sâmbătă 25 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8627 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Economie

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur - presă

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur, arată site-ul Profit. Inițial, prin legea pe care guvernul urmează să-și asume răspunderea, impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc urma să crească de la 3% la 10%.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc Însă Profit și Economica arată că, până la umă, acest impozit va fi de doar 4%, o creștere de doar un procent.  Acum, pentru câștiguri între 10.000 de lei și 66.750 lei, impozitul va fi de doar „400 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, în condițiile în care forma inițială fusese de „1.000 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”. La fel, și taxarea pentru ce depășește 66.750 lei va fi mai redusă față de ce se intenționa în proiect. Acum este de 11.750 de lei plus 40% din suma care depășește 66.750 de lei, iar în forma inițială era de 12.350 de lei plus procentul de 40% peste ce depășea 66.750 de lei. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Începând de vineri seară până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente. Procedura este prevăzută de articolul 114 din Constituţie. 

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur - presă
Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei, de trei ori mai mult decât creșterea pensiilor
Politică

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei, de trei ori mai mult decât creșterea pensiilor

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei, de trei ori mai mult decât impactul generat de creșterea pensiilor. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Informația apare într-un document strict confidențial al ministerului de Finanțe, transmis președintelui Iohannis, premierului Ciolacu și președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Documentul a fost publicat de site-ul Europa Liberă. Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei În notă, Finanțele explică ce impact bugetar ar fi avut creșterile de salarii și pensii, dacă nu erau înghețate în decembrie 2024. Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar fi crescut astfel în 2025: 44,3 miliarde de lei strict creșterile salariale ale bugetarilor 18,4 miliarde de lei majorarea sporurilor, probabil trase în sus de salarii 1,2 miliarde de lei pentru premii și ore suplimentare în sistemul militarizat 5,1 miliarde de lei creșterea normei de hrană și pentru echipamente în sistemul militarizat În schimb, impactul bugetar al majorării pensiilor - inclusiv cele “speciale“, denumit astfel în documentul Finanțelor - conform legii PSD-PNL, ar fi fost de 20,1 miliarde de lei.  În notă se mai arată că “necesarul de finanțare“ al guvernului României a fost, în 2024, de 14,3% din PIB, respectiv 250 de miliarde de lei. 

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“, așa că a vândut valută și s-a împrumutat pe termen scurt
Politică

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“, așa că a vândut valută și s-a împrumutat pe termen scurt

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“, așa că a vândut valută și s-a împrumutat pe termen scurt, arată un document “strict confidențial“ trimis de ministerul de Finanțe către președintele Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, și premierul Ciolacu. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Documentul a fost publicat de Europa Liberă România. În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“ Potrivit acestei note, din decembrie 2024, în acea lună prognoza soldului contului curent general al Trezoreriei prezenta “goluri temporare de casă consecutive“. Asta însemna că Trezorerie nu mai avea nici un ban ca să facă plăți. Soluția ministerului de Finanțe a fost să se atragă depozite pe termen scurt de la bănci - ceea ce, probabil, presupunea dobânzi mari - și să vândă valută din bufferul în valută al ministerului la BNR. Însă băncile nu au oferit sumele necesare, banii din PNRR nu au sosit, așa că Trezoreria uirma să vândă șase miliarde de lei. Finanțele au arătat, în această notă, că vânzarea valutei din buffer ducea acest cont sub cinci miliarde de lei, “mult sub nivelul care să acopere patru luni de finanțare brută“.  Nota încheie arătând că există riscul ca ministerul de Finanțe să nu mai poată emite euroobligațiuni pe piețele externe, ceea ce ar duce la epuizarea bufferului și la o “expunere foarte ridicată față de riscul imposibilității efectuării tuturor plăților“. 

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție, plus ai familiilor lor
Eveniment

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție, plus ai familiilor lor

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție, plus ai familiilor lor: Ministerul de Interne a inițiat un proiect de hotărâre de guvern “privind stabilirea măsurilor speciale de protecție a magistraților, condițiile și modul de realizare a acestora“. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Proiectul nu are o estimare a impactului bugetar.  Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție Proiectul “stabilește măsurile speciale de protecţie pe teritoriul României, condiţiile şi modul de realizare a acestora, de care beneficiază judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari, denumiți în continuare magistrați, împotriva amenințărilor, violențelor sau oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor“. Protecția magistraților, a membrilor de familie şi a bunurilor acestora, se asigură de către structurile din cadrul Poliţiei Române competente teritorial. Aceste măsuri presupun “protecția fizică a magistratului și/sau a membrilor de familie“ sau a bunurilor magistratului și a membrilor de familie. “În cazul deplasării magistratului şi/sau membrilor de familie în altă localitate decât cea de domiciliu/reşedinţă, în vederea asigurării protecţiei, în condiţii corespunzătoare, unitatea de poliție care asigură măsurile speciale de protecţie are obligaţia de a identifica condiţii de cazare corespunzătoare pentru personalul propriu care efectuează misiunea, de regulă, în incinta aceleiaşi unităţi hoteliere în care este cazat magistratul şi/sau membrii de familie sau, dacă acest lucru nu este posibil, în imediata apropiere a acestora, cu stabilirea unui sistem eficient de legătură“, se arată în proiect.  Măsurile speciale de protecție se instituie la solicitarea conducătorului instituției în cadrul căreia magistratul îşi desfăşoară activitatea sau, după caz, a conducătorului instituției în care magistratul este detașat ori a președintelui judecătoriei/prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază acesta sau își are reședința, în cazul magistratului pensionat, la cererea ori cu acordul scris al acestuia. Însă măsurile trebuie aprobate de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, la propunerea unității de poliție competente teritorial, pe baza evaluării amenințărilor și riscurilor la adresa magistratului, membrilor de familie sau bunurilor acestora În cazul unor amenințări imediate, magistrații se pot adresa direct poliției pentru a cere protecție. Încetarea măsurilor speciale de protecție se dispune prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu informarea conducătorilor instituțiilor prevăzute la art. 8 alin. (2), care au obligația de a informa magistratul sau, după caz, membrii de familie ai acestuia. Dispoziția de încetare a măsurilor speciale de protecție, prevăzută la alin. (4), poate fi contestată la instanța de contencios administrativ. 

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale
Politică

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale

Cum poate fi fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale, dezinformând Parlamentul în legătură cu impactul asupra bugetului a cel puțin unei ordonanțe de majorare a salariilor.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Ce spune legea responsabilității ministeriale: constituie infracține și se pedepsește cu închisoare de la unul la cinci ani “prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“. Într-un document prezentat de Europa Liberă România, documnent din 19 septembrie 2024, se arată că impactul bugetar al OUG 26/2024, prin care s-au majorat pe șest salariile din poliție, armată și servicii secrete, a fost de 5,1 miliarde de lei. Acest document este o notă “strict confidențială“ a ministerului de Finanțe către Marcel Ciolacu. Finanțele arată că în avizul la OUG 26/2024 au avertizat că impactul calculat de inițiator, circa 1,7 miliarde de lei, este nerealist. Cu toate acestea, în expunerea de motive la această ordonanță - document transmis Parlamentului sub semnătura premierului Marcel Ciolacu - se susține că impactul bugetar este sub 1,7 miliarde de lei. La acel moment, premierul știa ce evaluare are ministerul de Finanțe și putea beneficia de datele pe baza căruia s-au făcut calculele de impact. In plus, diferența între evaluarea Finanțelor și cea trimisă Legislativului de Ciolacu este uriașă, de 3,4 miliarde de lei.  Informațiile false oferite de Ciolacu ar fi putut avea rolul de a “ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“, pentru că explozia deficitului bugetar a deteriorat relația cu UE, a deteriorat evaluările agențiilor de rating și a crescut costurile cu care statul român s-a împrumutat.  Este posibil ca, legal, să răspundă și inițiatorii ordonanței - ministerul Apărării, în primul rând - dacă au oferit informații false.  Legea mai prevede că: “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop“.  “Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României“, mai prevede legea responsabilității ministeriale. 

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar
Politică

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în anul electoral 2024 și care  a aruncat în aer deficitul bugetar: ea a fost camuflată într-o ordonanță de urgență care, potrivit titlului, avea drept scop cumpărarea de drone turcești.  Citește și: DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul dezastrului financiar În spațiul public nu a existat până acum nici o discuție despre efectele acestei ordonanțe. Informația a apărut însă într-unul din documentele publicate vineri seara de Europa Liberă, în care se arată că una din principalele surse de majorare a deficitului bugetar în 2024 este această ordonanță de urgență, prin care explodau cheltuielile cu salarii în poliție, servicii secrete și Armată.  Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Dumirea oficială a ordonanței este: “privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a unor cheltuieli determinate de pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în vederea realizării şi menţinerii capabilităţii aferente achiziţiei Sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 şi a altor programe de înzestrare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în aceste domenii“ Impactul OUG 26/2024 a fost uriaș: 5,13 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Impactul se referă la anul 2024, nu se știe ce impact are în 2025. Documentul publicat de Europa Liberă - o informare “strict confidențială“ adresată premierului Ciolacu, la 19 septembrie 2024, privind situația deficitului bugetar - arată că ministerul Apărării, inițiatorul ordonanței, a mințit în ceea ce privește impactul ei.  Astfel, inițiatorul ordonanței a susținut că impactul este de puțin peste 1,7 miliarde de lei, deși Finanțele, în avizul dat ordonanței, au arătat că estimarea este nerealistă. Fără a ataca doar această ordonanță, nota trimisă premierului Ciolacu arată că majorările de salarii acordate în 2024 prin trei ordonanțe de urgență, “problema sustenabilității financiare a acestor măsuri fiind subliniată de Ministerul Finanțelor“. Celelate două ordonanțe de urgență se referă la salariile din Educație și din Justiție (drepturile câștigate prin darea statului în judecată), dar impactul nu se ridică la nivelul celui genrat de OUG 26/2024. Impactul majorărilor salariilor din Educație a fost de doar trei miliarde de lei. 

Probabil cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital, încasat de o absolventă de Spiru Haret care conduce un obscur spital orășenesc
Eveniment

Probabil cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital, încasat de o absolventă de Spiru Haret care conduce un obscur spital orășenesc

Probabil cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital de stat este încasat de o absolventă de Spiru Haret care conduce un obscur spital orășenesc: Alina Dan este directoarea Spitalului Municipal Mangalia.  Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională Cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital, încasat de o absolventă de Spiru Haret Salariul ei, brut, lunar, era, în martie 2025, de 42.736 de lei, potrivit datelor de pe site-ul spitalului. În 2022, salariul managerului era de 32.221 de lei, brut, lunar.  În spital sunt mai mulți medici plătiți cu peste 20.000 de lei, iar unul dintre aceștia primește ușor peste 42.000 de lei, dar puțin sub al managerului.  Un CV al managerului este de negăsit pe site-ul spitalului. Alina Dan a ajuns manager al acestui spital în 2017, când purta numele de familie Nițoi, după soțul ei. Acesta ar fi fost șeful poliției din Neptun, presa locală scriind, în 2010, că a fost prins că proteja interlopii. „Alina Niţoi este licenţiată a Universităţii Spiru Haret, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică din Constanţa, având şi diplomă de Masterat pe care l-a urmat la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Braşov. Înainte de a intra în administraţie publică, a mai lucrat în Turism, unde a fost recepţioner şi moderator evenimente de divertisment”, scria Editia de Sud,în 2017.  În 2022, ea a câștigat concursul de manager al spitalului, fiind singura concurentă. 

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională
Politică

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, fusese plasat în două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională: era membru în consiliile de administrație ale Loteriei Române și ale Administrației Canalelor Navigabile.  Citește și: Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri Mihai Constantin a studiat la Școala Superioară de Jurnalism între 1994 și 1998, iar licența și-a luat-o cinci ani mai târziu, în 2003. Toată cariera sa a fost jurnalist, mai puțin perioada în care a fost purtătorul de cuvânt al guvernului Ciolacu. În 2011 a realizat la TVR emisiunea “M.A.I. aproape de tine“, în parteneriat cu ministerul de Interne. Nu este clar cât a câștigat Mihai Constantin din aceste sinecuri, ultima sa declarație de avere fiind din 2024, care conține date din anul fiscal 2023. În calitate de secretar de stat avea un salariu brut de 16.640 de lei, lunar, plus, probabil, mașină, șofer și cabinet propriu.  Indemnizația membrilor neexecutivi ai Loteriei Române a fost, în 2024, de 7.198 de lei, brut. La Administrația Canalelor Navigabile, în 2022, această indemnizație era de circa 12.000 de lei pe lună. În consecință, purtătorul de cuvât al guvernului Ciolacu câștiga lunar, net, între 22.000 și 24.000 de lei, cu tot cu sinecuri.  Joi, noua purtătoare de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, explica de ce a acceptat noua funcție: “România este într-un moment greu în care ori reușim împreună, ori ne prăbușim împreună. E dur și simplu de înțeles. Orice om care poate contribui acum, cred că are datoria să o facă“. 

Conducerea Salrom ținea o paranghelie de zeci de mii de lei în timp ce Salina Praid se prăbușea
Politică

Conducerea Salrom ținea o paranghelie de zeci de mii de lei în timp ce Salina Praid se prăbușea

Conducerea Salrom ținea o paranghelie de zeci de mii de lei în timp ce Salina Praid se prăbușea: ministrul Economiei, Radu Miruță (USR), a prezentat documente de la o petrecere a acestei companii, petrecere care a costat 62.341 de lei. Petrecerea a avut loc la 30 iunie. Citește și: Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate Miruță a anunțat, pe Facebook, că “conducerea SALROM răspunde, deja, pentru asta, și cu funcțiile, și în fata Justiției“. DeFapt.ro a arătat că directorul Salrom, Constantin Dan Dobrea, a fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați. Numirea a fost făcută de către fostul său coleg din UNPR, Florin Spătaru, fost ministru al Economiei cu susținerea PSD. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Conducerea Salrom ținea o paranghelie de zeci de mii de lei în timp ce Salina Praid se prăbușea “Am declanșat astăzi procedura de demitere a conducerii Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid, în urma dezastrului provocat de inundațiile din luna mai. Cine a greșit, dovedit cu date clare, conform legii, răspunde!Angajații din companiile de stat au o serie de beneficii, dar care vin la pachet cu responsabilitate. Asta nu este filosofie, ci modul meu de lucru!Dezastrul de la Praid nu a fost un accident natural. A fost rezultatul indiferenței și al pasării continue a responsabilității. Salrom, Apele Române și ANRM au ignorat aceste avertismente și și-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greșit sa plătească! Si este timpul sa oprim lipsa de bun simt! Uitați exemplul concret, tot de la SALROM. 12.562,87 euro.Atât a costat o paranghelie organizată de conducerea SALROM. Nu din banii lor. Din banii dumneavoastră. Și știți când au făcut-o? Conform facturii, pe 30 iunie.Exact când noi căutam soluții disperate pentru Salina Praid.Exact când tăiam din cheltuielile statului, când cămașa ardea pe noi.Exact cu o zi înainte de termenul-limită pentru lucrările urgente de acolo.S-a terminat cu bătaia de joc pe banii publici.Conducerea SALROM răspunde, deja, pentru asta. Si cu funcțiile, si in fata Justiției. Ceea ce face Guvernul Bolojan nu e doar despre bugete.E despre dreptate, echitate și așezarea statului român pe un drum corect, normal. România nu trece printr-o criză doar din lipsă de bani, ci și din cauza unui sistem corupt, împărțit între privilegiați și restul. Iar orice om de bun-simț din țara asta vrea același lucru: un stat corect, eficient și responsabil“, a scris Miruță.  

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR
Eveniment

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR, Confederația Sindicatelor Democratice din România: ele au totaliza 450.000 de lei, net, în anul fiscal 2023. Citește și: Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Baciu Potrivit ultimei declarații de avere, Baciu, care conduce CSDR din 1998, câștiga, în anul fiscal 2023: salariul de președinte CSDR, peste 246.0000 de lei, net, anual pensie de 142.633 de lei membru al Consiliului Economic și Social (CES), peste 30.000 de lei membru în consiliul de administrație al Sind România, 32.000 de lei. Sind Romania este compania de turism a sindicatelor Baciu a făcut o facultate de drept, la Spiru Haret, după 1990. Din 1971 în 1990 a fost muncitor, sudor și tehnician. Cu toate acestea, între 2008 și 2011 a fost vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Pentru că era și membru în CA-ul Sind România și vicepreședinte CNAS, Baciu a fost declarat incompatibil de ANI. Cu toate acestea el a ajuns președinte al CES din 2017 în 2021.  Averea sa era legendară din 2009. “Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR): zece terenuri, venit lunar de 10.000 de lei, 5.000 de lei de la sindicat. Are în proprietate şapte terenuri agricole, trei terenuri intravilane, 800 de metri pătraţi de luciu de apă şi o casă. Raportează un credit la bancă de 41.000 de euro. Susţine că a câştigat anul trecut 58.704 lei din activitatea sindicală, adică aproape 5.000 de lei lunar. La aceste venituri se adaugă 14.383 de lei, membru CA al Sind România SRL, 11.183 de lei membru CES şi 46.069 de lei vicepreşedinte CNAS. În total, un venit anual de peste 130.000 de lei, adică un venit lunar de peste 10.000 de lei“, scria Gazeta de Sud.  Prim-ministrul Ilie Bolojan a discutat joi dimineață cu reprezentanții a cinci sindicate, unul dintre aceștia fiind Iacob Baciu. Cu o zi înainte, premierul a anunțat un prim pachet de măsuri de reducere a deficitului. Printre ele, creșterea TVA, majorarea accizelor și taxarea pensiilor peste 3.000 de lei.

Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate
Eveniment

Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate

Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate: Cristian Celea, vicepreședinte al Casei Naționale Asigurări de Sănătate (CNAS), are nu mai puțin de două case - din care una de 470 mp - două apartamente, mai multe terenuri intravilane, agricole și forestiere, din care unele sunt plasate în Voluntari sau Ciolpani, bijuterii de 30.000 de euro și trei șalupe. Citește și: Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR Celea avrea în anul fiscal 2023 două pensii: una de peste 214.000 lei, net, anual, pe care el o definea drept “militară“, și alte de puțin peste 10.000 de lei.  Averea uriașă a generalului SRI care va administra banii luați de la pensionari pentru Sănătate Toate terenurile însumează peste 100.000 mp. El are și patru autoturisme, printre care un Trabant.  Un CV al generalului SRI Celea nu poate fi deschis pe site-ul CNAS. Nici declarația de avere nu poate fi accesată pe acest site.  Potrivit unei declarații de avere din 2017, fostul general SRI era, în luna iulie din acel an, consilier personal al președintelui CNAS. La acel moment, CNAS era condusă de generalul în rezervă Marin Burcea, arestat în septembrie 2017 pentru o uriașă fraudă, de 4,5 milioane de euro. Celea a fost șef al CNAS între 2003 și 2005, fiind numit de premierul PSD Adrian Năstase. În momentul detașării la CNAS, avea experiență de 10 ani la SRI, unde a fost și comandant al Spitalului SRI Agrippa Ionescu. În martie 2006, Celea a fost trecut în rezervă de fostul președinte Traian Băsescu. Presa a relatat că el a fost medicul oftalmolog al lui Ion Iliescu.  Premierul PNL Ilie Bolojan a anunțat, miercuri, aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate la pensiile mai mari de peste 3.000 de lei. “ Ca să fac un calcul simplu pentru pensie înseamnă că la o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 și 3.000 lei“, a explicat Bolojan.     

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR
Politică

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR: obscurul Departament pentru Dezvoltare Durabilă îl are în frunte pe Laszlo Borbely, beneficarul a două pensii, din care una, de deputat, specială. Laszlo Borbely a fost parlamentar și ministru UDMR.  Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat DNA a încercat de două ori să-i ridice imunitatea lui Laszlo Borbely într-un dosar în care era acuzat de corupție, dar Parlamentul s-a opus. Toți complicii săi din acel dosar au ajuns la pușcărie. Procurorii DNA au susținut că, în 2011, Laszlo Borbely ar fi ajutat mai multe firme să obţină contracte cu Apele Române, instituţie aflată în subordinea ministerului Mediului, pe care îl conducea. În schimb, oamenii de afaceri i-ar fi renovat şi utilat apartamentul din Capitală şi ar fi contribuit cu bani şi la reamenajarea unui alt imobil care îi aparţine lui Laszlo Borbely. Probabil cel mai inutil departament al Guvernului  Borbely deține acest post de pe vremea guvernării Dăncilă, departamentul fiind înființat din 2017. În prezent, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) are 23 de posturi, plus demnitarul și cabinetul acestuia. În 2017, când premierul Grindeanu a l-a înființat, avea doar șase posturi!  Pe site-ul DDD se arată că rolul principal este acela de “coordonare națională a implementării Agendei 2030“. Una din funcțiile DDD este: “MONITORIZAREA implementarii SNDDR 2030 pe baza unui set de 291 indicatori naţionali de dezvoltare durabilă (INDD 2030), formularea de propuneri de ajustare a obiectivelor-ţintă pe plan naţional şi a termenelor de realizare, precum şi identificarea, după caz, de noi indicatori (în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS), ministerele/instituțiile administrației publice și organizațiile neguvernamentale“.  În iulie 2024, în timp ce vorbea despre reducerea aparatului bugetar, guvernul Ciolacu iniția înființarea, în cadrul acestui departament, al unui „Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile”, cu 50 de angajați și un Consiliu Științific cu maximum șapte membri.  În martie 2025, guvernul Ciolacu a dirijat către acest departamentr 3,9 milioane de lei pentru „Proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor românești peste hotare”. 

Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat
Eveniment

Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat

Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, a fost îmbuibată cu salarii de la stat în timpul regimului PSD-PNL: în 2021, salariile soților Marius și Vasilica Grăjdan însumau circa 700.000 de lei, net, anual, iar în 2023 ajunseseră la peste 997.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică “Nesimțirea e mare“, spunea premierul Ilie Bolojan despre modul în care RAAPPS a închiriat un mic palat în centrul Capitalei unei obscure companii private care, ulterior, a subînchiriat unei bănci de stat.  Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, îmbuibată cu salarii de la stat “Pe Șoseaua Kiseleff există o clădire frumoasă a RA-APPS, unde funcționează o bancă de stat. Credeți că banca de stat a închiriat sediul de la RA-APPS? Nu. RA-APPS a încheiat unui privat, iar privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, de foarte mulți ani, a închiriat-o unei bănci de stat. Încă nu m-am întâlnit cu directorul de la RA-APPS, dar pe cel de la bancă l-am întrebat. Totuși, la un salariu de 20.000 de euro net, nu v-ați interesat de ce plătiți unui intermediar sume exorbitante lună de lună?“, a arătat Bolojan. Marius Grăjdan conduce RAAPPS din 2017. La acel moment, soția sa lucra la ENEL. Însă, odată cu avansarea soțului, ea ajunge la controversatul monopol de stat Transgaz, unde este director la HR. În anul fiscal 2021, salariul lui Marius Grăjdan era de 251.572 de lei, net, anual. În 2023 a sărit la 316.042 de lei. În 2021, soția sa, Vasilica, lua circa 449.000 de lei de la Transgaz și filiala din Republica Moldova, Eurotransgaz.  În 2023, ea ajunsese la 681.000 de lei - bani luați de la Transgaz, Eurotransgaz și Nuclearelectrica, fiind plasată în CA-ul aceste companii. Vasilica Grăjdan este absolventa unei facultati de economie din Brasov si din 1992 în 1997 a fost contabilă la Electrica Transilvania Sud.   

Pensionarul Pandele a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor imense
Politică

Pensionarul Pandele a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor imense

Pensionarul Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor imense. În 2024, Consiliul Județean Ilfov a scos din fondul de rezervă, sub formă de împrumut, șase milioane de lei, în două tranșe de trei milioane de lei, pentru a ajuta orașul Voluntari să-și plătească facturile. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Din august 2022, soțul Gabrielei Firea este pensionar. În anul fiscal 2023, pensia sa a fost de 58.497 de lei, net. Născut în aprilie 1961, el s-a pensionat la doar 61 de ani. Pandele a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor Prima tranșă din datorie trebuia plătită de primăria condusă de Pandele până la 31 martie 2025, iar a doua până la 31 iulie. Dar acum primăria cere să fie păsuită de CJ Ilfov până la finalul anului 2025, plus o periodă de grație de 30 de zile. Pandele susține, într-un apel către acest consiliu județean - condus de amicul său, liberalul Hubert Thuma - că a încasat din cotele defalcate din impozitul pe venit cu peste opt milioane de lei mai puțin decât fila de plan emisă de ministerul de Finanțe.  Orașul Voluntari este considerat unul din cele mai bogate din România. Potrivit unui top realizat de Urbanize Hub, Voluntari era pe locul patru în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.  Însă localitatea a pompat sume uriașe în echipa locală de fotbal. “În ultimii 2 ani a primit de la Primăria condusă de Florentin Pandele peste 6 milioane de euro. Iar în ultimii 7 ani, FC Voluntari, echipa din fotbalul românesc cu cea mai mică medie de spectatori la meciurile de pe teren propriu, a cheltuit aproape 20 de milioane de euro de la bugetul local“, scria site-ul Golazo în aprilie 2025.  În februarie 2025, Buletin de București arăta că primăria lui Pandele a cumpărat mărțișoare de peste 7.200 de euro de la o firmă înființată cu trei luni în urmă. 

CJ Ilfov, condus de penelistul penal Thuma, îl sfidează pe Bolojan: sinecurile din ATOP se mențin
Politică

CJ Ilfov, condus de penelistul penal Thuma, îl sfidează pe Bolojan: sinecurile din ATOP se mențin

CJ Ilfov, condus de penelistul penal Thuma, îl sfidează pe Bolojan: sinecurile din ATOP se mențin, deși liderul liberal spunea că această structură ar trebui desființată. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Hubert Thuma (PNL), președintele CJ Ilfov, este cel care l-ar fi propus, într-o ședință a PNL, pe Crin Antonescu pentru a fi candidatul PSD-PNL-UDMR la președinția României. Thuma are o condamnare penală la șase luni de închisoare cu suspendare, din 2014. Potrivit unei senatoare USR din Ilfov, Cynthia Păun, majoritatea PNL-PSD-AUR tocmai a votat ca cinci consilieri județeni să facă parte din așa-numitul ATOP, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică.  Indemnizația de membru ATOP este de 20% din salariul președintelui Consiliului Județean, care, potrivit datelor din martie 2025, câștigă lunar, brut, 24.098 de lei. CJ Ilfov, condus de penelistul penal Thuma, îl sfidează pe Bolojan “Merg unse la CJ Ilfov reformele. Azi, majoritatea compusă din PSD, PNL și AUR (!) a votat ca ATOP-ul (fantomatică autoritate de ordine publică) să existe în continuare, iar cinci consilieri județeni să primească pentru nemunca lor, lunar, 20% din valoarea salariului Președintelui CJ. Colegii mei consilieri USR nu au fost de acord ca aceste sinecuri să continue și și-au anulat votul“, a scris Păun, pe Facebook.  „Dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate să fie până la 20% din salariul președintelui de consiliu județean, deci împărțiți la cinci, înseamnă că patru posturi de președinți de consiliu județean, în fiecare județ, se pot reduce de pe o zi pe alta”, declara Ilie Bolojan la 3 iunie.    Thuma Hubert Petru a primit în 13 octombrie 2014 o condamnare definitivă de „6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau a autorității de către o persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”. Lui Thuma Hubert Petru i s-a stabilit de către ICCJ suspendarea pedepsei de închisoare „pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni”. Potrivit procurorilor, el a fost vicepreședinte PNL Ilfov, iar din această calitate ar fi intermediat legăturile unui om de afaceri cu primarii unor comune și orașe, pe care i-ar fi determinat să-i faciliteze acestuia bunul mers al afacerii (de exemplu, identificarea și facilitarea accesului la spații de depozitare, primirea fictivă de utilaje etc.).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră