marți 17 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ciolacu

870 articole
Politică

Candidatul independent la șefia CJ Buzău explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi

Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi: „E simplu. Ești prim-ministru și ai în subordine mai multe programe – unele cu bani europeni, altele finanțate direct de la bugetul de stat. Te asiguri că marile contracte ajung unde „trebuie”. Nu toate, desigur… doar cele cu adevărat valoroase”.  Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA PSD și AUR au cerut ștergerea de pe Facebook a acestei postări.  Candidatul independent la șefia CJ Buzău explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi „Cum îți faci rost de banii pentru campanie? Rețeta lui Marcel Ciolacu!   E simplu. Ești prim-ministru și ai în subordine mai multe programe – unele cu bani europeni, altele finanțate direct de la bugetul de stat. Te asiguri că marile contracte ajung unde „trebuie”. Nu toate, desigur… doar cele cu adevărat valoroase.   Ai, de pildă, o firmă cu venituri de 13 lei și pierderi de 365.000 lei, unde acționar este un patron de presă din Buzău. Mai ai și a doua firmă, cu venituri de 10 lei și pierderi de 337.000 lei, de data asta cu nepotul lui Marcel Ciolacu ca acționar. Firme înființate în aprilie 2022, care în luna iunie 2022 depuneau în aceeași zi cereri de finanțare. Aprobate - normal, în timp ce alte firme cu vechime și cu cifra de afaceri nu au primit fonduri. Cele două firme primesc însă contracte de 50 de MILIOANE de euro!   Dar nu te oprești aici. Având majoritate în consiliile locale din anumite comune – unde ai și primarii – te asiguri că terenurile sunt trecute rapid în intravilan și scoase din circuitul agricol ( ceea ce nu se face ușor sau rapid ). Apoi vine și Transelectrica și îți aprobă avizul tehnic de racordare în timp record: doar 3 luni. Perfect!   Așa cum tot în Buzău a avut și Sebastian Ghiță ( fugit în Serbia ) afaceri cu terenuri!   Acum ai și banii dar și patronul de presă mulțumit. Bine, mai mulți, dar mă opresc la acesta.   Același patron care îți atacă gratuit contracandidații prin publicația Opinia Buzău – aceeași publicație care, dacă îi aduni tot profitul din ultimii patru ani, iese mai mult pe pierdere și nu plătește impozit pe profit. Asta după ce firma veche, care edita publicația, a fost închisă, lăsând în urmă taxe neplătite și multe datorii.   Da, nu veți găsi mare lucru despre asta în presa locală. Păi cum? Contractele cu primăriile și cu Consiliul Județean nu sunt oare importante?   Administratorul Opinia este Domnul Bucur Liviu Florin, același care a fost asociat cu Neagu Marius Gabriel în compania Evopharm Invest, ambii fiind asociați tot cu nepotul lui Marcel Ciolacu în dezvoltarea unei rețele de farmacii, dar și mari sponsori ai PSD. Spre exemplu doar Domnul Neagu l-a sponsorizat pe Marcel Ciolacu în 2020 cu peste 440.000 de lei!   Compania pharma unde Neagu Gabriel este acționar majoritar a primit pe banda rulantă contracte de la stat, prin încredințare directă, mai ales după ce buzoianul Răzvan Prisadă a fost numit de Min Sănătății ( atunci era Rafila ) șef la Agenției Naționale a Medicamentului. Iar soția Domnului Prisadă îi face cadou nepotului lui Marcel Ciolacu acțiunile la compania Nicomart (40%) iar Marcos Provit era al doilea acționar (60%). Al doilea acționar de la Marcos este Isac Andrei care a preluat acțiunile de la tatăl său, Costel Isac, după ce acesta a fost condamnat pentru dare de mită!   Marcos Provit are acum datorii de peste 240 de milioane de lei și pierderi de peste 18 milioane de lei!   Vreți să știți cum arată încrengătura de firme? Vă las mai jos o mică detaliere ( încrengătură din poza 1 ).   Voi nu ați primit astfel de cadouri?”, a scris Moraru pe Facebook. 

Candidatul independent la șefia CJ Buzău explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi Foto: Facebook
Alianță la Buzău împotriva lui Marcel Ciolacu: PNL și USR susțin un independent la șefia CJ Buzău, pe independentul Mihai Moraru Foto: Facebook
Politică

Alianță la Buzău împotriva lui Marcel Ciolacu: PNL și USR susțin un independent la șefia CJ Buzău

Alianță la Buzău împotriva lui Marcel Ciolacu: PNL și USR susțin un independent la șefia CJ Buzău, pe antreprenorul local Mihai Răzvan Moraru. Acesta este inginer agronom și fondatorul Agro-Est Muntenia.  Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Candidatul AUR la șefia CJ Buzău este deputatul Ștefan Avrămescu, fratele unui fost parlamentar PNL, acum vicepreșdinte al ASF, cu susținerea PNL-PSD.  Alianță la Buzău împotriva lui Marcel Ciolacu: PNL și USR susțin un independent la șefia CJ Buzău „Am decis: voi candida pentru conducerea Consiliului Județean Buzău! Am luat o decizie importantă!   De astăzi, intru în lupta pentru conducerea Consiliului Județean Buzău, ca independent, susținut de o alianță formată din PNL și USR. Le mulțumesc celor două partide pentru încrederea acordată și îi invit pe toți cei care cred că Buzăul merită mai mult - să ni se alăture!   Știu că de mâine vor începe atacurile, că se vor spune multe neadevăruri și se va încerca discreditarea mea. Mi le asum!   Dar nu pot sta deoparte și privi cum Județul Buzău este „dat” lui Marcel Ciolacu, ca un cadou pentru o retragere liniștită, după anii săi de guvernare care au adus atâta dezamăgire și dezbinare! După atâtea miliarde de euro “dispărute”!   Refuz ideea că buzoienii ar fi cetățeni de rang doi, care trebuie să accepte că au de ales doar între Marcel Ciolacu și fostul “elev” al lui Marcel Ciolacu!   Această candidatură este un pas asumat din partea mea, făcut cu toată responsabilitatea. Pentru că dacă ne dorim o clasă politică altfel, trebuie să avem curajul să facem un pas înainte. Eu îl fac acum.   Voi merge în această campanie cu determinarea de a câștiga și cu convingerea că Buzăul poate redeveni un județ condus cu demnitate și competență. Dar și cu respect față de buzoieni, care timp de 35 de ani au primit multe promisiuni goale!   Dragi buzoieni, vă chem alături de mine, nu doar ca să înfruntăm un sistem, ci să reclădim încrederea că politica poate fi despre oameni, nu despre privilegii”, a anunțat Moraru pe Facebook. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Cum funcționează blatul AUR-PSD la alegerile locale parțiale din București și Buzău

Cum funcționează blatul AUR-PSD la alegerile locale parțiale din București și Buzău: președintele AUR, George Simion, cedează fără luptă în ambele unități administrative, deși, potrivit sondajelor, conduce cel mai mare partid. Citește și: Cum au cucerit-o comuniștii chinezi pe Diana Șoșoacă: la ce restaurant au hrănit-o În București, candidatul PSD este Daniel Băluță, primar al Sectorului 4, iar în Buzău, Marcel Ciolacu vrea președinția Consiliului Județean.  Cum funcționează blatul AUR-PSD la alegerile locale parțiale din București și Buzău Care sunt faptele care arată că, după ce, în 2024, PSD i-a dat voturi candidatului la președinție George Simion, acum acesta ajută formațiunea lui Sorin Grindeanu și pe fostul ei lider, Marcel Ciolacu: A) În București, azi, 30 octombrie, AUR nu are candidat la primăria Capitalei. Acum câteva zile, George Simion a scris pe Facebook: „Pentru primăria București pe cine să susțină AUR?”. Mesajul său a fost postat la câteva ore după ce Anca Alexandrescu și-a anunțat ferm candidatura, iar Simion ar fi avut ocazia să precizeze dacă o sprijină sau nu. Nu există precedent în istoria alegerilor din București ca un partid mare să nu știe pe cine susține cu șase săptămâni înainte de alegeri. Au existat candidați-surpriză, anunțați în ultima zi de depunere a candidaturilor - Traian Băsescu, în 2000, de exemplu - dar nu s-a întâmplat să nu existe nici o propunere.  AUR a evitat până acum să spună dacă o susține pe Anca Alexandrescu. Aparent, absența unui candidat AUR ar ajuta-o pe angajata Realității TV, dar surse politice susțin că, de fapt, Simion își va împinge electoratul către pesedistul Daniel Băluță, primarul Sectorului 4.  Până acum, nici Călin Georgescu nu a dat vreun semn că ar susține-o pe Anca Alexandrescu sau pe oricine altcineva.  La nivel național, sondajele arată că AUR cumulează cea mai mare intenție de vot, dar în București este pe locul trei - în sondajele CURS - după USR și PSD.  B) În Buzău, după ce Simion s-a lăudat că se va bate cu Ciolacu, AUR susține un deputat ales în Prahova, care a făcut liceul la Buzău și deține o casă la Chiojdu, în acest județ. Candidatul AUR, Ștefan Avrămescu, a fost membru ALDE și a lucrat pentru Călin Popescu Tăriceanu. În iunie 2025, presa a arătat că, deși deține și o casă în Ilfov, ia bani de chirie de la Parlament.  Însă dovada cea mai clară a unui blat PSD-AUR și la Buzău este faptul că fratele deputatului AUR, Gabriel Avramescu, a fost plasat de coaliția PSD-PNL, în 2023, în postul de vicepreședinte al ASF. Gabriel Avramescu a fost deputat PNL, ales în circumscripția Buzău, din 2020 în 2023.  În plus, nu este clar ce notorietate are Ștefan Avramescu în Buzău și ce le poate spune localnicilor că a făcut sau va face pentru acest județ.  Mai mulți lideri PSD au arătat că, la alegerile din 2024, i-au „dat” voturi lui George Simion. „Ne-a recomandat (n.red. – Paul Stănescu), într-o întâlnire care a avut loc acolo, la Vila Lac, ca fiecare organizație în parte să își aducă un aport de voturi pentru… (n.red. – George Simion). Îmi asum răspunderea și, dacă sunt sinceri colegii, pot recunoaște”, a afirmat primarul Buzăului, Constantin Toma, la Antena 3.

Cine a fost invitat la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului: penali, pesediști de frunte, căpetenii SRI Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Cine a fost invitat la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului: penalul suveranist Adrian Severin

Cine a fost invitat la sfințirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului: penalul suveranist Adrian Severin, pesediștii Ciolacu și Paul Stănescu, precum și dublul condamnat penal Gigi Becali, care a făcut și puțin spectacol, lipindu-se de patriarhii Bartolomeu și Daniel în timpul momentului liturgic central, din afara catedralei. Citește și: Sondaj Pieleanu: Băluță, favorit la primăria Capitalei, diferența față de Ciucu, în marja de eroare Potrivit site-ului știripesurse.ro, Becali nu avea ce căuta alături de cei doi patriarhi, în acel moment, fiind singurul „civil” între fețe bisericești.   Cine a fost invitat la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului Ulterior, el s-a plâns că familia sa nu a primit invitație.  Patriarhia Română a interzis accesul presei în Catedrala Națională la evenimentul de sfințire a picturii și a decis că jurnaliștii vor sta într-un țarc în afara clădirii.  Adrian Severin - care apare în fotografiile din exteriorul clădirii, difuzate de Gândul - a fost ministru de Externe, dar a stat la pușcărie pentru fapte de corupție. În noiembrie 2022, la câteva luni după invadarea Ucrainei, el s-a prezentat la o recepție a Ambasadei Rusiei la București, alături de Diana Șoșoacă.  PSD a fost reprezentat la slujba de sfințire prin Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu, Paul Stănescu și Lia Olguța Vasilesu, primarul Craiovei. La ceremonie a sosit și fostul premier Victor Ponta. Nici unul dintre aceștia nu era însoțit de partenerul de viață. În imagini apare și fostul ministru de Finanțe Eugen Teodorovici.  Realitatea TV consemnează și prezența lui George Simion. Însă acest post de televiziune l-a remarcat și pe Florian Coldea, fost director adjunct al SRI, între invitați.  Potrivit news.ro, la ceremonie au fost 2.500 de invitaţi oficiali, între care preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Nicuşor Dan, alături de familie, premierul Ilie Bolojan, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Principesa Margareta şi Principele Radu. 

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna Foto: Inquam/George Calin
Politică

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025, cel mai nerealist

Consilierul lui Bolojan, Ionuț Dumitru, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025 a fost „cred că cel mai nerealist buget pe care l-am văzut, cel puțin până acum”. Ionuț Dumitru a fost președinte al Consiliului Fiscal și, în această calitate, aviza bugetul de stat al României. Acum, el este consilier onorific al premierului PNL.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Ciolacu a semnat acest proiect de buget în calitate de premier, iar Tanczos Barna l-a inițiat, în calitate de ministru de Finanțe. Tanczos Barna este acum vicepremier.  Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna „Au fost sub bugetate masiv cheltuielile - în primul rând pe partea de dobânzi, unde ai o predibitate destul de mare. Au fost necesare încă 15 miliarde de lei pentru a putea acoperi cheltuieli obligatorii cu dobânzile, apoi încă multe miliarde la alte capitole de cheltuieli, cum ar fi asistență socială sau la chiar și la salarii. Au fost adăugați bani mulți la rectificare pentru a putea acoperi aceste cheltuieli obligatorii. Totul doar dintr-o prezumtivă îmbunătățire a colectării - aproape 10 miliarde de lei au fost puse din pix, pur și simplu, la începutul anului acesta. O îmbunătățire a colectării, care e de dorit, dar e pur și simplu ca și cum ai vinde «pielea ursului din pădure» . Adică nu poți să pui în buget o chestie care e incertă și de a cărei realizare depinde dacă vei face sau nu ținta de deficit bugetar - și dacă ne uităm per total pe venituri și pe cheltuieli discutăm de cel puțin 2% din PIB, o sumă foarte mare, deficit bugetar care pur și simplu nu s-a bugetat la începutul anului”, a explicat Ionuț Dumitru.  Însă Ionuț Dumitru - care, recent, a propus desființarea ANAF și reînființarea Fiscului după modelul din Grecia - a fost neîncrezător în capacitatea acestei instituții de a colecta sumele necesare. „Dacă ANAF nu va reuși să îmbunătățească, să schimbe ceva major în termeni de colectarea taxelor și impozițiilor, vom avea o mare problemă în anii următori. Și o mare problemă o să însemne creștere de taxe”, a spus el. 

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze Foto: Facebook
Politică

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, tot mai puțini s-au întors

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, în timp ce tot mai puțini s-au întors, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), analizate de Profit. Potrivit acestei publicații, în 2023 și 2024 numărul românilor care au părăsit oficial țara l-a depășit puternic pe cel al celor care s-au întors. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Anii 2023 și 2024 au schimbat trendul din perioada anterioară, când numărul celor care reveneau îl depășea pe cel al celor care părăseau România. Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze În 2022, 54.839 de persoane au revenit în țară, față de 48.438 care au plecat definitiv, adică un plus de aproximativ 6.400 de români. În 2023, au plecat 48.612 cetățeni români, s-au întors 29.830 - pierdere netă de aproape 19.000 de persoane. În 2024, an electoral, au plecat 51.062 cetățeni români, s-au întors 28.431 - pierdere netă de aproape 23.000 de persoane.  Profit arată că din aceste statistici lipsesc datele privind migrația spre Marea Britanie, deși aceasta era una din principalele destinații ale celor care părăseau România.  În 2024, cei mai mulți emigranți au avut între 35 și 39 de ani, circa 12% din total. „Grupa de vârstă 30–34 de ani a avut o pondere de 8,1%, urmată de 25–29 de ani (7,4%) și 20–24 de ani (6,6%). În total, aproape un sfert din românii care au emigrat anul trecut aveau sub 35 de ani. Și segmentul 40–44 de ani este semnificativ, cu aproape 10% din total”, mai arată Profit. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu

După congresul PSD din 7 noiembrie - ziua în care, în 1917, a început zisa revoluție bolșevică a lui Lenin - adevăratul șef al PSD nu va Grindeanu. Omul e născut să fie numărul doi, să aibă un șef. A fost Ponta, a fost Dragnea, a fost Ciolacu, iar acum continuă să aibă nevoie de cineva care să-i spună pe ce drum să o apuce... Adevăratul șef al PSD este deja și va fi și în viitorul apropiat Lia Olguța Vasilescu, primar al Craiovei, fost lider al tineretului PRM, pe atunci într-o relație politică extrem de apropiată de Vadim Tudor, care a adus-o în Parlament. Ea l-ar fi spulberat pe Grindeanu dacă dorea să candideze la șefia PSD, o spun mai toți oamenii din acest partid. Grindeanu, băiat de cluburi de fițe, plimbat cu charterul Nordis, nu are nici o tracțiune electorală. De altfel, la fel ca și Ciolacu până în 2024, nu a participat la nici o competiție electorală la care să candideze direct, nu pe listele partidului.  Însă, din motive încă neclare, ea a decis să-l lase pe fostul premier al lui Dragnea să fie, oficial, președinte al PSD.  Dar Olguța Vasilescu va ocupa, prin soțul ei, poziția cheie de secretar general al PSD. Toți banii partidului, inclusiv uriașa subvenție, vor fi pe mâna lui Manda, el îi va distribui - onest și legal, desigur. Ea va rămâne vicepreședinte al partidului. În ianuarie 2025, a fost aleasă în unanimitate președinte al influentei Asociații a Municipiilor din România. Această „unanimitate” este relevantă pentru puterea informală de care dispune.  De ce este important faptul că Vasilescu va dirija, de facto, PSD-ul? Fiindcă nu trebuie să avem iluzia că, după congres, acest partid va da verde reformelor cerute de Bolojan. Dimpotrivă, putem estima că școala peremistă la care a crescut Vasilescu își va spune cuvântul și vom vedea un PSD și mai agresiv cu partenerii de guvernare.  De exemplu, putem fi siguri că va bloca orice efort de a relansa lupta cu corupția. Vasilescu controlează deja ministerul Justiției - este interesant că nu a cerut un minister cu acces la mulți bani, ci pe acesta... - minister care în 2026 va avea un rol decisiv în numirea viitorilor șefi ai DNA și ai Parchetului General. DeFapt.ro a scris că europarlamentarul Claudiu Manda, școlit pe banii miliardarului american George Soros, a ajuns unul dintre cei mai bogați și influenți politicieni din Oltenia și, printr-o firmă, controlează mai multe societăți din domeniul agricol. Averea vizibilă a familiei Vasilescu-Manda este impresionantă: în anul 2019 a cumpărat o casă boierească cu piscină în centrul Craiovei. Mai mult, trecutul peremist al Olguței Vasilescu o fac pe aceasta partenerul perfect al AUR. Vedem deja semnale dinspre PSD: îl critică pe ministrul Apărării fiindcă vrea adoptarea rapidă a legii serviciului militar voluntar și îl contrazice pe șeful Statului Major, generalul Vlad, după ce a spus că România trebuie să ajute R.Moldova în caz că este invadată de Rusia. Pe scurt, doar mesaje care bucură Moscova și AUR.  Vom vedea în ce direcție va evolua un PSD disperat că scade în sondaje, electoratul său migrând în masă la AUR. Dar este foarte puțin probabil să devină formațiunea reformistă de care are nevoie premierul Bolojan, pentru a-i susține schimbarea la față a statului. Dimpotrivă. 

Bătălie în PSD pentru șefia CJ Buzău: fascinantele CV-uri ale candidaților, în frunte cu Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Bătălie în PSD pentru șefia CJ Buzău: fascinantele CV-uri ale candidaților, în frunte cu Ciolacu

Bătălie dură în PSD pentru șefia CJ Buzău: defapt.ro vă prezintă fascinantele CV-uri ale candidaților, în frunte cu fostul premier Marcel Ciolacu. Potrivit informațiilor de până acum, sunt trei lideri social-democrați care vor să candideze pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău.  Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Postul este liber după ce fostul ocupant, Lucian Romașcanu, a fost trimis de guvernul Ciolacu la Curtea de Conturi a Uniunii Europene.  Bătălie în PSD pentru șefia CJ Buzău: fascinantele CV-uri ale candidaților, în frunte cu Ciolacu Cine sunt liderii locali din PSD care speră să preia șefia CJ Buzău: Adrian Robert Petre, acum președinte interimar al consiliului județean, este absolvent al Facultății de Pedagogie Muzicală, la controversata universitate Spiru Haret. El are și diplome în Management in Alimentatie Publica, de la Bioterra, și a absolvit și Facultatea de Educație Fizică și Sport la Universitatea Cuza din Iași. În perioada în care era student la Universitatea Cuza a fost și agent de vânzări. Născut în 1981, el a absolvit prima facultate, cea de sport, la 27 de ani, după cinci ani (a studiat între 2003 și 2008). Adrian Petre este și arbitru. El a absolvit însă și un curs de „Perfecțioanare în domeniul securității națioanale”, ,,Securitate și Buna Guvernare’’, la Colegiul Național de Apărare București. Deputatul Romeo Lungu, președintele organizației județene Buzău a PSD: la 24 de ani a obținut diploma de „funcționar superior” la o facultate din Cîmpina (sic!), Facultatea de Litere şi Știinte, specializare Administraţie Publică Locală, Colegiul Universitar Cîmpina. La 28 de ani a absolvit și Facultatea de Management şi Administraţie Publică Academia de Studii Economice. În timp ce studia, el era șef de cabinet la prefectura Buzău și apoi consilier senatorial. Cariera sa are cele mai diversificate slujbe: director sportiv la Gloria Buzău, dar și „Referent specialitate administraţie publică” la compania de apă Buzău. Marcel Ciolacu: și-ar fi luat licența în drept la 28 de ani, la Universitatea Ecologică din Bucureşti. El a refuzat să-și publice diploma de bacalaureat. În februarie 2004, a publicat în Monitorul Oficial un anunț privind pierderea diplomei de bacalaureat. Ciolacu ar fi promovat bacalaureatul cu nota 7,03.  „Da, voi candida la Consiliul Județean Buzău, dacă organizația va fi de acord”, a spus Marcel Ciolacu acum trei zile. Însă și președintele organizației județene a Partidului Social Democrat, deputatul Romeo Lungu, a declarat în presa locală că este, la rândul său, interesat de o candidatură pentru șefia Consiliului Județean.                                          

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia din 2020, când PIB-ul a căzut cu 3,6%. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Însă estimările recente ale Băncii Mondiale arată că 2025 ar putea fi un an mult mai rău, din această perspectivă.  INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013 În 2024, PIB-ul a crescut, față de 2023, cu doar 0,9%, arată datele anuale semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică, azi. În 2023, creșterea PIB-ului a fost de 2,3%, în 2022 - 4,2%, iar în 2021 - 5,6%.  Tot azi, INS a arătat că PIB-ul a crescut în trimestrul II din 2025 față de același semestru din 2024 cu doar 0,3%. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024”, arată INS.  Acum trei zile, un studiu al Băncii Mondiale arăta că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie.  Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare, ca sa ramana PSD și PNL Foto: Facebook
Politică

Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan

Fostul premier Marcel Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan: „Cred că această coaliție și acest guvern ar funcționa mult mai bine fără USR. PSD-ul cu PNL-ul au un exercițiu de a guverna împreună. La acest moment, dacă nu se lămuresc unele lucruri, spre așa ceva ne îndreptăm”, a spus el, într-un interviu pentru Ionuț Cristache.  Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel El a susținut că USR-ul „emană răutate” și a cerut și ruperea alianței USR-PNL din primăria Capitalei.  Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare Pe de altă parte, Ciolacu a susținut că creșterea TVA a fost o greșeală fantastică, scrie Gândul. „Care va fi creșterea economică la sfârșitul anului? Păi o să ajungem într-o criză economică. Da, dar spre acest lucru duc toate cifrele. Am mărit TVA-ul? Dacă dăm jos inflația, inflația am luat-o la 10,3 și am lăsat-o la 5,5, și acum e aproape 10%. În 100 de zile, vedem o scădere la încasările de la TVA cu 3%, și ca pondere la PIB cu aproape 4,4%. Cu alte cuvinte, am crescut TVA-ul și am încasat mai puțin. Dar l-am acoperit din inflație”, a afirmat fostul premier.  „În dreptul cuvântului reformă, o să punem «concedieri colective». Când va mai vorbi despre reforme, lumea se va speria. Reformă înseamnă cu totul altceva. Nu s-a făcut nimic. Trei luni de zile am fost dușmanul public al României numărul unu. După ce ai zdruncinat din temelii toată România, după ce ai venit cu creșteri de taxe, măriri de TVA, ai ajuns la același deficit pe care îl avea Marcel Ciolacu”, a mai susținut fostul lider PSD. 

Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Foto: Facebook
Politică

Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023

Cât a plătit ministrul Economiei, Radu Miruță, pe coșul de produse pe care fostul premier Marcel Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023: 130 de lei. Miruță a oferit acest exemplu pentru a arăta că plafonarea prețurilor la unele produse de bază nu a avut efecte. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan PSD se opune ridicării plafonării la o serie de produse alimentare, printre care și magiun.  Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei „Eu am dat acum 130 de lei pentru exact aceleași produse. Quod erat demonstrandum”, a afirmat demnitarul USR.  Vorbind despre plafonarea prețurilor, Miruță a spus că „oamenii nu au avut un câștig raportat la ceea ce cumpără, adică vizavi de banii pe care au trebuit să-i plătească”.   La 15 octombrie 2023, premierul Ciolacu a publicat un bon de cumpărături de 93,50 de lei, afirmând că se poate cumpăra „consistent” cu această sumă.  „Am fost la cumpărături și am luat ce aveam nevoie: salată, castraveți, ceapă și niște cartofi, mere, pateu Ardealul, salam Săsesc, ulei și zahăr, ouă, iaurt, telemea de oaie și o bere Ursus – produsă la Buzău … total 93.50 de lei. E drept, am uitat să iau roșii, dar tot mă încadram în 100 de lei! Voi ce #cumpărațiromânește cu 100 de lei?”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.

Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR Foto: X Ursula von der Leyen
Politică

Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR: „Negocierile erau din august anul trecut blocate complet, pentru că România nu voia să recunoască niște lucruri evidente”. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Pîslaru nu l-a nominalizat însă nici pe Ciolacu, care era premier, nici pe Adrian Câciu, care era ministru al Proiectelor Europene, sau pe Sorin Grindeanu, care conducea transporturile - toți trei fiind membri PSD. Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR Pîslaru a arătat ce refuza „România” să recunoască: „n-a respectat niște proceduri de achiziție publică – și vizează direct domeniile de infrastructură” „are întârzieri majore pe anumite proiecte” „nu există o cale să le mai termine până pe 31 august 2026, pentru că din 2021 până în 2025 nu s-au mișcat lucrurile cum trebuie” În plus, demnitarul, susținut de PNL, a arătat că PNRR era supracontractat. „Considerat planul de țară al României din ultimii ani, a avut în spate, din păcate, un model destul de păcătos de a umfla investițiile și a supracontracta, astfel încât acum pe foarte multe zone sunt încă portofolii întregi de investiții care multe dintre ele încă nici n-au început. Această diluare, fracționare și supracontractare a PNRR a creat foarte multe întrebări”, a afirmat el, la postul B1 TV.  „Ceea ce voi face la MIPE – și am vorbit cu Ilie Bolojan – voi publica într-un tablou de bord, transparent, toate proiectele de pe PNRR, inclusiv cele pe transport, așa încât lumea să urmărească toate obiectivele pe care le avem până pe 31 august 2026”, a mai precizat ministrul Dragoș Pîslaru.  

Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Foto: Facebook Sorin Grindeanu
Eveniment

Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR

Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR: la o alocare de 21,5 miliarde de euro se acordaseră contracte de 47,4 miliarde de euro pentru circa 20.000 de proiecte. Informația a fost oferită de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, susținut de PNL. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR „Am explicat în spaţiul public acel fenomen al supracontractării, cum din 21,5 miliarde de euro s-a ajuns la 47,4 miliarde de euro. Dar ceea ce cred că e o cifră mai puţin vehiculată este faptul că discutăm de peste 20.000 de proiecte. Deci, vorbim de foarte, foarte multe proiecte, portofoliile mari fiind mai ales la Dezvoltare, la Educaţie, la Mediu, la Energie, inclusiv la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. La noi la minister avem proiectele de pe digitalizare sau RePower sau partea legată de inovare, unde discutăm iarăşi de probabil 6.000 de proiecte”, a spus Pîslaru. „În loc ca pe proiecte de 100 de lei să pun proiecte de 300 de lei şi să dau la fiecare câte puţin şi, de fapt, să nu termin nimic, mă concentrez pe proiectele pentru care am şi bani, am tot ce-mi trebuie, ca să fiu sigur că măcar pe acestea le lăsăm terminate, până la urmă, în mai puţin de un an”, a mai spus el.  Demnitarul a explicat mecanismul, unic în spațiul UE, prin care s-a ajuns la această supracontractare. „Cei care au decis această legislaţie de supracontractare cu 30%, cei care au decis modelul fracţionar, adică să nu bagi proiectele cu finanţare, ştiu eu, 80% fonduri europene cu 20% naţional şi să le bagi cu 30% fonduri europene şi restul naţional pe principiul 'să încapă mai multe', toate aceste decizii au fost nu doar proaste, ci efectiv au arătat că nu există o minimă înţelegere a regulamentului pe care am avut ocazia să-l negociez la nivel european (...) Repet, pentru 100 de euro proiecte trebuie să am proiecte în valoare de 100 de euro, nu pot să am proiecte în valoare de 300 de euro. Şi, până la urmă, românii trebuie să înţeleagă: este ca şi cum ai juca la loto proiectele, să vezi care, poate, intră sau care nu intră şi până la urmă rişti să nu implementezi nimic din portofoliile respective. Dar, a fost foarte interesant o perioadă, în care toată lumea s-a lăudat la nivel de ministere de linie sau la nivel de conducere de ţară sau la nivel local cu: «Uită-te ce contracte fantasmagorice avem!»”, a mai explicat Pîslaru. 

Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă”

Minciunile lui Marcel Ciolacu, aruncate la România TV, în timp ce moderatorul, Victor Ciutacu, tăcea: „Problema României sunt veniturile, avem venituri ca Malta, cele mai mici din Europa. Pentru că toată Europa are impozitare progresivă, nu cotă unică”, a susținut fostul premier PSD. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Faptele îl contrazic, România nu are cele mai mici venituri la buget din Europa și sunt țări din Europa care au cotă unică. Potrivit statisticilor Eurostat privind așa numita „tax-to-GDP ratio”, Irlanda este țara din UE cu cele mai mici încasări din taxe și impozite. Acest indicator, raportul dintre impozite și PIB, măsoară veniturile fiscale totale ale unei țări ca procent din produsul intern brut (PIB). În 2023, Irlanda (22,7 %), România (27,0 %) și Malta (27,1 %) au înregistrat cele mai scăzute rate.  OECD arată că, în 2023, „tax-to-GDP ratio” în Elveția era 27,1%. În SUA este 25,2%  În Argentina, sub președintele Javier Milei, raportul dintre impozite și PIB a scăzut de la circa 23% în 2023 la 16,1% în septembrie 2024. Un calcul mai amplu, raportul dintre veniturile totale ale guvernului și PIB s-a situat la aproximativ 32,25% în 2024, în Argentina.  În UE, Estonia, Bulgaria și Ungaria au cotă unică de impozitare. În ceea ce privește România, potrivit consilierului guvernatorului BNR Lucian Croitoru, se aplică deja impozitarea progresivă: „Avem impozit progresiv la TVA, la pensii (CASS diferențiat), cel puțin”, a scris el, pe Facebook.  „Introducerea impozitului progresiv pe venitul personal nu a adus și nu poate aduce venituri în plus. Poate stimula însă creșterea perpetuă a cheltuielilor și, din acest motiv, creșterea ratelor de impozitare. Repet: faptul că alte țări au impozit progresiv nu este un argument că aceasta este o practică bună. Creșterea cheltuielilor în ritmuri nesustenabile este de vină, iar ea s-a produs atât în interiorul, cât și in afara ciclului electoral al bugetului. Pure populism”, a mai afirmat el, pe Facebook. 

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Foto: Facebook CSM
Politică

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă al Guvernului, în 2024: o sumă uriașă a fost alocată pentru salariile câștigate de magistrați, care au dat statul în judecată și au câștigat. Datele apar în documentele postate de Marcel Ciolacu pe Facebook.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Fostul premier se apără de faptul că a cheltuit discreționar 58,38 de miliarde de lei din acest fond, în 2024. „Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”, a scris el pe Facebook. Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Însă datele arată că magistrații au consumat o bucată consistentă din acest fond: 636,5 milioane de lei prin HG 675/2024 - drepturi salariale restante MJ, ICCJ, CSM, CCR, Ministerul Public 23,6 milioane lei, cheltuieli de personal la CCR, HG 1047/2024 118 milioane de lei, drepturi salariale Administrația Penitenciarelor, HG 1435 8,4 milioane lei, drepturi salariale ministerul Public 47,2 milioane de lei cheltuieli de personal ICCJ 2,46 milioane lei drepturi salariale CSM 715 milioane lei - ICCJ, cheltuieli de personal 592 milioane de lei, Ministerul Public, diferente salariale 3,1 milioane lei despăgubiri salariale la Ministerul Public 23,7 milioane lei diferente salariale la Ministerul Justiției 1,3 milioane de lei ICCJ si Ministerul Public, prin doua HG-uri 8,4 milioane lei drepturi salariale CSM În total, din Fondul de rezerva s-au alocat pentru salariile magistratilor, în 2024, peste 2,06 miliarde de lei.  „În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat Ilie Bolojan, la Antena 3, acum câteva zile.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră