marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: parlament

94 articole
Internațional

Interdicția de folosire a rețelelor sociale de către copiii sub 16 ani nu a fost votată în UK

Deputații britanici au respins propunerea de interzicere a utilizării rețelelor de socializare de către copiii sub 16 ani, o măsură susținută anterior de membri ai Camerei Lorzilor și de mai multe personalități publice, printre care actorul Hugh Grant. Inițiativa urmărea introducerea unui model similar celui adoptat în Australia, însă nu a obținut sprijinul majorității în Camera Comunelor. Vot clar împotriva propunerii Amendamentul la proiectul de lege privind bunăstarea copiilor și școlile, propus de fostul subsecretar de stat conservator John Nash, a fost respins cu 307 voturi împotrivă și 173 pentru. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului Susținătorii interdicției au argumentat că părinții se confruntă cu o „situație imposibilă”, fiind nevoiți să gestioneze riscurile online la care sunt expuși copiii lor. Temeri privind efectele unei interdicții Criticii măsurii, printre care Societatea Națională pentru Prevenirea Cruzimii față de Copii (NSPCC), au avertizat că o interdicție totală ar putea împinge adolescenții spre zone nereglementate ale internetului. Aceștia consideră că restricțiile drastice nu ar rezolva problema, ci ar muta-o în spații digitale mai greu de monitorizat. Guvernul analizează totuși restricții viitoare Chiar dacă interdicția nu a fost adoptată, Camera Comunelor a susținut o propunere care oferă puteri suplimentare secretarului de stat pentru științe. Astfel, ministrul ar putea introduce în viitor restricții sau chiar interdicții privind accesul copiilor la rețele sociale și la roboți de chat. Consultare națională privind siguranța online a copiilor Ministra educației, Olivia Bailey, a anunțat că guvernul britanic a lansat o consultare publică pentru a stabili pașii următori în privința protecției copiilor în mediul online. Printre măsurile analizate se numără stabilirea unei vârste minime pentru utilizarea platformelor sociale și dezactivarea funcțiilor care creează dependență, precum redarea automată a conținutului. Dezbatere și despre telefoanele mobile în școli În timpul dezbaterilor, responsabilul opoziției pentru educație, Laura Trott, a cerut guvernului să ia în calcul și interzicerea telefoanelor mobile în școli. Ea a invocat sondaje care arată că aproximativ 40% dintre elevi primesc conținut explicit în timpul orelor de curs. Proiectul de lege privind bunăstarea copiilor și școlile urmează să revină în Camera Lorzilor pentru noi analize și va deveni lege doar după aprobarea formei finale de către ambele Camere ale Parlamentului britanic.

UK respinge interzicerea rețelelor sociale pentru minori (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat Foto: PSNews
Politică

Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat

Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat, însă a susținut că întârzierea a fost „justificată”. „Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi îmi cer iertare pentru întârzierea justificată!”, a spus acesta la ceremonia de depunere a jurământului.  Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani El nu a adresat nici o interpelare sau întrebare către Guvern sau altă instituție, după peste un an de mandat în Parlament. Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat În acest timp, veniturile sale lunare au fost, potrivit informațiilor de pe site-ul Camerei Deputaților, de 10.951 de lei, net, dar au existat variații de la o lună la alta.  Este vorba de Victor Ponta, membru al grupului PSD din Camera Deputaților, deși în martie 2025 Consiliul Național al acestui partid a votat excluderea fostului premier, pentru că a candidat la președinția României.  În acest an de activitate parlamentară, Ponta a fost co-semnatar a trei inițiative legislative, semnate de zeci de alți parlamentari. Nici una din ninițiative nu pare a fi creația sa.  Din cele opt moțiuni de cenzură și șase moțiuni simple depuse la Camera Deputaților, el a semnat una singură, moțiunea de cenzură din 5 decembrie 2025, „România nu este de vânzare - fără progresişti la guvernare”.  Potrivit ultimei declarații de avere, Victor Ponta - divorțat relativ recent - are apartamente în București, Istanbul și Dubai. Cel mai mare, cel din Istanbul, are 200 mp.   

Parlamentarii, raport după un an de mandat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Cum se muncește în Parlament: de la sute de interpelări la aproape zero luări de cuvânt

Parlamentarii de Iași au împlinit un an de mandat, iar activitatea lor ridică întrebarea firească: cu ce se pot lăuda în fața alegătorilor. Parlamentarii, raport după un an de mandat Aproximativ jumătate se află la primul mandat, iar bilanțul arată diferențe mari între cei activi și cei aproape invizibili în Parlament. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Deputata Cristina Dascălu se remarcă printr-un număr record de 280 de interpelări adresate miniștrilor, pe teme ce variază de la infrastructură și educație până la probleme sociale, deși o treime dintre acestea nu au primit încă răspuns. La polul opus, alți parlamentari nou aleși, precum Ancuța Irimia, au avut intervenții publice foarte puține, cu doar câteva luări de cuvânt și fără interpelări notabile adresate Guvernului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecătorii reclamă atacuri publice asupra justiției (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Potrivit CSM, judecătorii consideră că Parlamentul, procurorii și CCR sunt vinovați de prescrieri

Peste 98% dintre judecătorii care au răspuns unui chestionar privind problemele de actualitate din sistemul judiciar afirmă că, în ultimul an, au resimțit existența unei campanii publice îndreptate împotriva justiției. Datele preliminare au fost făcute publice de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin Secția pentru judecători. Chestionarul a fost completat de aproximativ 2.600 de judecători, reprezentând 56,5% din totalul magistraților aflați în funcție. Chestionar cu 20 de întrebări: date preliminare, analize în curs Instrumentul de consultare a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri standardizate și trei cu răspuns liber. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Completarea nu a fost obligatorie pentru toate întrebările, întrucât unele situații nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în funcție de specializare sau de experiența profesională. Potrivit CSM, datele publicate sunt preliminare, urmând ca într-o etapă ulterioară să fie realizată o analiză detaliată și o clasificare extinsă a răspunsurilor deschise, pentru a surprinde nuanțele semnalate de magistrați. 98,1% dintre judecători: există o campanie publică împotriva justiției În ceea ce privește percepția asupra climatului public și a reacțiilor instituționale, 98,1% dintre judecătorii chestionați au declarat că au resimțit, în ultimul an, o campanie publică împotriva justiției. Referitor la reacțiile publice ale CSM în acest context: 67% dintre respondenți și-au exprimat acordul, 25% au adoptat o poziție neutră, 8% au declarat că nu sunt de acord. CSM subliniază că reacțiile instituționale au beneficiat de un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind marginal. Înlocuirea judecătorilor în complet: cazuri izolate, nu o problemă sistemică În capitolul dedicat continuității completului de judecată, 8,4% dintre respondenți (192 de judecători) au declarat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% nu au trecut printr-o astfel de situație. Dintre cei înlocuiți: 139 au indicat că măsura a fost dispusă cu acordul lor, 31 au afirmat că înlocuirea s-a făcut fără consimțământ, 169 au apreciat motivele ca fiind legitime, doar 16 au considerat contrariul. Un singur judecător a apreciat că schimbarea completului a avut drept scop intervenirea prescripției răspunderii penale. CSM concluzionează că aceste situații sunt punctuale și nu pot fi generalizate sau considerate o problemă de natură sistemică. Prescripția penală, pusă pe seama pasivității Parlamentului Potrivit percepției majorității judecătorilor, principala cauză care a dus la situații de prescripție a răspunderii penale este pasivitatea Parlamentul României. Respondenții au evaluat mai multe cauze posibile, pe o scară de la 1 (impact inexistent) la 5 (impact foarte ridicat). Analiza datelor arată că, pe lângă pasivitatea legislativului, judecătorii au indicat ca factori cu impact ridicat: durata excesivă a urmăririi penale, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională a României. Pe ultimul loc au fost plasate modificările nelegitime ale componenței completului de judecată. CSM subliniază că prescripția nu poate fi imputată judecătorilor, ci în principal legislativului, iar percepțiile contrare contribuie la decredibilizarea justiției. Supraîncărcarea instanțelor și lipsa personalului, probleme majore Într-o proporție covârșitoare, judecătorii apreciază că volumul ridicat de activitate și lipsa normării muncii afectează direct calitatea actului de justiție. Peste 50% dintre respondenți indică drept probleme majore: practicile administrative ale unor autorități publice care generează inflație de cauze, neimplementarea unor soluții de eficientizare, precum dosarul exclusiv electronic pentru cererile de executare silită. De asemenea, majoritatea judecătorilor semnalează schemele insuficiente de judecători și grefieri, raportate la numărul mare de dosare. Blocarea recrutărilor și infrastructura deficitară agravează situația Judecătorii avertizează că blocarea concursurilor de recrutare în justiție pentru perioada 2025–2026, inclusiv admiterea în magistratură și în profesia de grefier, agravează semnificativ problemele existente. Totodată, peste 60% dintre respondenți reclamă: lipsa asistenților judecătorilor, sedii necorespunzătoare, infrastructură logistică deficitară, săli de judecată insuficiente. Decredibilizarea profesiei scade atractivitatea magistraturii În ceea ce privește climatul organizațional, judecătorii semnalează că rediscutarea constantă a statutului lor și discursul public de denigrare a profesiei afectează atractivitatea carierei. CSM atrage atenția asupra scăderii constante a interesului pentru profesia de judecător, fenomen reflectat în statisticile concursurilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Pe termen lung, această tendință riscă să afecteze calitatea actului de justiție, în condițiile în care absolvenții de top ai facultăților de drept aleg alte cariere juridice.

Ucraina, alegeri prezidențiale sub lege marțială (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Parlamentul ucrainean studiază posibilitatea alegerilor prezidențiale în război

Parlamentul Ucrainei ia în calcul formarea unui grup de lucru care să analizeze posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale chiar și în condițiile legii marțiale. Inițiativa vine după ce președintele Volodimir Zelenski a reacționat la criticile venite din partea Washingtonului privind lipsa unui calendar electoral. Anunțul făcut de partidul prezidențial în Rada Supremă Șeful grupului parlamentar al partidului prezidențial, David Arahamia, a anunțat pe Telegram că procesul de constituire a grupului de lucru este în desfășurare. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, presa va fi informată în curând cu privire la data și ora primei întâlniri. Discuțiile vor avea loc în cadrul Rada Supremă, cu participarea mai multor structuri instituționale și politice. Cine va participa la discuțiile privind alegerile La consultări vor lua parte membri ai comisiei parlamentare pentru organizarea puterilor statului, autonomie locală și dezvoltare regională, reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, ai Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, precum și organizații ale societății civile implicate în procesele electorale. Scopul întâlnirilor este evaluarea cadrului legal și a condițiilor practice necesare pentru organizarea unui scrutin prezidențial în contextul actual. Comisia Electorală: Legea interzice alegerile în timp de război Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Serghei Dubovik, a declarat că legislația ucraineană interzice în mod explicit organizarea alegerilor în timpul războiului. Potrivit acestuia, cadrul normativ actual este conceput exclusiv pentru perioade de pace, ceea ce impune o eventuală revizuire legislativă înainte de orice demers electoral. Necesitatea modificării legislației electorale Serghei Dubovik a subliniat că, chiar și în ipoteza ridicării legii marțiale sau a unui armistițiu, ar fi necesare modificări legislative care să țină cont de specificul organizării alegerilor după un conflict armat. Decizia aparține Parlamentului, care ar trebui să elaboreze o foaie de parcurs clară și un proiect de lege corespunzător. Provocări logistice majore pentru organizarea votului Printre principalele dificultăți menționate se numără participarea celor aproximativ 33 de milioane de cetățeni ucraineni înregistrați pe listele electorale. Dintre aceștia, între cinci și șapte milioane și jumătate se află în prezent în străinătate, iar circa 1,4 milioane nu au o adresă cunoscută. La acestea se adaugă persoanele strămutate intern și militarii aflați pe front, ceea ce complică semnificativ organizarea procesului electoral. Riscuri de securitate și necesitatea garanțiilor internaționale Vicepreședintele Comisiei Electorale a atras atenția și asupra riscurilor de securitate, inclusiv posibilitatea bombardamentelor în ziua alegerilor și pericolul pentru viața alegătorilor. În acest context, el a subliniat importanța unor garanții internaționale solide pentru desfășurarea în siguranță a votului. Poziția lui Zelenski față de organizarea alegerilor Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că nu exclude organizarea alegerilor prezidențiale, în pofida legii marțiale, dacă Parlamentul identifică o soluție legală și dacă aliații Ucrainei se angajează să garanteze securitatea procesului electoral. În același timp, el a recunoscut că organizarea alegerilor nu ar fi posibilă în teritoriile ocupate ilegal de Rusia.

De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE Foto: SRI
Politică

De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului

De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: el are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. În plus, legea de organizare a SIE pur și simplu nu prevede o modalitate de demitere a directorului acestei instituții. Cel mai probabil, Nicușor Dan va trebui să-l convingă pe pesedistul care conduce instituția din 2018, Gabriel Vlase, să demisioneze.  Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță Și alți șefi de stat au avut nevoie de timp pentru a-și plasa oamenii la conducerea acestor două structuri. De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE Care a fost calendarul numirilor făcute la propunerea lui Traian Băsescu: acesta a preluat președinția României la 20 decembrie 2004 a reușit să-i forțeze pe șefii SRI și SIE numiți de Ion Iliescu să demisioneze abia în 20 iulie 2005, pe fondul scandalului fugii din țară a lui Omar Hayssam.  abia în 4 octombrie 2005 au fost numiți noii șefi ai SRI și SIE, George Maior și Claudiu Săftoiu. Maior era deputat PSD, la momentul numirii.  Băsescu a avut, deci, nevoie de peste nouă luni ca să-și impună oamenii la SRI și SIE și a fost nevoit să propună un pesedist la principalul serviciu de informații. Nicușor Dan este în funcție de la 26 mai 2025, deci au trecut sub șapte luni fără să fi propus noi șefi ai SRI și SIE.  În mandatul lui Iohannis, din septembrie 2016 în iulie 2018, SIE a avut director interimar. Abia în vara lui 2018, Iohannis și-a impus propunerea, pe deputatul PSD Gabriel Vlase, care conduce acest serviciu și acum.  SRI are director interimar din iulie 2023, deși Iohannis susținea, la acel moment, guvernarea PSD-PNL și putea avea o majoritate care să numească un nou director al acestui serviciu.  Ce spune legea în ceea ce privește directorul SRI: „Serviciul Român de Informații este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședința comună, la propunerea Președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului (...) Eliberarea din funcție a directorului Serviciului Român de Informații se face de Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor”. Ce prevede legea SIE (care nu este actualizată, la zi, pe site-ul acestui serviciu): „Conducerea Serviciului de Informaţii Externe se asigură de către un director cu rang de ministru, numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună, la propunerea Preşedintelui României”.  Legea nu prevede o procedură de eliberare din funcție și nici o limită a mandatului. 

AUR și PSD cer demisia ministrului Mediului (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Politică

Scandal cu urlete în Parlament: PSD și AUR au cerut demisia ministrului USR Buzoianu

Ședința de luni a Camerei Deputaților, dedicată audierii ministrului Mediului, Diana Buzoianu, în cadrul „Orei Guvernului”, a degenerat rapid într-un scandal. Parlamentari ai AUR și PSD au cerut demisia ministrului, în timp ce USR a anunțat că nu va părăsi coaliția de guvernare „ca să nu îi lase pe social-democrați să fure”. Tema oficială a dezbaterii a fost situația critică privind alimentarea cu apă în județele Prahova și Dâmbovița, însă discursurile au alunecat în acuzații politice dure. AUR cere demisia Diane Buzoianu și o acuză de incompetență Președintele AUR, George Simion, a afirmat că Diana Buzoianu este „incompetentă” și nu ar trebui să ocupe funcția de ministru al Mediului. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Acesta a acuzat-o că a minimalizat riscurile pentru comunitățile afectate și că ar fi transmis informații eronate privind siguranța barajelor. Simion a criticat modul în care ministerul a gestionat comunicarea în criza de apă și a susținut că problemele nu pot fi puse pe seama „extremiștilor” sau „rușilor”, ci pe lipsa de profesionalism din conducerea ministerului. PSD: „Ministrul ar fi trebuit să demisioneze din respect pentru comunitățile afectate” Și PSD a cerut demisia ministrului Mediului. Deputata Grațiela Gavrilescu a declarat că Buzoianu ar fi trebuit să își asume responsabilitatea după ce peste 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă, elevii au trecut în online, iar spitalele și agenții economici au fost afectați. Gavrilescu a criticat afirmația ministrului potrivit căreia „nu a fost informată”, subliniind că această justificare nu este acceptabilă pentru un demnitar. Replica ministrului Mediului: „Habar n-aveți despre ce vorbiți” În fața acuzațiilor, Diana Buzoianu a respins vehement criticile și a subliniat că există o hotărâre semnată anterior privind barajele cu probleme. Aceasta a acuzat opoziția că nu citește documentele și că manipulează subiectul, întrebând retoric dacă parlamentarii AUR doresc utilizarea unor baraje nesigure. Discursul ei a fost însoțit de proteste din sală și strigăte repetate de „demisia” din partea opoziției. USR atacă PSD și AUR Tensiunea a escaladat odată cu intervenția deputatului USR Alexandru Dimitriu, care a numit parlamentarii din opoziție „mincinoși” și i-a acuzat că ar conduce România într-un „regim fascist” dacă ar prelua guvernarea. Dimitriu a afirmat că Diana Buzoianu „demantelează măgăriile PSD” și că USR nu va ieși de la guvernare, deoarece acest lucru ar permite „continuarea furtului”. PSD acuză USR de lipsă de responsabilitate În replică, liderul deputaților PSD, Ștefan-Ovidiu Popa, a afirmat că USR încearcă să dea vina pe social-democrați pentru „incompetența propriului ministru” și că Diana Buzoianu ar trebui să își încheie mandatul. UDMR: „Parlamentul a devenit un circ" Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a criticat atmosfera conflictuală și politizarea tragediei, subliniind responsabilitatea Apelor Române în gestionarea barajelor. Acesta a denunțat prezența „politrucilor” în instituții și lipsa profesionalismului. SOS România și POT cer transparență totală Parlamentarii SOS România și ai Partidului Oamenilor Tineri au cerut Ministerului Mediului să prezinte public toate documentele și procesele decizionale, argumentând că întreaga criză afectează comunități întregi. De la microfon, deputatul SOS Nini-Alexandru Pascalini a cerut insistent demisia ministrului. În a doua parte a ședinței, scandalul a continuat, iar cererile de demisie au răsunat în sală până la finalul dezbaterii.

Reforma pensiilor magistraților intră în Parlament (sursa: Pexels/Sora Shimazaki)
Justiție

Ultima șansă ca pensiile speciale ale magistraților să fie tăiate și vârsta de pensionare, crescută

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraților, a început marți, conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite. Decizia Birourilor permanente: ședință după ceremonia de 1 Decembrie Birourile permanente reunite au stabilit ca ședința comună pentru angajarea răspunderii să se desfășoare marți, de la ora 14:30, imediat după ședința solemnă dedicată aniversării Zilei Naționale a României – 1 Decembrie. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Proiectul vizat modifică și completează mai multe acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Guvernul a aprobat forma finală a proiectului, fără amendamente Executivul a adoptat marți, într-o ședință extraordinară, forma finală a legii privind pensiile magistraților, în varianta transmisă Parlamentului, fără amendamente. Noul proiect de lege, aprobat vineri de Guvern, introduce o serie de modificări importante: - Creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani; - Limitarea pensiei la cel mult 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate; - Aplicarea reformei pentru mai multe categorii de personal. Cine intră sub incidența noilor reguli Proiectul nu vizează doar magistrații, ci și: - personalul auxiliar din instanțe și parchete; - angajații Institutului Național de Expertize Criminalistice; - magistrații asistenți; - personalul de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.

Strategia Națională de Apărare, adoptată oficial (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030, aprobată de Parlament

Parlamentul a adoptat miercuri, în ședință comună, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Documentul a fost aprobat cu 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și 3 abțineri, consolidând direcțiile majore ale României în materie de securitate, apărare, reziliență și cooperare strategică. Războiul hibrid, atacurile cibernetice și corupția Președintele Nicușor Dan a subliniat, în plenul Parlamentului, că documentul reflectă un context de securitate tensionat, marcat de atacuri la infrastructura critică, războiul din vecinătatea României și operațiuni hibride desfășurate de Rusia împotriva statelor europene. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Acestea includ atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare și presiuni asupra democrației și statului de drept. Totodată, strategia identifică și corupția ca amenințare la adresa securității naționale. O strategie elaborată interinstituțional și pentru prima dată pusă în dezbatere publică Procesul de redactare a strategiei a avut un caracter interinstituțional, fiind implicate toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării, dar și reprezentanți ai societății civile, mediului academic și think-tank-urilor. Pentru prima dată, proiectul consolidat al Strategiei Naționale de Apărare a fost pus în transparență publică, marcând un pas important spre deschidere și responsabilitate democratică. Conceptul-cheie: independență solidară Strategia introduce conceptul de „independență solidară” – autonomie strategică exercitată în deplină cooperare cu partenerii NATO și UE. Acesta reprezintă axul central al acțiunii României într-un context global marcat de instabilitate, conflicte și competiție strategică. Documentul reafirmă valorile fundamentale ale statului român: statul de drept, democrația, libertățile cetățenești, responsabilitatea instituțională, pragmatismul, eficiența, predictibilitatea și onestitatea. Riscuri hibride, instabilitate regională și tranziție energetică Strategia analizează evoluțiile globale până în 2030, evidențiind principalele riscuri pentru România: agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, instabilitatea din regiunea Mării Negre și Balcanilor de Vest, amenințările hibride și cibernetice, efectele economice ale războaielor comerciale și provocările tranziției energetice. România identifică amenințări directe la adresa siguranței cetățenilor și a statului, dar și oportunități strategice: consolidarea rolului în NATO și UE, modernizarea sistemului de apărare, dezvoltarea industriei de profil, inovarea tehnologică, potențialul energetic și poziționarea geostrategică. Interesele naționale de apărare și obiectivele strategice Strategia stabilește interesele majore de securitate: apărarea suveranității și integrității teritoriale, protejarea cetățeanului, reziliența instituțiilor, securitatea energetică și alimentară, stabilitatea economică și consolidarea democrației. Obiectivele strategice includ: Creșterea capacității de apărare și reacție la crize Întărirea coeziunii sociale și a rezilienței naționale Consolidarea rolului României în NATO, UE și parteneriatele strategice Protejarea frontierelor, infrastructurii critice și spațiului cibernetic Direcții de acțiune: modernizarea armatei și întărirea rezilienței naționale Capitolul dedicat acțiunilor strategice prevede modernizarea și dezvoltarea Armatei României, consolidarea sistemului de management al crizelor, întărirea ordinii publice, combaterea criminalității, protejarea lanțurilor de aprovizionare și asigurarea securității economice, energetice și alimentare. Angajament pentru securitate, stabilitate și cooperare internațională În concluzii, documentul reafirmă angajamentul statului român pentru protejarea cetățeanului, securitate națională și participare activă în NATO și UE. Strategia promovează o abordare integrată și adaptabilă, orientată spre siguranță, stabilitate și prosperitate pe termen lung.

Bolojan, criticat de Grindeanu pentru absența din Parlament (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, apărătorul transparenței, îl critică pe Bolojan pentru absența din Parlament

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat luni absența premierului Ilie Bolojan de la „Ora prim-ministrului”, sesiunea de la Camera Deputaților în care ar fi trebuit să ofere o informare privind retragerea parțială a trupelor americane. Liderul social-democrat a cerut ca șeful Guvernului să se prezinte în Parlament „pentru o discuție instituțională, nu politică”. Grindeanu: „Am cerut doar o informare, nimic altceva” Sorin Grindeanu a precizat că PSD a solicitat oficial prezența premierului la Parlament încă de săptămâna trecută, dar nu a primit niciun răspuns până acum. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie „Ca să fim clari, noi am cerut la Camera Deputaților să se vină lunea trecută în Parlament pentru informare, nimic altceva. După care ni s-a transmis că programul nu permite. Am transmis apoi că suntem la dispoziție, să ne comunice când găsește o oră în săptămânile următoare. Până acum, n-am primit niciun răspuns”, a declarat liderul PSD. „Nu merge să nu vină. Nu se poate” Grindeanu a subliniat că participarea premierului la astfel de sesiuni este o obligație instituțională, nu o opțiune. „Vreau să fac o subliniere. Nu merge să nu vină. Nu se prea poate. Nu se poate să nu vii. Am cerut public să vină să facă o informare”, a afirmat acesta, la finalul ședinței Biroului Permanent Național al PSD. Liderul social-democrat a precizat că va ridica subiectul în cadrul ședinței de coaliție pentru a clarifica refuzul premierului. „Vorbim despre securitatea României, nu despre politică” Grindeanu a insistat că subiectul retragerii parțiale a trupelor americane nu trebuie tratat politic, ci cu transparență și responsabilitate. „Vorbim de securitatea României. Astea sunt lucruri pe care le faci în mod transparent, informezi. Asta am și cerut. Nicio discuție politică. Să-i informăm pe români în ce situație suntem și care sunt planurile de viitor. Atât. Nimic altceva”, a explicat liderul PSD. Solicitarea privind prezența premierului la Parlament Reprezentanții PSD au cerut premierului Ilie Bolojan să participe la „Ora prim-ministrului” pentru a prezenta detalii privind relațiile strategice ale României cu Statele Unite și implicațiile retragerii parțiale a trupelor americane. Potrivit lui Grindeanu, refuzul repetat de a participa la această informare „subminează transparența actului guvernamental” și creează neîncredere în gestionarea temelor de securitate națională.

Bolojan cere reprogramarea „Orei Premierului” (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Bolojan nu se va prezenta în Parlament la cererea PSD și AUR, invocă programul încărcat

Prim-ministrul Ilie Bolojan a solicitat Birourilor Permanente ale Parlamentului reprogramarea „Orei Premierului” pentru o dată ulterioară, invocând o agendă încărcată în ziua de luni, 3 noiembrie. Bolojan cere reprogramarea „Orei Premierului” Potrivit Guvernului, premierul este implicat în semnarea unui contract strategic cu compania Rheinmetall și în discuții legate de Programul SAFE, proiecte considerate esențiale pentru economia și securitatea națională. Citește și: George Simion și o firmă de sondaje apropiată PSD, CURS, relansează ideea suspendării lui Nicușor Dan Într-un comunicat transmis duminică seara, Guvernul precizează că întreaga zi de luni este destinată unor activități de importanță majoră pentru România. „Prim-ministrul Ilie Bolojan a primit cu interes invitația grupurilor parlamentare PSD și AUR la ‘Ora Premierului’, programată pentru 3 noiembrie, ora 16:00. Parlamentul este o instituție fundamentală a democrației, iar o dezbatere civilizată și serioasă nu poate fi decât benefică pentru cetățeni. Cu toate acestea, agenda zilei este dedicată aproape în totalitate semnării contractului cu compania Rheinmetall și discuțiilor privind Programul SAFE”, se arată în comunicatul oficial. Executivul subliniază că premierul își menține disponibilitatea pentru o dezbatere parlamentară, dar va propune reprogramarea acesteia pentru o dată compatibilă cu agenda sa. Tema propusă de PSD: retragerea trupelor americane din România Grupul parlamentar al PSD a solicitat prezența premierului Ilie Bolojan la ședința de plen de luni pentru a participa la dezbaterea politică intitulată „Ora prim-ministrului”. Social-democrații vor ca premierul să clarifice poziția Guvernului în legătură cu informațiile apărute privind o posibilă retragere a trupelor americane din România. Biroul Permanent al Camerei Deputaților a aprobat joi includerea acestei teme pe ordinea de zi. PSD solicită premierului să prezinte o evaluare clară a impactului deciziei asupra securității naționale și regionale, precum și măsurile întreprinse pentru menținerea angajamentelor din Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. AUR cere explicații privind pregătirea țării pentru iarnă Și grupul parlamentar al AUR a transmis o solicitare oficială privind participarea premierului Ilie Bolojan la „Ora prim-ministrului” din 3 noiembrie. Tema propusă de AUR vizează „situația reală a pregătirii țării pentru iarna 2025–2026”. Biroul Permanent al Camerei Deputaților a înregistrat cererea formațiunii și a transmis-o premierului. Decizie de coordonare instituțională Potrivit Guvernului, solicitarea de reprogramare nu reprezintă o refuzare a dialogului parlamentar, ci o măsură de coordonare instituțională, având în vedere importanța contractului cu Rheinmetall și a Programului SAFE pentru apărarea națională. Premierul Ilie Bolojan urmează să propună o nouă dată pentru desfășurarea „Orei Premierului”, astfel încât dezbaterea să se desfășoare într-un cadru adecvat și în prezența sa.

Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României Foto: Facebook
Politică

Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României

Premierul PNL Ilie Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României: „Dacă vrem să obținem rezultate maxime în plan extern pentru țara noastră, în orice domeniu, problemele noastre strategice - și apărarea este una dintre aceste probleme - nu sunt transformate într-un circ și în dispute care nu ajută cu nimic”, a spus el la Antena 1, citat de Euronews.   Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Reacția sa vine după ce PSD l-a chemat în fața Camerei Deputaților, la „Ora Premierului”, pentru a explica retragerea celor 800 de militari ai SUA din România. Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României „Aștept să primesc invitația instituțională și voi răspunde instituțional, dar când ai o funcție de răspundere în țara noastră sunt lucruri cu care nu te joci. Apărarea țării noastre, reprezentarea țării noastre, interesele noastre majore trebuie să fie un pachet de probleme pe care oamenii responsabili le scot din zona de lupte politice ieftine pentru a marca un punct sau altul. Și am mai spus-o, că dacă vrem să obținem rezultate maxime în plan extern pentru țara noastră, în orice domeniu, problemele noastre strategice - și apărarea este una dintre aceste probleme - nu sunt transformate într-un circ și în dispute care nu ajută cu nimic”, a arătat premierul.  „Partidului Social Democrat solicită participarea domnului Ilie Bolojan, Prim-ministrul României, la ședinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 03 noiembrie 2025, în cadrul dezbaterii politice organizate la Ora Prim-ministrului pentru discutarea temei privind retragerea trupelor americane din România — lipsa de reacţie a Guvernului şi implicațiile asupra angajamentelor strategice și de securitate ale României”, se arată în solicitarea PSD către Biroul Permanent al Camerei Deputaților. 

Grindeanu profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu Foto: Facebook
Politică

Grindeanu profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu: „Prim-ministrul Ilie Bolojan nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public și contribuie la adâncirea confuziei în plan bilateral”, a scris el, pe Facebook.  Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie În mai 2021, DNA l-a trimis în judecată pe Liviu Dragnea pentru trafic de influență legat de vizita din ianuarie 2017 la Washington, cu ocazia inaugurării președintelui Donald Trump. Grindeanu a fost alături de Dragnea în acea vizită. Întrebat dacă l-a denunţat pe Liviu Dragnea în dosarul cu Donald Trump, Sorin Grindeanu a negat acest lucru. Acum, Grindeanu cere „de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic”. Grindeanu profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu „Anunțul privind retragerea unei părți a trupelor americane din România, într-un moment critic pentru securitatea regională, ridică întrebări serioase. În lipsa unor explicații pertinente din partea autorităților române, pare că este un regres în relația cu Partenerul Strategic și generează îngrijorări legitime în rândul românilor.   Este inacceptabil ca populația să afle din presa internațională despre o decizie care afectează direct securitatea națională, în timp ce Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe nu comunică nimic. Singurele explicații au venit, în această dimineață, din partea Ministerului Apărării Naționale. Însă, acestea nu au lămurit situația și nu au dat siguranța unor măsuri concrete care să dea garanția unei protecții consistente a teritoriului României.   Având în vedere că decizia Pentagonului a fost contestată oficial în această seară, chiar în Congresul Statelor Unite, cu atât mai mult este obligația Guvernului României să explice ce se întâmplă, ce garanții avem și ce etape urmează.   Niciunul dintre actorii instituționali nu vine să lămurească situația și doar creează incertitudini suplimentare, contraproductive în aceste momente.   Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, transmite sec poziția unei părți a Congresului SUA. În plus, prim-ministrul Ilie Bolojan nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public și contribuie la adâncirea confuziei în plan bilateral.   Singura sa preocupare publică, în aceste zile, a fost desemnarea pentru funcția de vicepremier a unei persoane care, chiar dacă are rezultate în activitatea din societatea civilă, adâncește - prin pozițiile sale anti-americane exprimate anterior - îndoiala în relația cu Partenerul Strategic.   În acest context, solicit de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic.   Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic”, a scris Grindeanu. 

Parlamentul aprobă noua lege a apărării (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Noi tancuri (Abrams) pentru MApN și armată voluntară, decizii parlamentare

Comisiile parlamentare de apărare au aprobat, luni, două proiecte esențiale pentru consolidarea capacității militare a României: modificarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare și demararea noii faze a programului de înzestrare „Tanc principal de luptă”. Voluntariatul în armată Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 a fost aprobat de Comisia de Apărare din Camera Deputaţilor. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Documentul introduce conceptul de militar voluntar în termen, vizând tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, care vor putea efectua un stagiu militar de patru luni, remunerat, după care vor rămâne în rezerva operaţională a Armatei Române. „Este un lucru foarte bun, care are ca obiectiv strategic întinerirea rezervei operaţionale a României. Legea a fost discutată luni în două ședințe – una la Camera Deputaților și una comună, cu deputați și senatori”, a declarat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu. Clerul militar și abrogarea legii rezervistului voluntar Proiectul a suferit două amendamente majore în comisia parlamentară: Ministerul de Interne a introdus un amendament prin care personalul clerical militar este exceptat de la mobilizare; Ministerul Apărării Naţionale a propus abrogarea Legii nr. 270/2015 privind rezervistul voluntar, odată cu intrarea în vigoare a noii legi. „Avem în prezent aproximativ 4.700 de rezervişti voluntari aflaţi sub contract. Toate aceste contracte vor continua până la finalul perioadei lor, însă pe viitor, rezerviştii vor fi înlocuiţi cu noii militari voluntari în termen, care vor efectua pregătire militară de patru luni”, a explicat ministrul Moşteanu. Parlamentul aprobă faza a doua a programului „Tanc principal de luptă” În cadrul ședinței Comisiilor reunite, Ministerul Apărării Naționale a primit aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru continuarea achiziţiei de tancuri Abrams. Faza a doua a primei etape vizează completarea pachetului aprobat în 2023, care include 54 de tancuri Abrams, alături de armament suplimentar, muniţie, sisteme de antrenament și simulatoare. „Livrările vor începe la finalul anului 2026 și vor continua în 2027. În plus, pregătim etapa a doua a programului de înzestrare, ce presupune achiziţia a 216 tancuri – echivalentul a patru batalioane complete, cu toate vehiculele derivate: dragoare, platforme tractoare, poduri și echipamente de sprijin”, a precizat ministrul Apărării. Producţie locală și transfer de tehnologie Ionuţ Moşteanu a subliniat că noile achiziţii vor fi realizate cu invocarea interesului strategic naţional, ceea ce impune localizarea producţiei și transferul de tehnologie în România. „Este o achiziţie strategică – tancurile Abrams vor fi folosite cel puțin 25 de ani. Partea de mentenanţă şi producţie trebuie realizată în ţară. Am inclus în procedură componente care vor fi obligatoriu fabricate în România, pentru a asigura independenţa logistică şi industrială a armatei”, a declarat ministrul.

Victoria PAS: majoritate parlamentară fără aliați (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Politică

Victorie uriașă în Moldova: PAS, partidul Maiei Sandu, va avea majoritate parlamentară fără aliați

Victoria PAS: majoritate parlamentară fără aliați - după redistribuirea voturilor partidelor care nu au atins pragul electoral, partidul Maiei Sandu atinge aproximativ 53% din totalul buletinelor. Victoria PAS: majoritate parlamentară fără aliați Luni dimineață, după numărarea a 1,569 milioane de voturi din totalul de 1,605 milioane exprimate, PAS avea 49,99% (REZULTATE FINALE). Citește și: Partidul Maiei Sandu a câștigat alegerile la un scor zdrobitor pe teritoriul Republicii Moldova, fără Diaspora Aproximativ 5% din voturi au ajuns la partide care nu au făcut pragul electoral și care se redistribuie. Jumătate din acestea vor ajunge la PAS, care, astfel, va avea un scor final apropiat de 53%. Cel mai probabil, numărul final de mandate al partidului va fi de 53-54 din totalul de 101 parlamentari ai Republicii Moldova.  PAS ar fi avut nevoie doar de 51 de mandate pentru a avea majoritate fără aliați, dar aceasta ar fi fost una extrem de fragilă. Nici o majoritate de 53-54 de mandate nu este confortabilă, dar permite partidului să nu intre în criză dacă unul sau chiar doi parlamentari ar părăsi formațiunea.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră