duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: parlament

98 articole
Politică

Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României

Premierul PNL Ilie Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României: „Dacă vrem să obținem rezultate maxime în plan extern pentru țara noastră, în orice domeniu, problemele noastre strategice - și apărarea este una dintre aceste probleme - nu sunt transformate într-un circ și în dispute care nu ajută cu nimic”, a spus el la Antena 1, citat de Euronews.   Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Reacția sa vine după ce PSD l-a chemat în fața Camerei Deputaților, la „Ora Premierului”, pentru a explica retragerea celor 800 de militari ai SUA din România. Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României „Aștept să primesc invitația instituțională și voi răspunde instituțional, dar când ai o funcție de răspundere în țara noastră sunt lucruri cu care nu te joci. Apărarea țării noastre, reprezentarea țării noastre, interesele noastre majore trebuie să fie un pachet de probleme pe care oamenii responsabili le scot din zona de lupte politice ieftine pentru a marca un punct sau altul. Și am mai spus-o, că dacă vrem să obținem rezultate maxime în plan extern pentru țara noastră, în orice domeniu, problemele noastre strategice - și apărarea este una dintre aceste probleme - nu sunt transformate într-un circ și în dispute care nu ajută cu nimic”, a arătat premierul.  „Partidului Social Democrat solicită participarea domnului Ilie Bolojan, Prim-ministrul României, la ședinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 03 noiembrie 2025, în cadrul dezbaterii politice organizate la Ora Prim-ministrului pentru discutarea temei privind retragerea trupelor americane din România — lipsa de reacţie a Guvernului şi implicațiile asupra angajamentelor strategice și de securitate ale României”, se arată în solicitarea PSD către Biroul Permanent al Camerei Deputaților. 

Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României Foto: Facebook
Grindeanu profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu Foto: Facebook
Politică

Grindeanu profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu: „Prim-ministrul Ilie Bolojan nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public și contribuie la adâncirea confuziei în plan bilateral”, a scris el, pe Facebook.  Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie În mai 2021, DNA l-a trimis în judecată pe Liviu Dragnea pentru trafic de influență legat de vizita din ianuarie 2017 la Washington, cu ocazia inaugurării președintelui Donald Trump. Grindeanu a fost alături de Dragnea în acea vizită. Întrebat dacă l-a denunţat pe Liviu Dragnea în dosarul cu Donald Trump, Sorin Grindeanu a negat acest lucru. Acum, Grindeanu cere „de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic”. Grindeanu profită de retragerea militarilor americani ca să-i atace pe Bolojan și Gheorghiu „Anunțul privind retragerea unei părți a trupelor americane din România, într-un moment critic pentru securitatea regională, ridică întrebări serioase. În lipsa unor explicații pertinente din partea autorităților române, pare că este un regres în relația cu Partenerul Strategic și generează îngrijorări legitime în rândul românilor.   Este inacceptabil ca populația să afle din presa internațională despre o decizie care afectează direct securitatea națională, în timp ce Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe nu comunică nimic. Singurele explicații au venit, în această dimineață, din partea Ministerului Apărării Naționale. Însă, acestea nu au lămurit situația și nu au dat siguranța unor măsuri concrete care să dea garanția unei protecții consistente a teritoriului României.   Având în vedere că decizia Pentagonului a fost contestată oficial în această seară, chiar în Congresul Statelor Unite, cu atât mai mult este obligația Guvernului României să explice ce se întâmplă, ce garanții avem și ce etape urmează.   Niciunul dintre actorii instituționali nu vine să lămurească situația și doar creează incertitudini suplimentare, contraproductive în aceste momente.   Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, transmite sec poziția unei părți a Congresului SUA. În plus, prim-ministrul Ilie Bolojan nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public și contribuie la adâncirea confuziei în plan bilateral.   Singura sa preocupare publică, în aceste zile, a fost desemnarea pentru funcția de vicepremier a unei persoane care, chiar dacă are rezultate în activitatea din societatea civilă, adâncește - prin pozițiile sale anti-americane exprimate anterior - îndoiala în relația cu Partenerul Strategic.   În acest context, solicit de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic.   Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic”, a scris Grindeanu. 

Parlamentul aprobă noua lege a apărării (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Noi tancuri (Abrams) pentru MApN și armată voluntară, decizii parlamentare

Comisiile parlamentare de apărare au aprobat, luni, două proiecte esențiale pentru consolidarea capacității militare a României: modificarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare și demararea noii faze a programului de înzestrare „Tanc principal de luptă”. Voluntariatul în armată Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 a fost aprobat de Comisia de Apărare din Camera Deputaţilor. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Documentul introduce conceptul de militar voluntar în termen, vizând tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, care vor putea efectua un stagiu militar de patru luni, remunerat, după care vor rămâne în rezerva operaţională a Armatei Române. „Este un lucru foarte bun, care are ca obiectiv strategic întinerirea rezervei operaţionale a României. Legea a fost discutată luni în două ședințe – una la Camera Deputaților și una comună, cu deputați și senatori”, a declarat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu. Clerul militar și abrogarea legii rezervistului voluntar Proiectul a suferit două amendamente majore în comisia parlamentară: Ministerul de Interne a introdus un amendament prin care personalul clerical militar este exceptat de la mobilizare; Ministerul Apărării Naţionale a propus abrogarea Legii nr. 270/2015 privind rezervistul voluntar, odată cu intrarea în vigoare a noii legi. „Avem în prezent aproximativ 4.700 de rezervişti voluntari aflaţi sub contract. Toate aceste contracte vor continua până la finalul perioadei lor, însă pe viitor, rezerviştii vor fi înlocuiţi cu noii militari voluntari în termen, care vor efectua pregătire militară de patru luni”, a explicat ministrul Moşteanu. Parlamentul aprobă faza a doua a programului „Tanc principal de luptă” În cadrul ședinței Comisiilor reunite, Ministerul Apărării Naționale a primit aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru continuarea achiziţiei de tancuri Abrams. Faza a doua a primei etape vizează completarea pachetului aprobat în 2023, care include 54 de tancuri Abrams, alături de armament suplimentar, muniţie, sisteme de antrenament și simulatoare. „Livrările vor începe la finalul anului 2026 și vor continua în 2027. În plus, pregătim etapa a doua a programului de înzestrare, ce presupune achiziţia a 216 tancuri – echivalentul a patru batalioane complete, cu toate vehiculele derivate: dragoare, platforme tractoare, poduri și echipamente de sprijin”, a precizat ministrul Apărării. Producţie locală și transfer de tehnologie Ionuţ Moşteanu a subliniat că noile achiziţii vor fi realizate cu invocarea interesului strategic naţional, ceea ce impune localizarea producţiei și transferul de tehnologie în România. „Este o achiziţie strategică – tancurile Abrams vor fi folosite cel puțin 25 de ani. Partea de mentenanţă şi producţie trebuie realizată în ţară. Am inclus în procedură componente care vor fi obligatoriu fabricate în România, pentru a asigura independenţa logistică şi industrială a armatei”, a declarat ministrul.

Victoria PAS: majoritate parlamentară fără aliați (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Politică

Victorie uriașă în Moldova: PAS, partidul Maiei Sandu, va avea majoritate parlamentară fără aliați

Victoria PAS: majoritate parlamentară fără aliați - după redistribuirea voturilor partidelor care nu au atins pragul electoral, partidul Maiei Sandu atinge aproximativ 53% din totalul buletinelor. Victoria PAS: majoritate parlamentară fără aliați Luni dimineață, după numărarea a 1,569 milioane de voturi din totalul de 1,605 milioane exprimate, PAS avea 49,99% (REZULTATE FINALE). Citește și: Partidul Maiei Sandu a câștigat alegerile la un scor zdrobitor pe teritoriul Republicii Moldova, fără Diaspora Aproximativ 5% din voturi au ajuns la partide care nu au făcut pragul electoral și care se redistribuie. Jumătate din acestea vor ajunge la PAS, care, astfel, va avea un scor final apropiat de 53%. Cel mai probabil, numărul final de mandate al partidului va fi de 53-54 din totalul de 101 parlamentari ai Republicii Moldova.  PAS ar fi avut nevoie doar de 51 de mandate pentru a avea majoritate fără aliați, dar aceasta ar fi fost una extrem de fragilă. Nici o majoritate de 53-54 de mandate nu este confortabilă, dar permite partidului să nu intre în criză dacă unul sau chiar doi parlamentari ar părăsi formațiunea.  

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă, abia s-au adunat 40% din voturile necesare

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă. Moțiunea de cenzură intitulată „Demisia Guvernului Bolojan - cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar și pentru România”, depusă de Opoziție la proiectul de reformă a sănătății, a fost respinsă. Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă Rezultatul votului: 108 voturi pentru și unul contra. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Pentru adoptarea moțiunii erau necesare minimum 233 de voturi „pentru”. Bolojan: moțiunea este plină de contradicții Premierul Ilie Bolojan a declarat, duminică, în plenul Parlamentului, că documentul este „plin de contradicții” și reprezintă mai degrabă un exercițiu politic al Opoziției. „Reforma sănătății este o necesitate. Pacienții și medicii resimt zilnic problemele cronice din sistem. Nu este vorba de tăieri, ci de reașezare și eficiență”, a subliniat Bolojan. Principalele direcții ale reformei în sănătate Premierul a prezentat șapte motive pentru susținerea reformei propuse de Guvern. Printre acestea: Creșterea accesului la servicii medicale Bolojan a explicat că măsurile vor sprijini în special pacienții vulnerabili, din zone rurale sau seniorii și bolnavii cronici. „Noua reglementare nu limitează accesul, ci organizează. Traseul pacientului devine mai clar, iar resursele sunt utilizate eficient”, a afirmat premierul. Management profesionist și responsabil Guvernul propune indicatori de performanță pentru manageri și șefii de secții, eliminarea numirilor fără concurs și sancțiuni mai mari pentru raportările fictive. „Medicina primară este stâlpul sistemului”, a spus Bolojan. Reforma vizează o plată mai corectă pentru medicii de familie, bazată pe calitate și muncă reală. Dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate Pacienții vor fi încurajați să se adreseze medicinii de familie și ambulatoriului, reducând presiunea pe spitale. Acces la medicamente moderne și eficiente Premierul a subliniat că mecanismul de acces la medicamente inovative va fi schimbat, pentru a fi predictibil și sustenabil. Medicamentele inovative fără alternativă terapeutică nu vor fi afectate. Se extinde lista de medicamente compensate și gratuite prin introducerea de noi molecule generice și biosimilare. Se încurajează prescrierea medicamentelor generice, pentru a asigura tratamente eficiente și accesibile. Fonduri și salarii distribuite mai eficient Bolojan a mai precizat că fondurile pentru spitale vor fi folosite eficient, iar alocările pentru salariile personalului medical se vor face în principal prin raportare la serviciile oferite pacienților. În final, premierul a acuzat Opoziția că a dorit doar să „bifeze un exercițiu politic”, fără a aduce soluții reale. „Având în vedere contradicțiile din moțiune, vă rog să o respingeți”, a transmis Ilie Bolojan.

Bolojan ar putea să nu mai fie premier în câteva zile (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru pachetul al doilea. Urmează replica opoziției

Guvernul asumă răspunderea, urmează replica opoziției. Luni seară, prim-ministrul Ilie Bolojan a mers în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a angaja răspunderea Guvernului pe cinci dintre cele șase proiecte incluse în pachetul fiscal 2. Contextul a fost unul tensionat, după ce PSD a blocat proiectul privind reforma administrației publice. Este pentru prima oară când procedura este utilizată simultan pentru atât de multe proiecte, ceea ce a dus la convocarea a cinci ședințe succesive de plen. Cinci ședințe succesive în mai puțin de o oră Pentru respectarea Constituției, a fost nevoie de câte o ședință pentru fiecare proiect. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Astfel, președintele de ședință, Mircea Abrudean, a închis și redeschis de cinci ori lucrările plenului. Întreaga procedură a durat aproximativ 48 de minute, timp în care premierul a prezentat pe scurt fiecare proiect și a mulțumit românilor „pentru răbdare și încredere, pentru că au înțeles nevoia unor măsuri radicale rapide”. Guvernul asumă răspunderea, urmează replica opoziției Liderul AUR, George Simion, a intervenit solicitând intonarea imnului la începutul fiecărei ședințe. Abrudean i-a răspuns că acesta a fost cântat la deschiderea primei ședințe comune. Opoziția a criticat dur Guvernul și a afișat mesajul: „Reforma Nicușor+PSD+PNL+USR+UDMR = – democrație + sărăcie”. Protestele au fost mai vocale la început, însă spre final sala aștepta doar încheierea procedurii. Conferință de presă programată marți La final, premierul Ilie Bolojan nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Executivul a anunțat însă că șeful Guvernului va organiza marți, de la ora 10:00, o conferință de presă. Ultima întâlnire a premierului cu presa la Palatul Victoria a avut loc pe 29 iulie. Moțiuni de cenzură și pașii următori După asumarea răspunderii, opoziția are trei zile la dispoziție pentru a depune moțiuni de cenzură, câte una pentru fiecare proiect. AUR a anunțat deja patru moțiuni, vizând toate proiectele, cu excepția celui privind pensiile magistraților. Votul asupra moțiunilor, prin bile secrete, este programat la finalul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare. Cele cinci proiecte asumate de Guvern Guvernul și-a asumat răspunderea pe următoarele domenii: pensiile magistraților, sistemul sanitar, guvernanța corporativă a companiilor de stat, eficientizarea autorităților ASF, ANRE și ANCOM, măsuri fiscale propuse de Ministerul Finanțelor.

Guvernul își asumă răspunderea în Parlament (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Tensiune maximă, luni, pe pachetul al doilea de reforme: Bolojan își asumă răspunderea în Parlament

Guvernul își asumă răspunderea în Parlament. Senatul și Camera Deputaților se întrunesc luni, începând cu ora 19:00, în ședințe comune succesive dedicate angajării răspunderii Guvernului pe cinci proiecte de lege din pachetul doi de reformă al Cabinetului Bolojan. Parlamentarii pot participa fizic sau online, conform programului stabilit. Guvernul își asumă răspunderea în Parlament Conform deciziei Birourilor permanente reunite, aleșii pot depune amendamente până luni dimineață, la ora 9:00. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse Ulterior, Guvernul urmează să decidă în ședință care dintre acestea vor fi însușite. Cele cinci proiecte supuse răspunderii Guvernului În prima ședință comună, Executivul își angajează răspunderea asupra modificării actelor normative privind pensiile de serviciu. A doua ședință va fi dedicată măsurilor în domeniul sănătății, iar a treia modificării Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În a patra ședință se discută eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, iar în a cincea – măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice. Ce prevede Constituția în astfel de situații Potrivit articolului 114 din Constituție, Guvernul poate să-și angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege, a unui program sau a unei declarații de politică generală. Dacă în termen de trei zile este depusă o moțiune de cenzură și aceasta este votată, Executivul este demis. În lipsa unei moțiuni sau dacă aceasta nu trece, proiectele asumate sunt considerate adoptate automat.

Germania finalizează planul serviciului militar voluntar (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar voluntar, proiect de lege care merge în parlamentul german

Germania finalizează planul serviciului militar voluntar. Guvernul german a definitivat miercuri planurile pentru introducerea unui serviciu militar voluntar, care ar include recrutarea ca soluție de rezervă, au declarat surse guvernamentale. Germania finalizează planul serviciului militar voluntar Proiectul urmează să fie trimis în Bundestag, unde va fi dezbătut în detaliu și ar putea suferi modificări. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Propunerea unei reintroduceri a serviciului militar obligatoriu, susținută de politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a fost aprobată. Executivul a optat pentru varianta voluntară, cu accent pe pregătirea de bază și consolidarea rezerviștilor. Nevoia de întărire a Bundeswehr Armata germană (Bundeswehr) are în prezent nevoie de aproximativ 80.000 de soldați activi suplimentari. Potrivit estimărilor NATO, Germania ar trebui să dispună de o forță de aproximativ 260.000 de militari pentru a putea face față unui eventual atac, inclusiv din partea Rusiei. Implementarea planului: 15.000 de noi recruți Noul serviciu militar voluntar va începe cu 15.000 de recruți, care vor beneficia de pregătire de bază. În plus, începând din 2027, vor fi introduse evaluări medicale obligatorii pentru cei interesați să se înscrie în program.

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților). Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a întrunit 74 de voturi pentru respingere, patru contra și șapte abțineri. Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) Inițiativa legislativă fusese adoptată anterior de Camera Deputaților și prevedea reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, precum și accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, până la 65 de ani. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Proiectul a fost inițiat de Crin Antonescu și ulterior preluat în Parlament de mai mulți lideri politici: senatorul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor și reprezentantul minorităților Varujan Pambuccian. Senatoarea SOS România Nadia Cerva a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, însă plenul a respins propunerea. Critici privind schimbarea de poziție Nadia Cerva a acuzat coaliția de guvernare de inconsecvență: „Aceiași oameni și aceleași partide au susținut proiectul în Camera Deputaților, spunând că este vital. Acum, în Senat, votează respingerea, fără o motivare clară. Știm ce urmează: o Ordonanță de la Guvern”, a declarat aceasta. Argumentele opoziției și ale USR Senatorul USR Ștefan Pălărie a explicat că votul negativ nu vizează reforma pensiilor speciale în sine, ci respingerea unui proiect considerat „electoralist” și lipsit de consultări. Potrivit acestuia, CSM a avizat negativ inițiativa, iar Consiliul Legislativ a avertizat asupra lipsei măsurilor tranzitorii, ceea ce ar fi putut bloca sistemul judiciar. Reacția altor senatori Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a susținut respingerea, acuzând o parte dintre judecători și membri ai CSM că urmăresc doar „salarii mari și pensionare timpurie”, fără să contribuie la îmbunătățirea justiției. „Trebuie să vină o zi a scadenței pentru aceste pensii nesimțite”, a spus Vela. De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a afirmat că strategia coaliției este transparentă și că măsurile vor fi incluse într-un nou proiect al Guvernului, construit după consultări cu magistrații. Atacuri politice și acuzații de electoralism Senatoarea Nadia Cerva a acuzat Guvernul și coaliția că blochează dezbaterea parlamentară pentru a înlocui proiectul cu o inițiativă venită pe cale guvernamentală, „fără consultări reale”. La rândul său, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat că proiectul a fost „strict electoral”, amintind că a fost folosit în campania prezidențială ca mesaj împotriva pensiilor speciale. AUR a anunțat retragerea de la vot. Alte decizii în plenul Senatului Tot miercuri, Senatul a luat act de mai multe informări privind proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care: OUG nr. 40/2025 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; OUG nr. 41/2025 referitoare la gestionarea investițiilor finanțate prin PNRR și din fonduri publice naționale.

Nicușor Dan retrimite „Legea Vexler” Parlamentului (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Legea anti-legionarism va fi retrimisă la Parlament de Nicușor Dan

Nicușor Dan retrimite „Legea Vexler” Parlamentului. Președintele Nicușor Dan a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin, că va retrimite în Parlament „Legea Vexler” imediat ce Curtea Constituțională va publica motivarea deciziei sale. Nicușor Dan retrimite „Legea Vexler” Parlamentului Legea vizează combaterea antisemitismului, xenofobiei și interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar sau rasist. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Șeful statului consideră în continuare că o parte dintre articolele adoptate sunt ambigue și pot amplifica tensiunile sociale existente. Nicușor Dan a anunțat că, după publicarea motivării CCR, va retrimite legea Parlamentului pentru reexaminare, limitându-se la articolele contestate. Demersul, spune el, are ca scop clarificarea normelor juridice și prevenirea escaladării tensiunilor sociale. Președintele susține că menținerea echilibrului între combaterea urii și respectarea drepturilor constituționale este esențială într-o democrație autentică. Contestarea la CCR a fost respinsă Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cerând constatarea neconstituționalității pentru aproximativ jumătate dintre articolele din lege. CCR a respins joi, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui, considerând că legea respectă normele constituționale. Cu toate acestea, președintele susține că menținerea unor ambiguități în textul legislativ riscă să tensioneze și mai mult relațiile dintre grupurile sociale vizate. Președintele invocă lipsa de claritate legislativă În sesizarea transmisă CCR, Nicușor Dan a argumentat că lupta împotriva urii și a discriminării trebuie dusă cu fermitate, dar și cu respectarea riguroasă a Constituției. El a criticat lipsa de claritate a termenilor precum „legionar” sau „fascist”, afirmând că o asemenea imprecizie legislativă poate duce la interpretări abuzive și efecte contrare intenției inițiale.

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Foto: Facebook
Politică

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani

Cum poate fi fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale, dezinformând Parlamentul în legătură cu impactul asupra bugetului a cel puțin unei ordonanțe de majorare a salariilor.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Ce spune legea responsabilității ministeriale: constituie infracține și se pedepsește cu închisoare de la unul la cinci ani “prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“. Într-un document prezentat de Europa Liberă România, documnent din 19 septembrie 2024, se arată că impactul bugetar al OUG 26/2024, prin care s-au majorat pe șest salariile din poliție, armată și servicii secrete, a fost de 5,1 miliarde de lei. Acest document este o notă “strict confidențială“ a ministerului de Finanțe către Marcel Ciolacu. Finanțele arată că în avizul la OUG 26/2024 au avertizat că impactul calculat de inițiator, circa 1,7 miliarde de lei, este nerealist. Cu toate acestea, în expunerea de motive la această ordonanță - document transmis Parlamentului sub semnătura premierului Marcel Ciolacu - se susține că impactul bugetar este sub 1,7 miliarde de lei. La acel moment, premierul știa ce evaluare are ministerul de Finanțe și putea beneficia de datele pe baza căruia s-au făcut calculele de impact. In plus, diferența între evaluarea Finanțelor și cea trimisă Legislativului de Ciolacu este uriașă, de 3,4 miliarde de lei.  Informațiile false oferite de Ciolacu ar fi putut avea rolul de a “ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“, pentru că explozia deficitului bugetar a deteriorat relația cu UE, a deteriorat evaluările agențiilor de rating și a crescut costurile cu care statul român s-a împrumutat.  Este posibil ca, legal, să răspundă și inițiatorii ordonanței - ministerul Apărării, în primul rând - dacă au oferit informații false.  Legea mai prevede că: “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop“.  “Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României“, mai prevede legea responsabilității ministeriale. 

Mugur Mihăescu, Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie Foto: Facebook
Politică

Mugur Mihăescu, Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie

Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari: „Noi n-am făcut această lege, această lege este făcută de putere, poate este imorală”. Citește și: Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica, a descoperit Curtea de Conturi Presa a scris că parlamentarul AUR ia bani de chirie de la Parlament, deși are o vilă de peste 700 mp în Voluntari, Ilfov. Mugur Mihăescu spune că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie Mihăescu a postat acest mesaj pe X/Twitter, într-o filmare în care apare înconjurat de alți parlamentari care iau bani de chirie deși au locuințe în București sau Ilfov. „Salutare, sunt aici cu grupul infracțional organizat, cei care luam chiriile ilegale, nenorociții care luăm banii statului! Noi n-am făcut această lege, această lege este făcută de putere, poate este imorală, da, este făcută de putere. Noi acuma avem o inițiativă legislativă. Într-adevăr, foarte bine, este imoral așa ceva. Dar trebuie să deconteze celor care sunt în situația asta și nu au proprietăți în localitățile unde au domiciliul (sic!), să le deconteze cazarea în circumscripție că doar nu o să doarmă oamenii sub cerul liber sau sub schelele astea.  Și, la pachet cu asta, cerem din nou, pe inițiativă legislativă retragerea și eliminarea tuturor subvențiilor către partide.  Vi se pare corect, vi se pare moral? Că nouă ni se pare moral! Vă pup!”, a perorat Mihăescu.   

Parlamentul polonez sprijină guvernul lui Tusk (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Guvernul lui Tusk supraviețuiește victoriei lui Nawrocki: obține votul de încredere în Parlament

Parlamentul polonez sprijină guvernul lui Tusk. Guvernul condus de Donald Tusk a obținut miercuri votul de încredere din partea parlamentului polonez, într-un moment de tensiune politică majoră, generat de înfrângerea candidatului guvernamental în alegerile prezidențiale din 1 iunie. Parlamentul polonez sprijină guvernul lui Tusk Executivul proeuropean a primit 243 de voturi favorabile, în timp ce 210 parlamentari au votat împotrivă, în cadrul unei proceduri de vot cu majoritate simplă. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Premierul Tusk a cerut explicit acest vot de încredere după ce Karol Nawrocki, candidatul conservator și susținător al fostului președinte Andrzej Duda, a câștigat alegerile prezidențiale. Înfrângerea candidatului Coaliției Civice, Rafal Trzaskowski, a fost una la limită, dar cu implicații politice profunde. Votul în parlament vine ca răspuns la presiunile crescânde și la posibila blocare a reformelor guvernamentale de către viitorul președinte. Nawrocki promite opoziție față de agenda proeuropeană Karol Nawrocki, noul președinte ales, a promis că va continua linia conservatoare a lui Andrzej Duda, opunându-se ferm reformelor promovate de guvernul Tusk. Acesta a atacat frontal executivul, pe care l-a descris drept „un valet al statului german”, și a promis să limiteze influența UE asupra politicilor interne ale Poloniei. O luptă pentru direcția viitoare a Poloniei Victoria în parlament oferă guvernului Tusk o gură de oxigen politică, însă confruntarea cu noul președinte se anunță dificilă. Divizarea între puterea executivă și cea prezidențială creează premisele unui blocaj instituțional, cu impact direct asupra relației Poloniei cu Uniunea Europeană, dar și asupra stabilității interne.

Moldova riscă o militarizare rusă masivă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce 10.000 de soldați ruși în Transnistria, dacă pro-rușii câștigă alegerile din Moldova

Moldova riscă o militarizare rusă masivă. Rusia urmărește instalarea unui guvern prorus la Chișinău, care să permită trimiterea a 10.000 de militari ruși în regiunea transnistreană, situată la granița cu Ucraina. Declarația a fost făcută de premierul moldovean Dorin Recean într-un interviu acordat Financial Times. Forțele ruse din Transnistria, în prezent limitate În momentul de față, Rusia menține un contingent redus de trupe în Transnistria, majoritatea fiind localnici recrutați, iar doar câțiva sunt soldați trimiși efectiv din Federația Rusă. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni Posibilitatea aducerii unui număr semnificativ de militari este inexistentă în prezent, din cauza izolării geografice a regiunii. Moldova riscă o militarizare rusă masivă Moscova speră ca alegerile parlamentare din septembrie 2025 din Republica Moldova să aducă la putere un guvern favorabil intereselor sale. Un astfel de guvern ar putea autoriza consolidarea militară a Rusiei în Transnistria, potrivit avertismentelor lansate de Recean. „Este un efort uriaș de subminare a democrației moldovene!”, a spus premierul, subliniind riscul pentru întreaga regiune. Premierul moldovean atrage atenția că prezența a 10.000 de soldați ruși în Transnistria ar constitui o presiune semnificativă asupra frontierei sud-vestice a Ucrainei, dar și o amenințare la granița României, stat membru NATO. Strategiile Rusiei: propagandă și finanțări ilegale Potrivit lui Recean, Rusia desfășoară o amplă campanie de influență politică în Moldova, printr-o propagandă online coordonată. Există finanțări ilegale către partide proruse și transferuri de numerar pentru influențarea votului. În 2024, Rusia ar fi cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova pentru astfel de activități. Rețineri la frontieră și dovezi de finanțare externă Polițiștii de frontieră moldoveni au reținut cetățeni care se întorceau din Rusia cu sume mari în numerar, inclusiv până la 1,2 milioane de dolari. De asemenea, la alegerile prezidențiale din 2024, aproximativ 130.000 de alegători ar fi beneficiat de fonduri din surse rusești. Apărare și integrare europeană Guvernul moldovean se concentrează pe contracararea influenței Kremlinului, dar și pe menținerea parcursului european. Dorin Recean a subliniat că este vital ca Moldova să livreze rezultate concrete privind integrarea în Uniunea Europeană, în paralel cu consolidarea apărării naționale. Cobasna, motivul invocat pentru prezența militară rusă Rusia justifică staționarea trupelor sale în Transnistria prin paza depozitului de armament sovietic de la Cobasna, însă Chișinăul cere constant retragerea militarilor, considerându-le o încălcare a suveranității naționale. „Forțele lor din regiune sunt aproape irelevante acum, dar un guvern prorus ar putea schimba radical situația”, a avertizat Recean.

Desemnarea premierului, după obținerea sprijinului parlamentar (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan va desemna un premier în jurul datei de 15 iunie, după obținerea sprijinului parlamentar

Desemnarea premierului, după obținerea sprijinului parlamentar. Președintele Nicușor Dan a anunțat luni că formarea noului Guvern este așteptată în aproximativ două săptămâni. El a subliniat că desemnarea premierului va avea loc doar în momentul în care va exista o înțelegere clară atât asupra programului de guvernare, cât și asupra componenței Executivului. Desemnarea premierului, după obținerea sprijinului parlamentar „Așa cum am spus, desemnarea o să o fac când o să știu că va exista o susținere în Parlament, adică nu suntem într-o situație în care să facem jocuri”, a declarat Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe susținute după Summitul B9 și Țările Nordice, desfășurat la Vilnius. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul Potrivit președintelui, desemnarea premierului se va face imediat ce se ajunge la un acord asupra programului și componenței Guvernului: „În momentul în care va fi un agreement și pe programul Guvernului și pe componența lui, o să fac o desemnare și lucrurile se vor întâmpla de pe o zi pe alta”. Grup de lucru pentru analizarea deficitului Nicuşor Dan a menționat că un termen realist pentru finalizarea negocierilor și instalarea noului Executiv este de două săptămâni. În prezent, există un grup de lucru care analizează situația deficitului bugetar. Acesta urmează să prezinte joi concluziile. În paralel, se desfășoară discuții pe marginea programului de guvernare și asupra unui acord politic solid care să susțină viitorul Cabinet.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră