pară rece sau rigidă. Când un aparat îți simplifică viața fără să îți ceară atenție permanentă, înseamnă că și-a făcut treaba bine. Iar într-o bucătărie modernă, asta este exact ce contează cel mai mult: funcție clară, organizare bună și un aspect care rămâne plăcut mult timp!

Concediul de odihnă neefectuat: când se reportează zilele rămase și ce obligații financiare are angajatorul dacă te recheamă din vacanță
Eveniment

Concediul de odihnă neefectuat: când se reportează zilele rămase și ce obligații financiare are angajatorul dacă te recheamă din vacanță

Dacă un salariat ajunge la sfârșitul anului cu zile de concediu nefolosite, acestea nu se transformă automat în bani și nici nu ar trebui considerate pur și simplu „pierdute”. Codul muncii pornește de la o regulă foarte clară: concediul de odihnă trebuie, în primul rând, efectuat, scopul său fiind odihna efectivă a salariatului. Compensarea în bani este permisă, ca regulă, numai atunci când contractul individual de muncă încetează. Situația se complică atunci când zilele rămân neefectuate, când concediul este amânat de angajator sau când salariatul este chemat înapoi la serviciu în timpul vacanței. Legea stabilește însă reguli și pentru aceste cazuri. Concediul de odihnă este un drept garantat Potrivit Codului muncii, dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților și nu poate face obiectul unei renunțări sau al unei limitări. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor Durata minimă prevăzută de lege este de 20 de zile lucrătoare pe an, contractele individuale sau colective de muncă putând prevedea un număr mai mare de zile. Așadar, un angajator nu poate propune legal, cât timp raportul de muncă continuă, ca salariatul să renunțe la concediu în schimbul unei sume de bani. Regula este tocmai inversă: zilele de concediu trebuie luate în natură. Ce se întâmplă cu zilele de concediu rămase la sfârșitul anului În principiu, concediul de odihnă trebuie efectuat în fiecare an. Există însă numeroase situații în care acest lucru nu este posibil: salariatul a fost în concediu medical, activitatea firmei nu a permis efectuarea concediului în perioada programată sau au intervenit alte motive justificate. Codul muncii prevede că, atunci când salariatul nu poate efectua integral sau parțial concediul anual din motive justificate, angajatorul este obligat, cu acordul salariatului, să îi acorde zilele rămase într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediu. De exemplu, pentru zile de concediu aferente anului 2026 care nu au putut fi efectuate din motive justificate, perioada legală de acordare începe în 2027. Prin urmare, simplul fapt că a venit 1 ianuarie nu înseamnă că zilele rămase dispar. Angajatorul poate spune „nu ți-ai luat concediul, l-ai pierdut”? O asemenea concluzie automată este riscantă. Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Angajatorul are, la rândul său, obligații privind organizarea și acordarea concediului. Codul muncii nu tratează concediul de odihnă ca pe un beneficiu pe care firma îl poate lăsa la nesfârșit la discreția salariatului, iar apoi să constate că acesta „a expirat”. În practică trebuie văzut de ce concediul nu a fost efectuat: salariatul nu l-a solicitat, concediul a fost amânat, cererile au fost refuzate, salariatul s-a aflat într-o situație care făcea imposibilă efectuarea lui sau angajatorul nu a asigurat efectiv posibilitatea efectuării concediului. De aceea, pentru salariați este util ca solicitările de concediu, aprobările, refuzurile și eventualele amânări să fie păstrate în scris. Banii în locul zilelor libere Salariatul nu poate să ceară banii în locul zilelor libere, cât timp contractul individual de muncă continuă. Articolul 146 din Codul muncii stabilește expres că „compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă”. Prin urmare, nu este legală formula: „Nu mai pleci în concediu anul acesta, dar îți plătim zilele”. Chiar dacă atât angajatul, cât și angajatorul ar fi de acord, principiul rămâne același: în timpul existenței contractului, concediul trebuie acordat ca timp liber. La plecarea din firmă, concediul neefectuat se plătește Situația se schimbă radical atunci când contractul individual de muncă încetează. Dacă salariatul mai are zile de concediu la care era îndreptățit și pe care nu le-a efectuat, acestea nu mai pot fi acordate în natură după încetarea raportului de muncă. În această situație intervine compensarea în bani prevăzută de Codul muncii. Regula este valabilă indiferent de modalitatea de încetare a contractului, dacă există concediu de odihnă cuvenit și neefectuat. Cu alte cuvinte, plata zilelor rămase nu este un „bonus” oferit de angajator la plecare, ci consecința faptului că dreptul la concediu nu mai poate fi exercitat efectiv după încetarea contractului. Ce se întâmplă dacă salariatul se îmbolnăvește în concediu Concediul de odihnă și concediul medical au scopuri diferite. Codul muncii stabilește că perioadele de incapacitate temporară de muncă, concediul de maternitate, concediul de risc maternal și concediul pentru îngrijirea copilului bolnav sunt considerate perioade de activitate prestată pentru stabilirea concediului de odihnă. Dacă una dintre aceste situații intervine în timpul concediului de odihnă, acesta se întrerupe, iar zilele rămase se efectuează ulterior. Așadar, un salariat care se îmbolnăvește în timpul vacanței și intră legal în concediu medical nu ar trebui să „consume” simultan și zilele de odihnă aferente perioadei respective. Rechemarea din vacanță, legală sau nu Angajatorul poate să cheme salariatul înapoi din concediu, însă nu oricând și nu doar pentru că „este mult de lucru”. Articolul 151 din Codul muncii permite angajatorului să îl recheme pe salariat din concediul de odihnă în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care impun prezența acestuia la locul de muncă. Prin urmare, rechemarea este concepută de lege ca o măsură excepțională. O situație critică, un incident grav, o urgență operațională sau o împrejurare care nu poate fi gestionată fără prezența salariatului pot justifica rechemarea. Simpla comoditate a angajatorului sau o organizare defectuoasă a activității nu ar trebui confundate cu „interese urgente”. Obligația de despăgubire Totuși, această măsură excepțională vine cu un cost direct pentru firmă. Potrivit legii, angajatorul este obligat să suporte toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare pentru revenirea la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite din cauza întreruperii concediului (ex: bilete de avion pierdute, nopți de cazare neutilizate și nerambursabile). De aceea, salariatul ar trebui să păstreze facturile, biletele de transport, rezervările și documentele care pot demonstra prejudiciul produs prin întreruperea concediului. Zilele de concediu rămase după rechemare nu dispar Rechemarea la serviciu nu înseamnă că salariatul pierde zilele din concediu pe care nu le-a mai putut efectua. Practic, concediul este întrerupt, iar perioada neefectuată rămâne disponibilă pentru a fi acordată ulterior, în condițiile legii. Inspecția Muncii arată, de asemenea, că vacanța poate fi întreruptă și că angajatorul poate dispune rechemarea cu suportarea cheltuielilor aferente. Dacă, de exemplu, un angajat avea aprobate zece zile de concediu și este rechemat după patru, celelalte zile nu sunt considerate concediu efectuat doar pentru că figurau inițial în programare. Ce este bine să păstreze salariatul În cazul unui conflict, documentele pot face diferența. Este util ca salariatul să păstreze cererile de concediu, aprobările sau refuzurile angajatorului, programările concediilor, mesajele prin care i s-a cerut amânarea concediului și, dacă a fost rechemat, solicitarea angajatorului și documentele privind cheltuielile produse. Mai ales atunci când există mai mulți ani cu zile de concediu restante, este indicat ca salariatul să ceară în scris situația exactă a zilelor disponibile și programarea efectuării lor. Concediul nu este o recompensă acordată de firmă Regula esențială pentru salariați este simplă: concediul de odihnă reprezintă un drept, nu o favoare acordată de angajator. Zilele neefectuate din motive justificate pot fi acordate ulterior, în condițiile și în termenul prevăzut de Codul muncii. În timpul raportului de muncă, ele nu pot fi înlocuite pur și simplu cu bani. Compensarea devine posibilă atunci când contractul încetează. Iar dacă angajatorul îl recheamă în mod justificat pe salariat din concediu, trebuie să suporte costurile și prejudiciile generate de revenirea la muncă, iar zilele neefectuate rămân de recuperat.

Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026
Eveniment

Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026

În calculul pensiei pot intra și perioade în care o persoană nu a mers efectiv la serviciu și nu a avut un contract obișnuit de muncă. Facultatea la zi, armata, anumite concedii medicale, concediul pentru creșterea copilului, șomajul sau anii de detenție politică pot fi recunoscuți, în anumite condiții, la stabilirea drepturilor de pensie pentru anul 2026. Însă nu toți acești ani au aceeași valoare. Legea pensiilor face diferența între stagiu contributiv, perioade asimilate și perioade necontributive. Mai mult, o perioadă care este luată în calcul la pensia pentru limită de vârstă poate să nu ajute la îndeplinirea condițiilor pentru pensia anticipată. Trei noțiuni care nu trebuie confundate Potrivit Legii nr. 360/2023, stagiul total de cotizare poate cuprinde trei categorii: stagiul de cotizare contributiv, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Stagiul contributiv reprezintă, în principal, timpul pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale. Perioadele asimilate sunt intervale în care contribuția nu a fost datorată sau plătită, dar pe care legea le tratează, în anumite condiții, ca stagiu de cotizare. Perioadele necontributive sunt recunoscute ca vechime sau stagiu prin acte normative speciale, deși pentru ele nu exista obligația plății contribuției de asigurări sociale. Diferența devine esențială atunci când omul vrea să afle nu doar „câți ani are în total”, ci dacă a realizat stagiul minim sau stagiul complet contributiv cerut pentru un anumit tip de pensionare. Facultatea la zi poate conta la pensie Studiile universitare reprezintă perioadă asimilată dacă au fost urmate la zi sau cu frecvență, pe durata normală prevăzută pentru programul respectiv și au fost finalizate cu diplomă. Legea include studiile universitare de licență, dar și ciclurile de master și doctorat, în condițiile în care studiile sunt absolvite. Pentru facultate și pentru unele dintre celelalte perioade asimilate, punctajul lunar stabilit de Legea nr. 360/2023 este de 0,25 puncte. Așadar, un an de facultate nu valorează în calculul pensiei la fel ca un an în care salariatul a avut, de exemplu, un venit ridicat pentru care s-a plătit CAS. Mai există o precizare importantă: facultatea poate fi valorificată la calcularea pensiei, însă nu intră în stagiul complet contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie anticipată. Armata este și ea perioadă asimilată Serviciul militar obligatoriu este recunoscut la pensie. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Legea include perioada în care persoana a fost militar în termen sau militar cu termen redus, precum și perioadele de concentrare, mobilizare ori prizonierat. Și această perioadă beneficiază, în calculul stabilit de actuala lege, de punctajul de 0,25 puncte lunar. Armata poate majora astfel stagiul total și numărul de puncte luat în calcul la pensie, dar nu poate înlocui anii contributivi ceruți pentru deschiderea dreptului la pensia anticipată. CNPP o enumeră expres printre perioadele care nu intră în stagiul complet contributiv cerut pentru anticipată. Concediul pentru creșterea copilului are un regim mai favorabil O situație aparte este concediul pentru creșterea copilului. Pentru calculul pensiei, concediul pentru creșterea copilului de după 1 ianuarie 2006 beneficiază, potrivit Legii nr. 360/2023, de un punctaj lunar determinat pe baza indemnizației primite, și nu de pragul fix de 0,25 puncte aplicat altor perioade asimilate. Punctajul anual se obține conform regulii generale, prin însumarea punctajelor lunare din acel an și împărțirea rezultatului la 12. Perioada este considerată asimilată, dar, prin excepție, se ia în calcul la stabilirea stagiului minim și complet contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie. Totuși, conform precizărilor CNPP, această perioadă este exclusă de la calculul punctelor de stabilitate Concediile medicale: contează și perioada în care au fost acordate În cazul concediilor medicale trebuie urmărită data. Legea nr. 360/2023 tratează drept perioade asimilate intervalele în care, între 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2006, o persoană a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale acordate potrivit legislației de atunci. În această categorie au intrat, între altele, anumite indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate ori recuperarea capacității de muncă. Separat, începând cu 1 ianuarie 2005, legea consideră perioadă asimilată concediul pentru incapacitate temporară de muncă produsă de accident de muncă sau boală profesională. Așadar, formula „orice concediu medical înseamnă automat vechime necontributivă” este prea simplă. Regimul juridic depinde de tipul indemnizației și de perioada în care aceasta a fost acordată. Șomajul contează, dar nu toate perioadele de șomaj sunt identice Una dintre cele mai frecvente confuzii privește șomajul. CNPP precizează că perioadele în care o persoană a primit ajutor de șomaj sau ajutor de integrare profesională înainte de 1 aprilie 2001, în baza legislației de atunci, sunt perioade necontributive recunoscute ca stagiu de cotizare. Pentru perioadele de șomaj în care drepturile bănești primite au constituit bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, situația este diferită: la determinarea punctajului se iau în considerare sumele respective. Legea prevede expres că, pentru perioada în care persoana a fost șomer, punctajul lunar se stabilește în funcție de drepturile bănești care au constituit baza de calcul a CAS. De aceea, la verificarea dosarului de pensie este important nu doar faptul că persoana a fost șomer, ci și în ce an și în baza cărei legislații a primit indemnizația. Pentru pensia anticipată, șomajul de dinainte de 1 aprilie 2001, recunoscut drept perioadă necontributivă, nu intră în stagiul complet contributiv necesar deschiderii dreptului. Detenția politică, deportarea și persecuția pot fi recunoscute Și unele perioade în care oamenii au fost împiedicați de stat să muncească sunt luate în considerare. Printre perioadele necontributive recunoscute de legislația pensiilor se află cele stabilite potrivit Decretului-lege nr. 118/1990 pentru persoanele persecutate politic de regimul instaurat după 6 martie 1945. Pot intra aici, în condițiile prevăzute de lege, perioade de privare de libertate din motive politice, deportare, strămutare sau prizonierat, precum și anumite perioade suplimentare de vechime acordate persoanelor persecutate. Ele pot fi recunoscute la pensie, însă CNPP le enumeră între perioadele necontributive care nu intră în stagiul complet contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată. Anii „recunoscuți” nu aduc puncte de stabilitate O altă diferență importantă apare la punctele de stabilitate introduse de noua lege a pensiilor. Acestea se acordă numai pentru stagiul de cotizare contributiv care depășește 25 de ani: 0,50 puncte pentru fiecare an peste 25 până la 30 de ani inclusiv, 0,75 puncte pentru anii peste 30 până la 35 și câte un punct pentru fiecare an contributiv peste 35 de ani. Prin urmare, faptul că o persoană are, de exemplu, 35 de ani de stagiu total nu înseamnă automat că are 35 de ani contributivi și nici că toate cele 35 de ani generează puncte de stabilitate. Un pensionar ar putea avea, ipotetic, 30 de ani lucrați efectiv, patru ani de facultate și un an de armată. Stagiul total recunoscut poate ajunge astfel la 35 de ani, dar facultatea și armata nu devin, numai prin această însumare, ani contributivi pentru punctele de stabilitate sau pentru îndeplinirea stagiului complet contributiv cerut la pensia anticipată. De ce contează diferența mai ales la pensia anticipată În cazul pensiei pentru limită de vârstă, perioadele asimilate și cele necontributive pot fi valorificate în condițiile legii și pot influența stagiul total și cuantumul pensiei. La pensia anticipată, însă, criteriul principal este realizarea stagiului complet de cotizare contributiv. CNPP precizează expres că, pentru deschiderea acestui drept, nu intră în stagiul complet contributiv facultatea, armata, anumite indemnizații și concedii medicale, șomajul necontributiv anterior datei de 1 aprilie 2001, perioadele recunoscute foștilor persecutați politic și alte perioade necontributive prevăzute de lege. Există însă o nuanță importantă în noua lege: penalizarea aplicată pensiei anticipate scade treptat în funcție de numărul de ani de muncă realizați peste stagiul complet contributiv de 35 de ani. Cu toate acestea, legea menține o rigoare absolută: atât stagiul complet de bază, cât și anii suplimentari de peste acest stagiu (de până la 5 ani) trebuie să fie realizați exclusiv din perioade contributive. Perioadele asimilate (precum facultatea sau armata) rămân complet excluse de la orice formă de calcul pentru pensia anticipată, fiind valorificate abia la împlinirea vârstei standard. Ce ar trebui să verifice pensionarul în dosarul său Cea mai utilă întrebare nu este, așadar, doar „câți ani am vechime?”, ci „din acești ani, câți sunt contributivi, câți sunt asimilați și câți sunt necontributivi?” În deciziile de pensionare emise potrivit noii legislații, aceste categorii sunt evidențiate separat tocmai pentru că produc efecte juridice diferite. Pentru perioade mai vechi, pensionarul ar trebui să păstreze sau să caute, după caz, diploma și documentele privind durata studiilor, livretul militar, carnetul de muncă, adeverințele privind șomajul sau plățile compensatorii, documentele privind concediul pentru creșterea copilului și actele oficiale prin care au fost recunoscute perioadele de detenție, deportare ori persecuție politică. Concluzia importantă este că un an recunoscut la pensie nu este întotdeauna egal cu un an lucrat și contributiv. Facultatea, armata, concediul pentru creșterea copilului, șomajul sau alte perioade protejate de lege pot conta, dar în moduri diferite. Iar această diferență poate decide atât cuantumul pensiei, cât și momentul în care persoana poate efectiv să se pensioneze.

Gunoi de grajd, transformat în electricitate: investiție de 4,5 milioane de euro într-o stație de biogaz
Eveniment

Gunoi de grajd, transformat în electricitate: investiție de 4,5 milioane de euro într-o stație de biogaz

O fermă din Pașcani cu peste 3.000 de bovine și ovine va transforma gunoiul de grajd și resturile vegetale în energie electrică și termică, după o investiție de aproape 4,5 milioane de euro. Stația de biogaz a Agrocomplex Lunca Pașcani a fost finalizată și a intrat în testări, potrivit Ziarul de Iași. Capacitate de 630 kW Instalația va ajunge la o capacitate maximă de 630 kW. O parte din energia produsă va fi folosită în fermă, iar surplusul va fi injectat în rețea. Citește și: Sociologul Palada, plătit de AUR în 2025, anunță scoruri zdrobitoare pentru partidul lui Simion. La prezidențialele din 2025, prognozele sale, complet greșite Stația va utiliza anual aproximativ 10.000 de tone de dejecții animale, care vor acoperi peste 90% din materia primă necesară, plus circa 2.000 de tone de resturi vegetale. Investiție finanțată prin PNRR Proiectul valorează aproape 4,5 milioane de euro, dintre care 2,98 milioane de euro reprezintă finanțare nerambursabilă prin PNRR. Directorul Agrocomplex, Bogdan Pantazi, estimează că instalația ar putea produce până la 5.353 MWh anual și ar putea reduce emisiile cu peste 5.300 de tone de CO₂ pe an. Biogazul poate compensa pierderile din lapte Pantazi spune că energia produsă poate deveni o sursă suplimentară de venit pentru ferme și poate compensa parțial pierderile provocate de prețurile scăzute ale laptelui. În județul Iași există trei investiții în biogaz: una funcțională și două aflate în testare.

Euro îi pune în dificultate pe suveraniști: critică renunțarea la leu, dar spun că economiile în euro nu sunt o contradicție
Eveniment

Euro îi pune în dificultate pe suveraniști: critică renunțarea la leu, dar spun că economiile în euro nu sunt o contradicție

România ar putea reveni la obiectivul aderării la zona euro, după ce președintele Nicușor Dan a anunțat un acord politic de principiu. Ziarul de Iași a cerut poziția a șase politicieni locali AUR, SOS România și POT, însă doar doi au răspuns. AUR: România nu este pregătită Consilierul județean AUR Marius Ostaficiuc susține că partidul nu se opune monedei euro, ci adoptării acesteia în actualele condiții economice. Citește și: Sociologul Palada, plătit de AUR în 2025, anunță scoruri zdrobitoare pentru partidul lui Simion. La prezidențialele din 2025, prognozele sale, complet greșite Întrebat despre economiile personale în euro ale celor care critică renunțarea la leu, acesta a calificat întrebarea drept „tendențioasă”. „Faptul că un român are economii în euro nu înseamnă că susține adoptarea euro ca monedă națională”, a declarat Ostaficiuc. SOS România se opune adoptării acum Deputata SOS România Simona-Elena Macovei Ilie afirmă, la rândul său, că economia României nu este pregătită pentru euro. Deputata consideră că economiile personale într-o anumită monedă nu determină poziția privind politica monetară. România nu îndeplinește criteriile Raportul de convergență al Comisiei Europene arată că România nu îndeplinește în prezent majoritatea criteriilor pentru adoptarea euro. Oficialii BNR estimează că aderarea rămâne un obiectiv de durată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră