duminică 21 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9809 articole
Eveniment

VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan

Drona care a explodat azi, la ora 10.28, în Portul Constanța, avea zeci de kilograme de explozibil și s-a autodistrus. Nu au existat victime.  Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Autoritățile aflate la fața locului asiguraseră perimetrul și evacuaseră zona, inclusiv sediul ARSVOM, angajații fiind trimiși acasă. „În drum spre Muntenegru, am fost informat despre explozia unei drone marine în Portul Constanța. Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime. Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare.   Sunt în curs de analiză circumstanțele în care drona a ajuns în port și eventualele riscuri suplimentare, iar autoritățile direct responsabile vor comunica pe măsură ce ancheta avansează.   Acesta este al doilea incident de securitate semnificativ din această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine maritime între Vama Veche și 2 Mai, care se adaugă incidentului de la Galați”, a scris președintele Nicușor Dan pe Facebook.  Drona eșuată, descoperită la ora 5 dimineața Specialiștii SRI au intervenit pentru neutralizarea încărcăturii explozive, dar aceștia au văzut că era programată să se autodistrugă, potrivit unor informații Antena 3. Pirotehniștii SRI și-au dat seama din timp că dispozitivul avea un timer și era programată să explodeze. Din acest motiv, zona a fost imediat izolată. Un petrolier aflat în apropiere a fost mutat preventiv înainte ca explozia să aibă loc. Nu este clar cum a putut drona să pătrundă în port fără să fie detectată. Ea a fost descoperită în Portul Constanța, în Dana 78, aproape de mal, lângă o navă și lângă sediul ARSVOM.  Oamenii aflați în zonă au spus că au observat drona navală în jurul orei 5. Nu este clar cum a putut pătrunde în port fără să fie observată.  Autoritățile române au afirmat că drona este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, nu aparține Armatei României și nu a fost implicată în exercițiile recente din Marea Neagră. Ar fi vorrba de o drona de tip Magura V, o lungime de 5,5 metri, o lățime de 1,5 metri și un profil hidrodinamic cu amprentă radar redusă, fiind greu de detectat.  

Drona maritimă ar fi ajuns la distanță mică de un terminal petrolier, unde s-a autodetonat Foto: captură video
Autostrăzile lăsate în urmă de Grindeanu au probleme mari Foto: Inquam/Virgil Simionescu
Eveniment

Încă un dezastru lăsat în urmă de Grindeanu pe autostrăzile construite în mare grabă: pe centura Capitalei, A0, lipsesc conexiuni esențiale cu drumuri naționale

Secretarul de stat în ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma (USR), a arătat că de pe autostrada A0, centura Capitalei, lipsesc trei noduri cruciale, care să conecteze la această autostradă Mogoșoaia, Chitila și Bâcu. Cosma acuză CNAIR de „de neglijență administrativă și de lipsă de anticipare în gestionarea acestui proiect”. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD „Nici măcar o conexiune complet funcțională” „Autostrada de centură București A0 Nord: 3 conexiuni esențiale lipsesc din proiectul autostrăzii În acest an ar trebui să circulăm pe cei peste 20 km ai Autostrăzii de Centură București A0 Nord dintre DN1 (Corbeanca) și A1 (Dragomirești). La 3 ani de la semnarea contractului, niciunul dintre cele 3 noduri rutiere de la Mogoșoaia, Corbeanca și Bâcu nu este inclus integral în proiect.   Este un exemplu clar de neglijență administrativă și de lipsă de anticipare în gestionarea acestui proiect de către CNAIR. O minimă proactivitate ar fi trebuit să conducă la identificarea și rezolvarea acestor probleme încă din etapa de proiectare, începută acum mai bine de 3 ani. Să descoperi cu doar câteva luni înainte de finalizarea lucrărilor că o autostradă de peste 20 km riscă să rămână fără conexiuni funcționale către comunitățile pe care trebuie să le deservească este complet inacceptabil.   La Bâcu, nodul rutier nu a fost inclus în contractul de autostradă și face obiectul unui proiect separat aflat încă în etapa de studiu de fezabilitate.   La Chitila, bretelele nodului modificat se opresc înainte de DN7, iar amenajarea celor două sensuri giratorii necesare conectării la rețeaua existentă de drumuri urmează să fie licitată separat de CNAIR.   La Mogoșoaia, sensul giratoriu necesar conectării la DN1A este inclus în proiectul Centurii Buftea, investiție cu termen de finalizare abia în anul 2027.   Este de neconceput ca o autostradă aflată în faza finală de execuție, pe unul dintre cele mai importante coridoare rutiere ale României, să nu aibă nici măcar o conexiune complet funcțională către comunitățile pe care trebuie să le deservească”, a arătat Cosma.    El a scris că a solicitat CNAIR și constructorului să identifice soluții provizorii pentru toate cele trei puncte de conectare.    „Pentru Mogoșoaia am discutat deja cu constructorul centurii Buftea și am agreat prioritizarea sensului giratoriu din DN1A. În plus, am solicitat constructorului autostrăzii și am primit o propunere de descărcare provizorie a traficului de pe autostradă în DN1A, care presupune realizarea unei bretele și a unui sens giratoriu provizoriu.   Analizăm această soluție și așteptăm propuneri similare și pentru celelalte două noduri, astfel încât autostrada să poată fi utilizată încă din prima zi.   Problemele de astăzi trebuiau rezolvate acum trei ani, în etapa de proiectare, nu acum, când lucrările se apropie de finalizare”, a explicat secretarul de stat. 

Savonea și judecătorii sunt total nemulțumiți de noua lege a salarizării, dar Judecătoria Brașov intră în grevă din solidaritate cu grefierii Foto: ICCJ
Eveniment

Vine vara, judecătorii reîncep grevele: judecătoria Brașov, solidară cu grefierii, nu va judeca decât „cauze urgente”

Adunarea Generală a Judecătorilor Judecătoriei Brașov a decis, azi, ca din 4 iunie, să nu mai judece decât „cauzele urgente”. Programul de lucru cu publicul va fi redus la jumătate. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Această grevă nedeclarată este pe termen nelimitat, urmând ca judecătorii să analizeze „periodic” situația care a determinat aceste măsuri. Judecătorii nu fac grevă pentru salariile lor, ci ale grefierilor Judecătorii din Brașov își arată astfel solidaritatea cu protestul declanșat de Sindicatului Național al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial. La 28 mai, sindicatul Dicasterial a votat declanșarea protestului față de Legea salarizării unitare: „În 2-5 iunie, în intervalul orar 8-12, activitatea în instanțe și parchete va fi suspendată parțial. Programul de lucru cu publicul: redus la jumătate, cu excepția cauzelor și lucrărilor urgente, stabilite de lege. În 4 iunie, în intervalul orar 8-12, în timpul consultărilor pentru Familia ocupațională de funcții bugetare ‘Justiție’, activitatea va fi oprită total”.  Ei protestează astfel împotriva legii salarizării unice. Însă și judecătorii și procurorii au anunțat că sunt nemulțumiți. În punctul de vedere transmis marți, 2 iunie 2026, către Ministerul Justiției, parchetul condus de Procurorul General Cristina Chiriac precizează că pe lângă diminuarea drepturilor salariale ale personalului care va fi încadrat după intrarea în vigoare a legii, proiectul afectează și predictibilitatea veniturilor procurorilor în funcție și ale celorlalți profesioniști de la nivelul parchetelor. Veniturile judecătorilor și procurorilor vor scădea cu procente cuprinse între 15% și 40%, ba chiar mai mult în cazul funcțiilor de conducere, a estimat și Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.  „Astfel, soluțiile normative propuse prin proiect nu asigură în mod efectiv realizarea exigenței referitoare la garantarea unei reale independențe economice a judecătorilor și procurorilor. Modalitatea de stabilire a coeficienților de salarizare și eliminarea unor componente salariale existente, fără o reflectare corespunzătoare în indemnizația de bază, conduc la diminuări semnificative ale veniturilor magistraților, estimate între aproximativ 15% și 40%, respectiv chiar peste 40% în cazul unor funcții de conducere. În aceste condiții, dispoziția legală care consacră independența financiară riscă să rămână fără efect, întrucât proiectul instituie soluții normative care conduc tocmai la diminuarea garanțiilor materiale menite să protejeze independența autorității judecătorești”, a arătat ICCJ. 

PSD și AUR își împart conducerea ICR (sursa: icr.ro)
Eveniment

PSD și AUR la conducerea ICR: finul Olguței Vasilescu, un susținător al lui Călin Georgescu și un fost polițist, printre noii decidenți

PSD și AUR, alături de aliații suveraniști de la PACE, și-au asigurat principalele poziții în noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), în urma votului de marți din Senat. Corina Raluca Încrosnatu, susținută de PSD, a fost aleasă președinte al instituției, în timp ce Adriana Gae, propunerea AUR, a obținut unul dintre cele două posturi de vicepreședinte. În plus, PSD, AUR și PACE dețin împreună patru dintre cele șapte locuri repartizate grupurilor parlamentare în Consiliul de Conducere al ICR, prin Iulian Badea (PSD) și actrița Alina Șerban (propusă de PSD), Nicolae Voiculeț (AUR) și Dumitru Goldbach (PACE). Cine este Corina Încrosnatu Corina Raluca Încrosnatu s-a născut în 1983, la Sinaia, și a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, specializarea Filologie. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Înainte de a prelua conducerea Institutului Cultural Român, ea a ocupat funcția de vicepreședinte al instituției începând din 2024, fiind numită tot la propunerea PSD. Încrosnatu este cunoscută pentru apropierea de fostul premier Adrian Năstase. Ea a activat în cadrul Fundației Europene Titulescu, organizație pe care a și condus-o, și a fost voluntar în Ministerul Afacerilor Externe în perioada în care instituția era condusă de Mircea Geoană. În septembrie 2013, ideologul rus Aleksandr Dughin, considerat unul dintre promotorii doctrinei eurasianiste și apropiat al Kremlinului, a susținut o conferință la sediul Fundației Europene Titulescu, la invitația lui Adrian Năstase. Evenimentul a generat dezbateri publice, în contextul promovării unor concepte geopolitice asociate influenței ruse în spațiul european. Iulian Badea, finul Liei Olguța Vasilescu Iulian Badea, validat de Senat ca membru al Consiliului de Conducere al ICR la propunerea PSD, este fost deputat și unul dintre cei mai tineri parlamentari ai legislaturii 2020–2024. A fost ales deputat de Dolj pe listele PSD și a ocupat funcția de vicelider al grupului parlamentar social-democrat din Camera Deputaților. În plan politic, este cunoscut și pentru relația apropiată cu liderii PSD Dolj, fiind finul de cununie al primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și al europarlamentarului Claudiu Manda. Reprezentanții AUR în conducerea ICR Adriana Gae, propunerea AUR pentru funcția de vicepreședinte, a fost votată atât de senatorii formațiunii, cât și de parlamentari PSD, obținând 73 de voturi pentru și 43 împotrivă. Dacă Adriana Gae este o prezență discretă în spațiul public, Nicolae Voiculeț, desemnat de AUR în Consiliul de Conducere al ICR, este una dintre figurile cunoscute ale curentului suveranist. Naistul a candidat în 2020 pe lista AUR Prahova pentru Senat și a participat constant la manifestațiile și campaniile organizate de partid. Voiculeț este cunoscut și pentru susținerea publică acordată lui Călin Georgescu și pentru pozițiile sale împotriva restricțiilor sanitare din perioada pandemiei. În 2021, artistul anunța că nu va mai susține concerte în locațiile în care accesul publicului era condiționat de certificatul de vaccinare. Acesta a declarat, în 2021: „Vă rog să nu mă mai contactați pentru că nu voi concerta în locurile în care este impusă o dovadă a vaccinării pentru spectatori. Folosiți slugile de artiști plătiți de guvern, care au cântat la maratoanele vaccinărilor în masă! Muzica mea nu discriminează, ea aparține tuturor oamenilor liberi.” Mai recent, Voiculeț a devenit unul dintre susținătorii vocali ai lui Călin Georgescu, criticând măsurile judiciare luate împotriva acestuia și acuzând existența unei „justiții politizate”. Acesta scria, pe 27 februarie, pe Facebook: "Exact acum un an, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la Parchetul General. Am fost acolo. Am văzut cu ochii mei. A fost momentul în care statul paralel și justiția politizată au arătat până unde sunt dispuse să meargă pentru a opri o voce liberă. Nu era vorba doar despre un om. Era vorba despre frica sistemului de poporul român trezit. Istoria ne-a învățat ceva simplu: când puterea începe să persecute adevărul, înseamnă că sfârșitul ei a început deja. România nu este colonia nimănui și nu va fi condusă la nesfârșit de rețele de crimă organizată. De interese și obediență. Adevărul nu poate fi arestat. Iar Demnitatea unui popor nu poate fi pusă în cătușe.” Dumitru Goldbach, fost polițist Dumitru Goldbach, propus de grupul parlamentar PACE – Întâi România pentru Consiliul de Conducere al ICR, este lector universitar, doctor în economie și fost polițist. Potrivit CV-ului său profesional, a lucrat în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București între 15 martie 2006 și 1 octombrie 2014. În aceeași perioadă și-a finalizat studiile universitare și doctorale și a dezvoltat activități în mediul privat, fiind implicat în companii din domeniul import-exportului și al produselor alimentare. După părăsirea Poliției Capitalei, Goldbach a devenit lector universitar la Universitatea Valahia din Târgoviște. De asemenea, a ocupat funcții în organizații patronale și a fost implicat în activitatea Rotary International, unde a deținut funcții de conducere la nivel local.

Fosta școală din Copou, în ruină (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O fostă școală din Iași se prăbușește sub ochii autorităților. Aleșii locali cer măsuri urgente

O fostă școală din zona Copou se află, de ani buni, în stare avansată de degradare, clădirea fiind abandonată și expusă ruinării. Fosta școală din Copou, în ruină În cadrul ultimei ședințe a Consiliului Local Iași, consilierul Vasile Pușcașu (AUR) a cerut autorităților să găsească o soluție pentru salvarea imobilului, inclusiv prin vânzarea acestuia către un investitor dispus să îl reabiliteze. Citește și: ANALIZĂ Sistemul național de securitate, condus de inepți, penali, prietenii penalilor sau decapitat Fosta școală, situată vizavi de Liceul cu Program Sportiv, a devenit de-a lungul timpului un simbol al nepăsării administrative, fiind ocupată temporar de persoane fără adăpost. Primarul Mihai Chirica a anunțat că o posibilă soluție este relocarea arhivei ApaVital din alte clădiri aflate pe terenul viitorului sediu al Operei Iași, proiect care se află încă în faza de pregătire. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensiile din Iași rămân sub media țării (sursa: Pexels/Ebru DOĞAN)
Eveniment

Pensii mai mici în Iași, în ciuda dezvoltării economice: cât de mare e diferența față de București

Peste 151.000 de pensionari din județul Iași au primit în luna mai 2026 o pensie medie de 2.680 de lei, cu 141 de lei mai puțin decât media națională de 2.821 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. Pensiile din Iași rămân sub media țării Diferența se traduce printr-o pierdere de peste 1.690 de lei anual pentru fiecare pensionar ieșean comparativ cu media din România. Citește și: ANALIZĂ Sistemul național de securitate, condus de inepți, penali, prietenii penalilor sau decapitat Deși Iașiul se situează peste alte județe din Moldova, precum Botoșani, Vaslui sau Suceava, rămâne mult în urma județelor industrializate, unde pensiile depășesc frecvent pragul de 3.000 de lei. Cele mai mari decalaje se înregistrează față de București, unde pensia medie din Sectorul 1 ajunge la 4.131 de lei, cu 1.451 de lei peste nivelul din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Criminalul din Moara de Vânt, pedeapsă redusă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A înjunghiat două persoane de peste 50 de ori, dar Curtea de Apel îl scapă de detenția pe viață

Autorul dublei crime din Moara de Vânt, Ahmed Sami el-Bourkadi, condamnat inițial de Tribunalul Iași la detenție pe viață pentru uciderea a doi tineri în decembrie 2021, a obținut în apel reducerea pedepsei la 25 de ani de închisoare. Criminalul din Moara de Vânt, pedeapsă redusă Dosarul a fost strămutat la Târgu Mureș la cererea inculpatului, care a invocat presiunea publică asupra magistraților ieșeni, iar judecătorii ardeleni au apreciat diferit gravitatea faptelor. Citește și: ANALIZĂ Sistemul național de securitate, condus de inepți, penali, prietenii penalilor sau decapitat Crima a avut loc după ce el-Bourkadi, student la Medicină și apropiat al victimei Youssef J., a reacționat violent în urma unei fotografii făcute în glumă, atacându-l cu un cuțit atât pe acesta, cât și pe iubita sa, Vanesa B. Cei doi tineri au suferit zeci de lovituri de cuțit, iar după comiterea dublului asasinat, agresorul și-a schimbat hainele și a ajuns ulterior la Spitalul „Sf. Spiridon” pentru îngrijirea unei răni suferite în timpul atacului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Munca remote devenită business internațional (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A transformat munca remote într-un business internațional: povestea unei antreprenoare din Iași

Raisa-Ioana Luca, antreprenoare din Iași și fondatoarea agenției TINY Today Media, a construit o afacere de marketing care lucrează cu clienți din SUA, Marea Britanie și Franța, depășind pragul de un milion de lei cifră de afaceri. Munca remote devenită business internațional Parcursul său a început încă de la 17 ani, când colabora remote cu o companie americană, cu mult înainte ca munca de la distanță să devină o tendință în România. Citește și: VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”) Agenția sa funcționează exclusiv remote încă de la înființare și s-a dezvoltat constant, fără investiții spectaculoase sau strategii de creștere artificiale. În spatele succesului se află aproape 20 de ani de experiență acumulată în medii internaționale diverse și o filozofie clară de business: calitatea serviciilor este mai importantă decât prețurile mici. Continuarea, în Ziarul de Iași  

Crescut în Spania, îndrăgostit de România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un român crescut în Spania și-a transformat vacanța într-o misiune: promovează România în Europa

Andrei Mureșan, român crescut în Spania, promovează România în rândul prietenilor săi străini prin excursii atent organizate și experiențe autentice. Crescut în Spania, îndrăgostit de România La doar 25 de ani, tânărul și-a construit cariera între Spania și Franța, însă spune că legătura cu țara de origine rămâne extrem de puternică. Citește și: VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”) Pentru al doilea an consecutiv, el a revenit în România alături de un grup de ingineri din industria aerospațială, foști colegi de master la Toulouse. Timp de nouă zile, aceștia au descoperit cultura, tradițiile și peisajele românești printr-un itinerar special pregătit de Andrei, care mărturisește că nu își dorește să revină în România doar ca simplu turist. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fost polițist, condamnat la închisoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fost polițist, condamnat la închisoare: știa legea și a încercat să păcălească anchetatorii după un accident rutier

Virgil Carp, fost polițist rutier și patron al restaurantului „La Cumătru”, a fost condamnat la închisoare cu executare după un accident rutier produs în județul Iași. A încercat să păcălească anchetatorii Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi încercat să evite recoltarea probelor biologice construind o versiune a evenimentelor din care să reiasă că o altă persoană s-ar fi aflat la volan în momentul impactului. Citește și: VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”) Accidentul a avut loc în aprilie 2022, când BMW-ul condus de acesta a lovit un stâlp de electricitate și gardul unei locuințe de pe șoseaua Bârnova. Procurorii au arătat că declarațiile implicate în încercarea de a ascunde identitatea șoferului au fost marcate de numeroase contradicții, iar alte două persoane implicate în dosar au primit pedepse cu suspendare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Drona de la Galați, reuniune ONU (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

Drona de la Galați, pe agenda ONU. Ce arată precedentele reuniuni cerute de Polonia și Estonia despre limitele Consiliului de Securitate

Prăbușirea dronei rusești în județul Galați a determinat România să solicite convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, într-o reuniune programată pentru 1 iunie, la ora 22:00, ora României. Deși este prima reuniune de acest tip solicitată de București, de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, cazul Galați nu reprezintă un episod izolat. În ultimii ani, mai multe incidente provocate de drone, rachete sau aeronave militare rusești au ajuns pe agenda Consiliului de Securitate și au alimentat îngrijorările privind securitatea flancului estic al NATO. Dacă aceste reuniuni au produs rareori rezultate concrete la ONU, din cauza dreptului de veto al Rusiei, ele au fost adesea urmate de măsuri suplimentare de securitate adoptate de NATO, contribuind la consolidarea apărării aliate în Europa de Est. Racheta din Polonia, 2022 Primul moment de cotitură a avut loc în noiembrie 2022, când două persoane au murit după ce o rachetă rusească a lovit localitatea poloneză Przewodów, aflată în apropierea graniței cu Ucraina. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Incidentul a provocat consultări urgente între aliații NATO și a alimentat temerile privind extinderea conflictului dincolo de teritoriul ucrainean. În paralel, liderii NATO au convocat reuniuni de urgență pentru evaluarea situației. Dincolo de investigațiile privind originea exactă a rachetei, incidentul a generat o schimbare majoră în filosofia de securitate a Alianței. Înainte de Przewodów, procedurile NATO presupuneau un lanț lung de raportare și consultări politice înainte ca o țintă aeriană suspectă să poată fi angajată militar. După noiembrie 2022, regulile au fost simplificate. Comandanții locali și echipajele aflate în misiuni de poliție aeriană au primit protocoale de reacție mult mai rapide, inclusiv posibilitatea de a neutraliza ținte considerate ostile fără a mai aștepta aprobări succesive de la nivel strategic. Tot atunci s-a consolidat și ideea politică potrivit căreia responsabilitatea pentru orice proiectil care ajunge pe teritoriul NATO aparține Federației Ruse, indiferent dacă acesta a fost lansat direct de Rusia sau a fost generat de acțiuni defensive ale Ucrainei în contextul războiului declanșat de Moscova. Polonia 2025: doborârea efectivă a dronelor Un nou prag a fost depășit în septembrie 2025. Pe fondul unei incursiuni masive în care 19 drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez și NATO, Varșovia a solicitat convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Deși Consiliul de Securitate nu a adoptat nicio rezoluție executorie, reuniunea a avut efecte concrete în plan militar. Potrivit informațiilor publicate ulterior, avioane poloneze F-16 și aparate aliate, inclusiv F-35 olandeze, au primit autorizația de a doborî dronele care pătrundeau în spațiul aerian NATO. În paralel, Polonia a activat Articolul 4 din Tratatul NATO, care permite consultări între aliați atunci când unul dintre state consideră că securitatea sa este amenințată. Consecințele au fost imediate: - extinderea acoperirii sistemelor Patriot desfășurate de Germania; - suplimentarea misiunilor AWACS; - întărirea monitorizării frontierei polono-belaruse; - coordonarea mai strânsă a apărării aeriene pe Flancul Estic. Estonia și răspunsul militar imediat La doar câteva zile după cazul Poloniei, Estonia a cerut la rândul său convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate. Motivul a fost considerat și mai grav: trei avioane de luptă rusești MiG-31 au pătruns timp de aproximativ 12 minute în spațiul aerian estonian, apropiindu-se de Tallinn. Deși Consiliul de Securitate nu a reușit să adopte o rezoluție, NATO a reacționat imediat. Avioane F-35 italiene dislocate în Estonia, împreună cu aeronave din Finlanda și Suedia, au interceptat aparatele rusești și le-au escortat în afara spațiului aliat. În paralel, statele baltice au accelerat integrarea apărării aeriene regionale. Printre măsurile anunțate s-au numărat: - crearea unui mecanism comun de supraveghere a spațiului aerian; - posibilitatea urmăririi și interceptării transfrontaliere a țintelor suspecte; - extinderea utilizării sistemelor de război electronic; - coordonarea permanentă dintre statele baltice și Finlanda. De ce ONU poate discuta, dar nu poate acționa decisiv Experiența ultimilor ani arată însă și limitele evidente ale Consiliului de Securitate. Principalul obstacol este dreptul de veto al celor cinci membri permanenți: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, China și Federația Rusă. În practică, orice rezoluție care ar impune sancțiuni, măsuri coercitive sau condamnări oficiale împotriva Rusiei poate fi blocată prin veto de Moscova. Acesta este motivul pentru care reuniunile dedicate Poloniei și Estoniei nu au produs măsuri obligatorii, deși au generat efecte politice și militare importante. Totuși, dreptul de veto nu poate împiedica desfășurarea dezbaterilor, prezentarea probelor, formularea pozițiilor oficiale sau izolarea diplomatică a unui stat în fața comunității internaționale. Cu alte cuvinte, Rusia poate bloca o rezoluție, dar nu poate împiedica transformarea unui incident într-un subiect global. Ce poate obține România după reuniunea de la ONU Solicitarea Bucureștiului urmărește mai multe obiective simultan. În primul rând, România internaționalizează incidentul de la Galați și îl transformă dintr-o problemă de securitate locală într-un dosar discutat la nivel mondial. În al doilea rând, contribuie la construirea unei arhive diplomatice și juridice privind incidentele provocate de războiul din Ucraina pe teritoriul statelor NATO. În al treilea rând, oferă aliaților o platformă oficială pentru exprimarea solidarității și pentru prezentarea unor măsuri suplimentare de securitate. Chiar dacă o rezoluție împotriva Rusiei este improbabilă, reuniunea ar putea conduce la: - o declarație politică de condamnare susținută de statele occidentale; - solicitarea unei investigații internaționale independente; - prezentarea unor concluzii tehnice privind proveniența dronei; - creșterea presiunii diplomatice asupra Moscovei. NATO, principalul beneficiar al reuniunii Experiența ultimilor ani sugerează că efectele cele mai importante s-ar putea vedea nu la ONU, ci în cadrul NATO. Atât după incidentul din Polonia, cât și după cel din Estonia, măsurile concrete au fost adoptate de alianță și de statele membre. În acest context, reuniunea de la New York ar putea accelera decizii deja aflate pe masa aliaților: - consolidarea apărării antiaeriene de pe Flancul Estic; - creșterea numărului de sisteme Patriot și alte mijloace de interceptare; - suplimentarea misiunilor AWACS și a zborurilor de poliție aeriană; - extinderea capacităților de război electronic; - integrarea mai strânsă a sistemelor de avertizare timpurie din regiunea Mării Negre.

Eurodeputații, solidari cu Maia Sandu (presedinte.md)
Eveniment

VIDEO Cum și-a luat Rizea palme în Parlamentul European: prin aplauze (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a oferit detalii, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, despre momentul tensionat petrecut în Parlamentul European, când fostul deputat Cristian Rizea a întrerupt ceremonia în cadrul căreia președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost decorată cu Ordinul European de Merit. Potrivit acestuia, reacția eurodeputaților a fost una unanimă și a transmis un mesaj clar de susținere pentru liderul de la Chișinău. Cum a ajuns Cristian Rizea în Parlamentul European Siegfried Mureșan a explicat că Parlamentul European este o instituție deschisă publicului și că accesul în clădire poate fi obținut și fără invitația unui europarlamentar, în anumite condiții. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Potrivit eurodeputatului, Cristian Rizea nu a fost acreditat ca jurnalist și nici nu a fost invitat oficial la eveniment. Acesta ar fi intrat în instituție în calitate de vizitator individual, având acces doar în zona destinată publicului. „Parlamentul European este o instituție deschisă. Se poate intra și fără invitația unui europarlamentar, dacă sunt respectate procedurile de acces. Din câte știu, domnul Rizea a intrat ca vizitator individual și de aceea nu a avut acces decât la tribuna destinată vizitatorilor”, a explicat Mureșan. Eurodeputații au acoperit huiduielile prin aplauze În timpul ceremoniei dedicate Maiei Sandu, Cristian Rizea a început să strige din tribuna rezervată vizitatorilor. Reacția sălii a fost imediată, susține europarlamentarul român. Potrivit lui Mureșan, eurodeputații au început să aplaude în mod deliberat pentru a acoperi intervențiile fostului parlamentar și pentru a împiedica perturbarea evenimentului. „În momentul în care dumnealui a început să strige lucruri neadevărate, Parlamentul European imediat l-a acoperit prin aplauze. S-a văzut foarte clar că europarlamentarii au aplaudat în mod conștient până când domnul Rizea nu s-a mai aflat în sală”, a declarat acesta. Mesaj clar de susținere pentru Maia Sandu Siegfried Mureșan consideră că reacția colegilor săi din Parlamentul European a reprezentat mai mult decât un simplu gest spontan. În opinia sa, a fost o demonstrație clară de solidaritate cu Maia Sandu și cu parcursul european al Republicii Moldova. Europarlamentarul a povestit că mulți dintre cei prezenți urmăreau în permanență tribuna vizitatorilor pentru a vedea dacă Rizea mai continuă să strige, menținând aplauzele atât timp cât a fost necesar. „Mesajul europarlamentarilor a fost unul foarte clar: continuăm să aplaudăm și să acoperim aceste minciuni atât timp cât este nevoie. A fost o solidarizare conștientă cu Maia Sandu pentru oricât de mult timp a fost nevoie până când domnul Rizea nu a mai deranjat”, a afirmat Mureșan. Maia Sandu, susținută de Parlamentul European Incidentul petrecut la Strasbourg nu a afectat desfășurarea ceremoniei dedicate președintei Republicii Moldova. Dimpotrivă, potrivit europarlamentarului român, reacția unanimă a celor prezenți a evidențiat sprijinul de care Maia Sandu se bucură în instituțiile europene. Momentul s-a transformat astfel într-o demonstrație de solidaritate politică și simbolică față de liderul de la Chișinău, în timp ce tentativa lui Cristian Rizea de a atrage atenția asupra sa a fost rapid neutralizată de aplauzele eurodeputaților.

Efectele toxice ale fenomenului K-Pop (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Eveniment

Fenomenul K-Pop cucerește adolescenții români: psihologii avertizează asupra efectelor toxice

Fenomenul K-Pop câștigă tot mai mult teren în rândul adolescenților români, influențând nu doar gusturile muzicale, ci și stilul vestimentar, comportamentele și modelele de viață ale tinerilor. Efectele toxice ale fenomenului K-Pop De la dansuri organizate în cinematografe până la comunități online dedicate idolilor sud-coreeni, cultura K-Pop a devenit pentru mulți adolescenți o sursă de apartenență și exprimare personală. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova Un psiholog ieșean explică faptul că succesul acestui fenomen este strâns legat de nevoia de validare, identitate și conectare socială specifică vârstei. Specialiștii avertizează însă că expunerea constantă la standarde idealizate de frumusețe și succes poate favoriza comparațiile nesănătoase și izolarea socială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Proces interminabil pentru un ghiveci spart (sursa: Pexels/Aravind P.S)
Eveniment

Proces interminabil pornit de la un ghiveci spart: șoferul beat care i-a exasperat pe judecătorii ieșeni

Un ieșean prins băut la volan după ce a după ce a spart un ghiveci într-un bar din Tomești riscă să plătească o amendă penală de aproximativ 12.000 de lei, după un proces care a pus la încercare răbdarea judecătorilor. Proces interminabil pentru un ghiveci spart Potrivit anchetatorilor, bărbatul consumase alcool înainte de a se urca la volan, fiind urmărit de patronul localului după ce a spart un ghiveci ornamental și a plecat cu mașina. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova Trimis în judecată pentru conducere sub influența alcoolului, acesta a obținut repetate amânări invocând probleme medicale și schimbări de avocat, tergiversând procesul timp de aproape un an. Atitudinea sa din instanță și refuzul de a-și recunoaște fapta i-au determinat pe magistrați să considere că o sancțiune financiară severă ar avea un efect mai puternic decât o pedeapsă cu suspendare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șefii Citadin SA, bonusuri de sute de mii de lei (sursa: Facebook/Citadin Iaşi)
Eveniment

Șefii companiei de asfaltări a Primăriei Iași, bonusuri de sute de mii de lei. Ce a descoperit Curtea de Conturi

Șefii Citadin SA, compania aflată în subordinea Consiliului Local Iași, au încasat bonusuri de sute de mii de lei din fonduri publice după modificarea indicatorilor de performanță utilizați la evaluarea activității. Șefii Citadin SA, bonusuri de sute de mii de lei Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Iași privind anul 2023, auditorii au cerut recalcularea indicatorilor și recuperarea sumelor acordate nejustificat. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova Cu toate acestea, banii nu au fost recuperați până în prezent, iar conducerea societății susține că așteaptă finalizarea unei expertize extrajudiciare independente. Directorul general Marius Ionescu afirmă că doar după încheierea acestei analize vor putea fi stabilite eventualele responsabilități, sumele ce trebuie recuperate și măsurile legale necesare. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră