Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii

Premierul Ilie Bolojan a arătat, joi seara, că, în medie, doar 63% din paturile din spitale sunt ocupate, dar sunt unele cu grad de ocupare de 40-45%. Pe de altă parte, în medie, ponderea cheltuielilor cu salariile este de 65% din bugetul instituției, dar sunt 50-60 de spitale de stat unde acest procent este de 90%. 

Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia

El a propus ca spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională să fie depunctate, atunci când solicită creșteri de personal în continuare, la fel ca și spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională.

„Pentru că dacă avem doar spitale care nu reacționează la ceea ce se întâmplă în comunitățile din jur, constatăm că, în loc să avem mult mai multe paturi de paliație în România, care sunt solicitate, avem doar 4.000 de paturi de paliație, din numărul mare pe care vi l-am spus, și, în loc să avem o secție, două, trei care nu au activitate, ar fi mult mai corect să redirecționăm personalul și paturile către zone unde avem un necesar în societate, unde știm care sunt problemele cu vârstnicii noştri și cu cazurile grave care ar trebui tratate”, a arătat premierul.

„Avem spitale, 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract”

Cum a explicat Bolojan faptul că a refuzat constant noi angajări în Sănătate:

• „Suntem în situația în care, la aproximativ 193.000 de angajați care lucrează în sectorul de sănătate public din România, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi”
• „Din cele 132.000 de paturi care sunt în spitalele din România, 90% dintre ele în sectorul public, gradul de ocupare al patului este de 63%, mediu ‒ dar avem spitale cu 40%, 45%, deci, practic, jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu. În același timp, cheltuielile medii de personal în spitalele din România, raportat la suma contractată cu Casa Națională de Sănătate, deci la veniturile pe care le realizează, reprezintă 65%, în medie. Așadar, din cele peste 400 de spitale și alte structuri care țin de Ministerul Sănătății sau de autoritățile locale, aceasta este ponderea medie a cheltuielilor de personal. Dar avem și spitale, în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract”
• „Aveți aici o dinamică a cheltuielilor de personal din Sănătate în ultimii 10 ani. Am început cu aproximativ 6 miliarde în 2015 și astăzi avem peste 25 de miliarde ‒ în 2025, 25 de miliarde. Asta înseamnă că cheltuielile de personal au crescut de patru ori”
• „Două treimi din ceea ce se folosește pentru salariile personalului din Sănătate se alocă direct. Nu pentru câți pacienți tratezi, nu pentru ce activitate faci, ci pur și simplu pentru că așa vine din istorie, și asta înseamnă diferențele de creșteri salariale. Și atunci, ca să înțelegeți: managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii, chiar dacă n-ar trata, ipotetic, niciun pacient, și doar diferența provine din tarifele pe care le contractează cu Casa de Sănătate pentru serviciile pe care le acordă pacienților”

„Dacă continuăm cu acest sistem, în care două tremi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă faci activități sau nu, nu o să ne ajungă niciodată banii, iar problemele din sănătate nu doar că nu vor fi rezolvate, ci se vor agrava”, a susținut Bolojan. 

„De asemenea, trebuie să discutăm foarte deschis și despre problemele legate de medici, pentru că, din numărul total de personal, avem cam 27.000 de medici care lucrează în sectorul public din România. Gândiți-vă că în fiecare an școlarizăm aproximativ 7.000 de medici, deci avem 7.000 de absolvenți, dintre care de medicină generală jumătate la taxă, jumătate la fără taxă, adică suportate integral de statul român; avem 4.000-5.000 care își iau rezidențiatul, rămân anii de rezidențiat și, la final, avem 1.000-1.500 care sunt angajați în sistem.

Deci, avem o situație în care numărul de absolvenți este mai mare decât necesarul nostru și avem niște decalaje foarte mari. În spitalele din marile centre universitare avem o înghesuială ca oamenii să intre în sistem, iar în spitalele mici din județele mai slab dezvoltate, din orășelele mai mici, avem un deficit, în anumite zone, de medici care să acopere nevoile românilor care locuiesc în acele comunități. Și trebuie lucrat și la asta la modul serios”, a mai spus el.