Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina. Datele aruncate de Ciolacu, false
Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina: 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul României la nivelul anului 2021. Citește și: EXCLUSIV Străvechile TAB-uri ale Armatei dau ultimul atac la Automecanica Moreni: uzina, aproape în faliment din cauza lipsei comenzilor de mentenanță de la MApN Într-un tabel al Consiliului, România este pe locul 21 în rândul statelor UE, plus Canada și Marea Britanie, în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei ca procent din PIB-ul anului 2021. Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina „Nota de informare a Parlamentului European, elaborată pe baza datelor AMECO și ale Institutului de economie mondială din Kiel, a estimat sprijinul acordat de România pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, la circa 1,5 mld. euro, echivalent cu o medie anuală de circa 0,2% din PIB”, arată Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea. Un tabel publicat de Consiliul Fiscal arată că Polonia a ajutat Ucraina cu 7,6 miliarde de euro. Lituiania, o țară mult mai mică decât România, a oferit 1,5 miliarde de euro. Bulgaria a ajutat Ucraina cu 0,5 miliarde euro, dar ca procent din PIB-ul pentru 2021, a fost peste România, 0,7%. Datele aruncate de fostul premier Marcel Ciolacu, care a susținut că acest ajutor a fost de 3,5% din PIB, au fost false, mai explică acest Consiliu. „Analizele Consiliului Fiscal, pornind de la date interne și externe, inclusiv de la Consiliul UE și Comisia Europeană, arată că derapajul bugetar foarte mare din ultimii ani este cauzat esențialmente de programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității vitale de a crește veniturile fiscale (...) Cifra de 3,5% din PIB, menționată de fostul prim-ministru Marcel Ciolacu în septembrie 2023 și preluată în solicitarea adresată Consiliului Fiscal, nu a putut fi coroborată cu alte date pentru a o evalua”, se arată în documentul semnat de Daniel Dăianu. De ce are România un deficit atât de mare Consiliul Fiscal insistă pe faptul că creșterile de salarii au generat deficitul: „Începând cu anul 2023 s-a consemnat o inversare a tendinței de consolidare bugetară, deficitul bugetar, în termeni ESA, majorându-se la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE. Creșterea de 0,2 pp din PIB față de anul precedent a fost determinată de adoptarea unor măsuri de indexare a salariilor din sectorul public, acordate pe fondul declanșării unor conflicte de muncă, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic” „În 2024, deficitul bugetar a crescut masiv la 9,3% din PIB (cel mai mare din UE) în condițiile unui ritm mult mai ridicat de creștere a cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile bugetare. Astfel, adâncirea deficitului bugetar cu 2,7 pp din PIB față de anul precedent a fost rezultatul majorării veniturilor cu aproape 0,2 pp din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9 pp din PIB. Pe partea de cheltuieli, cele mai ridicate creșteri s-au înregistrat la nivelul cheltuielilor de personal (+1,1 pp din PIB) și cu asistența socială (+1,1 pp din PIB). Aceste evoluții au fost determinate în principal de majorările discreționare de salarii din sistemul public, de procesul de indexare și de recalculare a pensiilor și de schema de compensare a prețurilor din sectorul energetic” Deși a prezentat aceste date, Consiliul Fiscal a menționat că „sprijinul acordat Ucrainei este secretizat în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.
