duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ciolacu

881 articole
Politică

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025, cel mai nerealist

Consilierul lui Bolojan, Ionuț Dumitru, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025 a fost „cred că cel mai nerealist buget pe care l-am văzut, cel puțin până acum”. Ionuț Dumitru a fost președinte al Consiliului Fiscal și, în această calitate, aviza bugetul de stat al României. Acum, el este consilier onorific al premierului PNL.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Ciolacu a semnat acest proiect de buget în calitate de premier, iar Tanczos Barna l-a inițiat, în calitate de ministru de Finanțe. Tanczos Barna este acum vicepremier.  Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna „Au fost sub bugetate masiv cheltuielile - în primul rând pe partea de dobânzi, unde ai o predibitate destul de mare. Au fost necesare încă 15 miliarde de lei pentru a putea acoperi cheltuieli obligatorii cu dobânzile, apoi încă multe miliarde la alte capitole de cheltuieli, cum ar fi asistență socială sau la chiar și la salarii. Au fost adăugați bani mulți la rectificare pentru a putea acoperi aceste cheltuieli obligatorii. Totul doar dintr-o prezumtivă îmbunătățire a colectării - aproape 10 miliarde de lei au fost puse din pix, pur și simplu, la începutul anului acesta. O îmbunătățire a colectării, care e de dorit, dar e pur și simplu ca și cum ai vinde «pielea ursului din pădure» . Adică nu poți să pui în buget o chestie care e incertă și de a cărei realizare depinde dacă vei face sau nu ținta de deficit bugetar - și dacă ne uităm per total pe venituri și pe cheltuieli discutăm de cel puțin 2% din PIB, o sumă foarte mare, deficit bugetar care pur și simplu nu s-a bugetat la începutul anului”, a explicat Ionuț Dumitru.  Însă Ionuț Dumitru - care, recent, a propus desființarea ANAF și reînființarea Fiscului după modelul din Grecia - a fost neîncrezător în capacitatea acestei instituții de a colecta sumele necesare. „Dacă ANAF nu va reuși să îmbunătățească, să schimbe ceva major în termeni de colectarea taxelor și impozițiilor, vom avea o mare problemă în anii următori. Și o mare problemă o să însemne creștere de taxe”, a spus el. 

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna Foto: Inquam/George Calin
Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze Foto: Facebook
Politică

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, tot mai puțini s-au întors

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, în timp ce tot mai puțini s-au întors, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), analizate de Profit. Potrivit acestei publicații, în 2023 și 2024 numărul românilor care au părăsit oficial țara l-a depășit puternic pe cel al celor care s-au întors. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Anii 2023 și 2024 au schimbat trendul din perioada anterioară, când numărul celor care reveneau îl depășea pe cel al celor care părăseau România. Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze În 2022, 54.839 de persoane au revenit în țară, față de 48.438 care au plecat definitiv, adică un plus de aproximativ 6.400 de români. În 2023, au plecat 48.612 cetățeni români, s-au întors 29.830 - pierdere netă de aproape 19.000 de persoane. În 2024, an electoral, au plecat 51.062 cetățeni români, s-au întors 28.431 - pierdere netă de aproape 23.000 de persoane.  Profit arată că din aceste statistici lipsesc datele privind migrația spre Marea Britanie, deși aceasta era una din principalele destinații ale celor care părăseau România.  În 2024, cei mai mulți emigranți au avut între 35 și 39 de ani, circa 12% din total. „Grupa de vârstă 30–34 de ani a avut o pondere de 8,1%, urmată de 25–29 de ani (7,4%) și 20–24 de ani (6,6%). În total, aproape un sfert din românii care au emigrat anul trecut aveau sub 35 de ani. Și segmentul 40–44 de ani este semnificativ, cu aproape 10% din total”, mai arată Profit. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu

După congresul PSD din 7 noiembrie - ziua în care, în 1917, a început zisa revoluție bolșevică a lui Lenin - adevăratul șef al PSD nu va Grindeanu. Omul e născut să fie numărul doi, să aibă un șef. A fost Ponta, a fost Dragnea, a fost Ciolacu, iar acum continuă să aibă nevoie de cineva care să-i spună pe ce drum să o apuce... Adevăratul șef al PSD este deja și va fi și în viitorul apropiat Lia Olguța Vasilescu, primar al Craiovei, fost lider al tineretului PRM, pe atunci într-o relație politică extrem de apropiată de Vadim Tudor, care a adus-o în Parlament. Ea l-ar fi spulberat pe Grindeanu dacă dorea să candideze la șefia PSD, o spun mai toți oamenii din acest partid. Grindeanu, băiat de cluburi de fițe, plimbat cu charterul Nordis, nu are nici o tracțiune electorală. De altfel, la fel ca și Ciolacu până în 2024, nu a participat la nici o competiție electorală la care să candideze direct, nu pe listele partidului.  Însă, din motive încă neclare, ea a decis să-l lase pe fostul premier al lui Dragnea să fie, oficial, președinte al PSD.  Dar Olguța Vasilescu va ocupa, prin soțul ei, poziția cheie de secretar general al PSD. Toți banii partidului, inclusiv uriașa subvenție, vor fi pe mâna lui Manda, el îi va distribui - onest și legal, desigur. Ea va rămâne vicepreședinte al partidului. În ianuarie 2025, a fost aleasă în unanimitate președinte al influentei Asociații a Municipiilor din România. Această „unanimitate” este relevantă pentru puterea informală de care dispune.  De ce este important faptul că Vasilescu va dirija, de facto, PSD-ul? Fiindcă nu trebuie să avem iluzia că, după congres, acest partid va da verde reformelor cerute de Bolojan. Dimpotrivă, putem estima că școala peremistă la care a crescut Vasilescu își va spune cuvântul și vom vedea un PSD și mai agresiv cu partenerii de guvernare.  De exemplu, putem fi siguri că va bloca orice efort de a relansa lupta cu corupția. Vasilescu controlează deja ministerul Justiției - este interesant că nu a cerut un minister cu acces la mulți bani, ci pe acesta... - minister care în 2026 va avea un rol decisiv în numirea viitorilor șefi ai DNA și ai Parchetului General. DeFapt.ro a scris că europarlamentarul Claudiu Manda, școlit pe banii miliardarului american George Soros, a ajuns unul dintre cei mai bogați și influenți politicieni din Oltenia și, printr-o firmă, controlează mai multe societăți din domeniul agricol. Averea vizibilă a familiei Vasilescu-Manda este impresionantă: în anul 2019 a cumpărat o casă boierească cu piscină în centrul Craiovei. Mai mult, trecutul peremist al Olguței Vasilescu o fac pe aceasta partenerul perfect al AUR. Vedem deja semnale dinspre PSD: îl critică pe ministrul Apărării fiindcă vrea adoptarea rapidă a legii serviciului militar voluntar și îl contrazice pe șeful Statului Major, generalul Vlad, după ce a spus că România trebuie să ajute R.Moldova în caz că este invadată de Rusia. Pe scurt, doar mesaje care bucură Moscova și AUR.  Vom vedea în ce direcție va evolua un PSD disperat că scade în sondaje, electoratul său migrând în masă la AUR. Dar este foarte puțin probabil să devină formațiunea reformistă de care are nevoie premierul Bolojan, pentru a-i susține schimbarea la față a statului. Dimpotrivă. 

Bătălie în PSD pentru șefia CJ Buzău: fascinantele CV-uri ale candidaților, în frunte cu Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Bătălie în PSD pentru șefia CJ Buzău: fascinantele CV-uri ale candidaților, în frunte cu Ciolacu

Bătălie dură în PSD pentru șefia CJ Buzău: defapt.ro vă prezintă fascinantele CV-uri ale candidaților, în frunte cu fostul premier Marcel Ciolacu. Potrivit informațiilor de până acum, sunt trei lideri social-democrați care vor să candideze pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău.  Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Postul este liber după ce fostul ocupant, Lucian Romașcanu, a fost trimis de guvernul Ciolacu la Curtea de Conturi a Uniunii Europene.  Bătălie în PSD pentru șefia CJ Buzău: fascinantele CV-uri ale candidaților, în frunte cu Ciolacu Cine sunt liderii locali din PSD care speră să preia șefia CJ Buzău: Adrian Robert Petre, acum președinte interimar al consiliului județean, este absolvent al Facultății de Pedagogie Muzicală, la controversata universitate Spiru Haret. El are și diplome în Management in Alimentatie Publica, de la Bioterra, și a absolvit și Facultatea de Educație Fizică și Sport la Universitatea Cuza din Iași. În perioada în care era student la Universitatea Cuza a fost și agent de vânzări. Născut în 1981, el a absolvit prima facultate, cea de sport, la 27 de ani, după cinci ani (a studiat între 2003 și 2008). Adrian Petre este și arbitru. El a absolvit însă și un curs de „Perfecțioanare în domeniul securității națioanale”, ,,Securitate și Buna Guvernare’’, la Colegiul Național de Apărare București. Deputatul Romeo Lungu, președintele organizației județene Buzău a PSD: la 24 de ani a obținut diploma de „funcționar superior” la o facultate din Cîmpina (sic!), Facultatea de Litere şi Știinte, specializare Administraţie Publică Locală, Colegiul Universitar Cîmpina. La 28 de ani a absolvit și Facultatea de Management şi Administraţie Publică Academia de Studii Economice. În timp ce studia, el era șef de cabinet la prefectura Buzău și apoi consilier senatorial. Cariera sa are cele mai diversificate slujbe: director sportiv la Gloria Buzău, dar și „Referent specialitate administraţie publică” la compania de apă Buzău. Marcel Ciolacu: și-ar fi luat licența în drept la 28 de ani, la Universitatea Ecologică din Bucureşti. El a refuzat să-și publice diploma de bacalaureat. În februarie 2004, a publicat în Monitorul Oficial un anunț privind pierderea diplomei de bacalaureat. Ciolacu ar fi promovat bacalaureatul cu nota 7,03.  „Da, voi candida la Consiliul Județean Buzău, dacă organizația va fi de acord”, a spus Marcel Ciolacu acum trei zile. Însă și președintele organizației județene a Partidului Social Democrat, deputatul Romeo Lungu, a declarat în presa locală că este, la rândul său, interesat de o candidatură pentru șefia Consiliului Județean.                                          

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia din 2020, când PIB-ul a căzut cu 3,6%. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Însă estimările recente ale Băncii Mondiale arată că 2025 ar putea fi un an mult mai rău, din această perspectivă.  INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013 În 2024, PIB-ul a crescut, față de 2023, cu doar 0,9%, arată datele anuale semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică, azi. În 2023, creșterea PIB-ului a fost de 2,3%, în 2022 - 4,2%, iar în 2021 - 5,6%.  Tot azi, INS a arătat că PIB-ul a crescut în trimestrul II din 2025 față de același semestru din 2024 cu doar 0,3%. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024”, arată INS.  Acum trei zile, un studiu al Băncii Mondiale arăta că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie.  Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare, ca sa ramana PSD și PNL Foto: Facebook
Politică

Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan

Fostul premier Marcel Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan: „Cred că această coaliție și acest guvern ar funcționa mult mai bine fără USR. PSD-ul cu PNL-ul au un exercițiu de a guverna împreună. La acest moment, dacă nu se lămuresc unele lucruri, spre așa ceva ne îndreptăm”, a spus el, într-un interviu pentru Ionuț Cristache.  Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel El a susținut că USR-ul „emană răutate” și a cerut și ruperea alianței USR-PNL din primăria Capitalei.  Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare Pe de altă parte, Ciolacu a susținut că creșterea TVA a fost o greșeală fantastică, scrie Gândul. „Care va fi creșterea economică la sfârșitul anului? Păi o să ajungem într-o criză economică. Da, dar spre acest lucru duc toate cifrele. Am mărit TVA-ul? Dacă dăm jos inflația, inflația am luat-o la 10,3 și am lăsat-o la 5,5, și acum e aproape 10%. În 100 de zile, vedem o scădere la încasările de la TVA cu 3%, și ca pondere la PIB cu aproape 4,4%. Cu alte cuvinte, am crescut TVA-ul și am încasat mai puțin. Dar l-am acoperit din inflație”, a afirmat fostul premier.  „În dreptul cuvântului reformă, o să punem «concedieri colective». Când va mai vorbi despre reforme, lumea se va speria. Reformă înseamnă cu totul altceva. Nu s-a făcut nimic. Trei luni de zile am fost dușmanul public al României numărul unu. După ce ai zdruncinat din temelii toată România, după ce ai venit cu creșteri de taxe, măriri de TVA, ai ajuns la același deficit pe care îl avea Marcel Ciolacu”, a mai susținut fostul lider PSD. 

Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Foto: Facebook
Politică

Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023

Cât a plătit ministrul Economiei, Radu Miruță, pe coșul de produse pe care fostul premier Marcel Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023: 130 de lei. Miruță a oferit acest exemplu pentru a arăta că plafonarea prețurilor la unele produse de bază nu a avut efecte. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan PSD se opune ridicării plafonării la o serie de produse alimentare, printre care și magiun.  Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei „Eu am dat acum 130 de lei pentru exact aceleași produse. Quod erat demonstrandum”, a afirmat demnitarul USR.  Vorbind despre plafonarea prețurilor, Miruță a spus că „oamenii nu au avut un câștig raportat la ceea ce cumpără, adică vizavi de banii pe care au trebuit să-i plătească”.   La 15 octombrie 2023, premierul Ciolacu a publicat un bon de cumpărături de 93,50 de lei, afirmând că se poate cumpăra „consistent” cu această sumă.  „Am fost la cumpărături și am luat ce aveam nevoie: salată, castraveți, ceapă și niște cartofi, mere, pateu Ardealul, salam Săsesc, ulei și zahăr, ouă, iaurt, telemea de oaie și o bere Ursus – produsă la Buzău … total 93.50 de lei. E drept, am uitat să iau roșii, dar tot mă încadram în 100 de lei! Voi ce #cumpărațiromânește cu 100 de lei?”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.

Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR Foto: X Ursula von der Leyen
Politică

Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR: „Negocierile erau din august anul trecut blocate complet, pentru că România nu voia să recunoască niște lucruri evidente”. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Pîslaru nu l-a nominalizat însă nici pe Ciolacu, care era premier, nici pe Adrian Câciu, care era ministru al Proiectelor Europene, sau pe Sorin Grindeanu, care conducea transporturile - toți trei fiind membri PSD. Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR Pîslaru a arătat ce refuza „România” să recunoască: „n-a respectat niște proceduri de achiziție publică – și vizează direct domeniile de infrastructură” „are întârzieri majore pe anumite proiecte” „nu există o cale să le mai termine până pe 31 august 2026, pentru că din 2021 până în 2025 nu s-au mișcat lucrurile cum trebuie” În plus, demnitarul, susținut de PNL, a arătat că PNRR era supracontractat. „Considerat planul de țară al României din ultimii ani, a avut în spate, din păcate, un model destul de păcătos de a umfla investițiile și a supracontracta, astfel încât acum pe foarte multe zone sunt încă portofolii întregi de investiții care multe dintre ele încă nici n-au început. Această diluare, fracționare și supracontractare a PNRR a creat foarte multe întrebări”, a afirmat el, la postul B1 TV.  „Ceea ce voi face la MIPE – și am vorbit cu Ilie Bolojan – voi publica într-un tablou de bord, transparent, toate proiectele de pe PNRR, inclusiv cele pe transport, așa încât lumea să urmărească toate obiectivele pe care le avem până pe 31 august 2026”, a mai precizat ministrul Dragoș Pîslaru.  

Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Foto: Facebook Sorin Grindeanu
Eveniment

Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR

Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR: la o alocare de 21,5 miliarde de euro se acordaseră contracte de 47,4 miliarde de euro pentru circa 20.000 de proiecte. Informația a fost oferită de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, susținut de PNL. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR „Am explicat în spaţiul public acel fenomen al supracontractării, cum din 21,5 miliarde de euro s-a ajuns la 47,4 miliarde de euro. Dar ceea ce cred că e o cifră mai puţin vehiculată este faptul că discutăm de peste 20.000 de proiecte. Deci, vorbim de foarte, foarte multe proiecte, portofoliile mari fiind mai ales la Dezvoltare, la Educaţie, la Mediu, la Energie, inclusiv la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. La noi la minister avem proiectele de pe digitalizare sau RePower sau partea legată de inovare, unde discutăm iarăşi de probabil 6.000 de proiecte”, a spus Pîslaru. „În loc ca pe proiecte de 100 de lei să pun proiecte de 300 de lei şi să dau la fiecare câte puţin şi, de fapt, să nu termin nimic, mă concentrez pe proiectele pentru care am şi bani, am tot ce-mi trebuie, ca să fiu sigur că măcar pe acestea le lăsăm terminate, până la urmă, în mai puţin de un an”, a mai spus el.  Demnitarul a explicat mecanismul, unic în spațiul UE, prin care s-a ajuns la această supracontractare. „Cei care au decis această legislaţie de supracontractare cu 30%, cei care au decis modelul fracţionar, adică să nu bagi proiectele cu finanţare, ştiu eu, 80% fonduri europene cu 20% naţional şi să le bagi cu 30% fonduri europene şi restul naţional pe principiul 'să încapă mai multe', toate aceste decizii au fost nu doar proaste, ci efectiv au arătat că nu există o minimă înţelegere a regulamentului pe care am avut ocazia să-l negociez la nivel european (...) Repet, pentru 100 de euro proiecte trebuie să am proiecte în valoare de 100 de euro, nu pot să am proiecte în valoare de 300 de euro. Şi, până la urmă, românii trebuie să înţeleagă: este ca şi cum ai juca la loto proiectele, să vezi care, poate, intră sau care nu intră şi până la urmă rişti să nu implementezi nimic din portofoliile respective. Dar, a fost foarte interesant o perioadă, în care toată lumea s-a lăudat la nivel de ministere de linie sau la nivel de conducere de ţară sau la nivel local cu: «Uită-te ce contracte fantasmagorice avem!»”, a mai explicat Pîslaru. 

Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă”

Minciunile lui Marcel Ciolacu, aruncate la România TV, în timp ce moderatorul, Victor Ciutacu, tăcea: „Problema României sunt veniturile, avem venituri ca Malta, cele mai mici din Europa. Pentru că toată Europa are impozitare progresivă, nu cotă unică”, a susținut fostul premier PSD. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri. Toată Europa are impozitare progresivă” Faptele îl contrazic, România nu are cele mai mici venituri la buget din Europa și sunt țări din Europa care au cotă unică. Potrivit statisticilor Eurostat privind așa numita „tax-to-GDP ratio”, Irlanda este țara din UE cu cele mai mici încasări din taxe și impozite. Acest indicator, raportul dintre impozite și PIB, măsoară veniturile fiscale totale ale unei țări ca procent din produsul intern brut (PIB). În 2023, Irlanda (22,7 %), România (27,0 %) și Malta (27,1 %) au înregistrat cele mai scăzute rate.  OECD arată că, în 2023, „tax-to-GDP ratio” în Elveția era 27,1%. În SUA este 25,2%  În Argentina, sub președintele Javier Milei, raportul dintre impozite și PIB a scăzut de la circa 23% în 2023 la 16,1% în septembrie 2024. Un calcul mai amplu, raportul dintre veniturile totale ale guvernului și PIB s-a situat la aproximativ 32,25% în 2024, în Argentina.  În UE, Estonia, Bulgaria și Ungaria au cotă unică de impozitare. În ceea ce privește România, potrivit consilierului guvernatorului BNR Lucian Croitoru, se aplică deja impozitarea progresivă: „Avem impozit progresiv la TVA, la pensii (CASS diferențiat), cel puțin”, a scris el, pe Facebook.  „Introducerea impozitului progresiv pe venitul personal nu a adus și nu poate aduce venituri în plus. Poate stimula însă creșterea perpetuă a cheltuielilor și, din acest motiv, creșterea ratelor de impozitare. Repet: faptul că alte țări au impozit progresiv nu este un argument că aceasta este o practică bună. Creșterea cheltuielilor în ritmuri nesustenabile este de vină, iar ea s-a produs atât în interiorul, cât și in afara ciclului electoral al bugetului. Pure populism”, a mai afirmat el, pe Facebook. 

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Foto: Facebook CSM
Politică

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă al Guvernului, în 2024: o sumă uriașă a fost alocată pentru salariile câștigate de magistrați, care au dat statul în judecată și au câștigat. Datele apar în documentele postate de Marcel Ciolacu pe Facebook.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Fostul premier se apără de faptul că a cheltuit discreționar 58,38 de miliarde de lei din acest fond, în 2024. „Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”, a scris el pe Facebook. Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Însă datele arată că magistrații au consumat o bucată consistentă din acest fond: 636,5 milioane de lei prin HG 675/2024 - drepturi salariale restante MJ, ICCJ, CSM, CCR, Ministerul Public 23,6 milioane lei, cheltuieli de personal la CCR, HG 1047/2024 118 milioane de lei, drepturi salariale Administrația Penitenciarelor, HG 1435 8,4 milioane lei, drepturi salariale ministerul Public 47,2 milioane de lei cheltuieli de personal ICCJ 2,46 milioane lei drepturi salariale CSM 715 milioane lei - ICCJ, cheltuieli de personal 592 milioane de lei, Ministerul Public, diferente salariale 3,1 milioane lei despăgubiri salariale la Ministerul Public 23,7 milioane lei diferente salariale la Ministerul Justiției 1,3 milioane de lei ICCJ si Ministerul Public, prin doua HG-uri 8,4 milioane lei drepturi salariale CSM În total, din Fondul de rezerva s-au alocat pentru salariile magistratilor, în 2024, peste 2,06 miliarde de lei.  „În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat Ilie Bolojan, la Antena 3, acum câteva zile.  

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina Foto: Facebook
Politică

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina. Datele aruncate de Ciolacu, false

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina: 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul României la nivelul anului 2021.  Citește și: EXCLUSIV Străvechile TAB-uri ale Armatei dau ultimul atac la Automecanica Moreni: uzina, aproape în faliment din cauza lipsei comenzilor de mentenanță de la MApN Într-un tabel al Consiliului, România este pe locul 21 în rândul statelor UE, plus Canada și Marea Britanie, în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei ca procent din PIB-ul anului 2021.  Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina „Nota de informare a Parlamentului European, elaborată pe baza datelor AMECO și ale Institutului de economie mondială din Kiel, a estimat sprijinul acordat de România pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, la circa 1,5 mld. euro, echivalent cu o medie anuală de circa 0,2% din PIB”, arată Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea.  Un tabel publicat de Consiliul Fiscal arată că Polonia a ajutat Ucraina cu 7,6 miliarde de euro. Lituiania, o țară mult mai mică decât România, a oferit 1,5 miliarde de euro. Bulgaria a ajutat Ucraina cu 0,5 miliarde euro, dar ca procent din PIB-ul pentru 2021, a fost peste România, 0,7%.  Datele aruncate de fostul premier Marcel Ciolacu, care a susținut că acest ajutor a fost de 3,5% din PIB, au fost false, mai explică acest Consiliu. „Analizele Consiliului Fiscal, pornind de la date interne și externe, inclusiv de la Consiliul UE și Comisia Europeană, arată că derapajul bugetar foarte mare din ultimii ani este cauzat esențialmente de programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității vitale de a crește veniturile fiscale (...) Cifra de 3,5% din PIB, menționată de fostul prim-ministru Marcel Ciolacu în septembrie 2023 și preluată în solicitarea adresată Consiliului Fiscal, nu a putut fi coroborată cu alte date pentru a o evalua”, se arată în documentul semnat de Daniel Dăianu.  De ce are România un deficit atât de mare Consiliul Fiscal insistă pe faptul că creșterile de salarii au generat deficitul: „Începând cu anul 2023 s-a consemnat o inversare a tendinței de consolidare bugetară, deficitul bugetar, în termeni ESA, majorându-se la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE. Creșterea de 0,2 pp din PIB față de anul precedent a fost determinată de adoptarea unor măsuri de indexare a salariilor din sectorul public, acordate pe fondul declanșării unor conflicte de muncă, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic” „În 2024, deficitul bugetar a crescut masiv la 9,3% din PIB (cel mai mare din UE) în condițiile unui ritm mult mai ridicat de creștere a cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile bugetare. Astfel, adâncirea deficitului bugetar cu 2,7 pp din PIB față de anul precedent a fost rezultatul majorării veniturilor cu aproape 0,2 pp din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9 pp din PIB. Pe partea de cheltuieli, cele mai ridicate creșteri s-au înregistrat la nivelul cheltuielilor de personal (+1,1 pp din PIB) și cu asistența socială (+1,1 pp din PIB). Aceste evoluții au fost determinate în principal de majorările discreționare de salarii din sistemul public, de procesul de indexare și de recalculare a pensiilor și de schema de compensare a prețurilor din sectorul energetic” Deși a prezentat aceste date, Consiliul Fiscal a menționat că „sprijinul acordat Ucrainei este secretizat în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. 

Suma ridicolă recuperată de ANAF, în guvernările PSD-PNL, de la cei condamnați penal definitiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Suma ridicolă recuperată de ANAF de la condamnați. Ciolacu a bulversat recuperarea prejudiciilor

Suma ridicolă recuperată de ANAF de la cei condamnați penal definitiv, obligați să restituie prejudiciile cauzate statului: într-un document din 15 aprilie 2025, ministerul de Finanțe arată că s-au colectat - în 2025 - doar 10,97 milioane de lei. Nici în anii anteriori Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul ANAF nu a obținut rezultate spectaculoase.  Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Suma ridicolă recuperată de ANAF de la condamnați Ce sume din prejudiciile constatate în sentințe definitive a recuperat ANAF din 2020 în 2024: 2020: 91.692.032 lei 2021: 135.204.328 lei  2022: 152.455.107 lei  2023: 165.139.324 lei 2024: 155.460.296 lei  ANAF susține că nu știe cât are de încasat din dosare cu condamnări definitive: „Creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, de natura sumelor reprezentând repararea prejudiciului material sau confiscarea echivalentului în lei al bunurilor sau sumelor confiscate nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”.  Datele apar într-un răspuns la o interpelare a deputatului USR Cezar Mihail Drăgoescu.  „Aşa cum am zis şi la bilanţul DNA, peste 310 milioane euro aşteaptă să fie executate. Dacă această sumă ar intra efectiv în bugetul de stat spre exemplu ar putea fi dublate salariile medicilor pe anul următor”, spunea fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi în martie 2015. Însă în ultimii ani discuția pe acest subiect a dispărut. Ciolacu intervine și dă peste cap sistemul de „executări silite cazuri speciale” În 2024, guvernul Ciolacu a bulversat recuperarea prejudiciilor: „Având în vedere modificările legislative și organizatorice intervenite la nivelul Direcției Generale Executări Silite Cazuri Speciale, în contextul apariției Hotărârii Guvernului nr.565/2024, cu modificările ulterioare, activitatea direcţei generale s-a reorganizat, dintr-o activitate concentrată la nivelul aparatului propriu al Agenţiei Naționale de Administrare Fiscală, care și-a îndeplinit scopul pentru care a fost creată, ca structură de nivel central, care să continue să desfășoare o activitate de coordonare şi îndrumare a celor două activități principale (executări silite cazuri speciale și valorificarea bunurilor) care au revenit, la nivel operativ, la unităţile subordonate Agenției (Direcțiile Generale Regionale a Finanţelor Publice), începând cu data de 1 august 2024”.  De altfel, chiar din datele ANAF se vede că în 2024 s-a recuperat mai puțin decât în 2023. 

G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD, Radu Budeanu Foto: G4Media
Politică

G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu

Trustul G4Media a fost cumpărat de un penal apropiat PSD, Radu Budeanu, patronul trustului Titluri Quality, care deține, printre altele, Gândul și CanCan. Budeanu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul mitei pentru Hidroelectrica. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD De altfel, în ianuarie 2025, chiar G4Media scria că Budeanu este un apropiat al PSD: „Mogulul Radu Budeanu, apropiat de PSD, cumpără agenția de știri Mediafax (...) Cumnatul lui Radu Budeanu, care controlează prin intermediul soției publicațiile Gândul și Cancan, a prins un loc eligibil la Camera Deputaților, grație bunelor relații dintre Budeanu și premierul Marcel Ciolacu, au declarat pentru G4Media.ro surse politice”. Însă, azi, trustul G4Media a anunțat că a fost cumpărat de compania Titluri Quality. „Reprezentanții G4Media”, Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, au publicat pe site o poză cu Budeanu. „Toate publicațiile din grupul G4Media își vor păstra echipele de conducere și independența editorială. Fondatorii grupului, jurnaliștii Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, vor rămâne implicați activ în noua structură, asigurând continuitatea liniei editoriale și respectarea principiilor care au stat la baza construcției G4Media. Pentru a garanta acest principiu, noul proprietar a semnat un Acord privind independența editorială, aplicabil publicațiilor G4Media, Economedia, G4Food, Techrider și Pets&Cats”, susține G4Media.  În iunie 2021, jurnalistul Cătălin Tolontan a scris că Radu Budeanu ar fi făcut în 2020 o ofertă pentru cumpărarea publicațiilor Libertatea și Gazeta Sporturilor, dar trustul elvețian Ringier a refuzat. 

Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă

Fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) și și fostul ministru al Muncii Marius Budăi (PSD) cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă. În plus, Ciolacu sugerează că inflația uriașă este vina actualului guvern. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă „Azi vedem o explozie a inflației, pe fondul creșterii dramatice a prețurilor la energie, a facturilor românilor și a companiilor. O explozie a prețurilor la alimente, mai ales din cauza creșterii prețurilor la energie. Și încă nu se văd efectele complete ale creșterii TVA, intrată în vigoare de la 1 august! De aceea, Guvernul actual trebuie să ia urgent măsuri:   1. Aplicarea impozitului progresiv de la 1 ianuarie 2026, măsură care ar aduce echitate socială și 11,4 miliarde lei la bugetul de stat;   2. Asigurarea de plăți compensatorii (one off) pentru cei cu pensii mici și creșterea salariului minim cu procentul de creștere a costului vieții;   3. Dialog cu ANRE si companiile de producție, furnizare, distribuție din domeniul energiei, pentru a construi un mecanism de stopare a speculei”, a cerut Ciolacu.   „Observ acum că ceea ce PSD spunea la construcția «Planului 1 de măsuri», din păcate, se adeverește - inflația crește! (...)   Poate acum, când avertismentele PSD se adeveresc, Bolojan și partidele de dreapta se vor uita cu mai multă atenție la propunerea PSD privind impozitarea progresivă, care ar putea fi implementată de la 1 ianuarie 2026 și ar aduce și o creștere de venituri pentru cei cu salarii mici”, a solicitat și Budăi. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră