vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ciolacu

858 articole
Eveniment

Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR

Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR: la o alocare de 21,5 miliarde de euro se acordaseră contracte de 47,4 miliarde de euro pentru circa 20.000 de proiecte. Informația a fost oferită de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, susținut de PNL. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR „Am explicat în spaţiul public acel fenomen al supracontractării, cum din 21,5 miliarde de euro s-a ajuns la 47,4 miliarde de euro. Dar ceea ce cred că e o cifră mai puţin vehiculată este faptul că discutăm de peste 20.000 de proiecte. Deci, vorbim de foarte, foarte multe proiecte, portofoliile mari fiind mai ales la Dezvoltare, la Educaţie, la Mediu, la Energie, inclusiv la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. La noi la minister avem proiectele de pe digitalizare sau RePower sau partea legată de inovare, unde discutăm iarăşi de probabil 6.000 de proiecte”, a spus Pîslaru. „În loc ca pe proiecte de 100 de lei să pun proiecte de 300 de lei şi să dau la fiecare câte puţin şi, de fapt, să nu termin nimic, mă concentrez pe proiectele pentru care am şi bani, am tot ce-mi trebuie, ca să fiu sigur că măcar pe acestea le lăsăm terminate, până la urmă, în mai puţin de un an”, a mai spus el.  Demnitarul a explicat mecanismul, unic în spațiul UE, prin care s-a ajuns la această supracontractare. „Cei care au decis această legislaţie de supracontractare cu 30%, cei care au decis modelul fracţionar, adică să nu bagi proiectele cu finanţare, ştiu eu, 80% fonduri europene cu 20% naţional şi să le bagi cu 30% fonduri europene şi restul naţional pe principiul 'să încapă mai multe', toate aceste decizii au fost nu doar proaste, ci efectiv au arătat că nu există o minimă înţelegere a regulamentului pe care am avut ocazia să-l negociez la nivel european (...) Repet, pentru 100 de euro proiecte trebuie să am proiecte în valoare de 100 de euro, nu pot să am proiecte în valoare de 300 de euro. Şi, până la urmă, românii trebuie să înţeleagă: este ca şi cum ai juca la loto proiectele, să vezi care, poate, intră sau care nu intră şi până la urmă rişti să nu implementezi nimic din portofoliile respective. Dar, a fost foarte interesant o perioadă, în care toată lumea s-a lăudat la nivel de ministere de linie sau la nivel de conducere de ţară sau la nivel local cu: «Uită-te ce contracte fantasmagorice avem!»”, a mai explicat Pîslaru. 

Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Foto: Facebook Sorin Grindeanu
Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă”

Minciunile lui Marcel Ciolacu, aruncate la România TV, în timp ce moderatorul, Victor Ciutacu, tăcea: „Problema României sunt veniturile, avem venituri ca Malta, cele mai mici din Europa. Pentru că toată Europa are impozitare progresivă, nu cotă unică”, a susținut fostul premier PSD. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Faptele îl contrazic, România nu are cele mai mici venituri la buget din Europa și sunt țări din Europa care au cotă unică. Potrivit statisticilor Eurostat privind așa numita „tax-to-GDP ratio”, Irlanda este țara din UE cu cele mai mici încasări din taxe și impozite. Acest indicator, raportul dintre impozite și PIB, măsoară veniturile fiscale totale ale unei țări ca procent din produsul intern brut (PIB). În 2023, Irlanda (22,7 %), România (27,0 %) și Malta (27,1 %) au înregistrat cele mai scăzute rate.  OECD arată că, în 2023, „tax-to-GDP ratio” în Elveția era 27,1%. În SUA este 25,2%  În Argentina, sub președintele Javier Milei, raportul dintre impozite și PIB a scăzut de la circa 23% în 2023 la 16,1% în septembrie 2024. Un calcul mai amplu, raportul dintre veniturile totale ale guvernului și PIB s-a situat la aproximativ 32,25% în 2024, în Argentina.  În UE, Estonia, Bulgaria și Ungaria au cotă unică de impozitare. În ceea ce privește România, potrivit consilierului guvernatorului BNR Lucian Croitoru, se aplică deja impozitarea progresivă: „Avem impozit progresiv la TVA, la pensii (CASS diferențiat), cel puțin”, a scris el, pe Facebook.  „Introducerea impozitului progresiv pe venitul personal nu a adus și nu poate aduce venituri în plus. Poate stimula însă creșterea perpetuă a cheltuielilor și, din acest motiv, creșterea ratelor de impozitare. Repet: faptul că alte țări au impozit progresiv nu este un argument că aceasta este o practică bună. Creșterea cheltuielilor în ritmuri nesustenabile este de vină, iar ea s-a produs atât în interiorul, cât și in afara ciclului electoral al bugetului. Pure populism”, a mai afirmat el, pe Facebook. 

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Foto: Facebook CSM
Politică

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă al Guvernului, în 2024: o sumă uriașă a fost alocată pentru salariile câștigate de magistrați, care au dat statul în judecată și au câștigat. Datele apar în documentele postate de Marcel Ciolacu pe Facebook.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Fostul premier se apără de faptul că a cheltuit discreționar 58,38 de miliarde de lei din acest fond, în 2024. „Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”, a scris el pe Facebook. Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Însă datele arată că magistrații au consumat o bucată consistentă din acest fond: 636,5 milioane de lei prin HG 675/2024 - drepturi salariale restante MJ, ICCJ, CSM, CCR, Ministerul Public 23,6 milioane lei, cheltuieli de personal la CCR, HG 1047/2024 118 milioane de lei, drepturi salariale Administrația Penitenciarelor, HG 1435 8,4 milioane lei, drepturi salariale ministerul Public 47,2 milioane de lei cheltuieli de personal ICCJ 2,46 milioane lei drepturi salariale CSM 715 milioane lei - ICCJ, cheltuieli de personal 592 milioane de lei, Ministerul Public, diferente salariale 3,1 milioane lei despăgubiri salariale la Ministerul Public 23,7 milioane lei diferente salariale la Ministerul Justiției 1,3 milioane de lei ICCJ si Ministerul Public, prin doua HG-uri 8,4 milioane lei drepturi salariale CSM În total, din Fondul de rezerva s-au alocat pentru salariile magistratilor, în 2024, peste 2,06 miliarde de lei.  „În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat Ilie Bolojan, la Antena 3, acum câteva zile.  

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina Foto: Facebook
Politică

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina. Datele aruncate de Ciolacu, false

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina: 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul României la nivelul anului 2021.  Citește și: EXCLUSIV Străvechile TAB-uri ale Armatei dau ultimul atac la Automecanica Moreni: uzina, aproape în faliment din cauza lipsei comenzilor de mentenanță de la MApN Într-un tabel al Consiliului, România este pe locul 21 în rândul statelor UE, plus Canada și Marea Britanie, în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei ca procent din PIB-ul anului 2021.  Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina „Nota de informare a Parlamentului European, elaborată pe baza datelor AMECO și ale Institutului de economie mondială din Kiel, a estimat sprijinul acordat de România pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, la circa 1,5 mld. euro, echivalent cu o medie anuală de circa 0,2% din PIB”, arată Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea.  Un tabel publicat de Consiliul Fiscal arată că Polonia a ajutat Ucraina cu 7,6 miliarde de euro. Lituiania, o țară mult mai mică decât România, a oferit 1,5 miliarde de euro. Bulgaria a ajutat Ucraina cu 0,5 miliarde euro, dar ca procent din PIB-ul pentru 2021, a fost peste România, 0,7%.  Datele aruncate de fostul premier Marcel Ciolacu, care a susținut că acest ajutor a fost de 3,5% din PIB, au fost false, mai explică acest Consiliu. „Analizele Consiliului Fiscal, pornind de la date interne și externe, inclusiv de la Consiliul UE și Comisia Europeană, arată că derapajul bugetar foarte mare din ultimii ani este cauzat esențialmente de programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității vitale de a crește veniturile fiscale (...) Cifra de 3,5% din PIB, menționată de fostul prim-ministru Marcel Ciolacu în septembrie 2023 și preluată în solicitarea adresată Consiliului Fiscal, nu a putut fi coroborată cu alte date pentru a o evalua”, se arată în documentul semnat de Daniel Dăianu.  De ce are România un deficit atât de mare Consiliul Fiscal insistă pe faptul că creșterile de salarii au generat deficitul: „Începând cu anul 2023 s-a consemnat o inversare a tendinței de consolidare bugetară, deficitul bugetar, în termeni ESA, majorându-se la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE. Creșterea de 0,2 pp din PIB față de anul precedent a fost determinată de adoptarea unor măsuri de indexare a salariilor din sectorul public, acordate pe fondul declanșării unor conflicte de muncă, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic” „În 2024, deficitul bugetar a crescut masiv la 9,3% din PIB (cel mai mare din UE) în condițiile unui ritm mult mai ridicat de creștere a cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile bugetare. Astfel, adâncirea deficitului bugetar cu 2,7 pp din PIB față de anul precedent a fost rezultatul majorării veniturilor cu aproape 0,2 pp din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9 pp din PIB. Pe partea de cheltuieli, cele mai ridicate creșteri s-au înregistrat la nivelul cheltuielilor de personal (+1,1 pp din PIB) și cu asistența socială (+1,1 pp din PIB). Aceste evoluții au fost determinate în principal de majorările discreționare de salarii din sistemul public, de procesul de indexare și de recalculare a pensiilor și de schema de compensare a prețurilor din sectorul energetic” Deși a prezentat aceste date, Consiliul Fiscal a menționat că „sprijinul acordat Ucrainei este secretizat în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. 

Suma ridicolă recuperată de ANAF, în guvernările PSD-PNL, de la cei condamnați penal definitiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Suma ridicolă recuperată de ANAF de la condamnați. Ciolacu a bulversat recuperarea prejudiciilor

Suma ridicolă recuperată de ANAF de la cei condamnați penal definitiv, obligați să restituie prejudiciile cauzate statului: într-un document din 15 aprilie 2025, ministerul de Finanțe arată că s-au colectat - în 2025 - doar 10,97 milioane de lei. Nici în anii anteriori Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul ANAF nu a obținut rezultate spectaculoase.  Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Suma ridicolă recuperată de ANAF de la condamnați Ce sume din prejudiciile constatate în sentințe definitive a recuperat ANAF din 2020 în 2024: 2020: 91.692.032 lei 2021: 135.204.328 lei  2022: 152.455.107 lei  2023: 165.139.324 lei 2024: 155.460.296 lei  ANAF susține că nu știe cât are de încasat din dosare cu condamnări definitive: „Creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, de natura sumelor reprezentând repararea prejudiciului material sau confiscarea echivalentului în lei al bunurilor sau sumelor confiscate nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”.  Datele apar într-un răspuns la o interpelare a deputatului USR Cezar Mihail Drăgoescu.  „Aşa cum am zis şi la bilanţul DNA, peste 310 milioane euro aşteaptă să fie executate. Dacă această sumă ar intra efectiv în bugetul de stat spre exemplu ar putea fi dublate salariile medicilor pe anul următor”, spunea fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi în martie 2015. Însă în ultimii ani discuția pe acest subiect a dispărut. Ciolacu intervine și dă peste cap sistemul de „executări silite cazuri speciale” În 2024, guvernul Ciolacu a bulversat recuperarea prejudiciilor: „Având în vedere modificările legislative și organizatorice intervenite la nivelul Direcției Generale Executări Silite Cazuri Speciale, în contextul apariției Hotărârii Guvernului nr.565/2024, cu modificările ulterioare, activitatea direcţei generale s-a reorganizat, dintr-o activitate concentrată la nivelul aparatului propriu al Agenţiei Naționale de Administrare Fiscală, care și-a îndeplinit scopul pentru care a fost creată, ca structură de nivel central, care să continue să desfășoare o activitate de coordonare şi îndrumare a celor două activități principale (executări silite cazuri speciale și valorificarea bunurilor) care au revenit, la nivel operativ, la unităţile subordonate Agenției (Direcțiile Generale Regionale a Finanţelor Publice), începând cu data de 1 august 2024”.  De altfel, chiar din datele ANAF se vede că în 2024 s-a recuperat mai puțin decât în 2023. 

G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD, Radu Budeanu Foto: G4Media
Politică

G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu

Trustul G4Media a fost cumpărat de un penal apropiat PSD, Radu Budeanu, patronul trustului Titluri Quality, care deține, printre altele, Gândul și CanCan. Budeanu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul mitei pentru Hidroelectrica. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD De altfel, în ianuarie 2025, chiar G4Media scria că Budeanu este un apropiat al PSD: „Mogulul Radu Budeanu, apropiat de PSD, cumpără agenția de știri Mediafax (...) Cumnatul lui Radu Budeanu, care controlează prin intermediul soției publicațiile Gândul și Cancan, a prins un loc eligibil la Camera Deputaților, grație bunelor relații dintre Budeanu și premierul Marcel Ciolacu, au declarat pentru G4Media.ro surse politice”. Însă, azi, trustul G4Media a anunțat că a fost cumpărat de compania Titluri Quality. „Reprezentanții G4Media”, Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, au publicat pe site o poză cu Budeanu. „Toate publicațiile din grupul G4Media își vor păstra echipele de conducere și independența editorială. Fondatorii grupului, jurnaliștii Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, vor rămâne implicați activ în noua structură, asigurând continuitatea liniei editoriale și respectarea principiilor care au stat la baza construcției G4Media. Pentru a garanta acest principiu, noul proprietar a semnat un Acord privind independența editorială, aplicabil publicațiilor G4Media, Economedia, G4Food, Techrider și Pets&Cats”, susține G4Media.  În iunie 2021, jurnalistul Cătălin Tolontan a scris că Radu Budeanu ar fi făcut în 2020 o ofertă pentru cumpărarea publicațiilor Libertatea și Gazeta Sporturilor, dar trustul elvețian Ringier a refuzat. 

Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă

Fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) și și fostul ministru al Muncii Marius Budăi (PSD) cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă. În plus, Ciolacu sugerează că inflația uriașă este vina actualului guvern. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă „Azi vedem o explozie a inflației, pe fondul creșterii dramatice a prețurilor la energie, a facturilor românilor și a companiilor. O explozie a prețurilor la alimente, mai ales din cauza creșterii prețurilor la energie. Și încă nu se văd efectele complete ale creșterii TVA, intrată în vigoare de la 1 august! De aceea, Guvernul actual trebuie să ia urgent măsuri:   1. Aplicarea impozitului progresiv de la 1 ianuarie 2026, măsură care ar aduce echitate socială și 11,4 miliarde lei la bugetul de stat;   2. Asigurarea de plăți compensatorii (one off) pentru cei cu pensii mici și creșterea salariului minim cu procentul de creștere a costului vieții;   3. Dialog cu ANRE si companiile de producție, furnizare, distribuție din domeniul energiei, pentru a construi un mecanism de stopare a speculei”, a cerut Ciolacu.   „Observ acum că ceea ce PSD spunea la construcția «Planului 1 de măsuri», din păcate, se adeverește - inflația crește! (...)   Poate acum, când avertismentele PSD se adeveresc, Bolojan și partidele de dreapta se vor uita cu mai multă atenție la propunerea PSD privind impozitarea progresivă, care ar putea fi implementată de la 1 ianuarie 2026 și ar aduce și o creștere de venituri pentru cei cu salarii mici”, a solicitat și Budăi. 

Lider PSD desființează actuala conducere a partidului Foto: Facebook Titus Corlățean
Politică

Lider PSD desființează actuala conducere a partidului: ar fi nevoie de oameni „cu diploma pe masă”

Un lider PSD desființează, indirect, actuala conducere a partidului: e nevoie de oameni „cu diploma pe masă” și care să știe limbi străine, a spus Titus Corlățean la Antena 3. Corlățean a anunțat azi că va candida la președinția PSD: „Am luat decizia de a-mi asuma această responsabilitate de a candida ca președinte la conducerea PSD. Nu sunt singur, sunt mulți colegi care împărtășesc aceste idei”.  Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere El a fost adus în politică de Adrian Năstase, al cărui consilier personal a fost între 2001 și 2003. Corlățean a fost ministru al Justiției și de Externe în guvernările Ponta. Lider PSD desființează actuala conducere a partidului „Discut cu colegii de foarte multă vreme, m-au căutat, sunt foarte mulți oameni care împărtășesc ideile de revitalizare a partidului, oameni corecți, pregătiți, educați, cu școala la zi, corectă, cu diploma pe masă, oameni cu credibilitate, care să știe limbi străine și să redea speranța unui partid care trebuie să rămână pilonul principal al spectrului politic românesc. Suntem acum (n.r ca formațiune politică) undeva aproape de derizoriu”, a spus Corlățean la Antena 3. Afirmația sa despre „oameni (...) cu diploma pe masă” este o referirer clară la discuțiile legate de diploma de bacalaureat a premierului Ciolacu care, în plus, a învățat engleza abia când a ajuns premier.  „S-au acumulat prea multe lucruri. Personal, consider că ar fi rațional să discutăm temele de fond, de exemplu de ce PSD a tăcut în coaliție când s-au luat decizii pe educație, n-a existat nicio consultare. Și cum facem ca PSD în această guvernare să conteze, pentru că, în fapt, USR a devenit principalul partid de guvernare, ceea ce o realitate tristă pentru noi”, a mai afirmat senatorul PSD. 

Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților Foto: Facebook
Politică

Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților, dar Fondul de rezervă este gol

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, îi cere lui Ilie Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților, dar Fondul de rezervă este gol încă din primăvară. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților „Prima tranșă de ajutoare ce va fi aprobată astăzi de Guvern pentru persoanele greu încercate de viiturile din Suceava și Neamț este un pas necesar, dar insuficient! Este nevoie de sume mai mari, alocate urgent, pentru: Reconstrucția caselor distruse Refacerea drumurilor și a podurilor afectate Sprijin real pentru familiile care au pierdut totul.   Oamenii au nevoie de sprijin acum, nu de acțiuni de imagine și pasarea responsabilităților între autoritățile statului!”, a scris Grindeanu, pe Facebook, lăudând președinții Consiliilor Județene din Suceava și Neamț, Gheorghe Șoldan și Dan Harpa.    Însă fostul ministru de Finanțe, Tanczos Barna spunea din februarie că fondul de rezervă al Guvernuluia fost golit: „Fondul de rezervă nu mai există”. Într-un răspuns la o interpelare, ministerul de Finanțe arăta că, în martie, în fond mai erau 482,5 milioane lei.    Însă, la 15 mai, 5 mai 2025, soldul Fondului de rezervă bugetară ajunsese la 408,2 milioane lei (credite de angajament) și 377,2 milioane lei (credite bugetare). 

Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

BREAKING NEWS Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău

Fostul premier Marcel Ciolacu s-ar putea întoarce: el este invitat de organizația județeană a PSD să candideze la președinția CJ Buzău. Citește și: Cum a fost dată de gol funcționara care se culca cu politicieni pentru bani și carieră: ce rol a jucat un iubit mai tânăr Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău „Sunt discuţii ca Marcel Ciolacu să candideze la Consiliul Judeţean. Ar fi o mare onoare pentru noi, organizaţia, ca fostul premier Marcel Ciolacu să poată candida din partea PSD la CJ Buzău'', a declarat joi pentru Agerpres preşedintele PSD Buzău, Romeo Lungu. Postul a rămas vacant după ce Lucian Romaşcanu, cel care a câştigat alegerile în 2024, a demisionat pentru a merge la Curtea de Conturi Europeană. Mandatul său de membru al Curţii de Conturi Europene este pentru perioada 1 iulie 2025 - 30 iunie 2031.La acest moment, funcţia de preşedinte interimar al CJ Buzău este exercitată de social-democratul Adrian Petre, vicepreşedinte CJ.Marcel Ciolacu a candidat la alegerile parlamentare pe listele PSD Buzău.

Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat

Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat „fără justă cauză”: 24 de „indemnizații fixe nete lunare” dacă este dat afară în primii doi ani ai mandatului sau „o compensație corespunzătoare numărului de luni rămase până la finalul mandatului” dacă este revocat în ultimii doi ani de mandat.  Citește și: Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului Plata despăgubirilor se face în 60 de zile.  Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica dacă este concediat Potrivit contractului de mandat publicat pe site-ul Transelectrica, directorul companiei, Ștefăniță Munteanu, are o indemnizație fixă brută de 55.050 lei pe lună. În aceste condiții, dacă Munteanu ar fi dat afară ar primi circa 100.000 de euro despăgubiri.  În plus, contractul de mandat acordă, fără prea multe detalii, nenumărate alte drepturi: „cheltuieli de cazare, diurnă, transport, taxe de participare cursuri, seminarii și orice alte tipuri de cheltuieli legate de executarea mandatului și indiferent dacă au fost ocazionate cu deplasarea în țară sau în străinătate” „pachet de compensații și beneficii, inclusiv servicii medicale și/sau asigurare medicală” decontare chirie până la 780 de euro  2.000 de lei pe lună pentru transport la domiciliu „birou echipat corespunzător, sală conferință, telefon mobil de serviciu, laptop/tableta, autoturism și altele” Munteanu a fost numit în funcție în octombrie 2024 și are mandat până în 2028. Ștefăniță Munteanu este un pesedist din Buzău - a fost consilier județean - cu studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Când era student, el ar fi lucrat un an ca director de vânzări la firma Tegola, firmă care vinde acoperișuri pentru case. Fanatik scria, în 2023, că firmele lui Ștefăniță Munteanu au fost abonatela contracte cu statul. „În anii 2019 și 2020, potrivit portalului Sicap, compania a beneficiat de 21 de contracte publice în valoare totală de 1.466.498 lei, ceea ce înseamnă circa 60% din veniturile firmei în cei doi ani (...) Din anul 2018, timp de doi ani este membru în Consiliul de Administrație al CFR Marfă, și tot începând cu anul 2018 până în prezent este administrator și în CA al companiei Rofersped, companie deținută de CFR Marfă”, scria Fanatik. Citește și: Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac

Guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria mașini pentru transportul bugetărimii Foto: gov.ro
Politică

Guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria mașini pentru transportul bugetărimii

Guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria, de la controversata regie a protocolului de stat (RAAPPS) mașini pentru transportul bugetărimii din Palatul Victoria. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Nu este clar de ce este nevoie de aceste sume imense plătite către RAAPPS, pentru că o parte din demnitari beneficiază de protecție, iar Secretariatul General al Guvernului (SGG) are, probabil, proprii șoferi. Însă o structură clară de personal a SGG nu se găsește pe site-ul instituției.  Ciolacu, sume uriașe pentru a închiria mașini pentru transportul bugetărimii Potrivit unui centralizator al contractelor SGG, doar în februarie s-a încheiat un contract de 1,24 milioane de lei (circa 250.000 de euro) cu RAAPPS pentru „servicii de transport auto de persoane”. Nu este clar de ce valoarea contractului este atât de mare. O mașină medie poate fi închiriată în București cu 30-40 de euro. Un microbuz cu șofer se poate închisra cu prețuri între 150 și 200 de euro pe zi, de la firmele private.  Ulterior, s-a încheiat un alt contract, de 8,5 milioane de lei, tot pentru „servicii de transport auto de persoane” în perioada martie-august 2025.  Însă alte zeci de milioane de lei au fost alocate pentru servicii de protocol furnizate de RAAPPS. De exemplu, 81 de milioane de lei este valoarea unui contract întins pe tot anul 2025 pentru „servicii de administrare, functionare , reparare , lucrari de intretinere, instruirea personalului specializat si protejarea bazei materiale destinate activitatii de protocol”.  În februarie, RAAPPS a furnizat „servicii asigurare tratatii/servicii de protocol” în valoare de 197.000 de lei.

Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban, interzis în România Foto: Facebook
Politică

Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban, interzis în România

Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban, interzis în România: nu doar fostul premier Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu acesta de mai multe ori, dar și alți lideri PSD, și chiar și PNL. Citește și: Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, la business, cu o consilieră Și fostul primar USR Radu Mihaiu l-a primit, în februarie 2022, deși se știa foarte bine cine este Ceban, inclusiv legăturile sale cu Moscova.  Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban Miercuri, ministerul român de Externe a anunțat că „din motive ce țin de siguranța națională” România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban, și încă doi cetățeni ai Republicii Moldova.  Fostul premier PSD Marcel Ciolacu a avut cel puțin două întâlniri cu Ceban. Ciolacu a evitat să anunțe aceste discuții - știind, probabil, că se asociază cu un adversar al Maiei Sandu, apropiat Rusiei - dar ele au fost anunțate de primarul Chișinăului.  În februarie 2022, Ceban a venit la București și a fost primit de primarul de la acel moment al Sectorului 4, Popescu Piedone, de liberalul Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, considerat un amic al șefului SRI de la acel moment, Eduard Hellvig, și de primarul USR al Sectorului 2, Radu Mihaiu. În noiembrie 2022, președintele PSD, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit la Chișinău cu Ceban. Întâlnirea a fost dezvăluită de Ceban, pe pagina sa de Facebook. La aceste discuții, Ciolacu a fost însoțit de Vasile Dîncu, abia destituit de la conducerea ministerului Apărării. La acel moment, Trezoreria SUA arătase că partidul înființat de Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională, ar fi primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați guvernului rus.  În aprilie 2024, Ciolacu l-a primit pe Ceban la Palatul Victoria.  În martie 2021, Daniel Băluță, acum prim-vicepreședinte al PSD, s-a întâlnit cu actualul primar al Chișinăului. În mai 2021, Băluță i-a întors vizita, făcând o deplasare la Chișinău. “Сегодня с визитом прибыла делегация примэрии 4 сектора Бухареста во главе с примаром Даниэлем Бэлуцэ“, a scris Ceban, pe Facebook, după întâlnirea cu primarul PSD (“Am primit astăzi în vizită o delegație a primăriei sectorului 4 din orașul București, în frunte cu primarul Daniel Băluță“). 

Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei, de trei ori mai mult decât impactul generat de creșterea pensiilor. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Informația apare într-un document strict confidențial al ministerului de Finanțe, transmis președintelui Iohannis, premierului Ciolacu și președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Documentul a fost publicat de site-ul Europa Liberă. Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei În notă, Finanțele explică ce impact bugetar ar fi avut creșterile de salarii și pensii, dacă nu erau înghețate în decembrie 2024. Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar fi crescut astfel în 2025: 44,3 miliarde de lei strict creșterile salariale ale bugetarilor 18,4 miliarde de lei majorarea sporurilor, probabil trase în sus de salarii 1,2 miliarde de lei pentru premii și ore suplimentare în sistemul militarizat 5,1 miliarde de lei creșterea normei de hrană și pentru echipamente în sistemul militarizat În schimb, impactul bugetar al majorării pensiilor - inclusiv cele “speciale“, denumit astfel în documentul Finanțelor - conform legii PSD-PNL, ar fi fost de 20,1 miliarde de lei.  În notă se mai arată că “necesarul de finanțare“ al guvernului României a fost, în 2024, de 14,3% din PIB, respectiv 250 de miliarde de lei. 

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“ Foto: Inquam/George Calin
Politică

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“, așa că a vândut valută și s-a împrumutat pe termen scurt, arată un document “strict confidențial“ trimis de ministerul de Finanțe către președintele Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, și premierul Ciolacu. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Documentul a fost publicat de Europa Liberă România. În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“ Potrivit acestei note, din decembrie 2024, în acea lună prognoza soldului contului curent general al Trezoreriei prezenta “goluri temporare de casă consecutive“. Asta însemna că Trezorerie nu mai avea nici un ban ca să facă plăți. Soluția ministerului de Finanțe a fost să se atragă depozite pe termen scurt de la bănci - ceea ce, probabil, presupunea dobânzi mari - și să vândă valută din bufferul în valută al ministerului la BNR. Însă băncile nu au oferit sumele necesare, banii din PNRR nu au sosit, așa că Trezoreria uirma să vândă șase miliarde de lei. Finanțele au arătat, în această notă, că vânzarea valutei din buffer ducea acest cont sub cinci miliarde de lei, “mult sub nivelul care să acopere patru luni de finanțare brută“.  Nota încheie arătând că există riscul ca ministerul de Finanțe să nu mai poată emite euroobligațiuni pe piețele externe, ceea ce ar duce la epuizarea bufferului și la o “expunere foarte ridicată față de riscul imposibilității efectuării tuturor plăților“. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră