joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bolojan

288 articole
Politică

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova

EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna: într-un comunicat de presă, banca afirmă că „aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român”. Banca arată că creditele de peste 50 de milioane de euro nici măcar nu sunt aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), ci de Guvernul României.  Eletrocentrale Craiova aparține ministerului Energiei, dar, politic, compania a fost controlată de PSD.  EximBank sugerează că a transmis Guvernului riscurile legate de împrumuturile către companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galati, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air. EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova „Aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român, fie prin Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA – organism care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor), pentru expuneri  de până la 50  milioane de euro, fie prin Guvernul României,  pentru expuneri de peste 50 milioane euro. În cadrul analizei tehnice, se evidențiază riscurile asociate fiecărei tranzacții, precum riscul de nerambursare, riscul financiar, riscuri de piață/afacere, riscul de executare, riscul de garanție colaterală, cât și alte categorii de riscuri. Precizăm că în cazul tuturor expunerilor menționate, toate aceste riscuri au fost evidențiate și reflectate în documentațiile întocmite, fără a avea la baza criterii subiective, ci doar judecata profesională solidă și prudentă”, susține această bancă de stat.  „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, spunea premierul Ilie Bolojan acum câteva zile.  Acest credit a fost acordat în 2024.  Economedia arăta că în decembrie 2023, combinatul siderurgic Liberty Galați a luat de la Eximbank un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată, în valoare de 708 de milioane de lei. Banii au fost acordați de guvern printr-o schemă de garantare pentru companiile afectate de războiul din Ucraina, aprobată de statul român în 2023. În decembrie 2024, Eximbank Românească a acordat firmei Liberty Tubular Products Galați (deținută de Liberty Galați) un alt credit, în valoare totală de până la 750 de milioane de lei, potrivit Europa Liberă. Premierul Ilie Bolojan a anunțat în septembrie că Corpul de control verifică creditele acordate Liberty Galați de către Eximbank.  

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova Foto: Facebook
EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Foto: Facebook Snoop
Economie

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei

Banca de stat EximBank, unde premierul Ilie Bolojan nu poate da afară managerul, încheie anul 2025 cu un deficit de 602 milioane lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Bolojan a declarat azi la RFI că nu-l poate da afară pe Traian Halalai, președintele Eximbank, „datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori”.  Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Datele publicate azi de ministerul de Finanțe, când a anunțat execuția bugetară pe 2025, arată că Eximbank a închis anul trecut pe un minus de 602 milioane de lei. Veniturile băncii au fost de 1.010 milioane de lei, iar cheltuielile de 1.612 milioane de lei. Duminică seara, premierul Ilie Bolojan a arătat că o companie de stat controlată politic de PSD, mai precis de Olguța Vasilescu, Electrocentrale Craiova, a dat o țeapă de 70 milioane de euro celor de la Eximbank. „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, a afirmat premierul, acum câteva zile, la Digi 24.  În iulie 2025, Bolojan a cerut demisia directorului Eximbank, Traian Halalai, după scandalul vilei RA-APPS, dar acesta a refuzat. „Am cerut ministerului de finanțe sa înceapă procedura de înlocuire din funcție a directorului Eximbank. În aceste zile va pleca sesizarea la Parchet”, spunea Ilie Bolojan la Digi24, dar nu s-a petrecut nimic.  Creditul către Electrocentrale Craiova a fost acordat în 2024. La acel moment, aceste credite erau aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), de pe lângă Eximbank.  În comitet erau 17 membri - guvernul Bolojan a redus la doar cinci - numele lor era secrete și puteau fi identificate doar pe baza declarațiilor de avere.  În 2024, din comitet făcea parte Marian Neacșu (PSD), deși el avea o condamnare penală. În 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Meseria de bază a lui Neacșu este de specialist în furajare.  Pentru prezența în CIFGA, Neacșu primea lunar, net, circa 21.000 de lei.  Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu îl plasase în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. În 2025, la scurt timp după ce Bolojan îl critcase dur, Halalai a fost filmat în cluburi exclusiviste din Saint-Tropez, Franța, potrivit Snoop. Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, acesta a petrecut în cluburile Casa Amor și Le Quai, cunoscute pentru atmosfera extravagantă și clienții cu venituri ridicate.  

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Foto: Facebook Consiliul Județean Bihor
Eveniment

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR

În timp ce primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, cere agresiv bani de la Guvern pentru a rezolva problema căldurii, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR: cinci pasaje vor fi gata până în vară, a anunțat Consiliul Județean, condus până în 2024 de Ilie Bolojan.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Consiliul construiește opt pasaje subterane și supraterane, dar doar cinci sunt cu bani din PNRR. Unul este aproape finalizat, şase urmează să fie inaugurate în vara acestui an, iar ultimul este la stadiul de proiect. Valoarea totală a celor opt pasaje este de peste 233 de milioane de lei, circa 45 milioane de euro, prin PNRR fiind finanţate cinci dintre cele opt, în valoare totală de 139 de milioane de lei, adică peste 27 de milioane de euro.Într-un comunicat de presă al CJ se arată că pasajul suprateran, construit la ieşirea din Oradea spre Arad (DN 79), pe o arteră foarte aglomerată, a ajuns la un stadiu de execuţie de 65%. Potrivit sursei, au început lucrările de montare a primelor grinzi, dintre cele 25 ce vor fi amplasate în total, lucrările având loc în paralel cu realizarea rampelor de acces.Pasajul suprateran va avea o lungime totală de 535 de metri şi este construit peste sensul giratoriu existent care asigură accesul la mai multe centre comerciale din zonă. Valoarea lucrărilor este de 25.384.126,30 lei, fără TVA.În continuarea pasajului suprateran, se construieşte un al doilea pasaj. Acesta va fi subteran, poziţionat la intersecţia dintre Calea Aradului şi Centura Oradea şi va avea o lungime totală de 406 metri. Lucrările au început pe 19 ianuarie. Valoarea lucrărilor este de 26.453.889,63 lei, fără TVA.Ambele pasaje sunt construite de o asociere de firme, lucrările urmând să fie finalizate până în vara acestui an."Prin construirea celor două pasaje, circulaţia va deveni mai fluentă pe una dintre cele mai aglomerate artere din Oradea, într-o zonă cu numeroase centre comerciale şi principala rută către Aeroportul Oradea", se menţionează în comunicat.Proiectele sunt realizate prin fonduri europene (PNRR) şi contribuţii bugetare de Consiliul Judeţean Bihor, în parteneriat cu Primăria Oradea şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.Lucrările au fost finalizate la primul dintre obiective. Traficul a fost deschis pe Pasajul Oşorhei în 21 noiembrie 2025.Se lucrează la alte cinci pasaje: cele două pasaje de pe Calea Aradului, pe DN 79; un pasaj suprateran la ieşirea din Oradea spre Biharia, pe DN 19; un pasaj subteran la intersecţia străzilor Tudor Vladimirescu, Oneştilor şi Lăpuşului şi un pasaj suprateran pe Centura Oradea, în zona Metro.Cel de-al şaptelea pasaj va fi construit pe Centura Oradea peste calea ferată care face legătura între Oradea şi Băile Felix, iar cel de-al optulea va fi un pasaj suprateran construit pe strada Matei Corvin din Oradea (în proiect).

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele

Premierul Ilie Bolojan acuză aliații - referindu-se, probabil, la PSD - că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele: „Orice fel de scandal gratuit, folosit doar pentru promovare internă, are un cost, pe care îl plătim direct sau indirect sub formă de dobânzi mai mari, decizii întârziate și pierdere de credibilitate”, a declarat el la RFI, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.  Citește și: Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fondurile SAFE: cărător de geantă al lui Radu Oprea (PSD), cu dosar la DNA În plus, pentru prima oară, Bolojan a vorbit despre un guvern minoritar, fără să respingă complet această ipoteză. Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele „Am mai ajuns la guverne minoritate în crize. Nu exclud că se pot întâmpla astfel de lucruri în perioada următoare, dar e de dorit să avem stabilitate politică (...) Nu am vrut să spun că e o ipoteză de lucru, ci doar că dacă apar crize politice, guvernarea se poate face cu guvern minoritar și eu nu încurajez această soluție”, a spus el. Când moderatorul emisiunii i-a spus că PSD a blocat reformele, Bolojan nu a respins afirmația, ci a comentat: „Cu siguranță, dacă am fi respectat protocolul de coaliție și programul de guvernare, multe măsuri care nu au fost adoptate ar fi fost deja adoptate. E o problemă de politici de responsabilitate”.  „Problema sunt oamenii care trebuie să respecte un contract. Aici este vorba despre responsabilitate și seriozitate. Nu cred că o modificare de protocol schimbă lucrurile, ci o analiză mai serioasă și un comportament pe măsură: respectarea angajamentelor dintre parteneri, a actului de guvernare”, a mai spus el.     

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat Foto: Facebook Gazeta de Sud
Politică

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania de stat susținută politic de Olguța Vasilescu, Electrocentrale Craiova (care, de jure, aparține de ministerul Energiei), unei bănci de stat, a arătat Bolojan: „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, a afirmat premierul, acum câteva zile, la Digi 24.  Citește și: Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!” La aproape trei zile de la această declarație, EximBank, ministerul de Finanțe - care controlează această bancă de stat - și Olguța Vasilescu nu au avut nici o reacție. Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat În iulie 2025, Bolojan a cerut demisia directorului Eximbank, Traian Halalai, după scandalul vilei RA-APPS, dar acesta a refuzat. „Am cerut ministerului de finanțe sa înceapă procedura de înlocuire din funcție a directorului Eximbank. În aceste zile va pleca sesizarea la Parchet”, spunea Ilie Bolojan la Digi24, dar nu s-a petrecvut nimic.  Creditul a fost acordat în 2024. La acel moment, aceste credite erau aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), de pe lângă Eximbank.  În comitet erau 17 membri - guvernul Bolojan a redus la doar cinci - numele lor era secrete și puteau fi identificate doar pe baza declarațiilor de avere.  În 2024, din comitet făcea parte Marian Neacșu (PSD), deși el avea o condamnare penală. În 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Meseria de bază a lui Neacșu este de specialist în furajare.  Pentru prezența în CIFGA, Neacșu primea lunar, net, circa 21.000 de lei.  Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu îl plasase în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. Mai făceau parte din comitet Radu Oprea (PSD), la acel moment șeful cancelariei premierului, Adrian Țuțuianu (PSD), secretar general adjunct al Guvernului, sau liberala Cristina Trăilă, șefa secretariatului general al Guvernului. Nici unul dintre aceștia nu avea legătură cu domeniul bancar.  Oprea, fost ministru al Economiei în guvernul Ciolacu I, a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 pentru evaziune fiscală și spălarea banilor alături de Mihai Ștefănescu, partenerul său de afaceri.  Recent, ministerul Energiei, condus de pesedistul Bogdan Ivan, a cerut 350 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru Electrocentrale Craiova. 

Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte Foto: captură video
Politică

Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte

Premierul Ilie Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu, care l-a acuzat că a lăsat Craiova în frig, și i-a răspuns arătându-i faptele: „Eu sunt de vină că la Craiova au fost alocate pentru CET 168 de milioane de euro timp de 4 ani de zile și nu s-au făcut lucrările acolo?”, a spus el, la Digi 24. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte Bolojan a reluat acuzația că centrala licitată inițial era prea mare: „Un proiect prost care a fost făcut acum câțiva ani de zile, de 295 de megawați electrici, în timp ce necesarul de energie este de maxim jumătate cât a făcut asta”.  În octombrie 2025, premierul a mai vorbit despre acest proiect: „„Am făcut proiecte eronate: am proiectat la Craiova o centrală de peste 200 megawați deși nu e nevoie de o asemenea centrală. La licitație nu s-a prezentat nimeni. Finanțăm pierderile. La Gorj, la fel. Nefăcând ce trebuie nu avem producție în bandă”. Acum, el a spus că un împrumut luat în 2025 de la EximBank, de 70 de milioane de euro, nu va mai fi rambursat „niciodată”. „Eu sunt de vină că la Craiova au fost alocate pentru CET 168 de milioane de euro timp de 4 ani de zile și nu s-au făcut lucrările acolo? Bolojan a numit oameni în consiliul de administrație sau am avut vreo responsabilitate directă pe tema asta? Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo? Haideți să discutăm foarte deschis lucrurile. Eu nu fac acuzații, v-am dat niște cifre. Dacă s-ar fi realizat proiectul pe fonduri europene, dacă Ministerul Energiei, dacă societatea comercială care este acolo, conducerea, cei care i-au numit pe ei în consiliul de administrație, Primăria Craiova, care este clientul de bază acestei companii, ar fi gestionat cu atenție lucrurile, nu am fi ajuns într-o astfel de situație.   Aceste situații se rezolvă nu prin căutarea unui vinovat acum, ci se rezolvă printr-un proiect serios care trebuie făcut acolo, prin licitații făcute la prețuri de piață, ținând cont de realitățile din această piață de energie și, într-adevăr, printr-un sprijin dat de la Guvern, prin diferite posibilități, direcționarea unor fonduri europene, fonduri de modernizare, în așa fel încât să avem o centrală dimensionată la capacitate în mod corect la Craiova și nu un proiect prost care a fost făcut acum câțiva ani de zile, de 295 de megawați electrici, în timp ce necesarul de energie este de maxim jumătate cât a făcut asta. Dar asta înseamnă să stai pe proiecte, să lucrezi, să tratezi lucrurile serios și, din păcate, o astfel de centrală nu poate fi realizată de pe o zi pe alta. Aici e vorba de doi, trei ani de zile”, a declarat Bolojan. 

Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam” Foto: Captură video
Politică

Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”

Premierul Ilie Bolojan a lansat, azi, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă de fapt „bani aruncați pe geam”: „Să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal”, a spus el, la Radio România Actualități. Citește și: Județul în care 40% din dosarele de handicap verificate au fost anulate Premierul nu a spus la ce orașe se referă, dar iată câteva exemple publice:  Brașov nu are echipă în primele două eșaloane, dar va beneficia de un stadion de 30 milioane de euro. „Timișoara va avea curând un stadion ultramodern, însă orașul nu are o echipă de fotbal care să evolueze la nivelul primelor două ligi din România. Politehnica Timișoara ocupă locul secund în seria 7 din Liga a 3-a, cu 41 de puncte, două sub liderul Unirea Alba Iulia”, scria GSP la început de ianuarie. Tot GSP relata la 1 octombrie 2025: „Orașul Târgoviște urmează să beneficieze de cel de-al doilea stadion (...)  deși dâmbovițenii au deja o arenă modernizată, inaugurată pe 11 mai 2023. Costurile lucrărilor (...) se ridică la 55 de milioane de euro, în timp ce modernizarea stadionului „Eugen Popescu” a costat 15 milioane de euro. Noul stadion din Târgoviște ar urma să fie inaugurat în iulie 2026, odată cu startul noului sezon de Liga 1, potrivit paginii DB-sport.ro. O condiție de bază? Chindia Târgoviște, în prezent pe locul 3 în Liga 2, să fie în prima ligă”. Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam” Premierul Bolojan pare însă decis să oprească astfel de situații. „În același timp, pentru a putea avea investiții în anii următori în administrația locală în continuare, trebuie să corectăm lucrurile care au fost făcute prost în acești ani, în așa fel încât să nu mai avem rețele de canalizare în localitățile în care doar 20% din case se racordează la ele, pentru că înseamnă că 80% din bani sunt aruncați pe geam, să nu mai avem școli reabilitate în zona de rural unde nu mai avem copii și școlile în bună regulă, izolate, cu panouri fotovoltaice, cu tot, tot, tot rămân fără copii, trebuie să te uiți la rata natalității și doar acolo unde, într-adevăr, am suficienți copii investesc, să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal sau să avem două stadioane într-un oraș care are o echipă într-o ligă inferioară. Aceste tipuri de abordări ne consumă resursele. Şi banii pe care îi are această țară, din impozite pe care le plătesc românii, trebuie direcționați către investiții care sau rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare, pentru că, dacă ne facem o analiză bugetară, vedem că și în 2024, și în 2025 am avut niște investiții enorme, deci am pompat foarte multe investiții care, dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun, ar fi generat o creștere economică. Dar s-a văzut că creșterea noastră economică a început să scadă, deși investițiile erau printre cele mai mari, pentru că, în mod evident, o parte din aceste investiții nu mai au un efect de antrenare mare”, a declarat Ilie Bolojan. 

Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii Foto: Facebook
Politică

Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii

Premierul Ilie Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: aceasta abia colectează o treime din salariile angajaților. El prezintă și date comparative cu media UE și cu fiecare țară. Citește și: Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură - surse Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii „În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale (...)  În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii.   În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”, a scris el, pe Facebook.   Datele prezentate de premier despre procentul din PIB al salariilor din administrația locală, 3,07%,  arată că România cheltuie mai mult decât țări precum Germania (2,33%), Austria (2,90%) sau Spania (1,94%).   „Având în vedere datele colectate în ultimii ani despre administrațiile locale din țările UE și comparându-le, rezultă câteva dezechilibre de ansamblu:   1. Dependență mare de transferurile de la bugetul de stat. Astfel: Veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB   Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%.   2. Veniturile din taxele și impozitele locale, printre cele mai reduse Veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB Media europeană = 3,68% din PIB   Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt: în România = 0,55% din PIB media în UE = 1,85% din PIB   România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare.   În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central.   3. Cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale. În UE, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale.   În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii. În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.   4. Investiții locale ridicate Investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE — cea mai ridicată valoare din UE. Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble.   Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene.   Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari.   Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante.   Impactul pachetului de reformă în administrație   Pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni: crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale; reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați; banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni; stimulează dezvoltarea economică locală; descentralizează competențe către autoritățile locale; susține performanța în administrație.   În discuțiile de ieri cu autoritățile locale, am prezentat aceste aspecte colegilor din administrație”, a scris Bolojan. 

Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos

Premierul Ilie Bolojan amână asumarea răspunderii pe proiectul de lege privind tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură inițiată de AUR, afirmă surse politice. O decizie asupra momentul exact în care PSD îl va înlătura pe actualul premier nu pare să fi fost luată, dar demersul pare a fi inevitabil. Citește și: Primăria Oradea a atras în 2025 fonduri nerambursabile record de peste 600 de milioane de lei Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos Momentul este oportun pentru PSD fiindcă: a) Bolojan a reușit să reducă deficitul mai mult decât își propusese, deci PSD are spațiu fiscal de manveră b) Bolojan se pregătește de reformele care ar afecta PSD și care ar trebui blocate: în companiile de stat și administrația locală c) Fiecare zi în care supraviețuiește, Bolojan se consolidează, își promovează oamenii în poziții cheie.  d) În bugetul pe 2026 se duc două bătălii cheie: 1) ce sume de bani se distribuie către administrația locală și ce reține Guvernul și 2) cum se împarte, la București, bugetul între sectoare și Primăria Municipiului. Mai mulți bani la sectoare înseamnă torpilarea unui aliat important al lui Bolojan, primarul Ciprian Ciucu.  e) în martie, ministrul Justiției va propune șefii parchetelor. Deși, legal, premierul nu are nici un cuvânt de spus, este posibil ca Bolojan să intervină verbal dacă pesedistul Marinescu va face propuneri sfidătoare.  În consecință, știind că oameni din PSD și PNL au decis să-l dea jos cât mai repede, Bolojan câștigă timp evitând o ciocnire directă cu PSD, comunicând mai intens și amânând momentul în care își asumă răspunederea pentru așa-zisa reformă a administrației. Mesaje contradictorii dinspre Executiv La 19 ianuarie, un comunicat al Biroului Permanent Național al PNL anunța, în legătură cu această reformă, că „premierul Ilie Bolojan a propus ca pe data de 29 ianuarie 2026 să fie angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru acest proiect de lege. De asemenea, în aceeași zi, Guvernul își propune angajarea răspunderii în fața Parlamentului și pe un pachet de măsuri pentru relansare economică, a cărui formă va fi definitivată până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție”. Dar miercuri, pe Facebook, Bolojan a scris: „La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul”. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a susținut, azi, că asumarea răspunderii rămâne pentru 29 ianuarie: „Eu chiar l-am întrebat pe premier, înainte să cobor; nu, nu s-a schimbat nimic. Intenția este ca angajarea să aibă loc pe 29 ianuarie”.  Însă, în ultimele zile, atacurile din PSD spre premierul Bolojan se intențesc, iar în PNL a apărut public o grupare - cu Rareș Bogdan, Hubert Thuma, Alina Gheorghiu, Nicoleta Pauliuc și alții - care îl contestă deschis.  Ciolacu, la limita isteriei Azi, de exemplu, fostul premier Ciolacu a lansat cel mai violent atac împotriva lui Bolojan. „Ai tăiat degeaba banii gravidelor și pensionarilor, ai crescut aberant taxele distrugând mediul privat și când ai văzut că efectul este infim, ai ordonat o scamatorie contabilă ca să te lauzi cât de priceput ești în a administra banii țării (...)  Ai premeditat totul și ai început aceasta operațiune încă din septembrie, în timp ce-i mințeai cu cinism pe români, la toate conferințele de presă, cerându-le să facă sacrificii. Ți-ai înșelat partenerii de guvernare, ai minițit presa și mediul de afaceri, inclusiv la rectificările bugetare bazate pe aceste artificii contabile (...) Ilie Bolojan, tot ce ai făcut este grosolan și crud: ai sacrificat oameni, ai mințit instituții, ai manipulat cifre și ai pus economia pe brânci doar ca să-ți lustruiești propria legendă. Iar sub poleiala asta nu e nici competență, nici viziune — ești doar un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec”, a scris Ciolacu, pe Facebook. Însă acest atac vine după cele ale Olguței Vasilescu și ale soțului ei, Claudiu Manda.  Iar la ultima ședință a conducerii PNL, Rareș Bogdan i-a spus premierului că „noi nu vorbim de clasa de mijloc pe care dumnevoastră astăzi o distrugeţi”, iar Nicoleta Pauliuc a afirmat că „nu putem să luăm bani de la oameni cu handicap şi să luăm o zi de concediu de la bolnavii de cancer”. 

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Foto: Facebook
Politică

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea

Premierul Ilie Bolojan arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut masiv după ce el a preluat conducerea Guvernului. Potrivit datelor postate de el pe Facebook, în semestrul II din 2025, cheltuielile de personal au fost cu 4,6 miliarde de lei mai mici decât în semestrul II din 2024. În semestrul I din 2025, când Ciolacu era încă premier, ele crescuseră cu 7,8 miliarde de lei.  Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt În 2025, cheltuielile de personal au fost de 167,8 miliarde de lei, iar în 2024 de 164,6 miliarde de lei. Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Cea mai dură reducere a acestor cheltuieli a fost în decembrie 2025, când au fost cu 2,9 miliarde de lei mai mici decât în decembrie 2024 - probabil datorită tăierii unor prime. „Economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut ne-au permis să reducem deficitul bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată. Ne-am respectat angajamentele și am recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare.   În 2025 am redus deficitul fără a diminua investițiile. Acestea au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate.   Am menținut disciplina financiară și am parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului, așa cum reiese din graficul alăturat.   Am crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe.   Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români.   Fără a mai crește taxele, avem însă o bază solidă pentru relansare în acest an.   Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%.   Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune.   La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul.   Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului. Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”, a scris premierul pe Facebook.   

Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc Foto: Facebook PNL
Politică

Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc - stenograme

Premierul Ilie Bolojan a fost atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Alina Gheorghiu, Nicoleta Pauliuc și Toma Petcu, arată stenogramele publicate de Antena 3. Atacurile la Bolojan reluau criticile PSD.  Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme De exemplu, Rareș Bogdan i-a reproșat că nu este preocupat de clasa de mijloc, iar când premierul a spus că va veni cu un plan de relansare economică, Alina Gheorghiu l-a întrebat: „Sunt măsurile de relansare ale PNL sau ale PSD?”.  Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc - stenograme „RAREŞ BOGDAN: Domnule preşedinte, de o jumătate de oră vorbim despre tăieri şi ajutoare sociale. Noi nu vorbim de clasa de mijloc pe care dumnevoastră astăzi o distrugeţi.ILIE BOLOJAN: O să venim cu un plan de relansare economică.RAREŞ BOGDAN: Care plan?ILIE BOLOJAN: O să vedeţi.ALINA GORGHIU: Sunt măsurile de relansare ale PNL sau ale PSD?ILIE BOLOJAN: Sunt 5-6 ale PSD şi mai multe ale PNL.RAREŞ BOGDAN: Dacă nu le ştim, nu ştim ce să comunicăm şi cu siguranţă nu vom putea să gestionăm lucruruile public aşa cum trebuie. NIOLETA PAULIUC: Nu este o măsură umană, nu putem să luăm bani de la oameni cu handicap şi să luăm o zi de concediu de la bolnavii de cancer. Sunt femei care au cancer la sân şi merg o dată pe lună să se trateze. Cele mai multe nu spun ca să nu fie discriminate sau izolate şi anunţă că îşi iau o zi de concediu pe lună. Nu mai primesc bani pe jumătate de lună la final de an.ILIE BOLOJAN: Noi luăm măsuri corecte pentru toată lumea. Eu sunt un om corect, nu facem excepţii pentru nimeni. Prefer să fiu omul rău din sală, omul rău din coaliţie, ca să avem bani la buget.NICOLETA PAULIUC: Dacă sunteţi corect cu toată lumea, de ce sunt scutite maşinile istorice?ILIE BOLOJAN: Bine, doamna Pauliuc. TOMA PETCU: Lucrurile în teren nu sunt aşa cum se văd din biroul dumneavoastră. Avem mari probleme cu primarii, primarii sunt nemulţumiţi şi nu se regăsesc în măsurile luate de dumneavoastră. Persoanele cu handicap au însoţitori şi nu au primit banii de la Ministerul Muncii. Primarii nu mai pot plăti din bugetul propriu.ILIE BOLOJAN: De ce au angajat primarii atâţia asistenţi sociali? TOMA PETCU: Primarii nu dreptul să decidă dacă un om are un handicap grav sau nu. Doar fac anchetă socială să vadă care e situaţia.. Când vine certificatul de handicap, primarii trebuie să angajeze insoţitori.ILIE BOLOJAN: O să vedem. ALEXANDRU POPA: Ne înjură lumea. Eu, fiind agricultor, ştiu ce se întâmplă şi ne înjură peste tot. Să ştiţi că ce faceţi cu fermierii nu este corect. Fermierii vin după 3-4 ani de secetă şi să le cereţi certificate fiscale pe zero la depunerea declaraţiei APIA e o prostie pentru că în lunile iulie-august încasează prima dată banii din recoltă”.   

Singurul liberal pentru care Olguța Vasilescu își exprimă respectul public Foto: Inquam/George Calin
Politică

Singurul liberal pentru care Olguța Vasilescu își exprimă respectul public, pentru că a ajutat-o

Singurul liberal pentru care Olguța Vasilescu își exprimă respectul public, pentru că a ajutat-o: fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja. Într-o lungă postare pe Facebook, în care se plânge că acest guvern nu o susține, ea îi dedică mai multe paragrafe laudative fostului demnitar PNL. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Burduja este într-o relație extrem de amicală și cu Piedone Popescu.  În schimb, premierul Ilie Bolojan este din nou aspru certat de primarul PSD al Craiovei.  Singurul liberal pentru care Olguța Vasilescu își exprimă respectul public „La venirea domnului Burduja, pentru care am tot respectul fiindcă a fost SINGURUL liberal care ne-a dat o mână de ajutor, am încercat să găsim soluții cu noua societate. Mi-a cerut să o preia primăria. Am spus că nu pot prelua un mort, că am avut în curte și vechea Termoficare. Că ar fi mai bine să fac o nouă societate. M-a asigurat atunci că prin PNRR se vor aloca fonduri. Am sprijinit cu ce am putut să se întâmple asta: avize, autorizații etc. Din păcate, la licitație nu s-a prezentat nimeni. Și acum am înțeles și de ce: doar o treime din bani venea din fonduri europene, două trebuia să le pună ministerul”, a scris Olguța Vasilescu, pornind de la situația Electrocentrale Craiova, companie a ministerului Energiei. În schimb, ea i-a criticat pe fostul ministru PNL al Energiei Virgil Popescu și pe premierul Bolojan. „Desprinderea Electrocentrale Craiova de CEO s-a făcut sub ministeriatul domnului Virgil Popescu. Știți cumva de la ce partid e? Eu am aflat DIN PRESĂ că se va separa Craiova de CEO! Am solicitat consultări și a venit o doamnă care îmi explica faptul că nu trebuia să ne consulte pe noi, fiindcă e societatea guvernului (...) Sincer, mă așteptam ca în loc de reproșuri și minciuni, să dați o mână de ajutor la colegul dvs de partid să își îndeplinească obligațiile. Ale lui, nu ale Primăriei. La Ilie Bolojan mă refer. Fiindcă Electrocentrale e în curtea lui. Și dacă nu îi pasă de craioveni, măcar de banii pe care îi dă firma Ford Otosan bugetului de stat să îi pese și de energia electrică pe care o produce, mai ales că e o perioadă complicată pentru sistemul energetic”, a scris primarul PSD al Craiovei. 

Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc de deficit bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4%

Guvernul Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar, încheind anul 2025 cu un deficit de doar 7,65%, față de ținta de 8,4%, afirmă site-ul Profit, care citează surse din ministerul de Finanțe. Aceste calcule sunt preliminare și ar putea fi ajustate până la 25 ianuarie, când se vor anunța, probabil, datele oficiale.  Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Ministerul de Finanțe calculează deficitul în „cash”, în timp ce deficitul ESA (European Standard Accounts), care ia în calcul facturile neachitate, va ajunge probabil la 8%. Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar Potrivit Profit, deficitul la final de 2025 va fi de 145 de miliarde de lei, față de ținta de 160 de miliarde de lei.  În 2024, deficitul ESA a fost de 9,3% din PIB, respectiv 163,7 miliarde de lei.  „Vom avea un deficit mai mic decât 8,4% pe care ni l-am propus. Am reuşit să ţinem în frâul cheltuielile şi se cuvine să le mulţumesc tuturor românilor pentru sacrificiile făcute în acest an. Aceste sacrificii nu sunt făcute pentru un guvern, ci pentru ca România să redevine o ţară care să ştie să-şi folosească banii cu responsabilitate şi cu folos pentru cetăţenii ţării noastre”, spunea Ilie Bolojan la 30 decembrie.   

Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu. S-a întors până și Rareș Bogdan
Politică

Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu. S-a întors până și Rareș Bogdan

Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță: fie în ședința coaliției guvernamentale, fie la reuniunea conducerii PNL, premierului i s-a reproșat legătura prea strânsă cu partidul lui Fritz, precum și faptul că tolerează greșelile miniștrilor din această formațiune.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE S-a întors până și europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, care a venit la ședința de partid de la Vila Lac 2 pentru a-i cere lui Bolojan să răspundă mai multor acuzații. Atacurile vin pe fondul afirmațiilor din ultimele 24 de ore ale familiei Olguței Vasilescu, care a sugerat înlăturarea lui Bolojan și a USR de la guvernare. Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu. S-a întors până și Rareș Bogdan Ce li s-au reproșat lui Bolojan și USR: PSD, prin Grindeanu, i-a reproșat ministrului USR de Externe, Oana Țoiu, votul în favoarea Mercosur. Kelemen Hunor l-a susținut Klemen Hunor și-a bătut joc de declarația lui ministrului USR al Apărării, Radu Miruță, că România va trimite trupe în Groenlanda: s-a oferit să plece în Groenlanda pentru că a făcut armata la Vânătorii de munte. ministrul de Interne Cătălin Predoiu a atacat USR, spunând că s-a săturat să fie criticat pentru legile Justiției adoptate în 2022.  Totuși, coaliția a aceptat ca Guvernul să-și asume răspunederea pentru un pachet de măsuri privind reforma administrației, dar ar urma ca Executivul să-și asume răspunerea și pe propunerile PSD de „relansare economică”, deși nu este clar cer înseamnă asta. În sfârșit, la ședința conducerii PNL și-a făcut apariția Rareș Bogdan, după o lungă absență. „Vreau să știu exact care este relația noastră cu USR, pentru că mi se pare că uneori colegi de-ai mei din conducerea PNL sunt mai apropiați de USR decât de propriul partid. Vreau să știu de ce nu sunt consultați cei 12 primari de municipii reședință de județ și primarii de sectoare, de ce nu sunt consultate asociațiile reprezentative”, a afirmat europarlamentarul. Rareș Bogdan l-a acuzat pe premier că trimite corpul de control peste primarii care îl critică. „Știu că primarii au redus schemele de personal, știu că li s-a cerut din nou să le reducă, știu că li s-au luat bani din bugete, știu că cei care au vorbit au primit vizite de la Corpul de Control al prim-ministrului sau de la Curtea de Conturi, ceea ce nu mi se pare firesc, mai ales într-un partid liberal, unde trebuie să existe libertatea de exprimare”, a spus acesta. 

Cu Grindeanu în vacanță de aproape o lună, familia Olguța Vasilescu conduce PSD Foto: Inquam/George Calin
Politică

ANALIZĂ Familia Olguța Vasilescu conduce PSD: îl atacă pe Bolojan, se autopropune la SRI

Cu Sorin Grindeanu în vacanță de aproape o lună, familia Olguța Vasilescu conduce PSD: îl atacă pe premierul Bolojan, se autopropune la SRI, vrea scoaterea USR de la guvernare. Președintele oficial al PSD, Grindeanu, nu a mai avut nici o apariție publică din 23 decemebrie, iar presa a scris că el s-ar afla în Brazilia.  Azi va avea loc o reuniune a coaliției guvernamentale, semn că, probabil, președintele oficial al PSD a revenit în țară.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE În absența acestuia, familia Olguței Vasilescu a monopolizat comunicarea PSD.  DeFapt.ro a anticpat această situație din octombrie 2025. „De ce este important faptul că Vasilescu va dirija, de facto, PSD-ul? Fiindcă nu trebuie să avem iluzia că, după congres, acest partid va da verde reformelor cerute de Bolojan. Dimpotrivă, putem estima că școala peremistă la care a crescut Vasilescu își va spune cuvântul și vom vedea un PSD și mai agresiv cu partenerii de guvernare.  De exemplu, putem fi siguri că va bloca orice efort de a relansa lupta cu corupția. Vasilescu controlează deja ministerul Justiției - este interesant că nu a cerut un minister cu acces la mulți bani, ci pe acesta... - minister care în 2026 va avea un rol decisiv în numirea viitorilor șefi ai DNA și ai Parchetului General”, arăta o analiză DeFapt.ro.  Cu Grindeanu în vacanță de aproape o lună, familia Olguța Vasilescu conduce PSD După trei luni, această evaluare se confirmă: soțul Olguței Vasilescu cere deschis plecarea lui Bolojan și a USR din Guvern. Așa cum arată declarațiile lui Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, ei se bazează pe susținerea unei părți din PNL, anti-Bolojan: „Personal vă spun că eu văd un PNL curentul Bolojan și un PNL liberal-Brătienii, vechiul curent liberal. Am văzut o armonizare a mesajului public între domnul Bolojan și USR și vă spun pentru că sunt voci în PNL care nu se mai regăsesc într-un astfel de mesaj și e o guvernare mai degrabă împotriva lor și administrației publice locale”.  Situația de acum arată că este puțin probabil ca PSD să accepte în lunile următoare: numiri corecte la DNA și Parchetul General depolitizarea companiilor de stat căpușate de clientela PSD concedieri substanțiale din aparatul bugetar numirea, de către Nicușor Dan, a unor șefi ai SRI și SIE care să contribuie în mod real la lupta cu corupția, furnizând informații către DNA orice reformă care ar afecta interesele PSD Problema premierului Bolojan este că pare că-i lipsește orice instrument de presiune asupra PSD, care are majoritate în Parlament, și care ar putea constitui un guvern cu UDMR și un PNL fără Bolojan sau cel puțin lucrează la acest proiect.  Ce declarații majore a făcut familia Vasilescu doar în ultimele 24 de ore: Claudiu Manda: „Eu nu aș vrea să spun că domnul Bolojan cântă la vioară și noi dansăm, ci mai degrabă că domnul Bolojan cântă, de multe ori nu cântă din același playlist. Nu că dansăm, dar ascultăm. Dar cred că s-ar putea să vină un moment în care să spunem, hai să schimbăm lăutarul, că nu mai merge, nu mai respectă playlist-ul și atunci nu are rost să-l mai ascultăm”. Întrebat dacă își doresc un guvern fără USR, Manda a spus „sunt colegi care cred asta, mi se pare că principalele probleme vin de acolo”. Olguța Vasilescu l-a acuzat pe Bolojan că a lăsat fără Craiova fără căldură, fiindcă nu aprobă un ajutor de stat pentru Electrocentrale Craiova, companie a ministerului Energiei. În realitatea, Electrocentrale Craiova a fost condusă de clientela Olguței Vasilescu, chiar dacă ea a fost numită oficial de ministerul Energiei. „Am făcut proiecte eronate: am proiectat la Craiova o centrală de peste 200 megawați deși nu e nevoie de o asemenea centrală. La licitație nu s-a prezentat nimeni. Finanțăm pierderile. La Gorj, la fel. Nefăcând ce trebuie nu avem producție în bandă”, spunea Bolojan în octombrie 2025.  Zilele trecute, „surse politice” anunțau că PSD l-ar dori pe Claudiu Manda în fruntea SRI. Acesta a scăpat prin prescriere de un dosar DNA. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră