duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ciolacu

881 articole
Politică

Lider PSD desființează actuala conducere a partidului: ar fi nevoie de oameni „cu diploma pe masă”

Un lider PSD desființează, indirect, actuala conducere a partidului: e nevoie de oameni „cu diploma pe masă” și care să știe limbi străine, a spus Titus Corlățean la Antena 3. Corlățean a anunțat azi că va candida la președinția PSD: „Am luat decizia de a-mi asuma această responsabilitate de a candida ca președinte la conducerea PSD. Nu sunt singur, sunt mulți colegi care împărtășesc aceste idei”.  Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere El a fost adus în politică de Adrian Năstase, al cărui consilier personal a fost între 2001 și 2003. Corlățean a fost ministru al Justiției și de Externe în guvernările Ponta. Lider PSD desființează actuala conducere a partidului „Discut cu colegii de foarte multă vreme, m-au căutat, sunt foarte mulți oameni care împărtășesc ideile de revitalizare a partidului, oameni corecți, pregătiți, educați, cu școala la zi, corectă, cu diploma pe masă, oameni cu credibilitate, care să știe limbi străine și să redea speranța unui partid care trebuie să rămână pilonul principal al spectrului politic românesc. Suntem acum (n.r ca formațiune politică) undeva aproape de derizoriu”, a spus Corlățean la Antena 3. Afirmația sa despre „oameni (...) cu diploma pe masă” este o referirer clară la discuțiile legate de diploma de bacalaureat a premierului Ciolacu care, în plus, a învățat engleza abia când a ajuns premier.  „S-au acumulat prea multe lucruri. Personal, consider că ar fi rațional să discutăm temele de fond, de exemplu de ce PSD a tăcut în coaliție când s-au luat decizii pe educație, n-a existat nicio consultare. Și cum facem ca PSD în această guvernare să conteze, pentru că, în fapt, USR a devenit principalul partid de guvernare, ceea ce o realitate tristă pentru noi”, a mai afirmat senatorul PSD. 

Lider PSD desființează actuala conducere a partidului Foto: Facebook Titus Corlățean
Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților Foto: Facebook
Politică

Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților, dar Fondul de rezervă este gol

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, îi cere lui Ilie Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților, dar Fondul de rezervă este gol încă din primăvară. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților „Prima tranșă de ajutoare ce va fi aprobată astăzi de Guvern pentru persoanele greu încercate de viiturile din Suceava și Neamț este un pas necesar, dar insuficient! Este nevoie de sume mai mari, alocate urgent, pentru: Reconstrucția caselor distruse Refacerea drumurilor și a podurilor afectate Sprijin real pentru familiile care au pierdut totul.   Oamenii au nevoie de sprijin acum, nu de acțiuni de imagine și pasarea responsabilităților între autoritățile statului!”, a scris Grindeanu, pe Facebook, lăudând președinții Consiliilor Județene din Suceava și Neamț, Gheorghe Șoldan și Dan Harpa.    Însă fostul ministru de Finanțe, Tanczos Barna spunea din februarie că fondul de rezervă al Guvernuluia fost golit: „Fondul de rezervă nu mai există”. Într-un răspuns la o interpelare, ministerul de Finanțe arăta că, în martie, în fond mai erau 482,5 milioane lei.    Însă, la 15 mai, 5 mai 2025, soldul Fondului de rezervă bugetară ajunsese la 408,2 milioane lei (credite de angajament) și 377,2 milioane lei (credite bugetare). 

Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

BREAKING NEWS Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău

Fostul premier Marcel Ciolacu s-ar putea întoarce: el este invitat de organizația județeană a PSD să candideze la președinția CJ Buzău. Citește și: Cum a fost dată de gol funcționara care se culca cu politicieni pentru bani și carieră: ce rol a jucat un iubit mai tânăr Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău „Sunt discuţii ca Marcel Ciolacu să candideze la Consiliul Judeţean. Ar fi o mare onoare pentru noi, organizaţia, ca fostul premier Marcel Ciolacu să poată candida din partea PSD la CJ Buzău'', a declarat joi pentru Agerpres preşedintele PSD Buzău, Romeo Lungu. Postul a rămas vacant după ce Lucian Romaşcanu, cel care a câştigat alegerile în 2024, a demisionat pentru a merge la Curtea de Conturi Europeană. Mandatul său de membru al Curţii de Conturi Europene este pentru perioada 1 iulie 2025 - 30 iunie 2031.La acest moment, funcţia de preşedinte interimar al CJ Buzău este exercitată de social-democratul Adrian Petre, vicepreşedinte CJ.Marcel Ciolacu a candidat la alegerile parlamentare pe listele PSD Buzău.

Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat

Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat „fără justă cauză”: 24 de „indemnizații fixe nete lunare” dacă este dat afară în primii doi ani ai mandatului sau „o compensație corespunzătoare numărului de luni rămase până la finalul mandatului” dacă este revocat în ultimii doi ani de mandat.  Citește și: Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului Plata despăgubirilor se face în 60 de zile.  Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica dacă este concediat Potrivit contractului de mandat publicat pe site-ul Transelectrica, directorul companiei, Ștefăniță Munteanu, are o indemnizație fixă brută de 55.050 lei pe lună. În aceste condiții, dacă Munteanu ar fi dat afară ar primi circa 100.000 de euro despăgubiri.  În plus, contractul de mandat acordă, fără prea multe detalii, nenumărate alte drepturi: „cheltuieli de cazare, diurnă, transport, taxe de participare cursuri, seminarii și orice alte tipuri de cheltuieli legate de executarea mandatului și indiferent dacă au fost ocazionate cu deplasarea în țară sau în străinătate” „pachet de compensații și beneficii, inclusiv servicii medicale și/sau asigurare medicală” decontare chirie până la 780 de euro  2.000 de lei pe lună pentru transport la domiciliu „birou echipat corespunzător, sală conferință, telefon mobil de serviciu, laptop/tableta, autoturism și altele” Munteanu a fost numit în funcție în octombrie 2024 și are mandat până în 2028. Ștefăniță Munteanu este un pesedist din Buzău - a fost consilier județean - cu studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Când era student, el ar fi lucrat un an ca director de vânzări la firma Tegola, firmă care vinde acoperișuri pentru case. Fanatik scria, în 2023, că firmele lui Ștefăniță Munteanu au fost abonatela contracte cu statul. „În anii 2019 și 2020, potrivit portalului Sicap, compania a beneficiat de 21 de contracte publice în valoare totală de 1.466.498 lei, ceea ce înseamnă circa 60% din veniturile firmei în cei doi ani (...) Din anul 2018, timp de doi ani este membru în Consiliul de Administrație al CFR Marfă, și tot începând cu anul 2018 până în prezent este administrator și în CA al companiei Rofersped, companie deținută de CFR Marfă”, scria Fanatik. Citește și: Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac

Guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria mașini pentru transportul bugetărimii Foto: gov.ro
Politică

Guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria mașini pentru transportul bugetărimii

Guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria, de la controversata regie a protocolului de stat (RAAPPS) mașini pentru transportul bugetărimii din Palatul Victoria. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Nu este clar de ce este nevoie de aceste sume imense plătite către RAAPPS, pentru că o parte din demnitari beneficiază de protecție, iar Secretariatul General al Guvernului (SGG) are, probabil, proprii șoferi. Însă o structură clară de personal a SGG nu se găsește pe site-ul instituției.  Ciolacu, sume uriașe pentru a închiria mașini pentru transportul bugetărimii Potrivit unui centralizator al contractelor SGG, doar în februarie s-a încheiat un contract de 1,24 milioane de lei (circa 250.000 de euro) cu RAAPPS pentru „servicii de transport auto de persoane”. Nu este clar de ce valoarea contractului este atât de mare. O mașină medie poate fi închiriată în București cu 30-40 de euro. Un microbuz cu șofer se poate închisra cu prețuri între 150 și 200 de euro pe zi, de la firmele private.  Ulterior, s-a încheiat un alt contract, de 8,5 milioane de lei, tot pentru „servicii de transport auto de persoane” în perioada martie-august 2025.  Însă alte zeci de milioane de lei au fost alocate pentru servicii de protocol furnizate de RAAPPS. De exemplu, 81 de milioane de lei este valoarea unui contract întins pe tot anul 2025 pentru „servicii de administrare, functionare , reparare , lucrari de intretinere, instruirea personalului specializat si protejarea bazei materiale destinate activitatii de protocol”.  În februarie, RAAPPS a furnizat „servicii asigurare tratatii/servicii de protocol” în valoare de 197.000 de lei.

Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban, interzis în România Foto: Facebook
Politică

Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban, interzis în România

Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban, interzis în România: nu doar fostul premier Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu acesta de mai multe ori, dar și alți lideri PSD, și chiar și PNL. Citește și: Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, la business, cu o consilieră Și fostul primar USR Radu Mihaiu l-a primit, în februarie 2022, deși se știa foarte bine cine este Ceban, inclusiv legăturile sale cu Moscova.  Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban Miercuri, ministerul român de Externe a anunțat că „din motive ce țin de siguranța națională” România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban, și încă doi cetățeni ai Republicii Moldova.  Fostul premier PSD Marcel Ciolacu a avut cel puțin două întâlniri cu Ceban. Ciolacu a evitat să anunțe aceste discuții - știind, probabil, că se asociază cu un adversar al Maiei Sandu, apropiat Rusiei - dar ele au fost anunțate de primarul Chișinăului.  În februarie 2022, Ceban a venit la București și a fost primit de primarul de la acel moment al Sectorului 4, Popescu Piedone, de liberalul Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, considerat un amic al șefului SRI de la acel moment, Eduard Hellvig, și de primarul USR al Sectorului 2, Radu Mihaiu. În noiembrie 2022, președintele PSD, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit la Chișinău cu Ceban. Întâlnirea a fost dezvăluită de Ceban, pe pagina sa de Facebook. La aceste discuții, Ciolacu a fost însoțit de Vasile Dîncu, abia destituit de la conducerea ministerului Apărării. La acel moment, Trezoreria SUA arătase că partidul înființat de Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională, ar fi primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați guvernului rus.  În aprilie 2024, Ciolacu l-a primit pe Ceban la Palatul Victoria.  În martie 2021, Daniel Băluță, acum prim-vicepreședinte al PSD, s-a întâlnit cu actualul primar al Chișinăului. În mai 2021, Băluță i-a întors vizita, făcând o deplasare la Chișinău. “Сегодня с визитом прибыла делегация примэрии 4 сектора Бухареста во главе с примаром Даниэлем Бэлуцэ“, a scris Ceban, pe Facebook, după întâlnirea cu primarul PSD (“Am primit astăzi în vizită o delegație a primăriei sectorului 4 din orașul București, în frunte cu primarul Daniel Băluță“). 

Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei, de trei ori mai mult decât impactul generat de creșterea pensiilor. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Informația apare într-un document strict confidențial al ministerului de Finanțe, transmis președintelui Iohannis, premierului Ciolacu și președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Documentul a fost publicat de site-ul Europa Liberă. Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei În notă, Finanțele explică ce impact bugetar ar fi avut creșterile de salarii și pensii, dacă nu erau înghețate în decembrie 2024. Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar fi crescut astfel în 2025: 44,3 miliarde de lei strict creșterile salariale ale bugetarilor 18,4 miliarde de lei majorarea sporurilor, probabil trase în sus de salarii 1,2 miliarde de lei pentru premii și ore suplimentare în sistemul militarizat 5,1 miliarde de lei creșterea normei de hrană și pentru echipamente în sistemul militarizat În schimb, impactul bugetar al majorării pensiilor - inclusiv cele “speciale“, denumit astfel în documentul Finanțelor - conform legii PSD-PNL, ar fi fost de 20,1 miliarde de lei.  În notă se mai arată că “necesarul de finanțare“ al guvernului României a fost, în 2024, de 14,3% din PIB, respectiv 250 de miliarde de lei. 

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“ Foto: Inquam/George Calin
Politică

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“, așa că a vândut valută și s-a împrumutat pe termen scurt, arată un document “strict confidențial“ trimis de ministerul de Finanțe către președintele Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, și premierul Ciolacu. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Documentul a fost publicat de Europa Liberă România. În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“ Potrivit acestei note, din decembrie 2024, în acea lună prognoza soldului contului curent general al Trezoreriei prezenta “goluri temporare de casă consecutive“. Asta însemna că Trezorerie nu mai avea nici un ban ca să facă plăți. Soluția ministerului de Finanțe a fost să se atragă depozite pe termen scurt de la bănci - ceea ce, probabil, presupunea dobânzi mari - și să vândă valută din bufferul în valută al ministerului la BNR. Însă băncile nu au oferit sumele necesare, banii din PNRR nu au sosit, așa că Trezoreria uirma să vândă șase miliarde de lei. Finanțele au arătat, în această notă, că vânzarea valutei din buffer ducea acest cont sub cinci miliarde de lei, “mult sub nivelul care să acopere patru luni de finanțare brută“.  Nota încheie arătând că există riscul ca ministerul de Finanțe să nu mai poată emite euroobligațiuni pe piețele externe, ceea ce ar duce la epuizarea bufferului și la o “expunere foarte ridicată față de riscul imposibilității efectuării tuturor plăților“. 

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Foto: Facebook
Politică

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani

Cum poate fi fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale, dezinformând Parlamentul în legătură cu impactul asupra bugetului a cel puțin unei ordonanțe de majorare a salariilor.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Ce spune legea responsabilității ministeriale: constituie infracține și se pedepsește cu închisoare de la unul la cinci ani “prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“. Într-un document prezentat de Europa Liberă România, documnent din 19 septembrie 2024, se arată că impactul bugetar al OUG 26/2024, prin care s-au majorat pe șest salariile din poliție, armată și servicii secrete, a fost de 5,1 miliarde de lei. Acest document este o notă “strict confidențială“ a ministerului de Finanțe către Marcel Ciolacu. Finanțele arată că în avizul la OUG 26/2024 au avertizat că impactul calculat de inițiator, circa 1,7 miliarde de lei, este nerealist. Cu toate acestea, în expunerea de motive la această ordonanță - document transmis Parlamentului sub semnătura premierului Marcel Ciolacu - se susține că impactul bugetar este sub 1,7 miliarde de lei. La acel moment, premierul știa ce evaluare are ministerul de Finanțe și putea beneficia de datele pe baza căruia s-au făcut calculele de impact. In plus, diferența între evaluarea Finanțelor și cea trimisă Legislativului de Ciolacu este uriașă, de 3,4 miliarde de lei.  Informațiile false oferite de Ciolacu ar fi putut avea rolul de a “ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“, pentru că explozia deficitului bugetar a deteriorat relația cu UE, a deteriorat evaluările agențiilor de rating și a crescut costurile cu care statul român s-a împrumutat.  Este posibil ca, legal, să răspundă și inițiatorii ordonanței - ministerul Apărării, în primul rând - dacă au oferit informații false.  Legea mai prevede că: “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop“.  “Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României“, mai prevede legea responsabilității ministeriale. 

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în anul electoral 2024 și care  a aruncat în aer deficitul bugetar: ea a fost camuflată într-o ordonanță de urgență care, potrivit titlului, avea drept scop cumpărarea de drone turcești.  Citește și: DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul dezastrului financiar În spațiul public nu a existat până acum nici o discuție despre efectele acestei ordonanțe. Informația a apărut însă într-unul din documentele publicate vineri seara de Europa Liberă, în care se arată că una din principalele surse de majorare a deficitului bugetar în 2024 este această ordonanță de urgență, prin care explodau cheltuielile cu salarii în poliție, servicii secrete și Armată.  Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Dumirea oficială a ordonanței este: “privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a unor cheltuieli determinate de pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în vederea realizării şi menţinerii capabilităţii aferente achiziţiei Sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 şi a altor programe de înzestrare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în aceste domenii“ Impactul OUG 26/2024 a fost uriaș: 5,13 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Impactul se referă la anul 2024, nu se știe ce impact are în 2025. Documentul publicat de Europa Liberă - o informare “strict confidențială“ adresată premierului Ciolacu, la 19 septembrie 2024, privind situația deficitului bugetar - arată că ministerul Apărării, inițiatorul ordonanței, a mințit în ceea ce privește impactul ei.  Astfel, inițiatorul ordonanței a susținut că impactul este de puțin peste 1,7 miliarde de lei, deși Finanțele, în avizul dat ordonanței, au arătat că estimarea este nerealistă. Fără a ataca doar această ordonanță, nota trimisă premierului Ciolacu arată că majorările de salarii acordate în 2024 prin trei ordonanțe de urgență, “problema sustenabilității financiare a acestor măsuri fiind subliniată de Ministerul Finanțelor“. Celelate două ordonanțe de urgență se referă la salariile din Educație și din Justiție (drepturile câștigate prin darea statului în judecată), dar impactul nu se ridică la nivelul celui genrat de OUG 26/2024. Impactul majorărilor salariilor din Educație a fost de doar trei miliarde de lei. 

Dezastrul lăsat de Ciolacu: bugetari multi si prea bine platiti Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat de Ciolacu: 1,3 milioane de bugetari cu salarii majorate cu 11,3% față de 2024

Dezastrul lăsat de guvernul Ciolacu: puțin peste 1,3 milioane de bugetari cu salarii majorate cu 11,3% față de 2024, arată datele ministerului de Finanțe. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Practic, guvernul PSD-PNL-UDMR nu a concediat nici un bugetar - probabil a angajat, fiindcă datele de la Finanțe nu arată câte persoane au plecat din sistem - iar cheltuiuelile cu aceștia au crescut în primele cinci luni din 2025 cu 11,3% față de perioada similară din 2024.  Dezastrul lăsat de Ciolacu Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Mai rău, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Ele au fost de 22,86 mld lei, cu 6,86 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. În 2024, după primele cinci luni se cheltuise 0,9% din PIB cu dobânzile. Acum s-a ajuns deja la 1,2% din PIB.  Primele cinci luni ale anului 2025 s-au încheiat cu un deficit de 64,23 mld lei, respectiv 3,39% din PIB față de deficitul de 60,10 mld lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024.

Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern  Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern - surse

Fostul premier Marcel Ciolacu, fostul premier Mihai Tudose și Paul Stănescu, acum secretar general al PSD, se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Bolojan, afirmă surse politice.  Citește și: Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD PSD va avea 6 ministere în noul guvern: Transporturile, Justiţia, Munca, Agricultura şi Sănătatea sunt deja negociate. În plus, se mai negociază încă Energia sau Fondurile Europene.  Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern  Potrivit acestor surse, Ciolacu vrea să o promoveze la Sănătate pe Carmen Orban, fosta sa consilieră, despre a cărei avere imensă DeFapt.ro a scris. De origine din Buzău, ea a fost manager la Fundeni și acum este senatoare PSD. În declarația de avere din campania electorală, ea menționa: artă și bijuterii de 250.000 euro, circa 40 de conturi bancare cu 2,5 milioane lei, o vilă de 470 mp in Mogosoaia, un apartament la Predeal și unul la Constanța.  Fostul ei soț a susținut că ea a fost iubita lui Dumitru Martin, un om de afaceri din Constanța, din anturajul lui Radu Mazăre, acum aflat într-o închisoare din California. De altfel, Carmen Orban a primit în mod inexplicabil o donație de 80.000 de dolari de la fiica lui Dumitru Martin. Pe de altă parte, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, l-ar susține la Sănătate pe Alexandru Rogobete, cel care, în campanie, a susținut că Nicușor Dan a blocat construirea unui spital pentru copiii bolnavi de cancer.  La Agricultură, Paul Stănescu vrea să-l mențină pe Florin Barbu, zis Busi. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arăta, recent, că „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres” în ceea ce privește reformele cerute prin PNRR. Mihai Tudose încearcă să-l plaseze la acest minister pe senatorul de Brăila Sorin Moise.  Clientul politic al Olguței Vasilescu, Radu Marinescu, ar urma să păstreze Justiția. Numit ministru Justiției pe filiera pesediștilor Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu, Marinescu s-a implicat direct în împărțirea averii lăsată în urmă de controversatul afacerist Dorel Petrescu, zis Doru "Măgaru'", mort în condiții suspecte în Craiova, a arătat DeFapt.ro. La Muncă, organizația PSD din Argeș o vrea menținută pe Simona Bucra Oprescu, dar șansele cele mai mari le-ar avea Petre Florin Manole, liderul PSD Sector 1 şi purtătorul de cuvânt al partidului. 

Cum a mințit guvernul Ciolacu că va scoate secretarii de stat din consiliile de administrație Foto: PSD
Politică

Cum a mințit guvernul Ciolacu că va scoate secretarii de stat din consiliile de administrație

Cum a mințit guvernul Ciolacu că va scoate secretarii de stat din consiliile de administrație: mulți dintre aceștia, majoritatea cu legături cu PSD-ul, și-au păstrat aceste sinecuri. Cel mai flagrant caz este al unui apropiat al ministrului Transporturilor, care a rămas nu în unul, ci două consilii de administrație.  Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul În medie, se câștigă între 3.000 și 10.000 de lei, lunar, net, pentru simpla prezență într-un CA al statului, depinde de companie.  Ce promitea premierul PSD „Ieri am luat o decizie foarte clară, fiindcă, chiar dacă legislativ nu era o recomandare făcută nici de către Comisie, nici de către OECD, ca și cutumă, oamenii politici și secretarii de stat se încadrează în această categorie, nu pot aplica la consiliile de administrație, cu alte cuvinte, nu pot participa la selecția pe OUG 109/2011. Legea nu poate să interzică cuiva; el poate aplica, dar atunci nu va mai avea calitatea de secretar de stat. Acolo e o decizie politică”, a declarat fostul premier Marcel Ciolacu la 21 februarie. Comisia Europeană ceruse din august 2024 ca guvernul Ciolacu să-i scoată din consiliile de administrație pe secretarii de stat: „Un secretar de stat nu este îndreptăţit să aplice să fie membru într-un Consiliu de Administraţie”, spunea tot Ciolacu, după o vizită la Bruxelles.  Cum a mințit guvernul Ciolacu că va scoate secretarii de stat din consiliile de administrație Însă nici acum nu s-a pus în practică această decizie informală anunțată de fostul premier PSD de două ori: Bogdan Mîndrescu, secretar de stat la Transporturi, este în CA-ul Registrului Auto Român și în cel al Autorității Aeronautice Civile. Mîndrescu, un apropiat al lui Grindeanu, a fost consultant în România pentru compania Inspur Shandong Group din China, controlată de Partidul Comunist Chinez. În timp ce acorda consultanță companiei din China, Bogdan Mîndrescu era șeful de cabinet a lui Răzvan Cuc, în mandatul acestuia de secretar de stat la Transporturi. Presa scria că în 2022 el a primit și 30.000 de lei pentru decontarea chiriei, adică 500 de euro pe lună.  Eduard Bachide, PSD, secretar de stat în ministerul Apărării este în CA-ul Companiei Aeroporturi București, care gestionează Otopeni și Băneasa. Nu este clar dacă el a ieșit din consiliul de administrație al Romtehnica, unde era în 2023 - compania nu afișează componența CA-ului. Presa scria că în februarie 2025 ar fi ajuns președinte al CA-ului Romtehnica. Bachide s-a născut în 1980 și a absolvit în 2003 Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic, Universitatea Bioterra. Toată cariera sa profesională a fost bugetar - cel puțin potrivit biografiei sale oficiale, unde prima sa slujbă apare în 2012, când avea 32 de ani. Însă soția sa era director general la „Cancelarie Președinte”, la Camera Deputaților, când instituția era condusă de Ciolacu. Mihai Diaconu, secretar de stat la Finanțe, este președintele CA-ului companiei Electrica. Diaconu a ajuns în Ministerul Finanțelor ca secretar general adjunct, în 2015, când ministru era social-democratul Darius Vâlcov, condamnat ulterior la pușcărie.  Marin Țole, un fost economist de la IAS Roșiorii de Vede, secretar de stat la ministerul Dezvoltării, figurează în continuare în CA-ul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Deși guvernul Ciolacu promitea să reducă numărul membrilor CA-urilor, pe site-ul ANCPI în CA sunt zece membri.  Ionel Scrioșteanu (PNL), secretar de stat la Transporturi, apare în continuare în CA-ul societății Informatica Feroviară, subordonată ministerului Transporturilor. Acest CA are șapte membri, deși Ciolacu promitea că va fi redus numărul lor.  Marius-Antonie Negru, secretar de stat în Ministerul Energiei și vicepreședinte al organizației județene Gorj a PSD, a fost numit în CA-ul Energonuclear (subordonată Nuclearelectrica) la 13 mai 2025 - scria Profit.  Acestea sunt, probabil, doar o parte din cazurile în care secretari de stat continuă să fie membri ai CA-urilor nenumăratelor companii de stat. 

Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis Foto: Gov.ro
Politică

Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de multe ori

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost vizibil încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori, într-un interviu la Prima News. Citește și: Sondaj CURS: încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga alegerile, chiar dacă AUR a devenit cel mai mare partid El a evitat să spună clar cât a plătit pentru zborurile în regim charter cu un avion închiriat de Nordis, deși în campania electorală declara că va face publice facturile. Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis Cum a decurs discuția cu Grindeanu, potrivit transcrierii news.ro: „Insider politic: Aţi fost audiat până acum de procurori în dosarul Nordis?Sorin Grindeanu: N-am încălcat legea o secundă. Sunt disponibil, dacă se vor cere clarificări, le voi pune la dispoziţie. N-am un centimetru, aşa cum am spus, călcat pe lângă lege. Toate lucrurile s-au făcut de către mine cât se poate de legal. Dacă voi fi solicitat să dau...  Insider politic: N-aţi fost până acum? Sorin Grindeanu: Nu. Insider politic: N-aţi fost audiat? Nu v-a sunat niciun procuror?Sorin Grindeanu: Nu. Insider politic: Facturile le aveţi? Sorin Grindeanu: Am spus acest lucru, că am facturi. Le voi pune la dispoziţia celor care, eventual, sunt interesaţi să le vadă. N-am niciun fel de abordare care să fugă de anumite lucruri pe care le-am făcut şi n-am de ce să-mi fie ruşine. Insider politic: Atunci, mai bine ieşiţi cu ele.Sorin Grindeanu: Eu am mers în aceste deplasări pe banii mei personali. N-am de ce să mă ascund. Am mers împreună cu fiul meu şi, repet, dacă voi fi solicitat, n-am niciun fel de problemă să le fac publice sau să le pun la dispoziţie, neavând nicio secundă sau neîncălcând legea, nici măcar...  Insider politic: Cam cât aţi plătit? Sorin Grindeanu: A prezentat şi Marcel Ciolacu cu acele facturi.  Insider politic: Cam 6.500 de lei pentru două persoane. Nu e puţin? Sorin Grindeanu: Nu ştiu dacă e aşa. Adică sunt lucruri pe care nu le ţin minte exact, dar nu, n-au fost doar aşa.  Insider politic: Au fost mai mult de 2.000 de euro, să spunem? În jurul a câteva mii de euro?Sorin Grindeanu: Da, cam aşa, cam aşa.  Insider politic: Cam 2.000 de euro? Sorin Grindeanu: Cam aşa, cam aşa. Insider politic: Ca să ne facem o idee cât costă, totuşi, de persoană, un zbor privat.Sorin Grindeanu: Să ştiţi că depinde. Din ce am înţeles, nu sunt neapărat un specialist, dar poate să închirieze cineva un avion şi să subînchirieze locurile. Adică sunt diverse abordări”. 

Secretariatul General al Guvernului plătea sume astronomice pentru cazarea demnitarilor Foto: Facebook
Eveniment

Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor

Secretariatul General al Guvernului (SGG) plătea lunar sume astronomice pentru cazarea demnitarilor: între un milion și 1,3 milioane de euro au costat locuințele de serviciu ale acestora, plătite de la buget. Informațiile apar în documentele privind execuția bugetară lunară a SGG. Documentele nu precizează ce autorități sau demnitari au beneficiat de aceste sume imense.  Secretariatul General al Guvernului plătea sume astronomice pentru cazarea demnitarilor În septembrie 2024, de exemplu, s-au plătit pentru locuințe circa 5,8 milioane de lei (1,16 milioane de euro). O „autoritate executivă nespecificată” a cheltuit 4,4 milioane de lei pentru locuința de serviciu folosită împreună cu familia sa. Acesta a fost un record, alte „autorități executive” neprecizate au cheltuit între 35.000 de lei și aproape 500.00 de lei - doar în septembrie 2024. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare În octombrie 2024, o singură „autoritate executivă” a cheltuit pe locuinta de serviciu 5,2 milioane de lei. În acea lună, SGG a consumat circa 1,3 milioane de euro pentru cazarea demnitarilor.  În noiembrie și în decembrie 2024, suma s-a apropiat de șapte milioane de lei.  În total, în 2024, pentru casele de oaspeți RAAPPS, guvernul a plătit peste 130 de milioane de lei, adică circa 26 de milioane de euro, dar această sumă include probabil și cazări ale unor delegații străine, pe lângă locuințele de serviciu.  Pentru mașinile RAAPPS - folosite de funcționarii superiori sau secretarii de stat, fiindcă majoritatea demnitarilor folosesc fie mașinile serviciului de pază, fie ale instituției pe care o conduc - SGG a plătit 13.646.078 lei - contractul a început abia la 1 februarie. Acest contract este denumit: „Contract servicii transport auto de persoane 12/31.01.2024”.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră