duminică 21 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9809 articole
Eveniment

Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite

Noile autostrăzi din România au fost construite cu costuri reduse și au o calitate proastă, a explicat Cristian Erbasu, CEO al Constructii Erbasu si presedintele Confederatiei Antreprenorilor si Investitorilor din Romania, potrivit site-ului cineconstruieste.ro. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova De exemplu, în Occident, autostrăzile sunt ridicate fata de nivelul terenului cu cel puțin 1,5-2 metri, astfel incat toata infrastructura sa fie deasupra apei din sol. În România, autostrăzile sunt aproape de nivelul solului sau „chair sub acesta”, pentru a reduce costurile.  Drumul Expres Brăila – Galați se tasează sub propria greutate înainte de a fi deschis „La noi, de dragul ieftinirii autostrăzii, am schimbat curba roșie și am coborât-o și de foarte multe ori ne trezim cu autostrăzile la nivelul locului. Deci, toată infrastructura se află sub apă, sub circulația apei. Acea infrastructura va avea probleme majore mult mai repede“, a explicat Erbasu. Decizia de a cobori cota de fundare a fost luată pentru a nu epuiza resursele de piatra și balast, în contextul în care România construiește simultan sute de kilometri de autostrada într-un interval scurt de timp. În aceste condiții, autostrăzile vor avea probleme majore în circa 25 de ani, față de 40-50 de ani în Occident. „Pe Drumul Expres Brăila – Galați, șoseaua se tasează sub propria greutate înainte de a fi deschisă circulației, deși solul s-a dovedit mult mai moale decât anticipase studiul de fezabilitate.  Pe Autostrada Sebeș – Turda, surpările și alunecările de teren au dus la închideri repetate și reparații costisitoare după inaugurare. Pe A7 Pietroasele – Buzău, asfaltul necesită înlocuire la cinci luni de la deschidere”, arată cineconstruiește.ro. Într-adevăr, deși lucrările sunt finalizate în proporție de 95% pe drumul expres Brăila-Galați, șoseaua a început să să se taseze sub propria greutate, deși pe ea nu a circulat încă niciun autovehicul, scria Observator News. România are în construcţie 830 de km  de  autostradă şi drum expres iar  până la final  de an circa 230-250 km ar putea să fie livraţi, a spus, în martie, Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Recent au fost semnate o serie de contracte și pentru șoselele care vor fi finanțate prin programul SAFE.  Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat joi că a semnat cu constructorul român UMB contractul pentru tronsonul 1 Târgu Neamț – Târgu Frumos, finanțat prin programul SAFE de apărare, de pe segmentul Moțca – Iași – Ungheni al Autostrăzii Unirii A8. Contractul pentru tronsonul 1 are o valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA).

Drumul expres Braila-Galați: probleme uriașe înainte de deschidere Foto: captură video
Tratamentul cu amivantamab există în România (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Eveniment

Descoperire majoră în oncologie: amivantamab, tratamentul care a făcut să dispară complet unele tumori, disponibil și în România

Un tratament inovator împotriva cancerului, testat în cadrul unui studiu internațional desfășurat în 11 țări, a produs rezultate considerate „fără precedent” de către cercetători. Amivantamab a reușit să reducă semnificativ tumorile la peste o treime dintre pacienții incluși în studiu, iar în unele cazuri acestea au dispărut complet. Descoperirea aduce o nouă speranță pentru bolnavii de cancer care nu mai răspund la tratamentele convenționale, precum chimioterapia și imunoterapia. Rezultate pentru pacienții fără alte opțiuni terapeutice Studiul a inclus pacienți cu forme avansate de cancer care recidivaseră sau se răspândiseră în organism și care nu mai răspundeau la terapiile existente. Citește și: Nick Adams, „trimisul lui Trump” adus de Simion la Cluj: a vrut să extermine porumbeii și a atacat bomboanele M&M Potrivit cercetătorilor, medicamentul amivantamab a redus dimensiunea tumorilor la mai mult de o treime dintre participanți. Efectele au fost observate rapid, în doar câteva săptămâni de la începerea tratamentului. Din cei 102 pacienți cu cancer de cap și gât incluși în studiu, 43 au înregistrat o reducere sau chiar dispariția tumorilor. Dintre aceștia, 28 au avut o diminuare semnificativă a formațiunilor tumorale, iar 15 au obținut remisia completă a acestora. Kevin Harrington, profesor de terapii biologice împotriva cancerului la Institute of Cancer Research din Londra, a descris pentru The Guardian rezultatele drept „extraordinar de puternice”, mai ales în cazul unor pacienți care deveniseră rezistenți atât la chimioterapie, cât și la imunoterapie. „Este vorba despre un grup de pacienți pentru care opțiunile terapeutice sunt extrem de limitate. Tocmai de aceea, nivelul beneficiilor observate este cu adevărat remarcabil”, a explicat specialistul. Cum funcționează amivantamab Amivantamab este un tratament conceput pentru a combate cancerul prin trei mecanisme simultane. În primul rând, blochează EGFR (receptorul factorului de creștere epidermică), o proteină implicată în dezvoltarea și multiplicarea celulelor canceroase. În al doilea rând, inhibă calea MET, unul dintre mecanismele prin care celulele tumorale reușesc să evite efectele tratamentelor oncologice. În același timp, medicamentul stimulează sistemul imunitar să recunoască și să atace tumora. Această abordare multiplă este considerată una dintre explicațiile pentru eficiența ridicată observată în cadrul studiului. Testat și în alte tipuri de cancer Cercetătorii au precizat că rezultate similare au fost observate și în cazul pacienților cu cancer pulmonar. Dezvoltat de compania Johnson & Johnson, amivantamab este evaluat în prezent în aproximativ 60 de studii clinice. Pe lângă cancerul pulmonar, cercetările vizează și forme de cancer colorectal, cerebral și gastric. Rezultatele studiului urmează să fie prezentate la reuniunea anuală a American Society of Clinical Oncology (ASCO), cea mai importantă conferință mondială dedicată oncologiei. Povestea pacientului care și-a recăpătat viața normală Printre beneficiarii tratamentului se află și Carl Walsh, un britanic în vârstă de 56 de ani, diagnosticat cu cancer al limbii în 2024. După ce chimioterapia și imunoterapia nu au dat rezultate, acesta a fost inclus în studiul clinic OrigAMI-4. „Acum mă aflu la al 17-lea ciclu de tratament și sunt foarte mulțumit de progresele realizate”, a declarat pacientul. Walsh povestește că, înainte de începerea terapiei, avea dificultăți majore de vorbire și alimentație din cauza durerii și a inflamației provocate de boală. După administrarea tratamentului, simptomele s-au ameliorat considerabil. „După doar două cicluri de tratament am început să mănânc din nou normal, iar după șase luni aveam o alimentație completă. Lucrul care m-a bucurat cel mai mult a fost să pot mânca din nou o friptură adevărată”, a spus acesta. Pacientul afirmă că și-a recăpătat complet capacitatea de a vorbi și că poate duce acum o viață normală. Un tratament mai simplu și mai ușor de administrat Spre deosebire de multe terapii oncologice care necesită perfuzii intravenoase, amivantamab este administrat printr-o simplă injecție subcutanată. Acest lucru reduce timpul petrecut în clinică și face tratamentul mai confortabil pentru pacienți. Administrarea are loc o dată la trei săptămâni, iar majoritatea efectelor adverse observate în studiu au fost ușoare sau moderate. Mai puțin de 10% dintre participanți au fost nevoiți să întrerupă terapia din cauza reacțiilor adverse. Speranță pentru formele de cancer dificil de tratat Un aspect important al studiului este că s-a concentrat asupra cancerelor de cap și gât care nu sunt asociate cu infecția cu virusul papiloma uman (HPV). Aceste forme de cancer sunt, în general, mai agresive și răspund mai greu la tratament, ceea ce face ca rezultatele obținute să fie cu atât mai importante. Pacienții tratați cu amivantamab au avut o supraviețuire mediană de 12,5 luni după începerea terapiei, în condițiile în care opțiunile terapeutice disponibile anterior erau extrem de limitate. Kristian Helin, directorul executiv al Institute of Cancer Research, consideră că studiul demonstrează impactul major pe care cercetarea oncologică îl poate avea asupra pacienților aflați în situații critice. „Obținerea unui asemenea nivel de răspuns tumoral și a unor rezultate încurajatoare privind supraviețuirea într-un grup atât de dificil de tratat reprezintă un pas important înainte”, a concluzionat acesta. Tratamentul, disponibil în România Veștile sunt încurajatoare și pentru pacienții români. Tratamentul cu amivantamab, comercializat sub denumirea Rybrevant, este deja aprobat și disponibil în România pentru anumite forme de cancer pulmonar asociate cu mutații specifice ale genei EGFR. Medicamentul este înregistrat oficial în nomenclatorul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), însă nu poate fi achiziționat direct din farmaciile obișnuite. Accesul la tratament se realizează exclusiv prin intermediul centrelor și spitalelor specializate în oncologie. Din cauza costului foarte ridicat al terapiei, medicamentul este decontat prin sistemul public de sănătate pentru pacienții care îndeplinesc criteriile medicale stabilite. Tratamentul este acordat în baza aprobării unui dosar medical și a recomandării medicului oncolog. Cine poate beneficia de amivantamab Pentru a fi eligibil, pacientul trebuie să parcurgă mai multe etape medicale. Prima și cea mai importantă este efectuarea unei testări genetice complexe, de tip NGS (Next Generation Sequencing), care confirmă existența unor mutații specifice ale genei EGFR. Fără această analiză moleculară, tratamentul nu poate fi prescris. Ulterior, cazul este evaluat de comisia oncologică multidisciplinară a spitalului, cunoscută și sub denumirea de Tumor Board, care stabilește dacă amivantamab reprezintă cea mai potrivită opțiune terapeutică. După aprobarea indicației medicale, dosarul este transmis către Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru includerea în programul de tratament compensat. Medicamentul este apoi furnizat prin circuitul spitalicesc și administrat sub supraveghere medicală. Administrarea se face doar în spitale specializate În prezent, amivantamab este administrat exclusiv în unități medicale specializate, prin internare de zi sau spitalizare continuă, în funcție de schema terapeutică recomandată. Monitorizarea atentă este necesară deoarece, ca orice tratament oncologic complex, medicamentul poate provoca reacții adverse care trebuie gestionate de personal medical specializat. Deși studiul prezentat recent vizează și alte tipuri de cancer, inclusiv forme avansate de cancer de cap și gât, utilizarea acestor indicații se află încă în fază de evaluare clinică. Dacă rezultatele vor fi confirmate în studii mai ample și vor primi aprobările necesare, numărul pacienților care ar putea beneficia de acest tratament ar putea crește semnificativ în următorii ani.

Nick Adams, omul care voia să omoare porumbeii (sursa: Facebook/Nick Adams)
Eveniment

Nick Adams, „trimisul lui Trump” adus de Simion la Cluj: a vrut să extermine porumbeii și a atacat bomboanele M&M

Conferința European Awareness Days – European Economic Forum 2026, găzduită la Cluj-Napoca și organizată de ECR împreună cu AUR, l-a adus în România pe Nick Adams, prezentat de George Simion drept „trimisul special al președintelui Donald Trump”. În realitate, biografia lui Adams este un amestec aproape neverosimil de fost politician local australian, influencer MAGA, autor de cărți despre masculinitatea „alfa”, candidat ratat la postul de ambasador al SUA și personaj care a declarat război bomboanelor M&M și a propus exterminarea porumbeilor. De la politica locală australiană la MAGA Nick Adams este un comentator politic conservator, autor și influencer politic născut în Australia, sub numele Nicholas Adamopoulos. Citește și: ANALIZĂ Principalele mesaje false distribuite de suveraniști, după atacul dronei rusești, la Galați A devenit cetățean american în 2021 și este astăzi una dintre vocile cele mai vizibile ale mișcării Make America Great Again (MAGA). Deși este prezentat frecvent drept apropiat al lui Donald Trump, presa internațională îl descrie într-o manieră mult mai puțin solemnă. Publicații precum The New York Times, The Guardian sau Politico îl caracterizează adesea ca pe un provocator profesionist al rețelelor sociale, un „troll de internet” care și-a construit notorietatea prin declarații șocante și controverse permanente. Politician ratat în Australia Înainte de a se muta în Statele Unite, Adams a avut o carieră politică în Australia. A devenit cel mai tânăr consilier local și ulterior viceprimar al municipalității Ashfield din Sydney. Potrivit presei australiene, notorietatea sa nu s-a datorat unor realizări administrative remarcabile, ci mai degrabă stilului său agresiv și excentric de a face politică. Suspendat din propriul partid Ascensiunea sa în politica australiană s-a încheiat însă abrupt. Colegii săi din Partidul Liberal australian l-au acuzat că absenta frecvent de la ședințele consiliului local pentru a participa la turnee plătite în calitate de speaker motivațional. În 2009, formațiunea a declanșat procedurile de suspendare a sa pentru un comportament considerat „dăunător reputației partidului”, după ce Adams a agresat verbal un jurnalist care investiga absențele sale repetate de la activitățile consiliului local. Adams a preferat să demisioneze înainte de finalizarea procedurii. Politicianul care voia să extermine porumbeii Anii petrecuți în administrația locală australiană au produs și episoade care continuă să fie invocate de presă atunci când îi este analizată biografia. Una dintre cele mai cunoscute propuneri ale sale a fost exterminarea în masă a porumbeilor din Ashfield. Adams susținea că măsura ar fi necesară pentru a preveni răspândirea gripei aviare. Baze de date ADN pentru câini La fel de neobișnuită a fost și ideea creării unei baze de date ADN pentru câini, prin care autoritățile să poată identifica proprietarii care nu strâng excrementele animalelor de companie de pe domeniul public. Aceste inițiative i-au adus numeroase ironii în presa australiană și au contribuit la imaginea sa de politician aflat permanent în căutarea atenției publice. Funcția oficială primită de la Donald Trump În martie 2026, Donald Trump l-a numit pe Nick Adams în funcția de Trimis Special Prezidențial pentru Turism, Excepționalism și Valori Americane (Special Presidential Envoy for American Tourism, Exceptionalism, and Values). Din punct de vedere instituțional, rolul are mai degrabă o dimensiune simbolică și de promovare a imaginii Statelor Unite. Funcția a fost creată în contextul pregătirilor pentru evenimente majore precum Cupa Mondială de Fotbal și aniversarea a 250 de ani de la independența SUA și nu a necesitat confirmarea Senatului american. Ambasadorul care nu a mai ajuns ambasador Numirea sa ca trimis special a venit însă după un eșec diplomatic important. În iulie 2025, Donald Trump îl nominalizase pentru funcția de ambasador al Statelor Unite în Malaezia. Nominalizarea s-a transformat rapid într-o controversă. Presa americană și malaeziană a readus în atenție numeroase declarații anti-islamice și atacuri la adresa musulmanilor făcute de Adams de-a lungul anilor. Întrucât Malaezia este o țară cu majoritate musulmană, opoziția față de candidatura sa a crescut atât în Senatul american, cât și la Kuala Lumpur. În februarie 2026, Casa Albă a retras oficial nominalizarea, după ce a devenit evident că Adams nu putea obține suficiente voturi pentru confirmare. Ulterior, Adams a declarat ironic că nu a fost retrogradat, ci „promovat” direct la Casa Albă. Regele autoproclamat al masculinității „alfa” Dacă în administrație are un rol mai degrabă decorativ, în mediul online Nick Adams este o vedetă. El și-a construit brandul personal în jurul conceptului de „Alpha Male” și al unei versiuni extrem de tradiționaliste a masculinității. Este autorul mai multor cărți pro-Trump, inclusiv volumul „Alpha Kings”, pentru care Donald Trump a scris prefața. În cărțile și intervențiile sale publice, Adams susține că societatea occidentală este în declin deoarece bărbații au devenit prea slabi, iar feminismul ar fi preluat controlul instituțiilor. Soluția pe care o propune este revenirea la roluri de gen tradiționale, în care bărbații sunt liderii absoluți, iar femeile ocupă o poziție subordonată. Presa americană remarcă frecvent că imaginea sa publică este construită în jurul unor simboluri stereotipe ale masculinității: fripturi în sânge, ridicarea de greutăți, arme și vizite repetate la restaurantul Hooters. Omul obsedat de Hooters Una dintre cele mai bizare obsesii ale lui Adams este lanțul american de restaurante Hooters, celebru pentru chelnerițele îmbrăcate sumar. Potrivit presei, el a publicat peste 500 de mesaje pe platforma X despre acest brand. Când compania a intrat în dificultăți financiare, Adams a pus problemele pe seama „Bidenflation” și s-a oferit public să conducă un imaginar „Grup de Lucru Prezidențial pentru Salvarea Hooters”. Războiul cu bomboanele M&M În 2023, Adams a devenit viral după ce a lansat o campanie împotriva bomboanelor M&M. El susținea că redesignul personajelor din reclamele companiei ar fi devenit prea „feminist” și că orice bărbat care cumpără aceste produse ar trebui „să își predea cardul de bărbat”. Declarația a fost preluată de presa americană și a devenit rapid un simbol al războaielor culturale care domină o parte a dreptei radicale din SUA. Acuzații repetate de misoginism Poate cele mai controversate declarații ale lui Adams sunt cele legate de femei. În ianuarie 2023, el a sugerat că femeile ar trebui să joace golf pe terenuri separate pentru a nu încetini jocul bărbaților. Mesajul a provocat un scandal național și a atras reacția fostei jucătoare profesioniste și influencerițe Paige Spiranac. În loc să își retragă afirmațiile, Adams a răspuns agresiv, sugerând că popularitatea acesteia s-ar datora exclusiv aspectului fizic. Tot în 2023, a atacat-o pe Taylor Swift, pe care a numit-o „Woke Jezebel”, criticând implicarea artistei în mobilizarea tinerilor alegători. În vara anului 2025, când candidatura sa la postul de ambasador era analizată de Senatul american, presa a readus în atenție numeroase mesaje considerate misogine. Unul dintre cele mai distribuite exemple a fost o "glumă" misogină publicată de Adams: „It’s called a dishwasHER not a dishwasHIM”.

Distrugerile de război nu sunt acoperite de asigurarea locuinței (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Dacă o dronă rusească îți distruge locuința, ai putea pierde și despăgubirea. Ce spun asiguratorii

Prăbușirea unei drone cu încărcătură explozivă peste un bloc din Galați a ridicat semne de întrebare privind despăgubirile acordate proprietarilor de locuințe în cazul unor incidente generate de războiul din Ucraina. Locuință lovită de dronă, despăgubiri incerte Analiza condițiilor de asigurare oferite de mai multe companii din România arată că, deși polițele facultative acoperă în mod obișnuit incendii, explozii sau căderea aparatelor de zbor, majoritatea exclud explicit pagubele provocate de război, operațiuni militare, acte ostile sau terorism. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL În aceste condiții, asiguratorii ar putea refuza plata despăgubirilor dacă incidentul este încadrat ca efect al unui conflict militar, chiar dacă locuința este afectată pe teritoriul României. Există însă anumite clauze contractuale care pot lăsa loc unor interpretări diferite, ceea ce face ca fiecare caz să fie analizat individual. Continuarea, în Ziarul de Iași

Listarea SalubrIS și CTP la bursă, blocată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Listarea SalubrIS și CTP la bursă, blocată în Parlament. Inițiativa Guvernului a fost suspendată

Listarea la bursă a unor companii de stat și locale, inclusiv SalubrIS și Compania de Transport Public (CTP) Iași, a fost amânată după ce proiectul susținut de Guvern a fost blocat în Parlament. Listarea SalubrIS și CTP la bursă, blocată Cele două societăți ieșene figurau pe lista redusă la 22 de companii propuse pentru accesul pe piața de capital, alături de entități precum Loteria Română, CNAIR și Compania Națională Aeroporturi București. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL Inițial, și ApaVital fusese inclusă în varianta elaborată de AMEPIP, însă compania susține că nu a primit nicio notificare oficială privind o eventuală listare la bursă. Reprezentanții ApaVital au precizat că o astfel de decizie aparține exclusiv acționarilor, în condițiile în care Consiliul Județean Iași deține peste 99% din acțiuni. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bătută de soț, nevoită să-l apere în instanță (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Eveniment

Bătută de soț, dar nevoită să-l apere în instanță: drama femeilor care depind financiar de agresor

Magistrații Curții de Apel au respins apelul unui bărbat condamnat pentru violență domestică, menținând pedeapsa cu executare dispusă de prima instanță. Bătută de soț, nevoită să-l apere în instanță Judecătorii nu au ținut cont de retragerea plângerii de către soția agresată, care s-a împăcat între timp cu soțul și a cerut eliberarea acestuia. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL Instanța a ignorat și argumentul potrivit căruia bărbatul era singurul întreținător al familiei, iar încarcerarea sa ar afecta cei trei copii. Deși condamnatul a invocat conduita sa cooperantă, regretul față de faptă și faptul că și-a găsit un loc de muncă, Curtea de Apel a decis să mențină sentința de detenție. Continuarea, în Ziarul de Iași

Legea salarizării unitare e nouă, dar salariile rămân cele vechi, spun sindicatele din educație (sursa: Facebook/USLIP IASI News)
Eveniment

Proiectul noii legi a salarizării unitare, criticat dur de sindicatele din învățământ preuniversitar

Proiectul noii legi a salarizării unitare a generat nemulțumiri puternice în sistemul de învățământ preuniversitar, după publicarea prevederilor referitoare la veniturile personalului didactic. Veniturile nu cresc, spun sindicatele Reprezentanții sindicatelor din educație susțin că majorările salariale propuse sunt mult sub nivelul așteptărilor create în urma promisiunilor privind reforma salarizării și avertizează că efectele reale asupra veniturilor profesorilor ar putea fi minime. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Potrivit liderilor sindicali, noua grilă de salarizare nu aduce creșteri semnificative pentru numeroase categorii de cadre didactice, existând riscul ca mulți profesori să ajungă să încaseze venituri apropiate de cele actuale, în ciuda modificărilor legislative anunțate de autorități. Biroul Executiv al Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași și-a exprimat public opoziția față de proiectul de lege, anunțând că respinge în totalitate forma propusă a actului normativ.  Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dubai, destinație imobiliară preferată de politicieni și funcționari români (sursa: Pexels/Anna Sovi)
Eveniment

Ce politicieni români și funcționari și-au luat case în Spania, Franța, Italia, Anglia și Dubai în ultimul an

Declarațiile de avere depuse de mai mulți funcționari publici și politicieni din județul Iași arată că aceștia dețin proprietăți imobiliare în afara României. Consilier AUR de comună, casă în străinătate Imobilele sunt localizate în țări precum Spania, Franța, Italia și Emiratele Arabe Unite, iar în multe cazuri achizițiile au fost realizate din veniturile obținute din activități de afaceri sau din perioadele în care proprietarii au lucrat în diaspora. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Printre persoanele care au declarat bunuri imobile în străinătate se numără reprezentanți ai administrației publice locale, consilieri locali și funcționari din instituții ale statului. Pe listă figurează o angajată a Primăriei Iași, un consilier din cadrul Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Turism, un consilier local USR din comuna Mircești și un consilier local AUR din Ceplenița. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Centura care va ocoli Podu Iloaiei este așteptată de ani de zile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cea mai aglomerată șosea din România va fi, în sfârșit, decongestionată: se face centura Podu Iloaiei

Licitația pentru proiectarea și construirea Variantei de Ocolire Podu Iloaiei a fost lansată cu o valoare estimată de aproape 100 de milioane de lei. 4.377 de metri Contractul vizează realizarea obiectivului „Drumul de conectivitate între Autostrada A8 și DN 28 (Varianta de ocolire Podu Iloaiei)”, un proiect considerat esențial pentru reducerea traficului de pe unul dintre cele mai aglomerate sectoare rutiere din județul Iași. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Proiectul are rolul de a asigura o conexiune rapidă și eficientă între infrastructura rutieră existentă și viitoarea Autostradă A8. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 10 iulie. Varianta de ocolire va avea o lungime totală de 4.377 de metri și este proiectată pentru o viteză de circulație de 90 km/h în zonele de la extremitățile traseului. În sectorul central, viteza va fi limitată la 50 km/h, din cauza proximității locuințelor aflate în apropierea drumului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat de ce piloții militari români nu doboară drone în România, dar o fac în alte țări (sursa: DeFapt.ro)
Eveniment

VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?”

Cu câteva zile înainte ca o dronă rusească să se prăbușească peste un bloc de locuințe din Galați, Radu Miruță, ministrul Apărării, a explicat la podcastul „Cum e, de fapt?” de ce piloții români militari nu doboară dronele care intră în spațiul aerian românesc. MApN, responsabil de la 300-500 de metri altitudine  „Pentru ca dintr un avion de vânătoare să angajez și să dobor o dronă, trebuie să se întâmple concomitent realizarea mai multor scenarii: o anumită altitudine la care să zboară drona, o anumită traiectorie, să zboare deasupra anumitor zone.  Lucrurile astea nu s au întâmplat în același timp suprapuse în România. Însă toate ridicările de avioane F16 pe situațiile care s au întâmplat de trei ani de zile în România au dus la o experiență pe care piloții români au câștigat-o. Citește și: VIDEO Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: AUR și PSD ar vrea să boicoteze SAFE, dar nu au curaj să o spună Realizarea foarte mare pe care au făcut-o colegii militari în Estonia de la baza din Lituania este că s-a reușit asta de pe un avion mult sub avionul F35 cu care s-a mai doborât singura dronă în Europa până astăzi. (...) În primul rând, a intra în spațiul aerian ilegal nu pune problema costului. Trebuie să aplici cu fermitate legea. (...) Dar ce contează e că, pentru a angaja dintr-un F16, este mult mai scump decât valoarea dronei. Însă nu sunt luate în calcul niște lucruri: piloții trebuie să facă niște ore de zbor destul de multe. Noi antrenăm în permanență piloți pentru că piloții pe care îi avem ca număr sunt mai puțini decât avioanele pe care le avem. Deci este o nevoie de creștere accelerată a numărului de piloți. Pentru ca piloții să se certifice, trebuie să zboare un număr destul de mare de ore anumite scenarii. Noi folosim acest lucru suprapus și peste acoperirea nevoii de ore de zbor, că adesea se întâmplă ca zborul împotriva dronelor să fie mai mult decât ar fi fost nevoie, pentru pregătirea piloților. Este adevărat. (...) Armata română a fost pregătită, proiectată pentru apărarea stat spațiului aerian național din perspectiva altor riscuri: avioane de vânătoare, elicoptere, rachete, nu împotriva dronelor. România are acoperit din partea Ministerului Apărării Naționale tot spațiul aerian românesc de la o anumită altitudine în sus. De la (...) 300-500 de metri. Pentru altitudini mai joase, lucrurile diferă de la relief la relief. Dacă zbor între niște văi în care radarul nu vede, n-are gâtul peste, nu vede bucata aia de pe fundul oalei, de pe fundul ligheanului, acolo nu este acoperire din zona în care facem acoperire națională.”, a spus ministrul Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?”.

I s-au furat toți banii de pe cardul social de alimente (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A furat timp de câțiva ani mâncarea unei femei care primea ajutor de la stat pentru alimente

O femeie din Iași a descoperit după doi ani că a fost victima unui furt fără să știe. Alimente de 250 de lei lunar Cardul social pentru alimente emis pe numele său fusese folosit constant de o altă persoană, care îl găsise întâmplător și l-a utilizat pentru cumpărături. Citește și: Transelectrica nu este în stare să finalizeze investiții de peste jumătate de miliard euro - Bolojan Cazul a ieșit la iveală abia în momentul în care beneficiara s-a interesat de situația cardului la autorități. În 2022, Raluca V. a primit prin poștă cardul social pentru energie, însă nu și pe cel destinat alimentelor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bolojan arată că marile companii de stat din Energie nu pot realiza investiții de miliarde de euro Foto: Facebook
Eveniment

Transelectrica nu este în stare să finalizeze investiții de peste jumătate de miliard euro - Bolojan

Transelectrica beneficiază de o alocare de peste jumătate de miliard de euro pentru investiții, bani europeni proveniți din așa-numitul Fond de modernizare, dar a absorbit doar 20 de milioane de euro, adică 4%, arată premierul Ilie Bolojan, pe Facebook.  Citește și: Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare Fondul de modernizare a aprobat investiții de 12 miliarde de euro, din care 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei. Bolojan arată că și Complexul Energetic Oltenia și Elcen au investiții aprobate, dar progesul lor este insignifiant. De exemplu, Elcen - compania ministerului Energiei care produce apa caldă a Capitalei - are trei proiecte de 362 milioane de euro, din care s-au decontat zero euro, până acum. Bolojan, noi elemnente despre dezastrul de la Transelectrica, fief PSD Ce arată Bolojan: „Complexul Energetic Oltenia are 11 investiții aprobate, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dintre care nouă au fost semnate în vara anului 2023 și două în 2024: parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%, existând un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate. Ar fi trebuit să fie gata anul acesta. Nefinalizarea acestora ne creează probleme serioase în îndeplinirea jaloanelor privind decarbonizarea și poate duce la pierderea fondurilor europene” „Transelectrica are 11 contracte, în valoare totală de peste 530 de milioane de euro, nouă dintre ele semnate încă din toamna anului 2022: linii electrice noi, interconexiuni și retehnologizări de stații. Până acum, după patru ani, s-au decontat lucrări de aproape 20 de milioane de euro, adică sub 4%. Întârzierea asigurării accesului la rețele electrice și la interconexiuni generează pierderi pentru producători și distorsiuni în piața de energie” „ELCEN București are trei contracte pentru modernizarea CET-urilor din București, semnate în toamna anului 2024, în valoare totală de peste 360 de milioane de euro. Cele trei proiecte sunt absolut necesare pentru asigurarea încălzirii locuințelor din Capitală. Din păcate, nu s-a decontat nimic până acum, proiectele fiind încă în licitație. Având în vedere uzura centralelor vechi, există oricând riscul apariției unor avarii și al întreruperii încălzirii” La finalul postării, Bolojan a sugerat că va încerca schimbarea managementului companiilor din energie: „Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli”.  Din 2024, la conducerea Transelectrica este Ștefăniță Munteanu, un fost consilier județean PSD din Buzău, cu studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană.

Un ex-ofițer CIA a jefuit agenția Foto: X
Eveniment

Ex-ofițer CIA, acuzat că a furat lingouri de aur de 40 de milioane de dolari de la guvernul federal

Un fost înalt funcționar al CIA, care deținea autorizație de acces la informații strict secrete, este acuzat că a furat sute de lingouri de aur în valoare de peste 40 de milioane de dolari de la guvernul federal și că le-a ascuns în locuința sa, arată Associated Press. Citește și: Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare David Rush a fost arestat și acuzat de furt calificat de fonduri publice săptămâna trecută, potrivit documentelor depuse la tribunalul federal din Virginia, unde locuiește. Ani întregi la CIA cu un CV falsificat Din noiembrie 2025 în martie 2026, Rush a solicitat și a primit „o sumă considerabilă de valută străină și lingouri de aur în valoare de zeci de milioane de dolari pentru cheltuieli legate de activitatea profesională”, potrivit unei declarații sub jurământ a unui agent FBI care anchetează cazul. Declarația sub jurământ precizează că nu este clar în ce scop intenționa Rush să utilizeze fondurile, dar că o parte din acestea a fost găsită într-un spațiu de depozitare situat în apropierea biroului său. Fostul agent CIA depozitase acasă lingouri de aur de 40 de milioane de dolari, 35 de ceasuri de lux și două milioane de dolari, cash.  Nu se știe ce funcție avea Rush la CIA și când a părăsit agenția.  Acesta a mințit și în legătură ci backgroundul său profesional, spunând că a fost pilot în Marina SUA și a absolvit facultatea. El fusese, într-adevăr, locotenent în Marina SUA, dar nu pilot și nu absolvise facultatea.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, crede că PSD și AUR nu au curaj să se opună pe față programului SAFE (sursa: defapt.ro)
Eveniment

VIDEO Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: AUR și PSD ar vrea să boicoteze SAFE, dar nu au curaj să o spună

Radu Miruță, ministru al Apărării și ministru interimar al Transporturilor, a fost invitatul "Cum e, de fapt?", podcastul DeFapt.ro, cu Mircea Marian și Cătălin Prisacariu. Miruță a explicat în detaliu de ce România este acum expusă în fața dronelor kamikaze, dar a arătat și că mai multe programe pentru echipamente anti-dronă, inclusiv în colaborare cu Ucraina, sunt în curs de contractare. „Nu prea au curaj să spună direct” Întrebat dacă are sentimentul că PSD și AUR boicotează programul SAFE, ministrul Apărării a confirmat dorința celor două partide, dar a nuanțat. Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă „Am sentimentul că ar vrea, dar își dau seama că atât de mare este interesul României pentru asta încât nu prea au curaj să spună direct. S-ar bucura să se mai pună un pic de-a doua, dar nu vor să spună cu toată gura asta. Ce e de înțeles, și probabil că înțeleg și ei și realizează, e că semnarea contractelor astea prin SAFE nu-i nici pentru Miruță, nu-i nici pentru, nu știu, guvernul Bolojan, din care sunt și ei parte și au fost în toate discuțiile despre SAFE. E despre înzestrarea armatei române mult mai ieftin.”, a spus Miruță.

Jocurile de noroc, miliarde de euro pierdute (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Eveniment

Italia și România, două țări prinse în febra jocurilor de noroc: miliarde de euro pierdute anual

Jocurile de noroc au devenit una dintre cele mai profitabile industrii din Europa, iar Italia și România oferă două exemple relevante despre amploarea fenomenului. Deși dimensiunea economică a celor două piețe este foarte diferită, mecanismul pare același: sumele mizate cresc de la an la an, pierderile jucătorilor ating niveluri record, iar statul încasează taxe consistente. În același timp, costurile sociale generate de dependență, sărăcie și problemele de sănătate ridică întrebarea dacă aceste venituri reprezintă cu adevărat un câștig pentru societate. Italia: 22 de miliarde de euro pierdute într-un singur an Potrivit raportului „Cartea Neagră a jocurilor de noroc”, realizat de confederația sindicală CGIL, Federația Consumatorilor și Fundația ISSCON, italienii au pierdut în 2025 aproximativ 21,88 miliarde de euro la jocurile de noroc. Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă Dimensiunea pieței este impresionantă. Încasările totale ale industriei au ajuns la 165,34 miliarde de euro, cu 5% mai mult decât în anul precedent. Practic, fiecare adult italian a jucat în medie 3.285 de euro pe parcursul unui singur an. Fenomenul este alimentat tot mai mult de mediul digital. Pentru prima dată, jocurile online au depășit pragul de 100 de miliarde de euro, înregistrând o creștere de 9,5% față de anul anterior și de peste 221% comparativ cu 2018. În prezent, Italia are aproximativ 4,8 milioane de jucători activi online, iar autorii raportului avertizează că fenomenul se extinde în special în rândul tinerilor. Unul dintre cele mai provocatoare concluzii ale studiului este sugerată chiar de titlul ediției din acest an: „Statul pierzător”. Autorii susțin că veniturile fiscale generate de jocurile de noroc sunt erodate de costurile sociale și medicale asociate dependenței, tratamentelor și problemelor economice generate de gambling. În schimb, marii câștigători sunt operatorii din industrie. Potrivit raportului, profiturile companiilor au crescut cu 165% în termeni reali, ajungând la 10,4 miliarde de euro. România: o piață mai mică, dar cu o creștere accelerată Raportat la dimensiunea economiei și a populației, România se află pe o traiectorie asemănătoare. Datele oficiale și analizele de piață arată că românii pierd anual peste 2,2 miliarde de euro la jocurile de noroc. Doar în prima jumătate a anului 2025, pierderile nete la cazinouri și pariuri online au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,1 miliarde de euro. În spatele acestor pierderi se află însă un volum mult mai mare de bani puși în joc. Estimările privind rulajul total al pieței indică aproximativ 15,5 miliarde de lei anual, adică peste 3 miliarde de euro. Fenomenul a devenit atât de important încât Institutul Național de Statistică a inclus cheltuielile pentru jocuri de noroc și pariuri în calculul indicilor de inflație, un semn că acestea ocupă o pondere semnificativă în bugetele unor gospodării. Asociațiile care monitorizează piața avertizează, de asemenea, că o parte a sumelor cheltuite provine din zona nereglementată, ceea ce face ca dimensiunea reală a fenomenului să fie dificil de estimat. Cât câștigă statul? Diferența majoră dintre cele două țări apare în modul în care este prezentată relația dintre stat și industria jocurilor de noroc. În România, veniturile directe ale statului sunt estimate la aproximativ 700 de milioane de euro anual, bani proveniți din taxe, licențe, autorizații și impozite specifice industriei. Sistemul fiscal este unul complex și relativ agresiv. Operatorii plătesc: - taxe anuale de licență care ajung la 300.000 de euro pentru pariurile online; - taxe de autorizare calculate ca procent din venituri, între 25% și 30%; - taxe de viciu pentru fiecare aparat de tip slot-machine; - contribuții pentru programele de joc responsabil; - garanții bancare de până la un milion de euro pentru plata premiilor. Aceste obligații fiscale au fost majorate semnificativ prin modificările legislative adoptate în ultimii ani. În Italia, raportul CGIL și Federconsumatori contestă însă ideea că veniturile fiscale reprezintă un beneficiu net pentru bugetul public. Autorii argumentează că tratamentul dependenței, asistența socială, pierderea productivității și alte efecte indirecte generează costuri care reduc sau chiar anulează avantajul fiscal aparent. Aceeași întrebare începe să fie formulată și în România, unde discuțiile despre costurile sociale ale gamblingului devin tot mai intense. Cine pierde mai mult? La prima vedere, comparația pare simplă: italienii pierd aproape 22 de miliarde de euro anual, în timp ce românii pierd aproximativ 2,2 miliarde de euro. Însă raportarea la populație oferă o perspectivă mai nuanțată. Italia are aproximativ 59 de milioane de locuitori și o economie de peste zece ori mai mare decât cea a României. Cu toate acestea, pierderile totale sunt de aproximativ zece ori mai mari decât cele înregistrate în România, ceea ce sugerează că fenomenul are o intensitate comparabilă în ambele țări. Mai mult, dacă în Italia suma medie jucată de fiecare adult este de 3.285 de euro anual, în România impactul este probabil mai greu de suportat pentru populație, având în vedere nivelul semnificativ mai redus al veniturilor. Altfel spus, fiecare euro pierdut la jocurile de noroc cântărește mai greu în bugetul unei familii din România decât în cel al unei familii din Italia. Venit fiscal vs cost social Atât Italia, cât și România se confruntă cu aceeași dilemă. Pe de o parte, industria jocurilor de noroc aduce venituri importante la buget și creează locuri de muncă. În România, statul încasează aproximativ 700 de milioane de euro anual, iar în Italia piața generează zeci de miliarde de euro în tranzacții. Pe de altă parte, creșterea accelerată a jocurilor online, accesul facil al tinerilor și extinderea fenomenului ridică semne de întrebare privind costurile reale ale acestei industrii. Raportul italian vorbește despre „statul pierzător”, sugerând că adevărații beneficiari sunt companiile de gambling. Datele arată că operatorii italieni au ajuns la profituri de peste 10 miliarde de euro, în timp ce jucătorii pierd aproape 22 de miliarde. În România, unde piața continuă să se extindă și unde jocurile de noroc au ajuns suficient de importante pentru a influența statisticile privind inflația, aceeași întrebare devine tot mai actuală: dacă statul câștigă sute de milioane de euro din taxe, dar cetățenii pierd miliarde, cine este cu adevărat câștigătorul acestei industrii?

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră