sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ciolacu

750 articole
Politică

Simonis nu i-a dat voturi lui Simion, a fost doar o glumă

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că Alfred Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok. El și-a cerut scuze, spunând că a fost o glumă proastă. Citește și: Ce promitea Bolojan la 27 noiembrie 2024 și ce s-a ales din angajamentele sale: „Să mai aud gluma cu desființarea pensiilor speciale în 30 de zile” Preşedintele PSD a fost întrebat despre postarea de pe Tik Tok în care preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis, îi mărturiseşte lui Marcel Ciolacu că au fost social-democraţi care i-au dat voturi lui George Simion. Simonis nu i-a dat voturi lui Simion, a fost doar o glumă ”Cred că a fost o glumă. Pe TikTok, de obicei îţi permit să mai faci şi glumă”, a spus Ciolacu, după şedinţa conducerii PSD. La observaţiile presei că nimeni nu a luat această mărturisore ca pe o glumă, Marcel Ciolacu a răspuns: ”Atunci, îmi cer scuze, a fost o glumă proastă”. Despre voturi care au plecat spre Călin Georgescu din partea electoratului PSD, Marcel Ciolacu a afirmat că nu este ferm convins de nimic. ”Eu v-am zis că pe TikTok, cu domnul Simonis, a fost o glumă”, a mai spus premierul. ”Pe TikTok, îţi mai permiţi să faci şi glume. Sunt om, chiar dacă sunt persoană publică, mai putem face şi o glumă. Deci, a fost o glumă”, a completat preşedintele PSD. La 3 ianuarie, într-un dialog pe TikTok cu Marcel Ciolacu, Alfred Simonis a recunoscut că membri PSD au direcționat voturi pentru George Simion (AUR) în turul I al prezidențialelor.

Simonis nu i-a dat voturi lui Simion, a fost doar o glumă  Foto: Inquam/Saul Pop
Ce promitea Bolojan la 27 noiembrie 2024  Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Ce promitea Bolojan la 27 noiembrie 2024

Ce promitea Ilie Bolojan la 27 noiembrie 2024 și ce s-a ales din angajamentele sale: „Să mai aud gluma cu desființarea pensiilor speciale în 30 de zile”, declara el, la finalul acestor angajamente. Totuși, termenul pe care și-l asuma noul lider al PNL era de șase luni. „Vom convoca vineri Biroul Național și vom da un vot pe aceste chestiuni pentru că eu nu vreau să îmi pun obrazul la bătaie și să mai aud gluma cu desființarea pensiilor speciale în 30 de zile. Nu. Dacă acest lucru nu va fi propus de PNL și nu va fi susținut cu toată forța în Parlament, eu nu mai am de ce să stau în funcția de președinte al PNL, pentru că nu am venit să ocup niște funcții. Am venit să încerc să dau niște soluții”, spunea Bolojan. Ce promitea Bolojan la 27 noiembrie 2024 Ce angajamente își lau președintele PNL la 27 noiembrie și care este stadiul lor, după peste o lună și jumătate: „reducerea numărului de parlamentari la 300, ținând cont și de reprezentare minorităților”: discuția a dispărut de pe agenda publică. „reducerea cheltuielilor administrative pentru demnitari, cabinete, vile de protocol ș.a.m.d.” - nici o măsură. În campanie, PNL îi cerea lui Ciolacu: „RAAPPS să fie restructurată și reorganizată și să păstreze DOAR obligațiile ce țin de asigurarea misiunilor diplomatice și a activităților de interes național și să NU mai fie sanatoriu de lux pentru demnitari mici sau mari”. Și acest angajament a fost abandonat. „reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%”: nu s-a întâmplat, deocamdată. „audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și pentru companiile de stat cu multe probleme, în primele șase luni ale anului viitor” - zero discuții pe această temă. „reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali, limitarea cheltuielilor de campanie și în costuri per vot și stabilirea unui plafon în acest sens”: suma s-a redus cu 25% față de alocarea din anul electoral 2024. ONG-ul Expert Forum consideră că această reducere este nesemnificativă. „comasarea unor servicii de concentrate – Bolojan a dat ca exemplu Ministerul Agriculturii, care ar avea 10-11 servicii în fiecare județ, deși agricultura este privată” - nimic „reforma administrației centrale prin reducerea numărului de ministere și de agenții”: guvernul are 18 membri, față de 20, nu s-a desființat nici o agenție. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% În campania electorală, Nicolae Ciucă îi cerea lui Marcel Ciolacu „să fie total transparent, începând cu sumele alocate pentru renovarea vilei sale de protocol și ale celorlalți beneficiari din Guvern”. Aceste sume nu au fost desecretizate.

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I Foto: Guvernul României
Economie

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I

Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după un an de guvernare Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat, joi seara, la Antena 3, că deficitul la final de an 2024 este 8,6% din PIB - probabil cel mai mare din UE. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea În plus, PNRR-ul pare a fi complet abandonat: la 15 ianuarie se împlinesc 13 luni de la ultima cerere de plată, care nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I În plus, datele Eurostat arată că PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%. La nivelul UE, s-a înregistrat o creștere medie de 0,4%. PIB-ul Bulgariei a crescut cu 0,6%. Situația României a fost confirmată de INS: “Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi o scădere de 0,1% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2023“. Joi, Institutul Național de Statistică a arătat că în primele nouă luni din 2024 exporturile au scăzut. “În perioada 1.I-30.XI 2024, exporturile au scăzut cu 1,0%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2024 a fost de 30054,9 milioane euro, mai mare cu 4518,8 milioane euro (+17,7%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2023“, precizează INS. Datele INS arată că exporturile de alimente au căzut cu aproape 15%, în timp ce importurile au crescut cu 5%.

Ponta îl desființează pe fostul aliat din USL, Crin Antonescu Foto: news.ro
Politică

Ponta îl desființează pe fostul aliat din USL

După ce coaliția majoritară a reconfirmat susținerea pentru Crin Antonescu, deputatul PSD Victor Ponta îl desființează pe fostul aliat din USL: “Cred că n-are nicio șansă să intre-n turul 2, nu să câștige“. Ponta a făcut această afirmație în această seară, într-un interviu cu Denis Rifai. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Ponta îl desființează pe fostul aliat din USL “Să vină cu un candidat care ia mai multe voturi decât Călin Georgescu. Altfel, să vii cu un candidat care nu intră în turul 2, e rău pentru coaliția de guvernare“, a mai spus Ponta, potrivit transcrierii Gândul. Întrebat dacă ar susține o candidatură a lui Marcel Ciolacu, el a spus că l-ar susține pe șeful său pe linie de partid. “Are o sarcină foarte grea ca prim-ministru. Și pentru că a învățat foarte mult, față de prima zi. E greu din poziția de prim-ministru să nu-ți iei toate supărările oamenilor. Dacă va candida, eu îl susțin. Cred că va fi foarte bine pentru toți să rămână prim-ministru. Vreau un prim-ministru eficient și nu știu pe altcineva mai eficient ca el“, și-a lăudat Ponta șeful. Alegerile prezidențiale vor avea loc în 4 și 18 mai, primul și respectiv al doilea tur de scrutin, a decis, miercuri seara, coaliția de guvernare. Partidele din coaliție au reconfirmat și susținerea pentru candidatura lui Crin Antonescu la Președinție. Anunțul a fost făcut într-un comunicat de presă, după ședința coaliției.

Ciolacu se pregătește să împingă alegerile prezidențiale în mai Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu se pregătește să împingă alegerile prezidențiale în mai

Premierul PSD Marcel Ciolacu se pregătește să împingă alegerile prezidențiale în mai sau iunie, afirmă surse citate de Antena 3. Inițial, coaliția PSD-PNL-UDMR decisese ca alegerile să fie la final de martie și început de aprilie, turul II. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Ciolacu se pregătește să împingă alegerile prezidențiale în mai Însă, pentru a avea alegeri prezidențiale în martie, Guvernul ar trebui să adopte mai multe acte normative - o ordonanță de urgență și o hotărâre de guvern - în ședința de joi, 9 ianuarie. Antena 3 susține că aceste proiecte nu se află pe ordinea de zi a ședinței de joi. „PSD susține că nu și-a dat acordul pentru cele două date, 23 martie, pentru primul tur, și 6 aprilie, pentru al doilea. Cele două date sunt dorite de PNL și UDMR, dar PSD nu s-a pronuntat pe niciun calendar. Astfel, alegerile prezidențiale vor fi împinse în luna iunie. Campania electorală ar urma să înceapă după Paște, iar primul tur ar putea avea loc pe 25 mai, iar cel de al doilea, pe 8 iunie”, susține Antena 3. „Dar acolo are dreptate Crin Antonescu: data alegerilor trebuie stabilită cât mai repede, nu putem tergiversa, nu putem amâna stabilirea datei alegerilor. Săptămâna care urmează trebuie o decizie care să se transforme în ordonanță de urgență și apoi în hotărâre de Guvern, iar aceste alegeri prezidențiale trebuie făcute înainte de sărbătorile pascale”, a afirmat, luni, Kelemen Hunor. Și Ilie Bolojan, președintele PNL, a pledat, duminică, pentru alegeri la final de martie. O reuniune a liderilor coaliției ar urma să aibă loc abia miercuri, 8 ianuarie. Antena 3 susține că Crin Antonescu nu este invitat la aceste discuții.

Ponta își perie șeful, dar doar pe Twitter Foto: Facebook
Politică

Ponta își perie șeful, dar doar pe Twitter

Deputatul PSD Victor Ponta își perie șeful, dar doar pe Twitter: „Ciolacu joaca șah tot ca de obicei, încă nu a mutat”, a scris fostul premier. Ponta a postat o captură de ecran al unei știri din Gândul - „Crin Antonescu i-a anunțat pe Bolojan și Hunor de intenția sa, dar nu și pe șeful PSD/ Marcel CIOLACU: «Vom avea o discuție»” - și a comentat informația. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Ponta își perie șeful, dar doar pe Twitter „Crin joaca poker , la cacealma, ca de obicei ; Ciolacu joaca sah , tot ca de obicei, inca nu a mutat ; Hunor joaca “ruleta ungureasca” (adica impinge romanii sa se impuste intre ei) ; Bolojan, ardelean serios, inca nu intelege jocurile de la Bucuresti!”, a scris Victor Ponta. Crin joaca poker , la cacealma, ca de obicei ; Ciolacu joaca sah , tot ca de obicei, inca nu a mutat ; Hunor joaca “ruleta ungureasca” ( adica impinge romanii sa se impuste intre ei ) ; Bolojan, ardelean serios, inca nu intelege jocurile de la Bucuresti! pic.twitter.com/ePy7a5DSqy— Victor Ponta (@Victor_Ponta) January 6, 2025 De obicei, el își rostogolește mesajele pe mai multe rețele sociale, concomitent. Acesta a rămas însă pe Twitter, nu și pe Facebook, cel puțin până la ora redactării acestei știri. Lăudarea liderului PSD pare să fi devenit un obicei în acest partid. În august 2024, întrebat dacă Marcel Ciolacu are mai degrabă calităţi de premier decât de preşedinte, secretarul general al PSD Paul Stănescu l-a lăudat pe liderul PSD, spunând că „are o inteligenţă peste medie” și „este structurat ca un om bun”: „Pe Marcel Ciolacu niciodată nu l-a văzut tentat să facă rău cuiva şi Marcel Ciolacu cred că va fi un preşedinte care va uni toţi românii”.

Ciolacu, noi culmi ale penibilului (sursa: TikTok/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, noi culmi ale penibilului

Marcel Ciolacu, noi culmi ale penibilului: înainte de Anul Nou și-a tatuat pe mână „Nu se mărește TVA-ul”, dar a mărit alte taxe și a înghețat pensiile. Ciolacu și-a prezentat tatuajul pe TikTok, într-o filmare de nouă secunde. @marcel_ciolacu Zis și făcut! ? #marcelciolacu #psd #romania #emotii #tva ♬ original sound - Digi24.ro Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Însă majoritatea comentariilor la acest scurt film sunt ironice sau critice, mulți interpretând mesajul ca pe o aroganță. „Vine și vremea noastră a Poporului sa facem mișto”, i-a transmis un utilizator al TikTok pe nume Daniel. „stai sa vezi cand ajungi la mititica arta adevarata” (sic!), i-a transmis Mielu Pătrășcan. Ciolacu, noi culmi ale penibilului La începutul săptămânii, Guvernul a decis, prin ordonanță de urgență, să reintroducă „taxa pe stâlp” - care va afecta companiile din energie și agricultură, printre altele - și să crească impozitul pe dividende de la 8 la 10%. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a avertizat însă că ar putea urma și alte majorări de impozite. „Nu se măreşte TVA-ul. Vă spun, mă tatuez pe mână, nu se măreşte TVA-ul. Nu va creşte nicio cotă unică. (…) Va rămâne 10% pe venit. Cum să crească cota unică pe venit de la 10% la 16% când noi avem cea mai mare impozitare a muncii la venituri mici şi medii din Europa? Ce om normal, la cap, ar face acest lucru?”, a declarat Marcel Ciolacu la 29 octombrie, la finalul summitului Autorităţilor Publice Municipale din România. El a mai fost întrebat dacă celelalte cote de TVA, în afară de medicamente şi alimente, ar putea creşte de la 5% sau 9% la 19%, scenariu pe care l-a respins. „Dacă dumneavoastră credeţi că vreun guvern are atâta minte sau un prim-ministru să crească cota la lemne de la 5 la 19 şi să-i aducă un venit suplimentar la bugetul statului consolidat de 10 milioane, vă spun eu, nu te duci la Comisie şi spui «Domnule, uitaţi eu am crescut la lemnele de foc de la 5 la 19. Şi ce venituri aţi avut domnul Ciolacu? Domnule, am rupt, am avut 10 milioane». Este exclus acest lucru”, a mai declarat Marcel Ciolacu.

Ciolacu susține că nu e „populist” (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu susține că nu e „populist”

Ciolacu susține că nu e „populist”. Marcel Ciolacu, premierul României, a transmis un mesaj marți seara, în care își exprimă speranța că anul 2025 va aduce un progres semnificativ pentru țară. Acesta a menționat că a refuzat să intre „în corul populiștilor”. Ciolacu susține că nu e „populist” În mesajul către români, de Anul Nou, premierul a făcut o mărturisire. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Acesta a susținut că a făcut tot ce i-a stat în putință „pentru a pune lucrurile în ordine” și că a ales calea grea, cea de a nu intra în „corul populiștilor”. „Ştiu că nu am reuşit de fiecare dată să mulţumesc pe toată lumea. Ştiu că pe mulţi dintre voi v-am dezamăgit. Am ales însă ca, de fiecare dată, să iau acea decizie corectă pentru România şi pentru români. Într-adevăr, puteam alege calea simplă, puteam alege să intru în corul populiştilor. Dar asta ar fi însemnat să pun viitorul nostru, al tuturor românilor, în pericol. Şi asta nu aş putea să fac niciodată" Reflecții asupra Anului 2024 Premierul a recunoscut dificultățile întâmpinate în 2024, descriindu-l ca pe un an plin de provocări neașteptate. Fiecare problemă rezolvată părea să fie urmată de alta, la fel de gravă și urgentă. "Un an în care, de fiecare dată când credeam că am mai rezolvat o problemă, apărea alta, la fel de gravă și la fel de urgentă", a spus Ciolacu. Amintirea realizărilor Cu toate dificultățile, Ciolacu a subliniat câteva realizări notabile, printre care aderarea României la spațiul Schengen. A cest pas important permite românilor să circule liber pe orice cale în Uniunea Europeană, începând din miezul nopții de Anul Nou. "Cea mai mare reușită a fost că – în sfârșit! – ni s-a făcut dreptate și de la miezul nopții putem circula liber, pe orice cale, în spațiul Schengen." Urări pentru un 2025 de Succes Mesajul premierului s-a încheiat cu o notă de optimism și determinare, îndemnând la unitate și colaborare pentru a transforma România în țara dorită de toți. "Împreună, putem face din România țara pe care cu toții ne-o dorim! La mulți ani tuturor!"

Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank Foto: Captură video
Eveniment

Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank

Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: ministerul de Finanțe anunță un deficit de puțin sub 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Potrivit execuției bugetare pentru primele 11 luni din 2024, Eximbank are deficit de 2,481 miliarde de lei. Executie bugetara noiembrie 2024, datele ministerului de Finanțe Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank În decembrie 2020, banca avea un excedent de peste trei miliarde de lei. Executie bugetara decembrie 2020, datele ministerului de Finanțe La finalul anului 2023, banca avea deja un deficit de 412 milioane de lei. În decembrie 2022, banca avea un excedent de 6,7 milioane de lei, iar în 2021 acest excedent era de 1,1 miliarde de lei. Condamnatul Marian Neacșu, vicepremier al guvernului Ciolacu și specialist în furajarea animalelor, a fost plasat în conducerea EximBank. Specialistul în furaje pus de președintele PSD, Marcel Ciolacu, vicepremier al noului Executiv a luat doar în 2022 peste 250.000 lei de la EximBank. Însă Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară, el fiind un economist care a lucrat la un IAS și s-a specializat în furajare. Neacșu este membru al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la Exim Banca Românească. În calitate de membru al CIFGA, vicepremierul Marian Neacșu a primit, în anul fiscal 2023, 252.542 de lei, adică peste 4.200 de euro pe lună. Salariul său de la Guvern este de 180.000 de lei, anual, net. Nu există o listă publică a membrilor CIFGA.

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor menținând „diurna de detașare”: o judecătoare de la ÎCCJ, Rus Iuliana, cu două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei. Guvernul Ciolacu II a decis, luni, să nu mai taie diurna de detașare a magistraților, care este de 2% din salariul brut. CSM a protestat față de această măsură și a susținut că este neconstituțională, fiind discriminatorie. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Guvernul protejează ciocoii bugetarilor Andrei și Iuliana Rus sunt, probabil, cea mai bogată familie de judecători din România. Ambii sunt judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și, în anul fiscal 2023, au câștigat de la stat circa 1,5 milioane de lei. Andrei Rus urmează să fie magistratul de legătură al României în Spania, deși nu vorbește spaniola. El a făcut Dreptul la Universitatea Ecologică. Presa scrie că Andrei Claudiu Rus este „om de bază al grupării antireformiste” din justiție. Printre altele, el l-a achitat pe fostul ministru PSD al Sanatății, Nicolae Bănicioiu, pe motiv că „fapta nu există” în dosarul în care a fost trimis în judecată sub acuzația de trafic de influență. Iuliana Rus a încasat, printre altele, peste 340.000 de lei salarii și salarii restante de la ICCJ și de la o curte de apel, plus încă 316.821 de lei de la Scoala Nationala De Grefieri, dar nu a ratat nici diurne în valoare de aproape 75.000 de lei.

Premierului Ciolacu cere solidaritatea companiilor private (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Premierului Ciolacu cere solidaritatea companiilor private

Premierului Ciolacu cere solidaritatea companiilor private. Premierul Marcel Ciolacu a transmis luni un mesaj ferm companiilor care își externalizează profiturile și evită plata corectă a taxelor. În cadrul ședinței de Guvern, acesta a cerut și un moratoriu de șase luni pentru înghețarea prețurilor, invocând "solidaritatea". Premierului Ciolacu cere solidaritatea companiilor private Premierul a cerut companiilor din România să accepte un moratoriu de șase luni pentru înghețarea prețurilor, în semn de solidaritate cu populația și cu Guvernul. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Această măsură vizează stabilizarea costurilor pentru cetățeni, într-un context economic dificil. „Avem nevoie de solidaritate din partea companiilor pentru a proteja populația și economia în această perioadă,” a explicat Ciolacu. Sprijin pentru companiile corecte Ciolacu a subliniat că Guvernul este angajat să sprijine companiile care respectă legislația fiscală, investesc în România și contribuie la dezvoltarea economică. „Nu mai putem tolera ca firmele corecte să suporte povara fiscală creată de cei care aleg să își externalizeze profiturile,” a punctat premierul. Mesajul către mediul de afaceri Apelul lui Marcel Ciolacu evidențiază necesitatea unei reforme fiscale echitabile și a solidarității între companii și autorități. Premierul a reafirmat angajamentul Guvernului de a crea un mediu de afaceri stabil și predictibil pentru firmele care își respectă obligațiile fiscale. „România are nevoie de un parteneriat între stat și mediul privat, bazat pe corectitudine și transparență,” a concluzionat prim-ministrul.

Cum îl plagiază Ciolacu pe Trump (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Cum îl plagiază Ciolacu pe Trump

Cum îl plagiază Ciolacu pe Trump. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luni că Guvernul va adopta ordonanța „trenuleț”, un set de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar al României la 7% până în 2025. Ciolacu a anunțat înfiinţarea Departamentul pentru Eficientizarea Activităţii Guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB. Trump a înființat mai înainte un asemenea departament, DOGE, condus de Elon Musk. Cum îl plagiază Ciolacu pe Trump Premierul a subliniat că măsurile fiscale sunt structurate pe trei obiective principale: Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Stoparea creșterii cheltuielilor statului., creșterea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale incluse în PNRR și reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, adică 19 miliarde de lei. „Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanţă şi evaluări. Angajările la stat vor fi îngheţate în anul 2025 şi vom trece rapid la desfiinţarea şi comasarea de instituţii şi agenţii publice. Vom prelua un model deja consacrat şi vom înfiinţa Departamentul pentru Eficientizarea Activităţii Guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. În acest departament, care va fi cu specialişti din alte zone guvernamentale, se va lucra pro bono", a declarat Ciolacu. Președinele ales al SUA a înființat mai înainte un asemenea departament, condus de Elon Musk. "Nu este o ordonanță a austerității" Ciolacu a respins ideea că ordonanța reprezintă o politică de austeritate, comparând-o cu măsurile dure aplicate în trecut, cum ar fi tăierile salariale de 25% sau creșterea TVA-ului la 24%. „Aceasta nu este o ordonanță a sărăciei. Este o soluție necesară pentru a asigura accesul României la fondurile europene și din PNRR,” a declarat premierul. Principalele măsuri anunțate Înghețarea salariilor demnitarilor și reducerea finanțării partidelor politice cu 25%. Blocarea creșterilor salariale pentru bugetari în 2025 și eliminarea sporurilor și premiilor suplimentare. Înghețarea angajărilor în sectorul public. Reorganizarea administrației publice, prin desființarea și comasarea instituțiilor și agențiilor publice. Reformele fiscale pentru IMM-uri și microîntreprinderi Premierul a anunțat că pragul de impozitare pentru microîntreprinderi va fi redus gradual, pentru a evita un șoc economic. Aproximativ 30.000 de IMM-uri, adică 10% din total, vor fi afectate de aceste măsuri. Potrivit premierului, Guvernul va încerca să sprijine aceste companii prin alte scheme de ajutor de stat prin mai multe măsuri. Introducerea impozitului pe construcții speciale și menținerea unui impozit scăzut pe dividende Impozitul pe construcții speciale va fi aplicat doar după discuții cu marile companii și emiterea normelor de aplicare. În ceea ce privește impozitul pe dividende, România își menține poziția favorabilă în UE, cu o cotă de 10%, comparativ cu media europeană de 20%. Efort de ajustare fiscală Potrivit Guvernului, ordonanța „trenuleț” reprezintă un efort de ajustare fiscală menit să protejeze stabilitatea economică a României. Prin această ordonanță, Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar fără a afecta investițiile și să mențină accesul la fondurile europene esențiale pentru modernizarea țării. Premierul a promis transparență și responsabilitate în implementarea acestor măsuri, pentru a asigura sustenabilitatea economică pe termen lung.

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Foto: inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic (sursa: Facebook/Asociatia Energia Inteligenta)
Eveniment

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic. Introducerea unui impozit suplimentar de 1,5% pentru construcțiile speciale, prevăzut în „ordonanța trenuleț”, va genera o creștere a prețurilor la energie și gaze pentru populație, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, trage un semnal de alarmă asupra impactului major asupra investițiilor viitoare din sectorul energetic. Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic Impozitul suplimentar pentru construcțiile speciale, aplicabil începând cu 31 decembrie 2024, vizează o gamă largă de infrastructuri din domeniul energetic, inclusiv sonde, stații de comprimare, centrale hidroelectrice și termoelectrice. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Conform AEI, această taxă va fi resimțită de consumatori prin creșterea prețurilor la gaze naturale (estimare: +2,7% față de prețul plafonat), energie electrică și termică, produse petroliere. „Populația va fi pusă să acopere cheltuielile iresponsabile prin creșteri de prețuri,” subliniază Dumitru Chisăliță. Impactul asupra investițiilor în energie AEI avertizează că această taxă pune în pericol investiții critice pentru securitatea energetică a României, precum exploatarea gazelor din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, centrala pe gaze naturale de la Mintia. Lipsa predictibilității fiscale riscă să descurajeze investitorii, într-un moment crucial pentru independența energetică a țării. O problemă de securitate energetică Dumitru Chisăliță atrage atenția că o astfel de măsură fiscală poate duce la un scenariu extrem, similar cu cel din Republica Moldova, unde resursele energetice sunt insuficiente. În plus, aplicarea noilor taxe pentru investițiile offshore din Marea Neagră ar putea ridica din nou problema viabilității acestor proiecte. „Dacă nu menținem încrederea într-un sistem fiscal predictibil, investițiile se vor restrânge, iar România ar putea să se confrunte cu penurii de energie,” avertizează președintele AEI. Motivele din spatele „ordonanței trenuleț” AEI acuză Guvernul de lipsă de responsabilitate și consultare cu sectorul privat, subliniind că măsura fiscală este o consecință a cheltuielilor publice iresponsabile din trecut. Taxa suplimentară va fi aplicată fără a ține cont de implicațiile asupra proiectelor în derulare în sectorul energetic și costurilor de producție și tarifele finale pentru consumatori. „Trădare, interese ascunse, dorința de prăbușire a sistemului energetic al României? Aceasta este întrebarea,” concluzionează Dumitru Chisăliță. Necesitatea unor politici fiscale predictibile AEI solicită Guvernului să reconsidere această măsură fiscală, având în vedere impactul semnificativ asupra populației și economiei. O politică fiscală predictibilă și consultarea cu sectorul privat sunt esențiale pentru menținerea securității energetice și pentru atragerea de investiții sustenabile.

„Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare”, spune Biriș despre Ciolacu II
Eveniment

Nu am văzut atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe, despre taxa pe stâlp: „În 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală”. El a postat, ieri, după ce guvernul Ciolacu II a decis reintroducerea taxei pe stâlp, un articol din noiembrie 2013, când guvernul Ponta a legiferat pentru prima oară această măsură. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile „Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare” „Cine plăteşte? Ce taxe de drumuri vor trebui mărite pentru a plăti acest impozit? Cât va costa transportul pe calea ferată? Cât va costa energia produsă în România? Câţi dintre producători îşi vor muta fabricile în ţări cu guverne mai puţin iresponsabile?Încercaţi să răspundeţi dumneavoastră la aceste întrebări şi veţi înţelege de ce mi-am pus întrebarea menţionată la începutul articolului. Anul acesta mi-am sărbătorit majoratul în profesie, dar în 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală. Consecinţele acestui impozit vor fi dramatice. Economia se va bloca pur şi simplu. Acest impozit nu trebuie să intre în vigoare!”, a scris Biriș, în 2013, în Ziarul Financiar. De altfel, taxa a fost abrogată în 2015, cu efect în 2017. Ieri, Biriș a scris pe Facebook care vor fi efectele noii taxe pe stâlp: „Cine va fi afectat? Companiile din energie, pentru toată infrastructura energetică. Companiile din agricultură, pentru toate amenajările funciare (instalații de irigare, drumuri de exploatare, platforme, garduri, inclusiv pentru sere, solarii). Companiile de logistică, pentru platforme, garduri, drumuri de interior. Toate companiile de producție, pentru platforme de acces, garduri (…) Până la urmă, noi plătim. Companiile vor include taxa asta în preț, și e normal să fie așa. Doar cei care exporta nu o vor putea face, că - deh!, pe piețele de afară concurează cu companii care nu au taxa asta…”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră