miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: parlament

93 articole
Politică

Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru pachetul al doilea. Urmează replica opoziției

Guvernul asumă răspunderea, urmează replica opoziției. Luni seară, prim-ministrul Ilie Bolojan a mers în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a angaja răspunderea Guvernului pe cinci dintre cele șase proiecte incluse în pachetul fiscal 2. Contextul a fost unul tensionat, după ce PSD a blocat proiectul privind reforma administrației publice. Este pentru prima oară când procedura este utilizată simultan pentru atât de multe proiecte, ceea ce a dus la convocarea a cinci ședințe succesive de plen. Cinci ședințe succesive în mai puțin de o oră Pentru respectarea Constituției, a fost nevoie de câte o ședință pentru fiecare proiect. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Astfel, președintele de ședință, Mircea Abrudean, a închis și redeschis de cinci ori lucrările plenului. Întreaga procedură a durat aproximativ 48 de minute, timp în care premierul a prezentat pe scurt fiecare proiect și a mulțumit românilor „pentru răbdare și încredere, pentru că au înțeles nevoia unor măsuri radicale rapide”. Guvernul asumă răspunderea, urmează replica opoziției Liderul AUR, George Simion, a intervenit solicitând intonarea imnului la începutul fiecărei ședințe. Abrudean i-a răspuns că acesta a fost cântat la deschiderea primei ședințe comune. Opoziția a criticat dur Guvernul și a afișat mesajul: „Reforma Nicușor+PSD+PNL+USR+UDMR = – democrație + sărăcie”. Protestele au fost mai vocale la început, însă spre final sala aștepta doar încheierea procedurii. Conferință de presă programată marți La final, premierul Ilie Bolojan nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Executivul a anunțat însă că șeful Guvernului va organiza marți, de la ora 10:00, o conferință de presă. Ultima întâlnire a premierului cu presa la Palatul Victoria a avut loc pe 29 iulie. Moțiuni de cenzură și pașii următori După asumarea răspunderii, opoziția are trei zile la dispoziție pentru a depune moțiuni de cenzură, câte una pentru fiecare proiect. AUR a anunțat deja patru moțiuni, vizând toate proiectele, cu excepția celui privind pensiile magistraților. Votul asupra moțiunilor, prin bile secrete, este programat la finalul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare. Cele cinci proiecte asumate de Guvern Guvernul și-a asumat răspunderea pe următoarele domenii: pensiile magistraților, sistemul sanitar, guvernanța corporativă a companiilor de stat, eficientizarea autorităților ASF, ANRE și ANCOM, măsuri fiscale propuse de Ministerul Finanțelor.

Bolojan ar putea să nu mai fie premier în câteva zile (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Guvernul își asumă răspunderea în Parlament (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Tensiune maximă, luni, pe pachetul al doilea de reforme: Bolojan își asumă răspunderea în Parlament

Guvernul își asumă răspunderea în Parlament. Senatul și Camera Deputaților se întrunesc luni, începând cu ora 19:00, în ședințe comune succesive dedicate angajării răspunderii Guvernului pe cinci proiecte de lege din pachetul doi de reformă al Cabinetului Bolojan. Parlamentarii pot participa fizic sau online, conform programului stabilit. Guvernul își asumă răspunderea în Parlament Conform deciziei Birourilor permanente reunite, aleșii pot depune amendamente până luni dimineață, la ora 9:00. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse Ulterior, Guvernul urmează să decidă în ședință care dintre acestea vor fi însușite. Cele cinci proiecte supuse răspunderii Guvernului În prima ședință comună, Executivul își angajează răspunderea asupra modificării actelor normative privind pensiile de serviciu. A doua ședință va fi dedicată măsurilor în domeniul sănătății, iar a treia modificării Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În a patra ședință se discută eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, iar în a cincea – măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice. Ce prevede Constituția în astfel de situații Potrivit articolului 114 din Constituție, Guvernul poate să-și angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege, a unui program sau a unei declarații de politică generală. Dacă în termen de trei zile este depusă o moțiune de cenzură și aceasta este votată, Executivul este demis. În lipsa unei moțiuni sau dacă aceasta nu trece, proiectele asumate sunt considerate adoptate automat.

Germania finalizează planul serviciului militar voluntar (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar voluntar, proiect de lege care merge în parlamentul german

Germania finalizează planul serviciului militar voluntar. Guvernul german a definitivat miercuri planurile pentru introducerea unui serviciu militar voluntar, care ar include recrutarea ca soluție de rezervă, au declarat surse guvernamentale. Germania finalizează planul serviciului militar voluntar Proiectul urmează să fie trimis în Bundestag, unde va fi dezbătut în detaliu și ar putea suferi modificări. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Propunerea unei reintroduceri a serviciului militar obligatoriu, susținută de politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a fost aprobată. Executivul a optat pentru varianta voluntară, cu accent pe pregătirea de bază și consolidarea rezerviștilor. Nevoia de întărire a Bundeswehr Armata germană (Bundeswehr) are în prezent nevoie de aproximativ 80.000 de soldați activi suplimentari. Potrivit estimărilor NATO, Germania ar trebui să dispună de o forță de aproximativ 260.000 de militari pentru a putea face față unui eventual atac, inclusiv din partea Rusiei. Implementarea planului: 15.000 de noi recruți Noul serviciu militar voluntar va începe cu 15.000 de recruți, care vor beneficia de pregătire de bază. În plus, începând din 2027, vor fi introduse evaluări medicale obligatorii pentru cei interesați să se înscrie în program.

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților). Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a întrunit 74 de voturi pentru respingere, patru contra și șapte abțineri. Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) Inițiativa legislativă fusese adoptată anterior de Camera Deputaților și prevedea reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, precum și accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, până la 65 de ani. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Proiectul a fost inițiat de Crin Antonescu și ulterior preluat în Parlament de mai mulți lideri politici: senatorul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor și reprezentantul minorităților Varujan Pambuccian. Senatoarea SOS România Nadia Cerva a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, însă plenul a respins propunerea. Critici privind schimbarea de poziție Nadia Cerva a acuzat coaliția de guvernare de inconsecvență: „Aceiași oameni și aceleași partide au susținut proiectul în Camera Deputaților, spunând că este vital. Acum, în Senat, votează respingerea, fără o motivare clară. Știm ce urmează: o Ordonanță de la Guvern”, a declarat aceasta. Argumentele opoziției și ale USR Senatorul USR Ștefan Pălărie a explicat că votul negativ nu vizează reforma pensiilor speciale în sine, ci respingerea unui proiect considerat „electoralist” și lipsit de consultări. Potrivit acestuia, CSM a avizat negativ inițiativa, iar Consiliul Legislativ a avertizat asupra lipsei măsurilor tranzitorii, ceea ce ar fi putut bloca sistemul judiciar. Reacția altor senatori Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a susținut respingerea, acuzând o parte dintre judecători și membri ai CSM că urmăresc doar „salarii mari și pensionare timpurie”, fără să contribuie la îmbunătățirea justiției. „Trebuie să vină o zi a scadenței pentru aceste pensii nesimțite”, a spus Vela. De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a afirmat că strategia coaliției este transparentă și că măsurile vor fi incluse într-un nou proiect al Guvernului, construit după consultări cu magistrații. Atacuri politice și acuzații de electoralism Senatoarea Nadia Cerva a acuzat Guvernul și coaliția că blochează dezbaterea parlamentară pentru a înlocui proiectul cu o inițiativă venită pe cale guvernamentală, „fără consultări reale”. La rândul său, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat că proiectul a fost „strict electoral”, amintind că a fost folosit în campania prezidențială ca mesaj împotriva pensiilor speciale. AUR a anunțat retragerea de la vot. Alte decizii în plenul Senatului Tot miercuri, Senatul a luat act de mai multe informări privind proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care: OUG nr. 40/2025 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; OUG nr. 41/2025 referitoare la gestionarea investițiilor finanțate prin PNRR și din fonduri publice naționale.

Nicușor Dan retrimite „Legea Vexler” Parlamentului (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Legea anti-legionarism va fi retrimisă la Parlament de Nicușor Dan

Nicușor Dan retrimite „Legea Vexler” Parlamentului. Președintele Nicușor Dan a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin, că va retrimite în Parlament „Legea Vexler” imediat ce Curtea Constituțională va publica motivarea deciziei sale. Nicușor Dan retrimite „Legea Vexler” Parlamentului Legea vizează combaterea antisemitismului, xenofobiei și interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar sau rasist. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Șeful statului consideră în continuare că o parte dintre articolele adoptate sunt ambigue și pot amplifica tensiunile sociale existente. Nicușor Dan a anunțat că, după publicarea motivării CCR, va retrimite legea Parlamentului pentru reexaminare, limitându-se la articolele contestate. Demersul, spune el, are ca scop clarificarea normelor juridice și prevenirea escaladării tensiunilor sociale. Președintele susține că menținerea echilibrului între combaterea urii și respectarea drepturilor constituționale este esențială într-o democrație autentică. Contestarea la CCR a fost respinsă Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cerând constatarea neconstituționalității pentru aproximativ jumătate dintre articolele din lege. CCR a respins joi, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui, considerând că legea respectă normele constituționale. Cu toate acestea, președintele susține că menținerea unor ambiguități în textul legislativ riscă să tensioneze și mai mult relațiile dintre grupurile sociale vizate. Președintele invocă lipsa de claritate legislativă În sesizarea transmisă CCR, Nicușor Dan a argumentat că lupta împotriva urii și a discriminării trebuie dusă cu fermitate, dar și cu respectarea riguroasă a Constituției. El a criticat lipsa de claritate a termenilor precum „legionar” sau „fascist”, afirmând că o asemenea imprecizie legislativă poate duce la interpretări abuzive și efecte contrare intenției inițiale.

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Foto: Facebook
Politică

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani

Cum poate fi fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale, dezinformând Parlamentul în legătură cu impactul asupra bugetului a cel puțin unei ordonanțe de majorare a salariilor.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Ce spune legea responsabilității ministeriale: constituie infracține și se pedepsește cu închisoare de la unul la cinci ani “prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“. Într-un document prezentat de Europa Liberă România, documnent din 19 septembrie 2024, se arată că impactul bugetar al OUG 26/2024, prin care s-au majorat pe șest salariile din poliție, armată și servicii secrete, a fost de 5,1 miliarde de lei. Acest document este o notă “strict confidențială“ a ministerului de Finanțe către Marcel Ciolacu. Finanțele arată că în avizul la OUG 26/2024 au avertizat că impactul calculat de inițiator, circa 1,7 miliarde de lei, este nerealist. Cu toate acestea, în expunerea de motive la această ordonanță - document transmis Parlamentului sub semnătura premierului Marcel Ciolacu - se susține că impactul bugetar este sub 1,7 miliarde de lei. La acel moment, premierul știa ce evaluare are ministerul de Finanțe și putea beneficia de datele pe baza căruia s-au făcut calculele de impact. In plus, diferența între evaluarea Finanțelor și cea trimisă Legislativului de Ciolacu este uriașă, de 3,4 miliarde de lei.  Informațiile false oferite de Ciolacu ar fi putut avea rolul de a “ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“, pentru că explozia deficitului bugetar a deteriorat relația cu UE, a deteriorat evaluările agențiilor de rating și a crescut costurile cu care statul român s-a împrumutat.  Este posibil ca, legal, să răspundă și inițiatorii ordonanței - ministerul Apărării, în primul rând - dacă au oferit informații false.  Legea mai prevede că: “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop“.  “Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României“, mai prevede legea responsabilității ministeriale. 

Mugur Mihăescu, Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie Foto: Facebook
Politică

Mugur Mihăescu, Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie

Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari: „Noi n-am făcut această lege, această lege este făcută de putere, poate este imorală”. Citește și: Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica, a descoperit Curtea de Conturi Presa a scris că parlamentarul AUR ia bani de chirie de la Parlament, deși are o vilă de peste 700 mp în Voluntari, Ilfov. Mugur Mihăescu spune că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie Mihăescu a postat acest mesaj pe X/Twitter, într-o filmare în care apare înconjurat de alți parlamentari care iau bani de chirie deși au locuințe în București sau Ilfov. „Salutare, sunt aici cu grupul infracțional organizat, cei care luam chiriile ilegale, nenorociții care luăm banii statului! Noi n-am făcut această lege, această lege este făcută de putere, poate este imorală, da, este făcută de putere. Noi acuma avem o inițiativă legislativă. Într-adevăr, foarte bine, este imoral așa ceva. Dar trebuie să deconteze celor care sunt în situația asta și nu au proprietăți în localitățile unde au domiciliul (sic!), să le deconteze cazarea în circumscripție că doar nu o să doarmă oamenii sub cerul liber sau sub schelele astea.  Și, la pachet cu asta, cerem din nou, pe inițiativă legislativă retragerea și eliminarea tuturor subvențiilor către partide.  Vi se pare corect, vi se pare moral? Că nouă ni se pare moral! Vă pup!”, a perorat Mihăescu.   

Parlamentul polonez sprijină guvernul lui Tusk (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Guvernul lui Tusk supraviețuiește victoriei lui Nawrocki: obține votul de încredere în Parlament

Parlamentul polonez sprijină guvernul lui Tusk. Guvernul condus de Donald Tusk a obținut miercuri votul de încredere din partea parlamentului polonez, într-un moment de tensiune politică majoră, generat de înfrângerea candidatului guvernamental în alegerile prezidențiale din 1 iunie. Parlamentul polonez sprijină guvernul lui Tusk Executivul proeuropean a primit 243 de voturi favorabile, în timp ce 210 parlamentari au votat împotrivă, în cadrul unei proceduri de vot cu majoritate simplă. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Premierul Tusk a cerut explicit acest vot de încredere după ce Karol Nawrocki, candidatul conservator și susținător al fostului președinte Andrzej Duda, a câștigat alegerile prezidențiale. Înfrângerea candidatului Coaliției Civice, Rafal Trzaskowski, a fost una la limită, dar cu implicații politice profunde. Votul în parlament vine ca răspuns la presiunile crescânde și la posibila blocare a reformelor guvernamentale de către viitorul președinte. Nawrocki promite opoziție față de agenda proeuropeană Karol Nawrocki, noul președinte ales, a promis că va continua linia conservatoare a lui Andrzej Duda, opunându-se ferm reformelor promovate de guvernul Tusk. Acesta a atacat frontal executivul, pe care l-a descris drept „un valet al statului german”, și a promis să limiteze influența UE asupra politicilor interne ale Poloniei. O luptă pentru direcția viitoare a Poloniei Victoria în parlament oferă guvernului Tusk o gură de oxigen politică, însă confruntarea cu noul președinte se anunță dificilă. Divizarea între puterea executivă și cea prezidențială creează premisele unui blocaj instituțional, cu impact direct asupra relației Poloniei cu Uniunea Europeană, dar și asupra stabilității interne.

Moldova riscă o militarizare rusă masivă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce 10.000 de soldați ruși în Transnistria, dacă pro-rușii câștigă alegerile din Moldova

Moldova riscă o militarizare rusă masivă. Rusia urmărește instalarea unui guvern prorus la Chișinău, care să permită trimiterea a 10.000 de militari ruși în regiunea transnistreană, situată la granița cu Ucraina. Declarația a fost făcută de premierul moldovean Dorin Recean într-un interviu acordat Financial Times. Forțele ruse din Transnistria, în prezent limitate În momentul de față, Rusia menține un contingent redus de trupe în Transnistria, majoritatea fiind localnici recrutați, iar doar câțiva sunt soldați trimiși efectiv din Federația Rusă. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni Posibilitatea aducerii unui număr semnificativ de militari este inexistentă în prezent, din cauza izolării geografice a regiunii. Moldova riscă o militarizare rusă masivă Moscova speră ca alegerile parlamentare din septembrie 2025 din Republica Moldova să aducă la putere un guvern favorabil intereselor sale. Un astfel de guvern ar putea autoriza consolidarea militară a Rusiei în Transnistria, potrivit avertismentelor lansate de Recean. „Este un efort uriaș de subminare a democrației moldovene!”, a spus premierul, subliniind riscul pentru întreaga regiune. Premierul moldovean atrage atenția că prezența a 10.000 de soldați ruși în Transnistria ar constitui o presiune semnificativă asupra frontierei sud-vestice a Ucrainei, dar și o amenințare la granița României, stat membru NATO. Strategiile Rusiei: propagandă și finanțări ilegale Potrivit lui Recean, Rusia desfășoară o amplă campanie de influență politică în Moldova, printr-o propagandă online coordonată. Există finanțări ilegale către partide proruse și transferuri de numerar pentru influențarea votului. În 2024, Rusia ar fi cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova pentru astfel de activități. Rețineri la frontieră și dovezi de finanțare externă Polițiștii de frontieră moldoveni au reținut cetățeni care se întorceau din Rusia cu sume mari în numerar, inclusiv până la 1,2 milioane de dolari. De asemenea, la alegerile prezidențiale din 2024, aproximativ 130.000 de alegători ar fi beneficiat de fonduri din surse rusești. Apărare și integrare europeană Guvernul moldovean se concentrează pe contracararea influenței Kremlinului, dar și pe menținerea parcursului european. Dorin Recean a subliniat că este vital ca Moldova să livreze rezultate concrete privind integrarea în Uniunea Europeană, în paralel cu consolidarea apărării naționale. Cobasna, motivul invocat pentru prezența militară rusă Rusia justifică staționarea trupelor sale în Transnistria prin paza depozitului de armament sovietic de la Cobasna, însă Chișinăul cere constant retragerea militarilor, considerându-le o încălcare a suveranității naționale. „Forțele lor din regiune sunt aproape irelevante acum, dar un guvern prorus ar putea schimba radical situația”, a avertizat Recean.

Desemnarea premierului, după obținerea sprijinului parlamentar (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan va desemna un premier în jurul datei de 15 iunie, după obținerea sprijinului parlamentar

Desemnarea premierului, după obținerea sprijinului parlamentar. Președintele Nicușor Dan a anunțat luni că formarea noului Guvern este așteptată în aproximativ două săptămâni. El a subliniat că desemnarea premierului va avea loc doar în momentul în care va exista o înțelegere clară atât asupra programului de guvernare, cât și asupra componenței Executivului. Desemnarea premierului, după obținerea sprijinului parlamentar „Așa cum am spus, desemnarea o să o fac când o să știu că va exista o susținere în Parlament, adică nu suntem într-o situație în care să facem jocuri”, a declarat Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe susținute după Summitul B9 și Țările Nordice, desfășurat la Vilnius. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul Potrivit președintelui, desemnarea premierului se va face imediat ce se ajunge la un acord asupra programului și componenței Guvernului: „În momentul în care va fi un agreement și pe programul Guvernului și pe componența lui, o să fac o desemnare și lucrurile se vor întâmpla de pe o zi pe alta”. Grup de lucru pentru analizarea deficitului Nicuşor Dan a menționat că un termen realist pentru finalizarea negocierilor și instalarea noului Executiv este de două săptămâni. În prezent, există un grup de lucru care analizează situația deficitului bugetar. Acesta urmează să prezinte joi concluziile. În paralel, se desfășoară discuții pe marginea programului de guvernare și asupra unui acord politic solid care să susțină viitorul Cabinet.

Simion și-a adus în Parlament gorilele private, ca să-l protejeze de presă Foto: Facebook Active News
Politică

VIDEO Simion și-a adus în Parlament gorilele private care-l păzeau în campanie

Deputatul AUR George Simion și-a adus în Parlament gorilele private care-l păzeau în campanie: o filmare distribuită pe TikTok de un reporter al televiziunii publice arată cum bodiguarzii privați blochează circulația jurnaliștilor pe holurile comune din Palatul Parlamentului. Citește și: Debandadă fără precedent în PSD: nu are un lider după Ciolacu, nu știe ce să facă cu guvernarea Simion și-a adus în Parlament gorilele private  În filmare apar cel puțin 4-5 persoane care par că au rolul de a bloca accesul pe un hol care dădea la biroul lui George Simion.  „Simion și-a luat Parlamentul României pe persoana fizică. A adus niște Sportivi sau Corduneni să își asigure o fortăreață în spațiul  unei instituții publice. Dar așa este în dictatură. Luăm ce vrem pentru că putem”, a scris, pe X/Twitter, Anca Georgescu, care a distribuit filmarea.  „Colegii mei de la TVR și de la celelalte televiziuni românești au avut accesul restricționat pe holul care duce spre biroul unde se află Simion”, a scris, pe filmarea distribuită pe TikTok, Antonio Miclea. În filmare se aude cum jurnaliștii îi întreabă pe bodiguarzii lui Simion ce jurisdicție au, ca să blocheze accesul pe un hol. Ei l-au interpelat pe senatorul AUR Petrișor Peiu, dar acesta s-a prefăcut că nu-i aude.  Presa are acces liber pe holuri Legisltivului și în alte spații comune. Parlamentul dispune de propriul serviciu de pază și ordine care acționează în interiorul clădirii.     

Jurnaliștii acreditați la Parlament au refuzat să mai consemneze declarațiile lui Șoșoacă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Jurnaliștii acreditați la Parlament au refuzat să mai consemneze declarațiile lui Șoșoacă

Jurnaliștii acreditați la Parlament au refuzat să mai consemneze, în semn de protest, declarațiile lui Șoșoacă: „Șoșoacă și parlamentarii ei au fost lăsați să vorbească în gol”, a relatat, pe Fcaebook, un jurnalist de la site-ul Euractiv. Citește și: Procuror care face tranzacții cu criptomonede și cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul, trimis în judecată disciplinară Jurnaliștii au refuzat să consemneze declarațiile lui Șoșoacă În decembrie 2024, Șoșoacă în prezenta pe noul ei consilier, influencerul Makaveli, spunând: „Pentru servicii aduse comunității plevei societății, va fi angajat la S.O.S. România pentru merite deosebite împotriva presei șpăguite, mizerabile, decadente, abjecte și care a ucis oameni în pandemie”.  Acum însă o mare parte a presei a refuzat să o mai asculte. „Astăzi, la conferința săptămânală a Dianei Șoșoacă de la P1, presa acreditată la Parlament a făcut un gest rar, dar necesar. Reporterii, cu mici excepții, au refuzat să țină microfoanele la gura celei care în ultimele luni a jignit și amenințat jurnaliștii. Au fost pornite doar câteva camere, în rest Șoșoacă și parlamentarii ei au fost lăsați să vorbească în gol. Chiar dacă meseria de jurnalist presupune să înduri multe, asta nu înseamnă că nu trebuie impuse limite (...)    Influencerul Makaveli, consilier al Dianei Șoșoacă, i-a transmis acesteia în live-ul conferinței de presă: «Să nu-i mai băgați în seamă pe ăștia deloc. Când au nevoie vin cu microfonul. Nu au dat drumul la microfoane, nu au dat drumul la sunet, la nimic. Să-i aveți în vedere, că uitați cum stau tolăniți».   Șoșoacă a spus: «Nu mă interesează! Așa au ordin de la Bolojan».    Makaveli a mai spus că pe viitor va goni presa”, a relatat Sebastian Rotaru. 

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Parlamentul de la Kiev nu e de acord ca alegerile prezidențiale să aibă loc doar după ce va fi pace

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând. O rezoluție menită să reafirme legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu a reușit să fie adoptată în plenul Camerei Deputaților. Într-o sesiune specială, organizată pentru a marca trei ani de la începutul invaziei Rusiei pe scară largă, rezoluția a obținut doar 218 voturi favorabile, sub pragul de 226 necesar pentru adoptare. Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând Rezoluția a fost concepută de conducerea forului legislativ ca o declarație simbolică de sprijin pentru președintele Zelenski, ale cărui legitimitate este contestată de Rusia și, mai recent, de Statele Unite. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” În rezoluție se subliniază că: "Rada Supremă aminteşte încă o dată că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost ales în alegeri libere, transparente, democratice. Mandatul său nu este pus în discuţie de poporul ucrainean sau de Rada Supremă". Aproximativ 54 de parlamentari prezenți în sala de ședințe nu au participat la vot, inclusiv 38 de reprezentanți ai partidului președintelui, Slujitorul Poporului. Absențele au contribuit la eșecul demersului legislativ. Implicații politice Textul rezoluției face referire la articolul 108 din Constituția Ucrainei, potrivit căruia șeful statului aflat în funcție rămâne în funcție până când următorul președinte ales preia atribuțiile. Deși mandatul lui Zelenski s-a încheiat în luna mai, impunerea legii marțiale a blocat organizarea de noi alegeri. Săptămâna trecută, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un "dictator", criticând lipsa organizării de alegeri în ultimii ani, preluând acuzații similare aduse anterior de Rusia. Provocările ratificării acordurilor internaționale Președintele Zelenski s-a bazat până acum pe majorități schimbătoare în Parlament pentru adoptarea legilor, întrucât nu sunt întotdeauna prezenți suficienți parlamentari din partidul său. Această situație afectează capacitatea de ratificare a acordurilor internaționale, cum ar fi un potențial tratat de pace cu Rusia sau acordul cu SUA privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, care nu pot intra în vigoare fără un sprijin parlamentar solid.

Suspendarea lui Iohannis, vot în Parlament (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Suspendarea lui Iohannis, vot în Parlament

Suspendarea lui Iohannis, vot în Parlament. Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a declarat într-un interviu difuzat de Antena 3, că săptămâna viitoare ar putea avea loc o ședință comună a Birourilor permanente ale Parlamentului, în care se va analiza solicitarea privind suspendarea președintelui Klaus Iohannis. Cu toate acestea, Bolojan a reiterat că această inițiativă este „un joc politic”, având în vedere că șeful statului se află la final de mandat. Suspendarea lui Iohannis, vot în Parlament Ilie Bolojan a explicat că solicitarea anterioară de suspendare a fost respinsă din motive birocratice, deoarece nu a fost depusă simultan la ambele Camere sau nu avea numărul necesar de semnături. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) „Acum această cerere are toate semnăturile și cred că săptămâna viitoare va fi organizat, conform procedurii, un Birou comun al celor două Camere, care, constatând că sunt respectate condițiile de convocare a plenului reunit, această cerere va ajunge pe ordinea de zi”, a declarat președintele Senatului. În continuare, există două direcții posibile pentru analiza cererii. Formarea unei comisii speciale care să investigheze acuzațiile. Sesizarea Curții Constituționale pentru un punct de vedere consultativ. Indiferent de varianta aleasă, urmează o dezbatere în plen, unde se va decide dacă se declanșează referendumul pentru suspendare. Un „nonsens instituțional” în plină campanie electorală Bolojan a subliniat că, dacă referendumul ar trece, alegerile prezidențiale ar trebui organizate după 4 și 18 mai, ceea ce ar crea o situație paradoxală. „Prin urmare, este un nonsens instituțional și aici nu se pune problema să aperi un om, pe domnul Iohannis. (…) Dar cred că, dacă gândești instituțional, îți dai seama că este un nonsens și pur și simplu dacă aperi, aperi o stabilitate instituțională a țării noastre”, a afirmat liderul Senatului. Strategie electorală sau inițiativă legitimă? Potrivit lui Bolojan, suspendarea este doar o manevră politică, având în vedere că președintele Iohannis mai are doar câteva luni de mandat. „Toți președinții României, când au terminat mandatele, n-au mai fost în vârf de formă, ci cu o cotă de încredere scăzută. (…) Și atunci e foarte ușor să te urci pe un val din ăsta de tip popular, să critici, să-ți mobilizezi electoratul pentru alegerile prezidențiale din 4 și 18 mai. Este practic un joc politic. Dar orice joc politic are limitele lui cât timp echilibrele țării noastre sunt menținute și o stabilitate instituțională este asigurată”, a declarat Bolojan. Suspendarea, susținută de 178 de parlamentari Partidul Oamenilor Tineri (POT) a redepus săptămâna aceasta cererea de suspendare a lui Klaus Iohannis, de această dată cu 178 de semnături, provenite din rândurile parlamentarilor POT, AUR, S.O.S. România și USR. „Au fost adăugate 26 de semnături ale unor parlamentari ai USR”, a precizat liderul POT, Anamaria Gavrilă, într-o postare pe Facebook.

Suspendarea lui Iohannis, scandal în Parlament (sursa: Facebook/Anamaria Gavrilă)
Eveniment

Suspendarea lui Iohannis, scandal în Parlament

Suspendarea lui Iohannis, scandal în Parlament Opoziția și puterea s-au confruntat miercuri în Birourile Permanente Reunite (BPR) ale Camerei Deputaților și Senatului, în urma deciziei majorității de a bloca procedura de suspendare a președintelui Klaus Iohannis. Potrivit Hotnews, tensiunile au escaladat după ce doi deputați SOS România și-au retras semnăturile, ceea ce ar fi făcut ca opoziția să nu mai îndeplinească numărul necesar pentru inițierea procedurii. Suspendarea lui Iohannis, scandal în Parlament Lidera POT, Anamaria Gavrilă, a susținut că solicitarea opoziției are o treime din semnăturile parlamentarilor, așa cum prevede Constituția. Citește și: Cum explică Ciolacu succesul lui Călin Georgescu: „Dacă Georgescu violează o găină, va zice toată lumea că găina trebuia violată” „Avem o treime din semnături! Nu scrie în regulament că trebuie să supuneți la vot! Acum trebuie să mergem în fața parlamentarilor”, a strigat Gavrilă în timpul ședinței. În sprijinul opoziției, Ionuț Moșteanu (USR) a anunțat că USR va oferi semnăturile necesare pentru a îndeplini numărul minim de susținători și a acuzat puterea că încearcă să împiedice inițiativa. „Nu avem obligația să numărăm semnături” În replică, Daniel Fenechiu (PNL) a afirmat că opoziția poate depune din nou solicitarea, dacă are suficiente semnături, și că nu este treaba majorității să verifice acest aspect. „Treaba noastră nu e să numărăm semnături. Trebuie doar să constatăm că nu au semnăturile necesare”, a spus Fenechiu. Propunerea ca presa să participe la ședință a fost respinsă de conducerea BPR. „Vor să-l protejeze pe președintele dictator” Deputatul Dumitru Coarnă (SOS România) a lansat acuzații dure, susținând că puterea încearcă să scoată de pe ordinea de zi inițiativa suspendării președintelui. „Nu vor să respecte Constituția. Vor să-l protejeze pe acest președinte dictator și trădător”, a declarat Coarnă. Tot el l-a ironizat pe Ilie Bolojan, președintele BPR: „Domnule Bolojan, noi încercăm să vă ducem două luni la Cotroceni, dumneavoastră refuzați. Nu ați fi cel mai bun președinte, dar asta ar fi”. Gavrilă: „Ni s-au furat semnăturile din dosar” Într-o acuzație șocantă, lidera POT, Anamaria Gavrilă, a susținut că puterea a sustras semnături din dosarul depus. „Domnul Fenechiu, când a văzut că pierde controlul situației, a spus că noi nu am depus întreaga inițiativă scrisă, pentru că ei au sustras-o din dosar”. Ea a avertizat că opoziția nu are cum să dovedească acest lucru, deoarece ștampila de înregistrare este aplicată doar pe prima pagină a documentului. Cum poate fi suspendat președintele României? Conform Constituției, președintele poate fi suspendat dacă este acuzat de încălcări grave ale legii fundamentale. Procedura necesită: O treime din semnăturile parlamentarilor (155 de semnături) Votul majorității deputaților și senatorilor (234 de voturi) Consultarea Curții Constituționale Deși opoziția susține că are suficiente semnături, puterea a blocat procedura, susținând că lista semnatarilor nu este validă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră