luni 07 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

bolojan

507 articole
Politică

Șeful CNAIR, acuzat din nou că blochează deschiderea unor noi segmente de autostradă. Suspiciuni că sabotează guvernarea Bolojan

Asociația Pro Infrastructură, care monitorizează evoluția rețelelor de autostrăzi și căi ferate, scrie că șeful CNAIR, Cristian Pistol, nu vrea să inaugureze un segment din autostrada de centură al Capitalei, A0, între Buftea și Corbeanca, deși acesta ar putea fi deschis în septembrie. Citește și: Pentru că în 2025 a avut pierderi istorice, conducerea Aeroportului Craiova, unde director este cumnatul Olguței Vasilescu, și-a crescut masiv remunerația În iulie, o acuzație asemănătoare era lansată de secretarul de stat Horațiu Cozma (USR), referitor la o bucată din Autostrada Transilvania, A3: „Poate că domnul Pistol nu este lăsat de părinții lui politici Grindeanu și Thuma să deschidă autostrăzi în această perioadă, ca nu care cumva să se contabilizeze kilometrii noi în dreptul USR. Sau poate așteaptă întoarcerea din concediu a colegului de puci din PNL, domnul Bode, fără de care nu se pot tăia panglici în Sălaj”. Până la urmă, circulația pe acel lot, Zimbor-Poarta Sălajului, a fost deschisă la 11 august 2026.  Pistol, care face parte din gruparea Thuma, anti-Bolojan, din PNL, a fost propus ministru al Transporturilor în guvernul Veștea.  Pistol nu lasă guvernul Bolojan să se laude cu deschiderea unor noi autostrăzi Acum, Asociația Pro Infrastructura scrie despre situația de pe A0: „În 30 de zile pot da drumul la trafic, cu vreo două luni înainte de termen. Dar oficialii CNAIR în frunte cu domnul Pistol pur și simplu nu vor sau nu îi interesează. Parcă sunt deranjați de intenția constructorului de a deschide parțial acest sector”.  „A0 Nord între Buftea și Corbeanca la sfârșit de septembrie? Tehnic, perfect fezabil. Birocratic? Doar dacă vrea șeful CNAIR Cristian Pistol. Pe secțiunea de aproximativ 8 kilometri, din totalul de 17,5 ai întregului lot, adică între Buftea (DN1A) și Corbeanca (DN1), cei de la Retter mai au niște zone unde trebuie să pună stratul de uzură, marcajele și parapetele de protecție. În 30 de zile pot da drumul la trafic, cu vreo două luni înainte de termen.   Dar oficialii CNAIR în frunte cu domnul Pistol pur și simplu nu vor sau nu îi interesează. Parcă sunt deranjați de intenția constructorului de a deschide parțial acest sector. Trebuie doar să aprobe un amărât de sens giratoriu în DN1A și să semneze niște hârtii. Este cel puțin rușinos că antreprenorul Retter insistă, chiar public, să inaugureze anticipat DN1A-DN1 și celor din CNAIR nu le pasă și nu rezolvă birocrația (într-adevăr, este niște muncă de făcut).   Terasamentele sunt mai în urmă pe segmentul Pizzarotti dintre DN1A și A1. Totuși, este încă timp pentru inaugurare în decembrie 2026 dar trebuie să se accelereze ritmul. Mai ales că... nici toamna nu-i ca vara. Structurile (de pe tot lotul) executate de Retter sunt în mare parte avansate, însă mai este destul de lucru și antreprenorul trebuie să-și calculeze foarte bine pașii ca să se deschidă toți cei 17,5 kilometri în acest an.   Contractul a fost semnat în 20.09.2023, are ordin de începere din 16.10.2023 și prevede 12 luni de proiectare și 22 de execuție. Având în vedere că autorizația de construire a venit în 23.01.2025, termenul de finalizare inițial este sfârșit de noiembrie 2026”, arată Pro Infrastructura. 

Șeful CNAIR, acuzat din nou că blochează deschiderea unor noi segmente de autostradă. Suspiciuni că sabotează guvernarea Bolojan
Bolojan arată cum era clienta Olguței Vasilescu să lase Craiova fără căldură, după ce a ratat PNRR
Politică

Bolojan arată cum era clienta Olguței Vasilescu să lase Craiova fără căldură, după ce a ratat PNRR

Premierul Ilie Bolojan arată că menținerea în funcțiune a unor electrocentrale care funcționează pe bază de cărbune, precum cea de la Craiova, va face ca România să nu primească 100 de milioane de euro din PNRR. Electrocentrale Craiova - care, oficial, este deținută de ministerul Energiei, dar este condusă de o activistă PSD care se fotografia la mitingurile partidului alături de Olguța Vasilescu și apoi posta imaginile pe rețelele sociale - a avut bani din PNRR să treacă la gaze, dar a ratat licitația pentru modernizare.  „Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare” „Am ratat proiectele timp de cinci ani de zile şi suntem în situaţia în care astăzi nu putem să închidem anumite centrale, pentru că, de exemplu, Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare. În această situaţie, forţaţi de o realitate socială şi de pierderea banilor europeni, pentru că nu s-a făcut ce trebuie timp de cinci ani de zile, vom decide ca cele două grupuri care ar trebui închise să nu fie închise acum, la sfârşitul lunii august, ci la alte date, în aşa fel încât acest jalon, de exemplu, nu va fi respectat pe lângă cel legat de salarizare”, a explicat, la Prima TV, Ilie Bolojan.  Amânarea închiderii centralelor pe lignit de la Turceni şi Craiova ar putea duce la pierderea a până la 100 de milioane de euro din PNRR, a spus premierul.  „Vom pierde nişte bani pe două componente. Pe de o parte, pentru jaloanele care nu au fost îndeplinite, pentru reformele care nu au fost făcute, cea mai importantă este legea salarizării. Dar, suntem în situaţia în care, de exemplu, vom pierde bani, nu sume atât de mari, mult mai mici, pe zona de decarbonizare, pentru că ne-am angajat să închidem o anumită capacitate a centralelor pe cărbune, să o reducem. Am primit bani să facem acest lucru, să înlocuim centralele pe cărbune cu cele pe gaz, de exemplu, cum este la Craiova”, a arătat Bolojan.  Și vicepremierul Oana Gheorghiu a vorbit, în mai, despre eșecul de la Craiova: „În 2023, România avea șansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili (...) Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create (...) România a pierdut finanțarea de 162 milioane Euro”.  Citește și: Moodys pare că regretă că n-a băgat România în junk: critică dur eșecul legii salarizării. Nazare: „O problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară” Lorena Voican, activista PSD din Craiova cu studii de drept la Spiru Haret, a rămas administrator special la Electrocentrale Craiova, după ce anterior a fost director general. După facultate, Voican a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024, când a ajuns directoare la Electrocentrale Craiova.   

O greșeală tactică a lui Bolojan: votul anti-Fritz. Ar putea fi o victorie majoră a PSD
Opinii

O greșeală tactică a lui Bolojan: votul anti-Fritz. Ar putea fi o victorie majoră a PSD

PNL a greșit votând legea integrității cu amendamentul anti-Fritz. Scuzele și explicațiile lui Ilie Bolojan sunt binevenite, dar dacă USR nu le va accepta, va fi un dezastru. Un dezastru de care va profita PSD. O victorie complet nesperată și nemeritată a lui Grindeanu.  Citește și: Surpriză: Însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă În primul rând, legea trecea și fără votul senatorilor PNL, deci nu era pus în pericol un presupus jalon PNRR. Scriu „presupus jalon” fiindcă s-ar putea ca, după scrisoarea Popularilor Europeni - din care face parte și PNL - și a grupului Renew din Parlamentul European, nu putem exclude ca Bruxelles-ul să considere că jalonul a fost pervertit și nu este îndeplinit. De ce a greșit deci Bolojan, votând această lege în numele jalonului PNRR? A lovit în cel mai fidel aliat, Dominic Fritz. În USR există un nucleu dur care abia așteaptă să se întoarcă la discursul „PSD și PNL, aceeași mizerie”. Dacă se va întâmpla asta, iar alianța PNL-USR se rupe, PSD a obținut o uriașă victorie, repet. În plus, alții se vor întreba, când vor încheia alianțe cu Bolojan: ce încredere putem avea?  A lovit în propriul partid european, PPE, care a criticat dur amendamentul anti-Fritz din legea integrității A lovit in cei trei judecatori din CCR care s-au străduit să arate că amendamentul anti-Fritz este neconstitutional. PNL a votat o lege pe care aceștia o considerau neconstituțională.  Merită un jalon PNRR să faci jocul PSD și să votezi o lege cu prevederi vădit neconstituționale și să deschizi precedentul unor sancțiuni retroactive, decise politic/din răzbunare? 788 milioane de euro? Eu înțeleg situația financiară extrem de dificilă a Guvernului, dar există riscul să plătim mult mai scump decizia de azi. De exemplu: PNL și USR încep să se certe, cresc AUR și PSD. Sper să nu se întâmple acest lucru, dar nici nu pot exclude acest risc.  Premierul Bolojan spune că a apărat „interesul țării”. Dânsul este vicepreședinte al CSAT, are tot dreptul să folosească aceste cuvinte mari. Dar asta nu înseamnă că are dreptate. Eu cred că, pe termen mediu, interesul României este ca forțele reformiste să oprească ascensiunea populismului, inclusiv revenirea la putere a celor care au băgat România în dezastrul financiar de azi. Degeaba luăm 788 milioane de euro de la PNRR, dacă viitorul Guvern reîncepe să cheltuie în neștire pe salariile bugetarilor și pensii.  Tot ce se poate spera este ca USR să aibă înțelepciunea de a trece peste acest incident. Dar precis nu il va uita. 

Bolojan, mesaj de împăcare către USR, după ce PNL a votat legea cu amendamentul anti-Fritz
Politică

Bolojan, mesaj de împăcare către USR, după ce PNL a votat legea cu amendamentul anti-Fritz

Premierul Ilie Bolojan a scris, pe Facebook, că votul la legea integrității - care conținea amendamentul anti-Fritz - a fost unul greu pentru PNL. „În acest moment, interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni, inclusiv legea ANI și cea a salarizării, este superior oricărei alte discuții”, a explicat Bolojan. Citește și: Surpriză: Însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă „Interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni, inclusiv legea ANI și cea a salarizării, este superior oricărei alte discuții” „PNL va susține, prin toate acțiunile necesare, corectarea ei. Vom fi alături de USR în acest demers moral, nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte”, a mai promis el.  Plenul Senatului a votat, miercuri, cu 106 de voturi pentru şi 19 contra, legea ANI, în urma deciziei Curţii Constituţionale, păstrând forma adoptată în urmă cu o zi de Camera Deputaţilor. USR a votat împotrivă, la fel ca şi la Camera Deputaţilor.  „Votul în privința legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată. Dar, pentru premierul României și pentru PNL, partidul cu o răspundere majoră în guvernare, miza unei decizii se raportează în primul rând la România, iar principiul suprem este apărarea interesului țării.   Iar în acest moment, interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni, inclusiv legea ANI și cea a salarizării, este superior oricărei alte discuții.   Pe de-o parte, vorbim despre fondurile europene pe care România nu trebuie să le piardă, iar, pe de altă parte, vorbim despre credibilitatea României că își respectă angajamentele asumate.   Lipsa acestor fonduri europene ar avea implicații asupra bugetului țării, investițiile fiind finanțate într-o proporție importantă din acești bani. În plus, ar crește major riscul ca România să fie depunctată sever la capitolul rating de țară, cu consecințe grave asupra nivelului de trai al tuturor românilor.   Această lege, însă, nu poate rămâne așa, iar PNL va susține, prin toate acțiunile necesare, corectarea ei. Vom fi alături de USR în acest demers moral, nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte.   Pentru a completa jaloanele PNRR, mai trebuie adoptată legea salarizării, cu o miză la fel de mare”, a arătat premierul. 

Clienta lui Pandele, preluată de Thuma, cu facultate privată finalizată la 32 de ani, rămâne prefect de Ilfov, deși guvernul Bolojan o poate schimba
Politică

Clienta lui Pandele, preluată de Thuma, cu facultate privată finalizată la 32 de ani, rămâne prefect de Ilfov, deși guvernul Bolojan o poate schimba

Din 2022, când guvernul era condus de Nicolae Ciucă, prefect de Ilfov - unul din cele mai bogate județe din România - este Simona Neculae, o avocată care a făcut dreptul la Universitatea de Științe și Arte "Gheorghe Cristea" - o instituție privată - și și-a luat licența în 1999, când avea circa 32 de ani. Potrivit CV-ului ei, Neculae nu pare să fi avut vreo slujbă până la 32 de ani, când a luat licența și a ajuns avocat. Citește și: Surpriză: Însuși ministrul UDMR al Administrației a inițiat legea care a băgat mii de consilieri locali în incompatibilitate. Doar CES a tras semnalul de alarmă Prefectul este numit de Guvern, iar premierul - chiar și demis - poate să îl elibereze din funcție printr-o simplă hotărâre de guvern.  La 29 aprilie 2026, premierul Ilie Bolojan a semnat eliberarea din funcție pentru 22 de prefecți și 36 de subprefecți, după ieșirea de la guvernare a PSD. Însă Simona Neculae a rămas în funcție. Nici subprefecții din Ilfov nu au fost schimbați.  Apropiata lui Firea&Pandele s-a apropiat, în 2025, de PNL În ianuarie 2019, când primar al Capitalei era Gabriela Firea, ea a ajuns în consiliul de administrație al Trustului de Clădiri Metropolitane București, companie înființată în 2017. Soțul ei a fost director adjunct la Compania Municipală Medicală București, altă structură controlată de primăria București. Anterior el a ocupat funcția de director medical al Spitalului de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Theodorescu, aflat în subordinea Consiliului General Municipal București. În declarația de avere din 2023 a Simonei Neculae, care se referă la anul 2022, soțul ei apăraea ca fiind inspector la Directia De Asistenta Sociala Voluntari, oras Voluntari. În 2023 a izbucnit scandalul „azilelor groazei” din Voluntari.  În 2013, site-ul Avocatura scria: „Avocata Simona Neculae, angajată de primarul din Voluntari pentru a-l scăpa de plata a 5.000 lei daune către un om de afaceri”. Buletin de București arată că ea a fost și avocata EcoVol, compania de salubritate din București.  În 2024, site-ul Anchetatorii arăta: „Din 5 ianuarie 2022, avocata Simona Neculae a fost numită în funcția de prefect de Ilfov, o funcție politică importantă, negociată în Coaliția PSD-PNL. Poate nu știți că Simona Nicolae a fost avocata lui Florentin Pandele în tot soiul de chestiuni de fond funciar și de imobiliare. Ce atribuții mai are prefectul județului Ilfov? Poate nu știți că semnează și eliberarea titlurilor de proprietate conform Legii fondului funciar. Toate reconstituirile de proprietăți și titluri trec pe la doamna Simona Neculae”.  Însă, în 2025, Simona Neculae apare în fotografiile de la Congresul PNL, alături de Nicoleta Pauliuc, senatoarea de Ilfov care conduce Comisia de Apărare și este considerată creația lui Hubert Thuma, plus însuși președintele Consiliului Județean Ilfov, primari și parlamentari PNL. Prefecta a declarat, pentru Buletin de București, că nu a fost și nu este membră a vreunui partid politic.   

Ilie Bolojan, declarații atipice: Sorin Grindeanu „face pervers”. La ce s-a referit premierul
Politică

Ilie Bolojan, declarații atipice: Sorin Grindeanu „face pervers”. La ce s-a referit premierul

Premierul Ilie Bolojan l-a atacat, miercuri seara, pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, într-o manieră neobișnuită: a spus că liderul social-democrat acționează „pervers (...) în stilul caracteristic”. Bolojan a fost nemulțumit de afirmațiile lui Grindeanu referitoare la scăderea drastică a investițiilor străine, pe care le-a imputat acestei guvernări, din care însă a făcut parte.  Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Bolojan, despre „stilul caracteristic” al lui Grindeanu „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 669 milioane euro (comparativ cu 3 719 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2025), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 465 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 204 milioane euro”, a anunțat Banca Națională, la 14 august, în comunicatul privind „balanța de plăți și datoria externă - iunie 2026”.  Acum, Bolojan îi amintește lui Grindeanu că a fost la guvernare. „Da, este adevărat că investițiile străine în 2026 sunt în scădere față de 2025, inclusiv de primul semestru. Dar ce face pervers domnul Grindeanu în stilul caracteristic? Ia niște date brute pe care le-a oferit Banca Națională, care a dat și explicațiile de rigoare, de ce se înregistrează asta, și în loc să ia explicațiile BNR sau să se uite pe cauzele reale, vine și le vinde ca și o vină a unei persoane. Aceasta, deși ei au fost în guvernare în toată această perioadă și au răspuns și au votat tot ce s-a hotărât în această perioadă. Sunt câteva probleme de fond. Sigur, unele țin de repartizarea profiturilor, iar în primul semestru se repartizează dividendele, iar în al doilea trimestru, semestru, se alocă banii pentru investiții. Ori dacă compari primul semestru cu tot anul, normal că ai o scădere mult mai mare decât în conținere în care compari semestru cu semestru. Deci în semestru doi, întotdeauna… companiile, din profiturile care le fac, le mută în investiții. Doi, efectul unor investiții străine ține și de ceea ce s-a pregătit din anii precedențe. Pentru că o investiție nu înseamnă o alocare de pe o zi pe alta. Sigur, repartizarea de profituri înseamnă firme care sunt aici. Dar noi trebuie să aducem alte companii care să însemne transfer de tehnologie, care să însemne extindere de lanțuri de producție. Ori am gestionat aducerea în Oradea a unor investiții importante. Dar nicio investiție importantă nu se face mai repede de 2-3 ani de zile. Deci tot ceea ce avem astăzi este parțial un efect al ceea ce s-a pregătit în anii trecuți. Pentru că asta ce înseamnă? Înseamnă că o companie trebuie să studieze o piață, trebuie să identifice un amplasament sau să identifice o companie pe care o cumpără. E o etapizare care înseamnă luni de zile sau ani de zile dacă vrea să facă investiția, trebuie să obține autorizații, trebuie să construiască, trebuie să-și pregătească muncitorii și între decizia de a investi într-o țară sau intenție și începerea producției este o durată de timp. În ultimul rând și eu nu fug de asta, în mod evident în această perioadă am avut o contracție economică și inclusiv companiilor le-au scăzut o parte din profituri. Acesta este realitatea, nu trebuie să ne ascundem după acest lucru, deci au avut mai puțin de repartizat dar era inevitabil este micșorarea deficitului fără contracție economică, fără ca să putea exista și o altă variantă, o altă metodă”, a explicat prim-ministrul, la postul B1. 

Bolojan recunoaște că proiectul legii salarizării era prea împovărător pentru contribuabili: „E o formă de inconștiență”
Politică

Bolojan recunoaște că proiectul legii salarizării era prea împovărător pentru contribuabili: „E o formă de inconștiență”

Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul legii salarizării ar fi adus o majorare a cheltuielilor cu bugetarii de peste 12 miliarde de lei, iar Comisia Europeană nu a fost de acord. În plus, Bolojan a arătat că aceste cheltuieli suplimentare ar fi fost suportate de sectorul privat: „A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență”. Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit Azi, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a scris pe Facebook că salariile bugetarilor nu pot crește atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB.  Trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat Acum, Bolojan, într-o intervenție la postul B1 TV, părea resemnat că România nu va îndeplini jalonul PNRR privind noua lege a salarizării și se va pierde o tranșă de aproape 800 milioane de euro.  „Pe legea salarizării unitare lucrurile stau în felul următor. Așa cum știți, domnul Pâslaru a preluat un proiect pe care l-a lăsat domnul Manole.  Pe propunerea care a fost făcută nu s-a ajuns la o înțelegere cu sindicatele ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat, treptat și a ajuns la anumite valoare să spunem peste 12 miliarde ca în anvelopă, deși se pornise de la 8 miliarde. În această situație, a fost comunicat experțiilor Comisiei Europene acest draft, material de lucru, ca să înțelegem bine. A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie legat de aceste observații și în baza acestui punct de vedere Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii au lucrat prin experții lor în așa fel încât să reașeze propunerea. Au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun simț. Pentru că nu ne forțează aici, noi avem niște constrângeri și nu putem să facem decât lucrurile care le putem face în datele pe care le avem. E o problemă legată de faptul că în condițiile în care crești anvelopa peste un anumit nivel trebuie să găsești diferența de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte. Deci problema este ca la final plus cu minus să te încadrezi în ceea ce poate economia românească. Ori cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus cu atâta trebuie să faci reduceri de cheltuieri mai mari. (…) Această propunere trebuie făcută în așa fel încât, pe de-o parte, să fie făcută suportabilă pentru economia românească, să corecteze inechitățile. Pentru că dacă nu se întâmplă aceste lucruri, nu ne luăm nici banii. Dar trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat, care prin munca lor în fiecare zi, trebuie să genereze acești bani și dacă în sectorul public cheltuiele sunt enorme, nu fac decât să pună o sarcină în spatele acestor oameni pe care nu mai pot duce, aceasta este realitatea. Deci a vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență. Astăzi sunt din nou discuții tehnice, mâine vom mai avea o rundă de discuții și sunt două posibilități. Sau se ajunge la un consens și la o formulă de susținere pe care eu o susțin și am discutat cu colegii din PNL să susținem acest prag, pentru că consider că este bun pentru România, în contextul actual. Sau dacă nu se va ajunge la o înțelegere pe tema asta, atunci vom fi în situația în care vom pierde niște fonduri europene. E o chestiune de minus de credibilitate pentru noi, pentru ca ne-am angajat sa facem aceste lucruri, si este un risc”, a arătat premierul, la postul B1. 

Bolojan acuză CCR că decizia împotriva lui Fritz este „o reglare de conturi”
Politică

Bolojan acuză CCR că decizia împotriva lui Fritz este „o reglare de conturi”

Premierul Ilie Bolojan a avut cea mai dură ieșire împotriva CCR, acuzând această Curte că este parte a unei reglări de conturi împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. El a afirmat și că „vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”. Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan Cel mai dur atac al lui Bolojan împotriva CCR „Decizia de ieri a Curții Constituționale în cazul modificărilor aduse Legii ANI deschide o discuție despre principii. Faptul că decizia CCR este obligatorie nu înseamnă că nu putem discuta despre efectele ei. Fac aceste precizări legate de cazul lui Dominic Fritz nu pentru că este primar sau președintele USR, ci pentru că sunt în joc niște principii care trebuie să fie valabile pentru toți, indiferent cine suntem și ce funcție ocupăm.   Legea dispune numai pentru viitor. Așa spune Constituția. Or, a schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat nu se numește retroactivitate?   La fel de important, legea nu trebuie folosită pentru a scoate din funcție o anumită persoană sau pentru a lovi un adversar politic. Până când Dominic Fritz nu a devenit țintă, pe nimeni nu a preocupat o asemenea modificare legislativă și, cu atât mai puțin, de azi pe mâine.   Azi este el. Mâine poate fi altcineva. Tocmai de aceea, principiile trebuie să fie mai importante decât persoana căreia i se aplică.   E în neregulă ca reglările de conturi politice să provoace riscul unei noi condamnări a României la CEDO.   Aștept motivarea și să aflu dacă, totuși, se poate găsi o formă în care declarațiile de avere și interese ale demnitarilor să fie publicate.   Sper că motivarea va fi rapidă, pentru ca Parlamentul să poată pune legea în acord cu decizia și să poată intra în vigoare până la 31 august, pentru a îndeplini jalonul PNRR.   Vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”, a scris Bolojan.   Și vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat, pe Facebook, la decizia anti-Fritz a CCR.   „Pentru politicienii corupți, termenele se amână cu anii și completele de judecată se schimbă până când faptele se prescriu.   Pentru oamenii care au curajul să lupte împotriva corupției, termenele curg pe repede înainte și legile produc chiar și efecte retroactiv.   Într-un stat de drept, regulile sunt aceleași pentru toți, indiferent cine ești sau pe cine deranjezi.   Deși Constituția României prevede că legea dispune numai pentru viitor, CCR a stabilit ieri contrariul.   Când principiile constituționale sunt interpretate doar pentru a ținti un singur om, democrația nu mai este o garanție pentru nimeni.   Din păcate, politica românească este o lume în care, atunci când devii incomod pentru cei corupți, ți se inventează acuzații și ți se fabrică dosare.   O vedem astăzi în cazul lui Dominic Fritz, o vedem în cazul lui Ciprian Ciucu, o vedem în cazul deciziilor democratice aprobate de congresul PNL.   Sunt tactici menite doar să ne intimideze și să renunțăm”, a scris vicepremierul. 

Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan
Politică

Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan

Conducerea PSD i-ar fi promis lui Florin Iordache, acum președinte al Consiliului Legislativ, un post de judecător la Curtea Constituțională, din 2028, când expiră mandatele a alți doi pesediști, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan. Cei doi au fost numiți în mai 2019, de către Senat și, respectiv Camera Deputaților. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Dacă nu au loc alegeri anticipate, PSD ar putea folosi majoritatea cu care va forma viitorul Guvern pentru a continua să-și trimită oamenii în CCR. Ultimul plasat în Curtea Constituțională a fost Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, care, cu susținerea lui Liviu Dragnea, a ajuns președintele Curții de Conturi. Iordache s-ar putea pensiona, dar vrea și pensia specială de la CCR Luni, fosta ministră a Justiției Ana Birchall scria: „Oare vor cu tot dinadinsul să o demită pe Simina Tănăsescu din CCR și, astfel, să îl ducă pe Florin Iordache judecător la CCR și astfel să îi îndeplinească este visul lui Iordache?!”. Însă Tănăsescu este numită de președintele României Klaus Iohannis, în 2019, și este puțin probabil că Nicușor Dan ar accepta să o înlocuiască cu Iordache.  PSD vrea să îl recompenseze pe Iordache fiindcă fie a avizat negativ mai multe hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, fie a refuzat să le avizeze. Aceste avize negative au stat la baza argumentelor prin care PSD a atacat în instanță HG-urile lui Bolojan, iar Curtea de Apel le-a suspendat cu o viteză cu totul neobișnuită, în câteva zile de la sesizare.  Printre altele, el a avizat negativ hotărârea de guvern prin care regia protocolului de stat era obligată să publice funcțiile celor care ocupă vilele și apartamentele de lux ale regiei. Proiectul prevedea și publicarea integrală, de către RAAPPS, a listei tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei. Mandatul lui Florin Iordache la conducerea Consiliului Legislativ va expira în iulie 2029 - când Iordache, născut în decembrie 1960, ar avea deja 69 de ani - printr-un articol strecurat în lege în iulie 2024. Acest articol precizează că mandatele aflate în curs la momentul respectiv (inclusiv cel al lui Florin Iordache) încetează la exact 5 ani de la data intrării în vigoare a acestei legi (iulie 2024). El a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Legislativ în data de 20 octombrie 2020.  Controversatul Florin Iordache este inginer al Facultății de Mecanică din Craiova și a lucrat mai mulți ani ca inginer la Fabrica de Mobilă din Caracal. Abia în 2002, când era deja deputat PSD, a terminat Dreptul, tot la Craiova. Fiind vânător, Iordache a avut o relație bună cu fostul premier Adrian Năstase. De altfel, ulterior Florin Iordache a fost vicepreședinte și chiar președinte al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, AGVPS.  Însă primul partid al lui Iordache a fost Partidul Socialist al lui Tudor Mohora, care l-a propulsat în funcția de viceprimar al orașului Caracal, în 1996. El a fost și preşedinte al organizaţiei judeţeane Olt a PS. Din 2000 a trecut la PSD.  Apogeul carierei sale profesionale a fost în 2017, când a fost ministru al Justiției în guvernul Grindeanu și a elaborat controversata ordonanță de urgență 13/2017, care a scos în stradă sute de mii de protestatari. Iordache a fost dat afară din funcția de ministru după doar 36 de zile.  Soția lui Florin Iordache a fost adusă judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție în 2010, după circa 20 de ani la Judecătoria Caracal. S-a pensionat în 2015, la 47 de ani, și a devenit notar.   

UDMR i-a dat lovitura de grație lui Fritz, pregătește întoarcerea la PSD. Ce poate face Bolojan
Opinii

UDMR i-a dat lovitura de grație lui Fritz, pregătește întoarcerea la PSD. Ce poate face Bolojan

Să lăsăm văicărelile sterile, zilele acestea doar ni s-a reconfirmat ceea ce știam: Justiția și CCR-ul sunt aliați, complici, ai PSD. Tagma judecătorilor este 100% sub controlul GIO Savonea, nimeni nu îndrăznește să i se mai opună în interiorul corpului de judecători. La CCR, PSD și-a refăcut majoritatea cu ajutorul udemeristului Asztalos Csaba și a juristei trimise acolo de Iohannis. De aici au venit, în CCR, voturile care vor duce la detronarea lui Fritz: Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga - toți trei numiți la CCR la propunerea PSD - Csaba Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină, propusă la CCR de fostul președinte Klaus Iohannis. Este clar că UDMR se va duce să guverneze cu PSD. Prezența lui Kelemen Hunor în tabăra PNL-USR este joc de scenă, strategie de maximizare a presiunilor asupra PSD, la negocierile subterane. Liderii UDMR n-au riscat să fie cu PSD de la început și din motive de imagine. Sponsorul lor de la Budapesta, Viktor Orban, pe care l-au susținut cu fanatism, a pierdut alegerile din Ungaria în mod catastrofal. Noul premier, Peter Magyar, a dat semnale clare că nu-i uită pe liderii UDMR și i-ar fi cerut demisia lui Kelemen Hunor. Acesta, un adevărat pesedist, a refuzat.  Ce poate face Ilie Bolojan, eventual ajutat de Oana Țoiu? Să-l contacteze pe premierul Peter Magyar, acum, să-i pună pe masă o ofertă și să caute împreună soluții pentru a elibera comunitatea maghiară din România de banda pesedistă care a sărăcit Harghita și Covasna, în timp ce clientela UDMR strângea averi uriașe. Este o chestiune foarte sensibilă, Peter Magyar nu va risca să promoveze o concurență deschisă la UDMR, care ar rupe voturile comunității și ar face ca reprezentanții maghiarilor să nu treacă de pragul electoral de 5%. Deci trebuie acționat subteran și cu mult tact - mai mult nu pot spune, fiindcă nu stiu atat de bine ce se petrece in fieful UDMR.  În orice caz, Bolojan, chiar dacă nu este un artist al diplomației, trebuie să-și facă un servici și să atace acest UDMR pesedizat căutând, oportunist, aliați acolo unde poate. De altfel, președintele PNL ar trebui să-și amintească cum a fost sabotat sistematic de UDMR Bihor - cazul aeroportului Oradea, blocat, este exemplar - când era primar și președinte de Consiliu Județean.  Și le mai amintesc un element, celor de la PNL și USR, ca să înțeleagă măcar acum că nu trebuie să aibă vreo încredere sau vreo milă în PSD și în UDMR-ul pesedizat. În vara lui 2025, în pofida protestelor civice, parlamentarii PNL și USR au votat ca pesedistul Busuioc și udemeristul Asztalos Casaba să ajungă în CCR. Ambii, niște nulități profesionale, deja celebri pentru modul în care își serveau partidul care i-a plimbat din post în post. Ulterior, PSD a blocat în Parlament propunerea USR la Avocatul Poporului. Azi, Busuioc și Asztalos Csaba n-au avut nici o rușine să-l execute pe Fritz. Cine nu pricepe nici acum, își merită soarta. 

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”
Politică

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, azi, la Oradea, că s-a întâlnit cu șefa CCR, Simina Tănăsescu, pentru „a rezolva probleme”, nu pentru a decide dosare. Azi, controversata șefă a ÎCCJ, Lia Savonea, i-a sugerat Siminei Tănăsescu să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan: „Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, a afirmat un comunicat al ICCJ. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Însă Bolojan a respins speculațiile despre discuțiile cu Tănăsescu. „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar” „De multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un astfel de caz, în care se aplică această schemă. Atunci când ocupi o funcție publică, ai, în mod evident, întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor și companiilor, pentru a rezolva probleme”, a spus premierul, la Oradea, potrivit publicației Bihoreanul.  „Atunci când eram primar al Oradiei și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină proiectul în CTE-ul interministerial. Cineva trebuia să rezolve problemele privind racordurile la utilități, astfel încât să se poată lucra în paralel. Sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a continuat prim-ministrul. „Atunci când eram președinte al Consiliului Județean, am avut din nou întâlniri pentru a rezolva probleme. Îmi aduc aminte că Parchetul dorea să-și facă un sediu și am avut întâlniri cu reprezentanții conducerii Parchetului. Am identificat un teren și l-am pus la dispoziția lor pentru a-și construi sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Așa este și în astfel de cazuri, iar mai mult de atât nu are rost să vă spun”, a încheiat Bolojan.  Premierul este la Oradea, la inaugurarea pasajelor subteran și suprateran de pe Calea Aradului. Într-un comunicat transmis duminică seara, CCR a explicat că funcția de președinte al Curții presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR. În același comunicat, Simina Tănăsescu a reafirmat „ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”.  

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan
Politică

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan

Controversata Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), îi cere Siminei Tănăsescu, președintele CCR, să își asume „consecințele necesare” după întâlnirea de acum câteva zile cu Ilie Bolojan. Duminică, într-un gest fără precedent, toți președinții curților de apel și ai tribunalelor au cerut explicații cu privire la discuțiile Bolojan-Tănăsescu. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Înalta Curte respinge explicațiile oferite deja de Tănăsescu și de CCR În această dimineață, un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, semnat de „Biroul de Informare şi Relații Publice”, afirmă: „O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”.  „Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere. Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător. Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional. Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență. Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție. Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil. O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”
Politică

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”

Într-un gest fără precedent, președinții tribunalelor și ai Curților de Apel au cerut clarificări cu privire la întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu. Citește și: FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș Ieri, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, a afirmat că această întâlnire este o non-știre: „O întâlnire între două persoane care conduc instituții publice este ceva normal în lumea civilizată. Doar în România e asemenea știre poate crea suspiciuni. Culmea, cei mai suspicioși sunt cei care țin justiția în genunchi”.  Printre cei care cer explicații cu privire la întâlnirea Bolojan-Tănăsescu este Dana Gârbovan, acum șefa Curții de Apel Cluj, care a fost propusă de PSD ministru al Justiției, dar președintele Iohannis a refuzat propunerea. Acum, Gârbovan vrea să ajungă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Un alt semnatar este controversata Liana Arsene, de la Curtea de Apel București.  „Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice...” „Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena- Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este «inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale». Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual. Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate”, se arată în scrisoarea președinților Curților de Apel.  „Președinții tribunalelor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate. Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept”, afirmă președinții tribunalelor. 

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM
Politică

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM

„Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre”, scrie, pe Facebook, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM. „Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi”, arată el.  Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor Pe de altă parte, el apreciază că „cea mai buna știre din aceasta săptămână” este decizia procurorilor din Oradea de a aplica hotărârea CJUE Lin II, continuând urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris.  „Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian” „Procurorii din Oradea au decis sa aplice hotărârea CJUE Lin II si sa continue urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris. Prin urmare, colegii mei au decis sa aplice un standard european intr-un dosar de evaziune fiscala cu un prejudiciu major si sa încerce recuperarea prejudiciului si tragerea la răspundere penala a autorului.   Aceasta mi se pare cea mai buna știre din aceasta săptămână.   Din pacate este singura.   Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre.   O intalnire intre doua persoane care conduc instituții publice este ceva normal in lumea civilizata. Doar in Romania e asemenea știre poate crea suspiciuni.   Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi.   O știre adevărată ar fi fost daca Parchetul General ar fi dispus o evaluare la nivel național pentru a stabili care dosare se afla in situatia de a continua urmărirea penală conform hotărârii LIN II si pentru care dosare se va formula cale de atac extraordinară.   In schimb, este creata o noua portiță de salvare a infractorilor.   Se pare ca organul de politie judiciara care constata săvârșirea unei infractiuni nu poate sa înceapă urmărirea penală in cauza pentru ca ar fi martor. Adica ar exista incompatibilitate intre calitatea de martor si calitatea de organ de cercetare penală. Întrebarea logica este de ce? Care este motivul pentru care un lucrător de politie judiciara nu ar putea pune cătușele unui infractor prins in flagrant? Ar trebui sa cheme un alt echipaj care nu a văzut flagrantul, căruia sa îi povestească ce s-a întâmplat si care sa ia masuri de reținere impotriva suspectului.   Cred ca devenim ridicoli.   Iar peste toate aceste procese cognitive se ridica numărul urias de morți din accidente rutiere produse saptamana asta.   Poate pare sa nu aibă vreo legătură cu ce am scris mai sus dar eu cred ca are.   Ne-am obișnuit cu răul. Nu il mai conștientizăm. Il consideram ceva ce face parte din viata noastră. Cand auzim ca s-a produs o nenorocire ne bucuram ca nu am fost noi victimele. Accidentele se produc pentru ca mulți nu doresc sa mai respecte nici o regula. Se considera îndreptățiti sa trateze strada ca pe o junglă. Ce are in cap o persoana care nu are permis si care, urcandu-se la volan produce un accident cu cinci victime? Se gândește la pericolul pe care il reprezinta pentru societate? Il interesează?   Daca o astfel de persoană este surprinsa in trafic de un echipaj de politie anterior producerii accidentului dar calitatea de martor a polițistului il impiedica sa ia masuri impotriva faptuitorului iar la puțin timp produce un accident cu cinci victime, va răspunde completul de judecată care a stabilit ca politistul martor nu poate sa fie si organ de cercetare penală?   Cam asa este si cu marii corupti si marii evazionisti. Nimeni nu pare interesat sa acționeze de urgenta pentru a mai salva dosarele in care se aplica hotărârea LIN II.   Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian in vreme ce noi plătim taxe record.   Nimeni nu mai pare interesat sa redea autoritatea statului si sa reinstituie legi serioase de combatere a corupției si a jafului din banul public.   Iar cetățeanul posesor de mașină, neavând posibilitatea de a se îmbogăți precum politicienii si acoliții lor, rămâne doar cu posibilitatea de a actiona accelerația”, a scris Claudiu Sandu.     

Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova, a rămas „administrator special” - date AMEPIP
Politică

Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova, a rămas „administrator special” - date AMEPIP

O activistă PSD din Craiova, Lorena Voican, cu studii de drept la Spiru Haret, a rămas administrator special la Electrocentrale Craiova, după ce anterior a fost director general, arată datele Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Electrocentrale Craiova, la care statul român este acționar majoritar, deținând, prin ministerul Energiei, peste 77% din acțiuni, este în insolvență. Ultimele date AMEPIP sunt din 2024 și arată o pierdere de 433 milioane de lei. Datoriile erau de aproape un miliard de lei.  Citește și: FOTO 15 politicieni și demnitari, cu Bode și Tudose în frunte, se înghesuie în poză la inaugurarea a 12 km de autostradă Pe site-ul companiei, informația privind administratorul special este de negăsit. Credit de 70 milioane de euro de la Eximbank, „nu se va mai plăti în veci” Premierul Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu au vorbit frecvent despre dezastrul de la această companie, dar Lorena Voican a fost de neclintit: Ilie Bolojan, 30 aprilie: „La compania Electrocentrale din Craiova, care încălzește orașul Craiova, în 2024 s-a acordat un credit de 70 de milioane de euro de la EximBank pentru a funcționa, pentru a merge lucrurile bine, dar acel credit nu se va mai plăti în veci, pentru că compania a intrat în insolvență”. Oana Gheorghiu, 12 mai: „În 2023, România avea șansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili (...) Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create (...) România a pierdut finanțarea de 162 milioane Euro”.  Ilie Bolojan, 5 august: „Noi ne-am angajat să înlocuim o producţie pe cărbune care este ineficientă cu o producţie pe gaz. Am avut pentru asta cinci ani la dispoziție şi în loc să înlocuim, de exemplu, centrala de la Craiova nu am înlocuit-o, în loc să înlocuim o parte din centralele din Valea Jiului de pe cărbune pe gaz, pentru că avem toate sistemele în zonă, nu am făcut acest lucru. De ce? Am făcut proiecte supradimensionate, care odată scoase la licitaţie nu au avut ofertanţi atât ca urmare a proiectării eronate, care nu s-a bazat pe consumuri dar şi evaluării unor preţuri care nu au corespuns realităţii, am avut politici care nu au susţinut stocarea”.  Cine este Lorena Voican, și acum administrator special la Electrocentrale Craiova: a studiat dreptul la Spiru Haret, iar după facultate a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024, când a ajuns directoare la Electrocentrale Craiova.  Voican a postat pe Facebook poze de la mitinguri PSD, în care apare alături de primarul Craiovei, Olguța Vasilescu.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră