miercuri 23 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ciolacu

802 articole
Economie

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB, însă acesta este calculat „cash”, nu ESA (European System of National and Regional Accounts), cum calculează Eurostat. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE „În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB”, arată Eurostat.  Problema acestui deficit uriaș, mai mare decât cel raportat de guvernul Ciolacu, este că România trebuie ca, în acest an, să ajungă la 7%, deci reducerea va fi mult mai abruptă.  Gradul de îndatorare publică, calculat ca pondere în PIB, s-a situat la cel mai redus nivel în Estonia (23,6%), urmată de Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%), a arătat, tot azi, Eurostat.   România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate datorii publice din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).    

România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Foto: Captură video
Politică

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: zero activități la Guvern timp de șase zile

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: el a avut zero activități la Guvern timp de șase zile - potrivit informațiilor de pe site-ul Executivului - deși criza economică se adâncește, iar PNRR este blocat.  DeFapt.ro a arătat că și la început de an, între 17 și 24 ianuarie, premierul pare să fi chiulit de la serviciu.  Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” În anii în care era, de facto, în campanie electorală, președintele PSD posta pe Facebook imagini de la vizitele sale la biserică, în zilele de Paște, dar în 2025 nici măcar acest lucru nu l-a făcut.  În campania electorală, presa a scris că Sorina Docuz, cu care Ciolacu ar avea o relație, a fost trimisă în Dubai, pentru a fi protejată de presă. Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Ultima apariție publică a lui Ciolacu, în calitate de premier, a avut loc la 16 aprilie, miercuri, când, printre altele a condus ședința de guvern. Joi, vineri și marți, 22 aprilie, pe site-ul Guvernului este consemnat: „Nu există evenimente publice programate în această zi”.  Nici pentru 23 aprilie nu au fost anunțate activități.  După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu a mai avut, aparent, minivacanțe de vineri până luni, în care nu consemna nici o activitate publică în calitate de șef al Executivului.  În acest timp, PNRR-ul este înghețat urmare a modificărilor aduse la legea pensiilor speciale, iar deficitul la primele două luni a ajuns la 1,58% din PIB. Guvernul a promis că va îngheța cheltuielile cu salariile bugetarilor, dar acestea au crescut cu 16,2% în primele două luni din 2025, față de perioada similară din 2024.  Singurul spațiu în care liderul PSD este activ în mod constant este TikTok. Luni, după Paște, el a postat un videoclip cu Crin Antonescu. 

„Partidele izolaționiste o să aibă 60%”, se teme Nicușor Dan Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Nicușor Dan: „Partidele izolaționiste o să aibă 60% dacă nu schimbăm modul în care se guvernează”

„Partidele izolaţioniste, care au avut 32% în decembrie şi care au acum 42% în sondaj o să aibă 60% dacă nu schimbăm nimic în modul în care se guvernează România”, a afirmat primarul general al Capitalei într-un interiu pentru Prima TV, citat de news.ro. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" El a spus că ar dori ca Ilie Bolojan să fie premier, dar aceasta depinde de negocieri cu alte partide.  „Partidele izolaționiste o să aibă 60%” „Evident că mi l-aş dori pe domnul Bolojan. Nu vreau să promit asta. Ce pot să promit este că o să încep foarte repede în ipoteza în care ajung preşedinte, o să încep foarte repede discuţii cu liderii partidelor pro-occidentale, pentru că nu e vorba doar de un semnal pe care ni l-a dat societatea, e vorba de cum guvernăm România trei ani şi jumătate şi să evităm scenariul în care, dacă lucrurile merg în direcţia asta, partidele izolaţioniste, care au avut 32% în decembrie şi care au acum 42% în sondaj o să aibă 60% dacă nu schimbăm nimic în modul în care se guvernează România”, a afirmat primarul Capitalei. Întrebat dacă va fi un preşedinte jucător, Nicuşor Dan a răspuns: ”Cred că un preşedinte care are mandatul unor oameni în spate trebuie să fie un preşedinte foarte, foarte implicat pe toate problemele societăţii”. Nicuşor Dan a adăugat că doreşte ”un guvern care să fie mult mai profesionist decât acesta”.

BEC cere cenzurarea Danei Hering pentru că i-a criticat pe Antonescu și Ciolacu Foto: Inquam/George Calin
Politică

BEC cere cenzurarea Danei Hering pentru că i-a criticat pe Antonescu și Ciolacu

BEC cere cenzurarea Danei Hering, definită de unele publicații drept „o activistă stabilită în Suedia”, pentru că i-a criticat pe Crin Antonescu și Marcel Ciolacu și a cerut să se voteze Nicușor Dan sau Lasconi. În schimb, BEC a decis că Cristian Tudor Popescu poate scrie pe Facebook că votează cu Crin Antonescu, întrucât exprimă o opinie jurnalistică. Citește și: BEC nu l-a pedepsit pe CTP fiindcă a scris „Votez Crin Antonescu”. Danileț, cenzurat după ce a cerut „Susține-l pe Nicușor Dan” BEC cere ca și postările care au redistribuit mesajele lui Hering să fie șterse.  Dana Hering a fost reclamată la BEC de AUR. Ea a scris, într-o postare, că George Simion, președintele AUR, a ajuns „preșul unui diliu”. BEC cere cenzurarea Danei Hering pentru că i-a criticat pe Antonescu și Ciolacu „AUR m-a reclamat, BEC a executat.   Voi face contestatie ca sa mi se explice in ce măsură un cetățean cu cont de fb, care nu face parte din nici un partid sau o alta organizatie politica, nu are vreo functie publica si nu e platit pentru ce posteaza, e declarat «actor politic».   De asemenea, de ce domnul premier Marcel Ciolacu, desi e principalul actor politic din România, poate sa isi exprime opinia publică despre candidați, iar simpli cetățeni sunt amenințați de BEC, institutia responsabila de derularea democratica a alegerilor”, a scris Hering, pe Facebook.    Ulterior ea a completat postarea, explicând de ce a sancționat-o BEC: „Ambele postari se refera la DOI candidati, desi BEC spune in decizie ca fac «campanie» pentru unul.   A doua se refera la Marcel Ciolacu, care nu candideaza, din ce stiu eu”.     

Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu Foto: Facebook
Economie

Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu: România, una din cele mai slabe rate ale angajărilor

Eurostat a publicat azi noi date care arată eșecul guvernării Ciolacu: în cadrul UE, România are una din cele mai slabe rate ale angajărilor, iar căderea producției industriale a fost printre cele mai dure.  Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu „Dintre țările UE, cele mai ridicate rate de ocupare a forței de muncă au fost înregistrate în Țările de Jos (83,5%), Malta (83,0%) și Cehia (82,3%). Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Italia (67,1%), Grecia (69,3%) și România (69,5%)”, scrie Eurostat.  Tot Eurostat arată că România a fost pe locul cinci de la coada clasamentului UE în ceea ce privește producția industrială, care a căzut cu 3,4% în februarie 2025, comparativ cu februarie 2024.  În februarie 2025, comparativ cu februarie 2024, producția industrială a crescut cu 1,2% în zona euro și cu 0,6% în UE. Comparând februarie 2025 cu ianuarie 2025, cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în Irlanda (+10,8%), Belgia (+7,4%) și Luxemburg (+6,3%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Croația (-3,9%), Grecia (-3,6%) și România (-2,1%). Acum câteva zile, datele BNR arătau că investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu. În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu Foto: Facebook
Politică

BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan

BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” conform definiției din Regulamentul UE și-l atacă constant pe Nicușor Dan: prin decizia 330, Biroul Electoral a respins pe bandă rulantă mai multe plângeri împotriva postărilor pe Facebook ale liderului PSD. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu Acesta are mai multe postări, nemarcate ca fiind publicitate electorală, în care îl atacă pe adversarul lui Crin Antonescu, Nicușor Dan, dar nu numai pe acesta.  Pentru că BEC publică deciziile într-un format PDF neprietenos, care nu permite nici copierea pasajelor din decizie și nu are nici link activ către postările reclamate, este greu de estimat la ce se refereau plângerile împotriva lui Ciolacu. Dar, de exemplu, liderul PSD are multiple postări în care îi atacă pe adversarii lui Crin Antonescu și care nu sunt marcate „material politic”. În 4 aprilie, când a început oficial campania electorală, Ciolacu își declară susținerea pentru Antonescu în postări care nu sunt marcate corespunzător.  Cu toate acestea, BEC a scis că aceste mesaje reprezintă „opinii personale ale autorului, „încadrându-se în limitele liberetății de exprimare”.  În schimb, BEC a cerut Facebook să fie șterse postări care criticau diferiți candidați sau îi lăudau. Printre cei astfel cenzurați - și risacând amenzi consistente de la AEP - se află fostul judecător Cristi Danileț, care a fost definit drept actor politic și, în consecință, nu are dreptul la liberă exprimare. Adrian Papahagi a fost și el reclamat la BEC, dar o decizie n-a fost încă anunțată. 

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28%, nu 8,65% - presă

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA (European System of Accounts), de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”, scrie Profit. Aceste date urmează să fie oficializate la sfârșitul săptămânii. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Ministerul de finanțe al guvernului Ciolacu a anunțat oficial un așa-numit deficit cash de 8,65%, la final de an 2024. În 2023, deficitul cash a fost de 5,7%.  Cum se ajunge la această diferență? Așa cum au mai procedat alte guverne PSD, Ciolacu a amânat plata multor facturi pentru 2025. Pe calculul „cash” al deficitului, ele nu sunt luate în considerare. Însă, pe standardele UE, ESA, ele se iau în considerare, chiar dacă plata efectivă se face în 2025. Problema este, potrivit Profit, că deficitul bugetar va trebui redus de la 9,28% la 7% - pe standarde ESA - ceea ce va fi mult mai dificil. Exceptând ordonanța trenuleț, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost amânate pentru perioada de după alegeri.  De altfel, guvernul Ciolacu II nu a înghețat cheltuielile cu salariile bugetarilor, care cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate la 26 martie de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB.  

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu, arată datele publicate recent de BNR. Banca Națională publică lunar situația așa-numitelor „investiții directe ale nerezidenților”. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Însă situația este și mai dură comparativ cu ianuarie-februarie 2023, când aceste investiții au fost de 1 980 milioane euro.  În decurs de doi ani, investițiile străine au scăzut cu aproape 50%, potrivit datelor BNR.  Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei, arată ultimele date publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), valabile pentru martie 2025. Șmecheria prin care s-au majorat salariile unor angajați ai SGG este apariția unui nou spor, care nu era plătit în 2024: „Majorarea salariului de bază cu 50% pentru personalul cu atribuții în asigurarea suportului documentar și arhivistic, respectiv a asistenței juridice de specialitate”. Citește și: Ponta, care are cetățenie sârbă, recunoaște că a preferat să inunde România, ca să-l ajute pe amicul său Vucic și să salveze Belgradul Așa a fost posibil ca salariul brut al unui „director II” din cadrul SGG să ajungă în martie 2025 la 29.976 de lei, maximum, față de un plafon de 20.295 de lei în martie 2024.  Angajații SGG continuă să primească spor de condiții vătămătoare - 1.500 de lei - și o „stimulare financiară” de 50% din salariu pentru cei care lucrează pe proiecte europene. Aceste sporuri se cumulează și, de la un salariu de bază brut de 14.389 de lei, un șef de serviciu ajunge la 27.446 de lei, brut, lunar.  Brut, unii bugetari au primit între 4.913 lei și 7.891 de lei doar sporul „în asigurarea suportului documetar și arhivistic”.  Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an În plus, nota SGG privind salariile bugetarilor mai arată și alte drepturi ale acestora: „Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Secretariatului General al Guvernului și al structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%” indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut „personalul care desfășoară activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene precum și personalul care desfășoară activități în cadrul unităților de implementare și monitorizare a proiectelor din PNRR, beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%” „personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru” vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei. decontarea cheltuielilor de cazare pentru folosința imobilelor cu destinația de locuință de serviciu din fondul locativ aflat în administrarea Regiei Autonome “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, în limitele legale prevăzute; „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, declara Marcel Ciolacu, la 31 decembrie 2024. 

Kelemen Hunor îl face praf pe emisarul lui Ciolacu în SUA Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor îl face praf pe emisarul lui Ciolacu în SUA

Kelemen Hunor îl face praf pe emisarul lui Ciolacu în SUA: „Sprînceană nu e pregătit să discute politică mai mult decât la cârciumă”, a spus liderul UDMR la RFI. Citește și: Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă a României. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos Kelemen Hunor îl face praf pe emisarul lui Ciolacu în SUA Totuși, el a preluat teoria lui Ciolacu care, după declarațiile controversate ale lui Dragoș Sprînceană, a susținut că „nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”. „E părerea personală a unui domn, a unui personaj, pe care eu nu-l cunosc și nu pot cataloga altfel decât o părere personală. Nu e emisar, nu e comisar, nu e însărcinat, nu există nicăieri nici o hârtie care face din acest domn emisar special”, a afirmat Kelemen Hunor. Deși chiar premierul Ciolacu a declarat că Sprînceană are mandat și a anunțat că a „trimis pe cineva în SUA care locuiește acolo, are calitatea de trimis special al primului ministru”, liderul UDMR a insistat pe faptul că Sprânceană nu a avut nici un document legal care să-i susțină demersurile. „Nu există așa ceva, astea-s cuvinte, dar unde-i hârtia, care-i mandatul?”, a afirmat Kelemen Hunor. Dar la 4 aprilie, Ciolacu arăta că a dat chiar un „mandat” acestor trimiși speciali: „Mandatul, şi din discuţia mea şi cu domnul Dragoş Sprînceană, a fost de a spune adevărul despre România”. Kelemen Hunor a completat, afirmând despre Sprînceană că „acest domn nu are pregătirea necesară să vorbească despre politică mai mult decât la o masă, la un restaurant sau la cârciumă”. 

„Dacă Ciolacu era în turul doi cu Georgescu nu se anula nicio alegere”, crede Traian Băsescu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Băsescu: „Dacă Ciolacu era în turul doi cu Georgescu nu se anula nicio alegere”

„Este o întrebare mi-o pun foarte ușor, se anulau sau nu alegerile? Răspunsul categoric este că dacă Ciolacu era în turul doi cu Georgescu nu se anula nicio alegere”, a afirmat, azi, la Realitatea TV, fostul președinte Traian Băsescu.  Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II El a susținut că, inițial, președintele PSD, Marcel Ciolacu, spera să intre în turul II prin renumărarea voturilor. „Dacă Ciolacu era în turul doi cu Georgescu nu se anula nicio alegere” „Aici Ciolacu și-a dat seama că la numărare nu poate ieși și i-a fost frică să meargă până la capăt cu cei care au stabilit anularea alegerilor după ce turul unu fusese validat deja de Curtea Constituțională. Deci nu mă poate convinge nimeni că s-au anulat alegerile din cauza lui Georgescu. S-au anulat alegerile din cauza că Ciolacu nu a intrat în turul doi. Imaginați-vă turul doi cu Ciolacu și Georgescu, în mod cert nimeni nu ar fi anulat alegerile”, a insistat fostul șef al statului. El a amintit că mereu a pus sub semnul întrebării anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie/decembrie 2024.  Potrivit lui Băsescu, Ciolacu este responsabil de „eșecul” alegerilor de la finalul anului 2024. „Niciodată nu am spus că SUA nu va recunoaște alegerile, am spus că s-ar putea să fie state care nu recunosc alegerile. Ori aici responsabilitatea de care fuge domnul Ciolacu, și nu am ceva neapărat cu dânsul, dar dânsul este responsabil pentru eșecul alegerilor din anul 2024. Dânsul este responsabil, conform constituției și legii, și de organizarea alegerilor prezidențiale acum. Dacă dânsul sau Bolojan candida, nu cred că era relevant, cred că relevant este să se desfășoare alegerile perfect. Pentru că avem o problemă: nu am putut demonstra, statul român, că Georgescu a fraudat alegerile. Cel puțin elementele care erau vizibile la momentul anulării alegerilor, nu demonstrează suficient de clar că Georgescu a fraudat campania electorală. Ce se va aduna în următorii ani, vedem, dar anularea alegerilor s-a produs pe 6 decembrie și ea trebuie socotită cu elementele care existau atunci, la dispoziția organismelor statului”, a mai arătat Băsescu. 

Sprînceană revine: „Sunt un simplu cetățean”
Politică

După ce a declarat că este „emisarul României”, Sprînceană revine: „Sunt un simplu cetățean”

După ce a declarat că este „emisarul României”, Dragoș Sprînceană revine: „Sunt un simplu cetățean”, a afirmat el, pentru DC News. Afirmațiile sale de azi sunt în totală contradicție cu ceea ce spunea duminică seara, la Digi 24.  Citește și: Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă a României. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos Sprînceană revine: „Sunt un simplu cetățean” „Domnul Ciolacu are dreptate. Nu am nici un angajament oficial. Tehnic sunt doar un simplu cetățean care ajută România. Nu am ajuns în nicio situație. Eram un simplu cetățean care ajutam România și ieri. Sunt un simplu cetățean care ajută România și astăzi”, a spus el, la DCNews.  „Nu sunt un emisar al domnului Ciolacu, ci al României. Domnul Ciolacu reprezintă funcția de premier al României și eu trebuie să ajut România, indirect”, afirma Dragoș Sprînceanu la Digi 24, duminică seara. Însă, Marcel Ciolacu s-a dezis azi de declarațiile sale controversate. „Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate. Prin urmare, nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”, a scris Ciolacu pe Facebook, azi.    Premierul pare să fi uitat ce spunea joi: „Am trimis pe cineva în SUA care locuiește acolo. Are calitatea de trimis special al primului ministru. Ieri a aterizat, m-a sunat la 5 dimineața. Sunt doi români: unul din Statele Unite și unul, trimisul guvernului. Domnul Bolojan știe despre el. Trimisul vizează, în primul rând, Visa Waiver”. 

Antonescu, Ponta și Simion, nici o reacție la gafele „trimisului special” al lui Ciolacu Foto: Pro TV
Politică

Antonescu, Ponta și Simion, nici o reacție la gafele „trimisului special” al lui Ciolacu în SUA

Trei candidați importanți la funcția de președinte al României, Crin Antonescu, Victor Ponta și George Simion, nu au avut nici o reacție la gafele „trimisului special” al lui Ciolacu în SUA, Dragoș Sprînceană. Lipsa lor de reacție este cu atât mai stranie cu cât politica externă este una din principalele misiuni ale președintelui României. Citește și: Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă a României. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos „Direcția Statelor Unite către Ucraina este oprirea războiului. Domnul Bolojan a declarat public că va fi întotdeauna alături de Ucraina, orice ar fi. Înseamnă că facem exact ce spune Franța”, a declarat Dragoș Sprînceană duminică seara, la Digi 24. Antonescu, Ponta și Simion, nici o reacție la gafele „trimisului special”  Potrivit Constituției, președintele „reprezintă statul român”, iar un întreg articol din legea fundamentală este dedicat atribuțiilor de politică externă ale șefului statului. Printre altele, „preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României”.   În schimb, au reacționat la gafele lui Sprînceană, care, potrivit lui Ciolacu, avea „calitatea de trimis special al primului ministru”, Elena Lasconi, Daniel Funeriu și Nicușor Dan.  „Îi solicit premierului Marcel Ciolacu să ofere de urgență clarificări publice privind declarațiile făcute de domnul Dragoș Sprînceană, trimisul său special în Statele Unite”, a cerut Lasconi.  „Domnul Ciolacu construiește un stat paralel în varianta 2.0 România are ambasador în Statele Unite. România are ministru de externe. România are președinte -interimar, cert, dar perfect constituțional”, a scris Funeriu, pe Facebook.    „Marcel Ciolacu, prim-ministru al Guvernului României, conduce și o politică externă paralelă cu liniile oficiale ale statului român prin Dragoș Sprânceană, emisarul numit de premier în SUA. Acest lucru este intolerabil”, a arătat și Nicușor Dan. 

Romașcanu îl contrazice pe Ciolacu Foto: Ziarul de Iași
Politică

Romașcanu îl contrazice pe Ciolacu, care susține că nu a avut nici un trimis special în SUA

Lucian Romașcanu, prietenul liderului PSD, despre care presa a scris că este cel de-al doilea emisar trimis în SUA, pe lângă Dragoș Sprînceană, îl contrazice pe Ciolacu: „Tot ce s-a întâmplat acolo este o parte dintr-o acţiune mai mare de diplomaţie tradiţională sau non-tradiţională iar toate rezultatele vor fi comunicate de primul ministru”, a declarat Romașcanu într-o conferință de presă.  Citește și: Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă a României. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos Romașcanu îl contrazice pe Ciolacu Dar afirmația lui Romașcanu despre „o acțiune mai mare de diplomație” în SUA contrazice evident ceea ce a scris azi Ciolacu pe Facebook: „Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate. Prin urmare, nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”.  „Nu comentez absolut nimic despre această acţiune, tot ce s-a întâmplat acolo este o parte dintr-o acţiune mai mare de diplomaţie tradiţională sau non-tradiţională, iar toate rezultatele vor fi comunicate de primul ministru. Importante sunt rezultatele, nu parcursul”, a declarat Lucian Romaşanu.  El nu a negat însă particparea sa la această „acțiune de diplomație”.  „Am trimis pe cineva în SUA care locuiește acolo. Are calitatea de trimis special al primului ministru. Ieri a aterizat, m-a sunat la 5 dimineața. Sunt doi români: unul din Statele Unite și unul, trimisul guvernului. Domnul Bolojan știe despre el. Trimisul vizează, în primul rând, Visa Waiver”, spunea Ciolacu la 3 aprilie.

Ciolacu îl aruncă peste bord pe Sprînceană, mințind că acesta nu a fost trimisul său special în SUA Foto: Facebook
Politică

BREAKING NEWS Ciolacu îl aruncă peste bord pe Sprînceană: „Nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”

Premierul PSD Marcel Ciolacu îl aruncă peste bord pe Dragoș Sprînceană, după ce acesta a susținut că Guvernul va abandona politica de susținere a Ucrainei: „Nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”, a scris liderul PSD pe Facebook. Citește și: Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă a României. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos Însă această afirmație este contrazisă de declarații precedente. Ciolacu îl aruncă peste bord pe Sprînceană „Am trimis pe cineva în SUA care locuiește acolo. Are calitatea de trimis special al primului ministru. Ieri a aterizat, m-a sunat la 5 dimineața. Sunt doi români: unul din Statele Unite și unul, trimisul guvernului. Domnul Bolojan știe despre el. Trimisul vizează, în primul rând, Visa Waiver”, spunea Ciolacu la 3 aprilie. La 4 aprilie, el arăta că a dat chiar un „mandat” acestor trimiși speciali: „Mandatul, şi din discuţia mea şi cu domnul Dragoş Sprînceană, a fost de a spune adevărul despre România”. După declarațiile controversate făcute de Sprînceană, Ciolacu afirmă că: „Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate”. „Părerile exprimate în spațiul public de diverși cetățeni români care nu au nicio calitate oficială sunt pur personale și nu implică o poziție a statului român. Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate.   Prin urmare, nu există niciun ”emisar al lui Ciolacu”, există însă mulți români din diaspora – antreprenori, medici, specialiști IT etc, cu care am vorbit în ultima perioadă și care s-au arătat dispuși să deschidă diverse canale de comunicare prin prisma conexiunilor pe care le au atât în Statele Unite, cât și în Europa.   Avem milioane de români în Diaspora și fiecare dintre ei, prin ceea ce face zi și zi, poate fi un foarte bun ”emisar” al țării noastre. La fel cum polonezii au apelat la diaspora lor pentru a crește vizibilitatea propriului stat, la fel voi proceda și eu cu oricine este dispus să sprijine activ România.   Între a face ceva pentru țara mea și a mă jeli continuu pe rețelele sociale ca unii și alții, aleg să acționez. Cei care ne-au ținut ani de zile pe la ușa Schengen sunt cei care ne dau astăzi lecții despre ce trebuie sau nu trebuie făcut”, a scris premierul PSD pe Facebook. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră