vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: parlament

87 articole
Justiție

Ultima șansă ca pensiile speciale ale magistraților să fie tăiate și vârsta de pensionare, crescută

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraților, a început marți, conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite. Decizia Birourilor permanente: ședință după ceremonia de 1 Decembrie Birourile permanente reunite au stabilit ca ședința comună pentru angajarea răspunderii să se desfășoare marți, de la ora 14:30, imediat după ședința solemnă dedicată aniversării Zilei Naționale a României – 1 Decembrie. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Proiectul vizat modifică și completează mai multe acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Guvernul a aprobat forma finală a proiectului, fără amendamente Executivul a adoptat marți, într-o ședință extraordinară, forma finală a legii privind pensiile magistraților, în varianta transmisă Parlamentului, fără amendamente. Noul proiect de lege, aprobat vineri de Guvern, introduce o serie de modificări importante: - Creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani; - Limitarea pensiei la cel mult 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate; - Aplicarea reformei pentru mai multe categorii de personal. Cine intră sub incidența noilor reguli Proiectul nu vizează doar magistrații, ci și: - personalul auxiliar din instanțe și parchete; - angajații Institutului Național de Expertize Criminalistice; - magistrații asistenți; - personalul de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.

Reforma pensiilor magistraților intră în Parlament (sursa: Pexels/Sora Shimazaki)
Strategia Națională de Apărare, adoptată oficial (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030, aprobată de Parlament

Parlamentul a adoptat miercuri, în ședință comună, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Documentul a fost aprobat cu 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și 3 abțineri, consolidând direcțiile majore ale României în materie de securitate, apărare, reziliență și cooperare strategică. Războiul hibrid, atacurile cibernetice și corupția Președintele Nicușor Dan a subliniat, în plenul Parlamentului, că documentul reflectă un context de securitate tensionat, marcat de atacuri la infrastructura critică, războiul din vecinătatea României și operațiuni hibride desfășurate de Rusia împotriva statelor europene. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Acestea includ atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare și presiuni asupra democrației și statului de drept. Totodată, strategia identifică și corupția ca amenințare la adresa securității naționale. O strategie elaborată interinstituțional și pentru prima dată pusă în dezbatere publică Procesul de redactare a strategiei a avut un caracter interinstituțional, fiind implicate toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării, dar și reprezentanți ai societății civile, mediului academic și think-tank-urilor. Pentru prima dată, proiectul consolidat al Strategiei Naționale de Apărare a fost pus în transparență publică, marcând un pas important spre deschidere și responsabilitate democratică. Conceptul-cheie: independență solidară Strategia introduce conceptul de „independență solidară” – autonomie strategică exercitată în deplină cooperare cu partenerii NATO și UE. Acesta reprezintă axul central al acțiunii României într-un context global marcat de instabilitate, conflicte și competiție strategică. Documentul reafirmă valorile fundamentale ale statului român: statul de drept, democrația, libertățile cetățenești, responsabilitatea instituțională, pragmatismul, eficiența, predictibilitatea și onestitatea. Riscuri hibride, instabilitate regională și tranziție energetică Strategia analizează evoluțiile globale până în 2030, evidențiind principalele riscuri pentru România: agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, instabilitatea din regiunea Mării Negre și Balcanilor de Vest, amenințările hibride și cibernetice, efectele economice ale războaielor comerciale și provocările tranziției energetice. România identifică amenințări directe la adresa siguranței cetățenilor și a statului, dar și oportunități strategice: consolidarea rolului în NATO și UE, modernizarea sistemului de apărare, dezvoltarea industriei de profil, inovarea tehnologică, potențialul energetic și poziționarea geostrategică. Interesele naționale de apărare și obiectivele strategice Strategia stabilește interesele majore de securitate: apărarea suveranității și integrității teritoriale, protejarea cetățeanului, reziliența instituțiilor, securitatea energetică și alimentară, stabilitatea economică și consolidarea democrației. Obiectivele strategice includ: Creșterea capacității de apărare și reacție la crize Întărirea coeziunii sociale și a rezilienței naționale Consolidarea rolului României în NATO, UE și parteneriatele strategice Protejarea frontierelor, infrastructurii critice și spațiului cibernetic Direcții de acțiune: modernizarea armatei și întărirea rezilienței naționale Capitolul dedicat acțiunilor strategice prevede modernizarea și dezvoltarea Armatei României, consolidarea sistemului de management al crizelor, întărirea ordinii publice, combaterea criminalității, protejarea lanțurilor de aprovizionare și asigurarea securității economice, energetice și alimentare. Angajament pentru securitate, stabilitate și cooperare internațională În concluzii, documentul reafirmă angajamentul statului român pentru protejarea cetățeanului, securitate națională și participare activă în NATO și UE. Strategia promovează o abordare integrată și adaptabilă, orientată spre siguranță, stabilitate și prosperitate pe termen lung.

Bolojan, criticat de Grindeanu pentru absența din Parlament (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, apărătorul transparenței, îl critică pe Bolojan pentru absența din Parlament

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat luni absența premierului Ilie Bolojan de la „Ora prim-ministrului”, sesiunea de la Camera Deputaților în care ar fi trebuit să ofere o informare privind retragerea parțială a trupelor americane. Liderul social-democrat a cerut ca șeful Guvernului să se prezinte în Parlament „pentru o discuție instituțională, nu politică”. Grindeanu: „Am cerut doar o informare, nimic altceva” Sorin Grindeanu a precizat că PSD a solicitat oficial prezența premierului la Parlament încă de săptămâna trecută, dar nu a primit niciun răspuns până acum. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie „Ca să fim clari, noi am cerut la Camera Deputaților să se vină lunea trecută în Parlament pentru informare, nimic altceva. După care ni s-a transmis că programul nu permite. Am transmis apoi că suntem la dispoziție, să ne comunice când găsește o oră în săptămânile următoare. Până acum, n-am primit niciun răspuns”, a declarat liderul PSD. „Nu merge să nu vină. Nu se poate” Grindeanu a subliniat că participarea premierului la astfel de sesiuni este o obligație instituțională, nu o opțiune. „Vreau să fac o subliniere. Nu merge să nu vină. Nu se prea poate. Nu se poate să nu vii. Am cerut public să vină să facă o informare”, a afirmat acesta, la finalul ședinței Biroului Permanent Național al PSD. Liderul social-democrat a precizat că va ridica subiectul în cadrul ședinței de coaliție pentru a clarifica refuzul premierului. „Vorbim despre securitatea României, nu despre politică” Grindeanu a insistat că subiectul retragerii parțiale a trupelor americane nu trebuie tratat politic, ci cu transparență și responsabilitate. „Vorbim de securitatea României. Astea sunt lucruri pe care le faci în mod transparent, informezi. Asta am și cerut. Nicio discuție politică. Să-i informăm pe români în ce situație suntem și care sunt planurile de viitor. Atât. Nimic altceva”, a explicat liderul PSD. Solicitarea privind prezența premierului la Parlament Reprezentanții PSD au cerut premierului Ilie Bolojan să participe la „Ora prim-ministrului” pentru a prezenta detalii privind relațiile strategice ale României cu Statele Unite și implicațiile retragerii parțiale a trupelor americane. Potrivit lui Grindeanu, refuzul repetat de a participa la această informare „subminează transparența actului guvernamental” și creează neîncredere în gestionarea temelor de securitate națională.

Bolojan cere reprogramarea „Orei Premierului” (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Bolojan nu se va prezenta în Parlament la cererea PSD și AUR, invocă programul încărcat

Prim-ministrul Ilie Bolojan a solicitat Birourilor Permanente ale Parlamentului reprogramarea „Orei Premierului” pentru o dată ulterioară, invocând o agendă încărcată în ziua de luni, 3 noiembrie. Bolojan cere reprogramarea „Orei Premierului” Potrivit Guvernului, premierul este implicat în semnarea unui contract strategic cu compania Rheinmetall și în discuții legate de Programul SAFE, proiecte considerate esențiale pentru economia și securitatea națională. Citește și: George Simion și o firmă de sondaje apropiată PSD, CURS, relansează ideea suspendării lui Nicușor Dan Într-un comunicat transmis duminică seara, Guvernul precizează că întreaga zi de luni este destinată unor activități de importanță majoră pentru România. „Prim-ministrul Ilie Bolojan a primit cu interes invitația grupurilor parlamentare PSD și AUR la ‘Ora Premierului’, programată pentru 3 noiembrie, ora 16:00. Parlamentul este o instituție fundamentală a democrației, iar o dezbatere civilizată și serioasă nu poate fi decât benefică pentru cetățeni. Cu toate acestea, agenda zilei este dedicată aproape în totalitate semnării contractului cu compania Rheinmetall și discuțiilor privind Programul SAFE”, se arată în comunicatul oficial. Executivul subliniază că premierul își menține disponibilitatea pentru o dezbatere parlamentară, dar va propune reprogramarea acesteia pentru o dată compatibilă cu agenda sa. Tema propusă de PSD: retragerea trupelor americane din România Grupul parlamentar al PSD a solicitat prezența premierului Ilie Bolojan la ședința de plen de luni pentru a participa la dezbaterea politică intitulată „Ora prim-ministrului”. Social-democrații vor ca premierul să clarifice poziția Guvernului în legătură cu informațiile apărute privind o posibilă retragere a trupelor americane din România. Biroul Permanent al Camerei Deputaților a aprobat joi includerea acestei teme pe ordinea de zi. PSD solicită premierului să prezinte o evaluare clară a impactului deciziei asupra securității naționale și regionale, precum și măsurile întreprinse pentru menținerea angajamentelor din Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. AUR cere explicații privind pregătirea țării pentru iarnă Și grupul parlamentar al AUR a transmis o solicitare oficială privind participarea premierului Ilie Bolojan la „Ora prim-ministrului” din 3 noiembrie. Tema propusă de AUR vizează „situația reală a pregătirii țării pentru iarna 2025–2026”. Biroul Permanent al Camerei Deputaților a înregistrat cererea formațiunii și a transmis-o premierului. Decizie de coordonare instituțională Potrivit Guvernului, solicitarea de reprogramare nu reprezintă o refuzare a dialogului parlamentar, ci o măsură de coordonare instituțională, având în vedere importanța contractului cu Rheinmetall și a Programului SAFE pentru apărarea națională. Premierul Ilie Bolojan urmează să propună o nouă dată pentru desfășurarea „Orei Premierului”, astfel încât dezbaterea să se desfășoare într-un cadru adecvat și în prezența sa.

Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României Foto: Facebook
Politică

Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României

Premierul PNL Ilie Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României: „Dacă vrem să obținem rezultate maxime în plan extern pentru țara noastră, în orice domeniu, problemele noastre strategice - și apărarea este una dintre aceste probleme - nu sunt transformate într-un circ și în dispute care nu ajută cu nimic”, a spus el la Antena 1, citat de Euronews.   Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Reacția sa vine după ce PSD l-a chemat în fața Camerei Deputaților, la „Ora Premierului”, pentru a explica retragerea celor 800 de militari ai SUA din România. Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României „Aștept să primesc invitația instituțională și voi răspunde instituțional, dar când ai o funcție de răspundere în țara noastră sunt lucruri cu care nu te joci. Apărarea țării noastre, reprezentarea țării noastre, interesele noastre majore trebuie să fie un pachet de probleme pe care oamenii responsabili le scot din zona de lupte politice ieftine pentru a marca un punct sau altul. Și am mai spus-o, că dacă vrem să obținem rezultate maxime în plan extern pentru țara noastră, în orice domeniu, problemele noastre strategice - și apărarea este una dintre aceste probleme - nu sunt transformate într-un circ și în dispute care nu ajută cu nimic”, a arătat premierul.  „Partidului Social Democrat solicită participarea domnului Ilie Bolojan, Prim-ministrul României, la ședinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 03 noiembrie 2025, în cadrul dezbaterii politice organizate la Ora Prim-ministrului pentru discutarea temei privind retragerea trupelor americane din România — lipsa de reacţie a Guvernului şi implicațiile asupra angajamentelor strategice și de securitate ale României”, se arată în solicitarea PSD către Biroul Permanent al Camerei Deputaților. 

Grindeanu profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu Foto: Facebook
Politică

Grindeanu profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu: „Prim-ministrul Ilie Bolojan nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public și contribuie la adâncirea confuziei în plan bilateral”, a scris el, pe Facebook.  Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie În mai 2021, DNA l-a trimis în judecată pe Liviu Dragnea pentru trafic de influență legat de vizita din ianuarie 2017 la Washington, cu ocazia inaugurării președintelui Donald Trump. Grindeanu a fost alături de Dragnea în acea vizită. Întrebat dacă l-a denunţat pe Liviu Dragnea în dosarul cu Donald Trump, Sorin Grindeanu a negat acest lucru. Acum, Grindeanu cere „de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic”. Grindeanu profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu „Anunțul privind retragerea unei părți a trupelor americane din România, într-un moment critic pentru securitatea regională, ridică întrebări serioase. În lipsa unor explicații pertinente din partea autorităților române, pare că este un regres în relația cu Partenerul Strategic și generează îngrijorări legitime în rândul românilor.   Este inacceptabil ca populația să afle din presa internațională despre o decizie care afectează direct securitatea națională, în timp ce Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe nu comunică nimic. Singurele explicații au venit, în această dimineață, din partea Ministerului Apărării Naționale. Însă, acestea nu au lămurit situația și nu au dat siguranța unor măsuri concrete care să dea garanția unei protecții consistente a teritoriului României.   Având în vedere că decizia Pentagonului a fost contestată oficial în această seară, chiar în Congresul Statelor Unite, cu atât mai mult este obligația Guvernului României să explice ce se întâmplă, ce garanții avem și ce etape urmează.   Niciunul dintre actorii instituționali nu vine să lămurească situația și doar creează incertitudini suplimentare, contraproductive în aceste momente.   Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, transmite sec poziția unei părți a Congresului SUA. În plus, prim-ministrul Ilie Bolojan nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public și contribuie la adâncirea confuziei în plan bilateral.   Singura sa preocupare publică, în aceste zile, a fost desemnarea pentru funcția de vicepremier a unei persoane care, chiar dacă are rezultate în activitatea din societatea civilă, adâncește - prin pozițiile sale anti-americane exprimate anterior - îndoiala în relația cu Partenerul Strategic.   În acest context, solicit de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic.   Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic”, a scris Grindeanu. 

Parlamentul aprobă noua lege a apărării (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Noi tancuri (Abrams) pentru MApN și armată voluntară, decizii parlamentare

Comisiile parlamentare de apărare au aprobat, luni, două proiecte esențiale pentru consolidarea capacității militare a României: modificarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare și demararea noii faze a programului de înzestrare „Tanc principal de luptă”. Voluntariatul în armată Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 a fost aprobat de Comisia de Apărare din Camera Deputaţilor. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Documentul introduce conceptul de militar voluntar în termen, vizând tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, care vor putea efectua un stagiu militar de patru luni, remunerat, după care vor rămâne în rezerva operaţională a Armatei Române. „Este un lucru foarte bun, care are ca obiectiv strategic întinerirea rezervei operaţionale a României. Legea a fost discutată luni în două ședințe – una la Camera Deputaților și una comună, cu deputați și senatori”, a declarat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu. Clerul militar și abrogarea legii rezervistului voluntar Proiectul a suferit două amendamente majore în comisia parlamentară: Ministerul de Interne a introdus un amendament prin care personalul clerical militar este exceptat de la mobilizare; Ministerul Apărării Naţionale a propus abrogarea Legii nr. 270/2015 privind rezervistul voluntar, odată cu intrarea în vigoare a noii legi. „Avem în prezent aproximativ 4.700 de rezervişti voluntari aflaţi sub contract. Toate aceste contracte vor continua până la finalul perioadei lor, însă pe viitor, rezerviştii vor fi înlocuiţi cu noii militari voluntari în termen, care vor efectua pregătire militară de patru luni”, a explicat ministrul Moşteanu. Parlamentul aprobă faza a doua a programului „Tanc principal de luptă” În cadrul ședinței Comisiilor reunite, Ministerul Apărării Naționale a primit aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru continuarea achiziţiei de tancuri Abrams. Faza a doua a primei etape vizează completarea pachetului aprobat în 2023, care include 54 de tancuri Abrams, alături de armament suplimentar, muniţie, sisteme de antrenament și simulatoare. „Livrările vor începe la finalul anului 2026 și vor continua în 2027. În plus, pregătim etapa a doua a programului de înzestrare, ce presupune achiziţia a 216 tancuri – echivalentul a patru batalioane complete, cu toate vehiculele derivate: dragoare, platforme tractoare, poduri și echipamente de sprijin”, a precizat ministrul Apărării. Producţie locală și transfer de tehnologie Ionuţ Moşteanu a subliniat că noile achiziţii vor fi realizate cu invocarea interesului strategic naţional, ceea ce impune localizarea producţiei și transferul de tehnologie în România. „Este o achiziţie strategică – tancurile Abrams vor fi folosite cel puțin 25 de ani. Partea de mentenanţă şi producţie trebuie realizată în ţară. Am inclus în procedură componente care vor fi obligatoriu fabricate în România, pentru a asigura independenţa logistică şi industrială a armatei”, a declarat ministrul.

Victoria PAS: majoritate parlamentară fără aliați (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Politică

Victorie uriașă în Moldova: PAS, partidul Maiei Sandu, va avea majoritate parlamentară fără aliați

Victoria PAS: majoritate parlamentară fără aliați - după redistribuirea voturilor partidelor care nu au atins pragul electoral, partidul Maiei Sandu atinge aproximativ 53% din totalul buletinelor. Victoria PAS: majoritate parlamentară fără aliați Luni dimineață, după numărarea a 1,569 milioane de voturi din totalul de 1,605 milioane exprimate, PAS avea 49,99% (REZULTATE FINALE). Citește și: Partidul Maiei Sandu a câștigat alegerile la un scor zdrobitor pe teritoriul Republicii Moldova, fără Diaspora Aproximativ 5% din voturi au ajuns la partide care nu au făcut pragul electoral și care se redistribuie. Jumătate din acestea vor ajunge la PAS, care, astfel, va avea un scor final apropiat de 53%. Cel mai probabil, numărul final de mandate al partidului va fi de 53-54 din totalul de 101 parlamentari ai Republicii Moldova.  PAS ar fi avut nevoie doar de 51 de mandate pentru a avea majoritate fără aliați, dar aceasta ar fi fost una extrem de fragilă. Nici o majoritate de 53-54 de mandate nu este confortabilă, dar permite partidului să nu intre în criză dacă unul sau chiar doi parlamentari ar părăsi formațiunea.  

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă, abia s-au adunat 40% din voturile necesare

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă. Moțiunea de cenzură intitulată „Demisia Guvernului Bolojan - cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar și pentru România”, depusă de Opoziție la proiectul de reformă a sănătății, a fost respinsă. Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă Rezultatul votului: 108 voturi pentru și unul contra. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Pentru adoptarea moțiunii erau necesare minimum 233 de voturi „pentru”. Bolojan: moțiunea este plină de contradicții Premierul Ilie Bolojan a declarat, duminică, în plenul Parlamentului, că documentul este „plin de contradicții” și reprezintă mai degrabă un exercițiu politic al Opoziției. „Reforma sănătății este o necesitate. Pacienții și medicii resimt zilnic problemele cronice din sistem. Nu este vorba de tăieri, ci de reașezare și eficiență”, a subliniat Bolojan. Principalele direcții ale reformei în sănătate Premierul a prezentat șapte motive pentru susținerea reformei propuse de Guvern. Printre acestea: Creșterea accesului la servicii medicale Bolojan a explicat că măsurile vor sprijini în special pacienții vulnerabili, din zone rurale sau seniorii și bolnavii cronici. „Noua reglementare nu limitează accesul, ci organizează. Traseul pacientului devine mai clar, iar resursele sunt utilizate eficient”, a afirmat premierul. Management profesionist și responsabil Guvernul propune indicatori de performanță pentru manageri și șefii de secții, eliminarea numirilor fără concurs și sancțiuni mai mari pentru raportările fictive. „Medicina primară este stâlpul sistemului”, a spus Bolojan. Reforma vizează o plată mai corectă pentru medicii de familie, bazată pe calitate și muncă reală. Dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate Pacienții vor fi încurajați să se adreseze medicinii de familie și ambulatoriului, reducând presiunea pe spitale. Acces la medicamente moderne și eficiente Premierul a subliniat că mecanismul de acces la medicamente inovative va fi schimbat, pentru a fi predictibil și sustenabil. Medicamentele inovative fără alternativă terapeutică nu vor fi afectate. Se extinde lista de medicamente compensate și gratuite prin introducerea de noi molecule generice și biosimilare. Se încurajează prescrierea medicamentelor generice, pentru a asigura tratamente eficiente și accesibile. Fonduri și salarii distribuite mai eficient Bolojan a mai precizat că fondurile pentru spitale vor fi folosite eficient, iar alocările pentru salariile personalului medical se vor face în principal prin raportare la serviciile oferite pacienților. În final, premierul a acuzat Opoziția că a dorit doar să „bifeze un exercițiu politic”, fără a aduce soluții reale. „Având în vedere contradicțiile din moțiune, vă rog să o respingeți”, a transmis Ilie Bolojan.

Bolojan ar putea să nu mai fie premier în câteva zile (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru pachetul al doilea. Urmează replica opoziției

Guvernul asumă răspunderea, urmează replica opoziției. Luni seară, prim-ministrul Ilie Bolojan a mers în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a angaja răspunderea Guvernului pe cinci dintre cele șase proiecte incluse în pachetul fiscal 2. Contextul a fost unul tensionat, după ce PSD a blocat proiectul privind reforma administrației publice. Este pentru prima oară când procedura este utilizată simultan pentru atât de multe proiecte, ceea ce a dus la convocarea a cinci ședințe succesive de plen. Cinci ședințe succesive în mai puțin de o oră Pentru respectarea Constituției, a fost nevoie de câte o ședință pentru fiecare proiect. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Astfel, președintele de ședință, Mircea Abrudean, a închis și redeschis de cinci ori lucrările plenului. Întreaga procedură a durat aproximativ 48 de minute, timp în care premierul a prezentat pe scurt fiecare proiect și a mulțumit românilor „pentru răbdare și încredere, pentru că au înțeles nevoia unor măsuri radicale rapide”. Guvernul asumă răspunderea, urmează replica opoziției Liderul AUR, George Simion, a intervenit solicitând intonarea imnului la începutul fiecărei ședințe. Abrudean i-a răspuns că acesta a fost cântat la deschiderea primei ședințe comune. Opoziția a criticat dur Guvernul și a afișat mesajul: „Reforma Nicușor+PSD+PNL+USR+UDMR = – democrație + sărăcie”. Protestele au fost mai vocale la început, însă spre final sala aștepta doar încheierea procedurii. Conferință de presă programată marți La final, premierul Ilie Bolojan nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Executivul a anunțat însă că șeful Guvernului va organiza marți, de la ora 10:00, o conferință de presă. Ultima întâlnire a premierului cu presa la Palatul Victoria a avut loc pe 29 iulie. Moțiuni de cenzură și pașii următori După asumarea răspunderii, opoziția are trei zile la dispoziție pentru a depune moțiuni de cenzură, câte una pentru fiecare proiect. AUR a anunțat deja patru moțiuni, vizând toate proiectele, cu excepția celui privind pensiile magistraților. Votul asupra moțiunilor, prin bile secrete, este programat la finalul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare. Cele cinci proiecte asumate de Guvern Guvernul și-a asumat răspunderea pe următoarele domenii: pensiile magistraților, sistemul sanitar, guvernanța corporativă a companiilor de stat, eficientizarea autorităților ASF, ANRE și ANCOM, măsuri fiscale propuse de Ministerul Finanțelor.

Guvernul își asumă răspunderea în Parlament (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Tensiune maximă, luni, pe pachetul al doilea de reforme: Bolojan își asumă răspunderea în Parlament

Guvernul își asumă răspunderea în Parlament. Senatul și Camera Deputaților se întrunesc luni, începând cu ora 19:00, în ședințe comune succesive dedicate angajării răspunderii Guvernului pe cinci proiecte de lege din pachetul doi de reformă al Cabinetului Bolojan. Parlamentarii pot participa fizic sau online, conform programului stabilit. Guvernul își asumă răspunderea în Parlament Conform deciziei Birourilor permanente reunite, aleșii pot depune amendamente până luni dimineață, la ora 9:00. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse Ulterior, Guvernul urmează să decidă în ședință care dintre acestea vor fi însușite. Cele cinci proiecte supuse răspunderii Guvernului În prima ședință comună, Executivul își angajează răspunderea asupra modificării actelor normative privind pensiile de serviciu. A doua ședință va fi dedicată măsurilor în domeniul sănătății, iar a treia modificării Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În a patra ședință se discută eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, iar în a cincea – măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice. Ce prevede Constituția în astfel de situații Potrivit articolului 114 din Constituție, Guvernul poate să-și angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege, a unui program sau a unei declarații de politică generală. Dacă în termen de trei zile este depusă o moțiune de cenzură și aceasta este votată, Executivul este demis. În lipsa unei moțiuni sau dacă aceasta nu trece, proiectele asumate sunt considerate adoptate automat.

Germania finalizează planul serviciului militar voluntar (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar voluntar, proiect de lege care merge în parlamentul german

Germania finalizează planul serviciului militar voluntar. Guvernul german a definitivat miercuri planurile pentru introducerea unui serviciu militar voluntar, care ar include recrutarea ca soluție de rezervă, au declarat surse guvernamentale. Germania finalizează planul serviciului militar voluntar Proiectul urmează să fie trimis în Bundestag, unde va fi dezbătut în detaliu și ar putea suferi modificări. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Propunerea unei reintroduceri a serviciului militar obligatoriu, susținută de politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a fost aprobată. Executivul a optat pentru varianta voluntară, cu accent pe pregătirea de bază și consolidarea rezerviștilor. Nevoia de întărire a Bundeswehr Armata germană (Bundeswehr) are în prezent nevoie de aproximativ 80.000 de soldați activi suplimentari. Potrivit estimărilor NATO, Germania ar trebui să dispună de o forță de aproximativ 260.000 de militari pentru a putea face față unui eventual atac, inclusiv din partea Rusiei. Implementarea planului: 15.000 de noi recruți Noul serviciu militar voluntar va începe cu 15.000 de recruți, care vor beneficia de pregătire de bază. În plus, începând din 2027, vor fi introduse evaluări medicale obligatorii pentru cei interesați să se înscrie în program.

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților). Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a întrunit 74 de voturi pentru respingere, patru contra și șapte abțineri. Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) Inițiativa legislativă fusese adoptată anterior de Camera Deputaților și prevedea reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, precum și accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, până la 65 de ani. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Proiectul a fost inițiat de Crin Antonescu și ulterior preluat în Parlament de mai mulți lideri politici: senatorul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor și reprezentantul minorităților Varujan Pambuccian. Senatoarea SOS România Nadia Cerva a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, însă plenul a respins propunerea. Critici privind schimbarea de poziție Nadia Cerva a acuzat coaliția de guvernare de inconsecvență: „Aceiași oameni și aceleași partide au susținut proiectul în Camera Deputaților, spunând că este vital. Acum, în Senat, votează respingerea, fără o motivare clară. Știm ce urmează: o Ordonanță de la Guvern”, a declarat aceasta. Argumentele opoziției și ale USR Senatorul USR Ștefan Pălărie a explicat că votul negativ nu vizează reforma pensiilor speciale în sine, ci respingerea unui proiect considerat „electoralist” și lipsit de consultări. Potrivit acestuia, CSM a avizat negativ inițiativa, iar Consiliul Legislativ a avertizat asupra lipsei măsurilor tranzitorii, ceea ce ar fi putut bloca sistemul judiciar. Reacția altor senatori Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a susținut respingerea, acuzând o parte dintre judecători și membri ai CSM că urmăresc doar „salarii mari și pensionare timpurie”, fără să contribuie la îmbunătățirea justiției. „Trebuie să vină o zi a scadenței pentru aceste pensii nesimțite”, a spus Vela. De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a afirmat că strategia coaliției este transparentă și că măsurile vor fi incluse într-un nou proiect al Guvernului, construit după consultări cu magistrații. Atacuri politice și acuzații de electoralism Senatoarea Nadia Cerva a acuzat Guvernul și coaliția că blochează dezbaterea parlamentară pentru a înlocui proiectul cu o inițiativă venită pe cale guvernamentală, „fără consultări reale”. La rândul său, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat că proiectul a fost „strict electoral”, amintind că a fost folosit în campania prezidențială ca mesaj împotriva pensiilor speciale. AUR a anunțat retragerea de la vot. Alte decizii în plenul Senatului Tot miercuri, Senatul a luat act de mai multe informări privind proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care: OUG nr. 40/2025 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; OUG nr. 41/2025 referitoare la gestionarea investițiilor finanțate prin PNRR și din fonduri publice naționale.

Nicușor Dan retrimite „Legea Vexler” Parlamentului (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Legea anti-legionarism va fi retrimisă la Parlament de Nicușor Dan

Nicușor Dan retrimite „Legea Vexler” Parlamentului. Președintele Nicușor Dan a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin, că va retrimite în Parlament „Legea Vexler” imediat ce Curtea Constituțională va publica motivarea deciziei sale. Nicușor Dan retrimite „Legea Vexler” Parlamentului Legea vizează combaterea antisemitismului, xenofobiei și interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar sau rasist. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Șeful statului consideră în continuare că o parte dintre articolele adoptate sunt ambigue și pot amplifica tensiunile sociale existente. Nicușor Dan a anunțat că, după publicarea motivării CCR, va retrimite legea Parlamentului pentru reexaminare, limitându-se la articolele contestate. Demersul, spune el, are ca scop clarificarea normelor juridice și prevenirea escaladării tensiunilor sociale. Președintele susține că menținerea echilibrului între combaterea urii și respectarea drepturilor constituționale este esențială într-o democrație autentică. Contestarea la CCR a fost respinsă Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cerând constatarea neconstituționalității pentru aproximativ jumătate dintre articolele din lege. CCR a respins joi, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui, considerând că legea respectă normele constituționale. Cu toate acestea, președintele susține că menținerea unor ambiguități în textul legislativ riscă să tensioneze și mai mult relațiile dintre grupurile sociale vizate. Președintele invocă lipsa de claritate legislativă În sesizarea transmisă CCR, Nicușor Dan a argumentat că lupta împotriva urii și a discriminării trebuie dusă cu fermitate, dar și cu respectarea riguroasă a Constituției. El a criticat lipsa de claritate a termenilor precum „legionar” sau „fascist”, afirmând că o asemenea imprecizie legislativă poate duce la interpretări abuzive și efecte contrare intenției inițiale.

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Foto: Facebook
Politică

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani

Cum poate fi fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale, dezinformând Parlamentul în legătură cu impactul asupra bugetului a cel puțin unei ordonanțe de majorare a salariilor.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Ce spune legea responsabilității ministeriale: constituie infracține și se pedepsește cu închisoare de la unul la cinci ani “prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“. Într-un document prezentat de Europa Liberă România, documnent din 19 septembrie 2024, se arată că impactul bugetar al OUG 26/2024, prin care s-au majorat pe șest salariile din poliție, armată și servicii secrete, a fost de 5,1 miliarde de lei. Acest document este o notă “strict confidențială“ a ministerului de Finanțe către Marcel Ciolacu. Finanțele arată că în avizul la OUG 26/2024 au avertizat că impactul calculat de inițiator, circa 1,7 miliarde de lei, este nerealist. Cu toate acestea, în expunerea de motive la această ordonanță - document transmis Parlamentului sub semnătura premierului Marcel Ciolacu - se susține că impactul bugetar este sub 1,7 miliarde de lei. La acel moment, premierul știa ce evaluare are ministerul de Finanțe și putea beneficia de datele pe baza căruia s-au făcut calculele de impact. In plus, diferența între evaluarea Finanțelor și cea trimisă Legislativului de Ciolacu este uriașă, de 3,4 miliarde de lei.  Informațiile false oferite de Ciolacu ar fi putut avea rolul de a “ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“, pentru că explozia deficitului bugetar a deteriorat relația cu UE, a deteriorat evaluările agențiilor de rating și a crescut costurile cu care statul român s-a împrumutat.  Este posibil ca, legal, să răspundă și inițiatorii ordonanței - ministerul Apărării, în primul rând - dacă au oferit informații false.  Legea mai prevede că: “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop“.  “Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României“, mai prevede legea responsabilității ministeriale. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră