miercuri 24 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7537 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut în primele zece luni cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro, a anunțat, azi, Banca Națională a României (BNR). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro „În perioada ianuarie - octombrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 138,198 miliarde euro la 31 octombrie 2024 (74,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,2% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2024 nivelul de 48,150 miliarde euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,2% faţă de 31 decembrie 2023”, arată datele BNR. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 5,512 miliarde euro (comparativ cu 5,904 miliarde euro în perioada ianuarie - octombrie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,246 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,266 miliarde euro. Importurile cresc, crește deficitul balanței de plăți În perioada ianuarie-octombrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24,210 miliarde euro, comparativ cu 18,453 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,706 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,690 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 432 milioane euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.

Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro Foto: Financial Intelligence
Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava Foto: Antena 3
Justiție

Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava

Lia Savonea și colega ei, Adriana Ispas, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, o scapă de arest și pe judecătoarea drogată de la Suceava, Ana Maria Chirilă. Aceasta era ținută în arest la domiciliu. Curtea de Apel Suceava acceptase însă ca ea să fie pusă sub control judiciar, care să înlocuiască arestul. Azi, decizia acestei curți de apel a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava Lia Savonea a făcut parte din completul care a decis rejudecarea procesului lui Mario Iorgulescu. Chirilă este acuzată că, deși avea copii mici acasă, își punea locuința la dispoziția prietenilor ei interlopi, unde aceștia puteau consuma droguri. În plus, ea îi furniza informații confidențiale iubitului ei, pentru a-l ajuta să scape de urmărire. „Respinge, ca nefondată, contestația formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva încheierii din 06 decembrie 2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 635/39/2024, privind pe inculpații Cotoară Ciprian, Chirilă Ana-Maria și Pînzari Mihai”, se arată în minuta deciziei luate azi de ICCJ. Inițial, Curtea de Apel stabilise: „Dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu instituit prin încheierea din data de 18.04.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava în dosarul nr. 62/39/2024/a1.5, rămasă definitivă prin încheierea nr. 339 din data de 25.04.2024 pronunțată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 62/39/2024/a1.5, față de inculpată CHIRILĂ ANA-MARIA, cu măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile începând cu data rămânerii definitive a prezenței încheieri”.

Producția industrială continuă să pice Foto: Facebook
Economie

Producția industrială continuă să pice

Producția industrială continuă să pice: cădere de 1,6% în primele zece luni ale anului, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Producția industrială continuă să pice „În perioada 1.I – 31.X.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2023, producţia industrială a fost mai mică cu 1,8%, ca serie brută și cu 1,6%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, explică INS. Statistica arată că această situație se datorează căderii din „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,0%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-0,7%)”. Faţă de luna octombrie 2023, producţia industrială a crescut cu 1,3%, ca serie brută și a scăzut cu 0,9%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. „Programul de Guvernare al PSD, centrat pe investiții publice record și susținerea firmelor care produc în România au pus industria țării pe un curs ascendent, cu progrese vizibile față de anul precedent, dar și de la lună la lună (...) PSD și-a propus în programul de guvernare să mizeze pe dezvoltarea producției interne și crearea de noi locuri de muncă, și reindustrializarea României prin scheme de ajutor de stat și facilități pentru producția autohtonă”, se lăuda PSD în octombrie 2024.

80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte Foto: ICCJ
Eveniment

80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte

Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte de casație și Justiție (ICCJ), se arată în nota de fundamentare a unei hotărâri de guvern. Fondul de rezervă bugetară ar trebui folosit în cazul unor calamități naturale. Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Purtătoarea de cuvânt a CSM a deschis lupta pentru decontarea ochelarilor Contribuabilii plătesc ochelarii celor care lucrează în magistratură după ce o judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a câștigat. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. După ce ea a câștigat acest drept, măsura a fost generalizată. „Suma maximă care se suportă din bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru aparatele necesare corecţiei vizuale include taxa pe valoarea adaugată şi se calculează după cum urmează: plafon maxim de 2.500 lei, pentru lentilele aferente aparatelor necesare corecţiei vizuale; plafon maxim de 500 lei, pentru ramele aferente ochelarilor de vedere; costul manoperei; contravaloarea examenului medical, după caz”, a stabilit, în aprilie ICCJ. 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte Executivul va recurge la fondul de rezervă bugetară pentru că ÎCCJ are de achitat „tonere copiatoare, coperți, dosare si plicuri în sumă de 123 mii lei” sau „protecția muncii (deconturi de ochelari pentru personalul aparatului propriu) în sumă de 80 mii lei”. Însă, printr-o altă hotărâre de guvern, din fondul de rezervă este scoasă suma de 918 milioane de lei pentru salariile câștigate de judecători în instanță: 715.923 mii lei în vederea achitării tranșelor scadente și neplătite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești 202.795 mii lei în vederea achitării dobânzilor aferente diferențelor salariale, scadente în anul 2023, stabilite în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești „În prezent, din cauza nealocării fondurilor solicitate, nu pot fi plătite integral tranșele cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe judecătorești, precum și dobânzile aferente acestor sume. Cum întârzierea executării obligației de plată a acestor diferențe atrage, prin aplicarea dobânzilor și a altor accesorii ale debitului principal, o creștere continuă a cuantumului sumei totale datorate, se impune o achitare cât mai rapidă a acestora”, se arată în nota de fundamentare a acestei hotărâri de guvern.

Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni

Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București (STB) ar putea falimenta, urmare a unui acord dubios din 2020, arată Club Feroviar. În esență, este vorba de angajamentul STB de a cumpăra 40 de tramvaie de la Electroputere VFU asociată cu Reloc SA (ambele din Grupul Grampet al lui Gruia Stoica). Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni Printr-o decizie judecătorească adoptată la 5 decembrie, STB este obligată să achiziționeze aceste tramvaie și să plătească daune zilnice de 307.000 de euro. Dar societatea nu are bani în cont nici să cumpere aceste tramvaie, nici să achite daunele uriașe. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate „Trebuie menționat faptul că tramvaiele pe care STB este obligată să le cumpere sunt produse în Rusia, lucru recunoscut chiar de conducerea societății din Pașcani (vezi facsimil). Mai mult, prețul unui tramvai care ar urma să fie cumpărat de STB este de până la trei ori mai mare decât cel al tramvaielor livrate în Rusia de aceeași firmă”, explică Club Feroviar. Licitația a fost lansată de STB în septembrie 2019, dar între timp Firea falimentase deja bugetul Capitalei. Câștigătorul ei a fost anunțat în iulie 2020, când director al STB era Hazem Kansou, acum numit de PSD în fruntea companiei de stat Radiocom. În 2022, primarul Nicușor Dan a sesizat DNA cu privire la licitația făcută de STB pentru achiziția celor 40 de tramvaie de la firma Electroputere VFU Pașcani. Tramvaie scumpe, prea scurte, din Rusia Ce semne de întrebare ridica Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook: De ce conducerea STB reprezentată de la acea dată a continuat demersurile pentru finalizarea procedurii de achiziție, deși la momentul aprobării raportului de procedură nu avea alocate fondurile necesare în conformitate cu prevederile legale? De ce STB a decis încă din anul 2019 să achiziționeze tramvaie de 18 metri în contextul în care fluxul de călători ar justifica o nevoie de tramvaie mai lungi? Opțiunea STB a fost pentru VFU Pașcani care aducea componente din Rusia și vindea apoi la prețuri majorate. În aprilie 2024, Nicușor Dan arăta că „nu există normă legală în acest moment pentru a cenzura un operator economic care vine cu produse din Rusia, din păcate…nu e pe lista de sancțiuni”. „La sfârșitul anului 2020, eu am spus că această achiziție nu e ste utilă și prețul pentru unul de 18 metri e mult prea mare, e aproape cât unul de 36 de metri”, a mai spus el.

Funeriu, primul care anunță că vrea să candideze la președinția României Foto: Facebook
Politică

Funeriu, primul care anunță vrea candideze la președinția României

Daniel Funeriu, primul care anunță deschis că vrea să candideze la președinția României: el a făcut acest anunț în emisunea lui Denise Rifai, „În Opoziție”. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Până acum, presa a identificat mai mulți potențiali candidați din partea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, dar nici unul nu a spus clar că ar dori să candideze. Și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și rectorul UBB, Daniel David, au arătat că așteaptă analizele partidelor și cercetări sociologice. Funeriu, primul care anunță că vrea să candideze la președinția României Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, marţi, despre variante de prezidenţiabili din partea coaliţiei de guvernare că în opinia sa ar putea fi Daniel David, profesor universitar, rectorul UBB, sau Daniel Funeriu, Theodor Paleologu, Crin Antonescu, personalităţi care au şi capacitatea şi calitatea intelectuală şi calităţile umane, politice. El a precizat că este important ca cei care vor forma guvernul să aibă un singur candidat la alegerile prezidenţiale şi că acestea ar putea fi organizate pe 16 martie, primul tur şi pe 30 martie, al doilea tur de scrutin. „Ordoliberal cu poziții moderat conservatoare” „Mă declar un ordoliberal cu poziții devenite treptat moderat conservatoare. Partea progresistă a spectrului politic mă consideră prea conservator, în special pentru discursul meu favorabil valorilor creștine. Partea extremei naționaliste și ultraconservatoare a spectrului politic mă acuză că sunt prea progresist pentru că am susținut campaniile de vaccinare împotriva cancerului de col uterin. Atlantist și pro-european convins și militant, am denunțat excesele de tip woke și lipsa de fermitate împotriva migrației ilegale, înscriindu-mă în linia trasată de părinții fondatori ai Uniunii Europene și opunându-mă unor măsuri care extind influența unor instituții dincolo de atribuțiile conferite de Tratatul Uniunii Europene. Am militat pentru afirmarea vocii României în contextul Uniunii Europene și pentru o politică externă mai asertivă și îndreptată înspre aliați strategici precum Marea Britanie și Statele Unite. Sunt radical împotriva ideologiei în școli. În ultima perioadă am devenit o voce fermă în chestiuni legate de educație, de reforme ale statului, atrăgând atenția asupra pericolului populismului și fragmentării sociale (de exemplu aici), militând pentru coeziune socială și strângere a națiunii în jurul valorilor tradiționale. Am avertizat în multiple rânduri asupra pericolului creșterii partidelor extremiste, fiind un avocat al moderației și coeziunii sociale”, se definește Funeriu, pe blogul său.

Potra pregătea violențe în București și diversiuni Foto: Inquam/George Calin
Politică

Potra pregătea violențe în București și diversiuni

Șeful mercenarilor lui Georgescu, Horațiu Potra, pregătea violențe în București și diversiuni, cu ajutorul Clanului Ciurarilor, arată referatul de punere sub control judiciar a lui Potra. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Potra pregătea violențe în București și diversiuni Ce arată judecătorul, în decizia de a-l ține pe Horațiu Potra sub control judiciar: „Potra Horațiu a instigat persoane să se manifeste violent, aspect ce rezultă și din convorbirile purtate între persoana care a sesizat prin 112 faptul că acesta se deplasa înarmat către mun. București în noaptea de 08.12.2024, faptă care ar putea să întrunească elementele constitutive ale infracțiunii de instigare publică” Poliția a descoperit în Mercedesul cu care se deplasa la București arme albe, un pistol cu gaze și sume de bani, printre care peste 30.000 de lei, peste 5.000 de dolari și 560.000 de franci congolezi „La data de 05.12.2024, pe profilul Horatiu Potra postează un material video reprezentând o melodie cu tentă naționalistă, primele versuri afirmând N-am să tac când vor dusmanii astei țări îngenuncheate, chiar dacă legea lor nedreaptă mă va condamna la moarte. Postarea a strans pana la data de 08.12.2024: 820 de aprecieri, 347 comentarii si 283 distribuiri.” „De asemenea, în mediul virtual s-a viralizat o fotografie în care Horațiu Potra apare alături de fostul ambasador al Federației Ruse în România, Kuzmin Valeri” „La data de 04.12.2024, numitul Horațiu Potra, CNP 17..., rezervist al Legiunii Străine Franceze, președintele Asociației Românilor care au activat în Legiunea Franceză (RALF), prin intermediul căreia intermediază contracte pe linia securității pentru personal și obiective, cu preponderență în zone din Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, a fost contactat (de la postul telefonic cu nr. +491... de numitul Andrei AVRAM (CNP 17...) liderul grupării infracționale ”Ciurarii” (specializat în comiterea de fapte de trafic de persoane și proxenetism), care i-a comunicat că ”mâna dreaptă” a unui candidat independent la Președinția ar dori să poarte o discuție cu el. Deși a menționat că se află pe teritoriul RD Congo, Horațiu Porta și-a exprimat acordul privind comunicarea numărului său de telefon către Andrei Avram. În referire la Romeo Mihai Anechitei, membru în dispozitivul de protecție al candidatului independent, s-a stabilit că, în cursul zilei de 05.12.2024, a diseminat unor cadre MAI, un mesaj text cu conținut alarmist potrivit căruia exponenți ai clanurilor interlope ar fi primit arme de foc, acestora garantându-li-se exonerarea de răspundere penală, iar în eventualitatea în care ar fi identificați/reținuți de către forțele de ordine, ar fi fost instruiți să afirme că ar fi fost plătiți de echipa candidatului independent la alegerile prezidențiale. Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe rețelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autoritățile ar urmări uciderea unor participanți la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgență, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmați de autorități, urmărind astfel decredibilizarea instituțiilor statului român și crearea unui sentiment de teamă în rândul populației. Neolegionarii se antrenau să atace jandarmi În referat se mai arată că: „Eugen Ionuț Sechila, beneficiind de suportul unor foști legionari, s-a implicat în organizarea a zeci de tabere de haiducie, prin intermediul cărora viza recrutarea ideologică a participanților și depinderea de către aceștia a unor abilități combative pe linia utilizării armelor de foc și a armelor albe. În context, susnumitul a utilizat scenarii tactice (realizarea de ambuscade) având ca țintă structurile naționale de aplicare a legii (Jandarmeria Română, Poliția Română). De altfel, acesta își exprimase încă din anul 2020 disponibilitatea de a recurge la acțiuni radicale care să vizeze suprimarea vieții unor reprezentanți ai autorităților statului: ”«...io în anarhismul meu... îi aștept la cotitură, că io știu că gloanțele chiar omoară oamenii, știi...gloanțele trec prin ziduri, trec prin materie dură..., și la urma urmei, mi se fâlfâie frate»”.

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, spune sindicalistul Dumitru Costin Foto: DCBusiness
Politică

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top

Sindicalistul Dumitru Costin își povestește experiența cu administrația publică: „Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top”, a spus el la lansarea studiului "Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări". Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top „În ultima lună şi jumătate am avut ocazia să interacţionez cu una dintre cele mai bogate administraţii publice din România. Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică", a arătat Dumitru Costin. „Am identificat în structura salariilor în plată nişte inadvertenţe în care, pentru corectarea lor, vor trebui luate nişte decizii. În schimb, rămânem deficitari investiţiilor în modernizarea administraţiei publice. Sistemul care administrează pensiile din România este, în continuare, rudimentar, cu un software care nu funcţionează, cu volume uriaşe de muncă de 12-14 ore/zi, cu oameni care nu sunt plătiţi pentru efortul suplimentar", a mai spus liderul Blocului Național Sindical. Potrivit lui Costin, noul proiect al legii salarizării este finalizat, dar ar presupune „creşteri de anvelopă salarială”.

Suma pe care Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror Foto: CSM
Eveniment

Suma Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror

Suma astronomică pe care Guvernul o scoate din rezerva bugetară ca să plătească salariile restante ale unui procuror care a fost suspendat din funcție: 3.136.000 lei, adică circa 627.000 de euro. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Suma pe care Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror Potrivit notei de fundamentare, ar fi vorba de un procuror de la Parchetul Suceava, care a fost suspendat din funcție și acum contribuabilii trebuie să-i achite salariile restante, actualizate cu dobândă, din perioada 30 iunie 2014 - 25 aprilie 2023. În notă, nu se precizează numele procurorului și nici nu se explică clar cum s-a ajuns la această situație. Banii din fondul de rezervă ai Guvernului vor fi virați către Ministerul Public, care apoi îl va plăti pe acest magistrat. Proiectul de hotărâre de guvern a fost inițiat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, și urmează să fie aprobat în ședința de guvern de azi. Tot azi, Guvernul scoate din rezerva bugetară 842.000 de lei (aproape 164.000 de euro) pentru plata salariilor restante ale unui salariat „din categoria personalului auxiliar de specialitate repus în funcție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași după suspendarea activității”. Acesta va prmi salariile restante pentru perioada 06.12.2010-31.08.2024, actualizate cu dobândă. „Menționăm că în bugetul Ministerului Public nu s-au identificat economii care să permită efectuarea de virări de credite de angajament și credite bugetare sau modificarea repartizării pe trimestre a sumelor aprobate în buget, conform art. XXXV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în nota de fundamentare.

Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei Foto: Facebook
Politică

Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei

Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei, afirmă surse politice din coaliția guvernamentală. În consecință, vor fi 16 miniștri, față de 18, dar crește numărul vicepremierilor, de la doi la trei. Motivul acestei decizii este ca PNL, USR și UDMR să aibă câte un vicepremier, în condițiile în care PSD va desemna premierul. Probabil că cei trei vicepremieri vor deține, fiecare, și controlul unui minister. Poziția de vicepremier presupune un cabinet separat, cu consilieri de stat și secretari de stat. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei Pentru comparație, în Argentina, președintele Javier Milei, care se definește drept un libertarian, a redus numărul ministerelor de la 18 la opt. Potrivit surselor din coaliția majoritară, PSD va controla șapte din cele 16 ministere, PNL va avea patru ministere, USR - trei, iar UDMR doar două. Ministerul Familiei va fi înghițit de cel al Muncii, iar Energia va reveni în cadrul ministerului Economiei. Nu este clar cum vor fi distribuite portofoliile, dar PSD dorește să păstreze Transporturile, pentru Sorin Grindeanu, și Munca - pentru Simona Bucura Oprescu.

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an Foto: Facebook
Politică

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an

Salariile nete din administrația publică au crescut cu aproape 18% într-un an, mult peste rata inflației și cu aproape 50% peste media salariilor din economie, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate azi. În administrația publică, în octombrie 2024, salariul mediu net a ajuns la 7.141 de lei. Salariul mediu net pe economie este de 5.268 de lei, cu circa 35% mai puțin. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an INS calculează separat salariile din educație - unde media era de 5.948 de lei - și sănătate, unde media era 5.300. În plus, din calculul salariului mediu din administrația publică lipsesc „forțele armate și asimilați”. În octombrie 2023, salariul mediu în administrația publică era de 6.084 de lei, net. Saltul la 7.141 lei înseamnă o majorare, într-un singur an, de aproape 18%. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net pe întreaga economie a crescut cu 12,3%, arată INS. În educație, salariul mediu net a crescut cu peste 18%, de la 5.031 la 5.948 de lei, iar în sănătate de la 4.531 de lei la 5.300 de lei, ușor sub 17%. „Cheltuielile de personal au însumat 133,72 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, arată nota ministerului de Finanțe privind execuția bugetară în primele zece luni din 2024.

Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR Foto: Facebook
Politică

Un an ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR

La 15 decembrie se împlinește un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, cerere care n-a fost aprobată nici azi. Această cerere este în valoare de 2,67 miliarde de euro. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023 de alte 12 state au fost aprobate. La 15 octombrie 2024, Comisia Europeană a aprobat „o evaluare preliminară pozitivă” a celor șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR „Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (...), precum și de investiții din domeniul transporturilor (...) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (...). Prin urmare, Comisia propune suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante, ele primind totodată o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, a comunicat Comisia Europeană. De atunci, nu s-a mai anunțat nimic, oficial, în legătură cu tranșa trei de plată. Nu este clar când va fi depusă cererea IV de plată. 12 state care au trecut pe lângă România Însă, datele publicate pe site-ul UE care monitorizează PNRR arată că în decembrie 2023 au fost mai multe țări care au depus cereri de plată, care au fost aprobate: La 6 decembrie, Cehia a depus o cerere de plată de 702 milioane de euro. Ea a fost aprobată la 2 aprilie 2024. La 15 decembrie, în afară de România, au mai depus cereri de plată Slovacia (799 milioane de euro), Cipru (152 de milioane de euro) și Polonia (6,3 miliarde de euro). Cerera Poloniei a fost aprobată în aprilie 2024, a Slovaciei, la 31 octombrie. Cipru a primit doar 115 milioane de euro, în noiembrie 2024. În decembrie 2023, au mai depus cereri de plată în cadrul PNRR-urilor naționale: Lituania, Estonia, Spania, Malta, Danemarca, Croația, Letonia și Italia. Lituania și-a primit banii în martie 2024, Estonia, la 19 aprilie, dar cu o mică reducere, de 300.000 de euro, Spania - care cerea la plată 10 miliarde de euro - a primit 9,9 milkiarde de euro în iulie 2024, Malta și-a primit banii la 16 mai 2024, Danemarca - aprilie 2024, Croatia - aprilie 2024, Letonia - mai 2024, iar Italia, care ceruse peste zece miliarde de euro și era deja la a cincea cerere de plată, a obținut confirmarea decontului în august 2024. România este deci singura țară cu o cerere de plată depusă în decembrie 2023 și neaprobată nici acum. „UE anulează PNRR-ul Bulgariei pe motiv de întârzieri mari pe partea de reforme. Îi urmăm noi, foarte curând”, a scris, acum zece zile, pe Facebook, profesorul Cristian Păun.

Trump promite autorizări în regim accelerat celor care vor investi peste un miliard de dolari Foto: Twitter
Economie

Trump promite autorizări accelerat celor investi peste miliard dolari

Președintele ales al SUA, Donald Trump, promite autorizări în regim accelerat tuturor celor care vor investi peste un miliard de dolari în SUA. El a scris, marți, pe o rețea de socializare, că orice persoană sau companie care investește cel puțin 1 miliard de dolari în SUA „va primi accelerat aprobări și permise, inclusiv, dar în niciun caz limitate la, toate aprobările de mediu”. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Trump promite autorizări în regim accelerat celor care vor investi peste un miliard de dolari „GET READY TO ROCK!!!”, a scris Trump la finalul postării sale. Reuters scrie că surse familiare cu subiectul au declarat că echipa de tranziție a lui Trump lucrează la un pachet de măsuri care să fie lansat la câteva zile după preluarea mandatului de președinte, la 20 ianuarie, pentru a aproba permisele de export pentru proiectele de gaze naturale lichefiate și pentru a crește forajul petrolier pe terenurile federale și în largul coastelor SUA. Associated Press menționează că, deși Trump nu a specificat cine ar fi eligibil pentru aprobări accelerate, zeci de proiecte energetice propuse la nivel național, de la conducte de gaze naturale și terminale de export la ferme solare și turbine eoliene offshore, îndeplinesc criteriul investiției de peste un miliard de dolari. „Dacă doriți să aduceți bani, el va mișca cerul și pământul pentru a face ca banii să intre pe ușă și să fie investiți în Statele Unite”, a spus Jason Miller, un consilier al lui Trump.

Rectorul Babeș Bolyai nu spune „nu” unei candidaturi la președinție Foto: Facebook
Politică

Rectorul Babeș Bolyai nu spune „nu” unei candidaturi la președinție

Nici rectorul universității Babeș Bolyai, Daniel David, nu spune „nu” unei candidaturi la președinție: „Partidele proeuropene trebuie să facă o listă de aproximativ 5 potențiali candidați”, a scris David într-un comentariu pentru site-ul EduPedu. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Acum câteva zile, Nicușor Dan nu a respins posibilitatea de a candida pentru funcția supremă în stat. Daniel David este doctor în psihologie și membru al Academiei Române. Marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a făcut o scurtă listă de candidați la președinția României, pe care aflau, în afară de David, și Daniel Funeriu și Nicușor Dan. Rectorul Babeș Bolyai nu spune „nu” unei candidaturi la președinție Daniel David arată, în comentariul său, cum ar trebui selectat un viitor candidat la președinție. „Cred că partidele proeuropene, în colaborare strânsă cu societatea civilă și cu atenție la nevoile și mesajul oamenilor, trebuie să facă o listă preliminară de aproximativ 5 potențiali candidați, veniți din mediul politic, socio-economic și cultural-academic (și alte medii relevante, dacă mi-au scăpat în enumerare). Acești candidați trebuie analizați rațional politic (ca partidele implicate să tragă în aceeași direcție) și riguros sociologic (pentru a vedea ce doresc oamenii), inclusiv partidele să analizeze variantele un candidat vs. doi candidați proeuropeni (pe direcția stânga-dreapta). Apoi, când va fi momentul, fără orgolii, cei care vedem o Românie euroatlantică, ne angajăm în susținerea candidatului care este cel mai bine poziționat”, a scris David. „Sunt câteva personalităţi de acest gen, dacă vrem să căutăm în zona academică avem pe Daniel David, profesor universitar, rectorul UBB, nu am vorbit cu el, e părarea mea personală. Dacă vrem ceva din zona politică putem vorbi de Daniel Funeriu, de Toader Paleologu, de Crin Antonescu, personalităţi care au şi capacitatea şi calitatea intelectuală şi calităţile umane, politice. Dar nu am vorbit cu ei. (..) Şi Nicuşor Dan, dar trebuie să fie de acord toată lumea cu acest candidat”, a spus, marți, Kelemen Hunor.

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer Foto: captură video
Economie

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer: lucrările la un tronson, cel de la stația Tokyo spre aeroportul Henri Conadă, nici nu au început, iar ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, evită să spună, oficial, când se termină. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer În două etape esențiale ale lucrărilor nici măcar au fost finalizate licitațiile: „Proiectare și execuție lucrări de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice și de curenți slabi”: procedura de achiziție este în derulare „Proiectare și execuție lucrări de automatizări (siguranța traficului) și material rulant”: abia acum un consultant elaborează documentația de atribuire. Ministerul Transporturilor arată că pentru „lucrări de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice” sunt necesare 44 de luni, iar circulația propriu-zisă nu va putea începe fără „rezultatul pozitiv al probelor tehnologice de funcționare”. În ceea ce privește lucrările la structura de rezistență/stații/galerii, ele erau, la 4 decembrie, la un stadiu de 19,1% pe tronsonul 1 Mai - Tokyo, dar pe tronsonul Tokyo - Aeroportul Otopeni nici măcar nu începuseră, proiectele tehnice erau „în curs de finalizare”. Aceste date apar într-un răspuns la o interpelare parlamentară. La întrebarea „Când va circula metroul până la Otopeni”, ministerul Transporturilor nu avansează nici o dată. În luna decembrie 2023, Metrorex anunța că Magistrala 6 de metrou, secțiunea Sud (Lot 1.1), a primit autorizația de construire, iar asocierea de constructori turci Alsim Alarko – Makyol, desemnată pentru proiectarea și execuția lucrărilor de structură de rezistență pentru Lotul 1.1: 1 Mai – Tokyo, a putut demara lucrările de șantier. Pe lângă stația 1 Mai (existentă), secțiunea Sud cuprinde șase stații: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo. Grindeanu susținea, la 30 august 2024, că metroul spre Otopeni va fi gata în 2028. La acel moment, pe tronsonul I se efectuaseră circa 14% din lucrări, potrivit demnitarului PSD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră