Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale
Cum poate fi fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale, dezinformând Parlamentul în legătură cu impactul asupra bugetului a cel puțin unei ordonanțe de majorare a salariilor.
Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie
Ce spune legea responsabilității ministeriale: constituie infracține și se pedepsește cu închisoare de la unul la cinci ani “prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“.
Într-un document prezentat de Europa Liberă România, documnent din 19 septembrie 2024, se arată că impactul bugetar al OUG 26/2024, prin care s-au majorat pe șest salariile din poliție, armată și servicii secrete, a fost de 5,1 miliarde de lei. Acest document este o notă “strict confidențială“ a ministerului de Finanțe către Marcel Ciolacu. Finanțele arată că în avizul la OUG 26/2024 au avertizat că impactul calculat de inițiator, circa 1,7 miliarde de lei, este nerealist.
Cu toate acestea, în expunerea de motive la această ordonanță - document transmis Parlamentului sub semnătura premierului Marcel Ciolacu - se susține că impactul bugetar este sub 1,7 miliarde de lei. La acel moment, premierul știa ce evaluare are ministerul de Finanțe și putea beneficia de datele pe baza căruia s-au făcut calculele de impact. In plus, diferența între evaluarea Finanțelor și cea trimisă Legislativului de Ciolacu este uriașă, de 3,4 miliarde de lei.
Informațiile false oferite de Ciolacu ar fi putut avea rolul de a “ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“, pentru că explozia deficitului bugetar a deteriorat relația cu UE, a deteriorat evaluările agențiilor de rating și a crescut costurile cu care statul român s-a împrumutat.
Este posibil ca, legal, să răspundă și inițiatorii ordonanței - ministerul Apărării, în primul rând - dacă au oferit informații false.
Legea mai prevede că: “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.
Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop“.
“Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României“, mai prevede legea responsabilității ministeriale.
