sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

bolojan

546 articole
Politică

Bolojan și Ciucu, întâlnire cu primarul PSD din Buzău, Constantin Toma. Presa locală ignoră evenimentul

Fostul premier Ilie Bolojan și primarul PNL al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, s-au întâlnit, la Buzău, cu primarul acestui municipiu, Constantin Toma. Acesta este membru PSD, dar l-a apărat constant pe Bolojan și a criticat dur PSD. Citește și: Ioana Dogioiu, laude în serie la penalul Marian Neacșu: era competent, era „partea profesionistă” Toma a anunțat discuția cu cei doi pe Facebook.  Toma, critic dur al PSD La ora redactării acestei știri, presa locală ignora evenimentul. Reporter Buzoian, de exemplu, anunță angajări la spitalul județean și sugerează că este meritul lui Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean. Publicația preia postarea de pe Facebook a lui Marcel Ciolacu: „Nu a fost simplu. La începutul anului, angajările în sănătate au fost suspendate, iar concursurile programate la spitalul nostru s-au oprit cu câteva zile înainte să aibă loc. Luni la rând, medicii din spital au dus singuri greul, gardă după gardă, și le mulțumesc pentru asta”. Nici Buzoienii sau Opinia Buzau nu consemnau întâlnirea Toma-Bolojan pâna la ora redactării acestei stiri.  Primarul Constantin Toma nu oferă, pe Facebook, detalii despre discuțiile cu Bolojan și Ciucu, sugerând că a fost vorba de chestiuni administrative. El nu poate demisiona din PSD fiindcă și-ar pierde mandatul de primar.  „Schimb de experiență între un fost și doi actuali primari. Administrație pentru oameni, pentru comunități. Mulțumesc pentru vizită, Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu!”, a scris Toma.  În septembrie, primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, a desființat promisiunile făcute luni seara la Antena 3 de către președintele PSD, Sorin Grindeanu. „De unde iei aceşti bani? Pentru că dumnealui nu ne spune suma. În condiţiile în care aceşti bani ar trebui împrumutaţi, cine te împrumută?”, a declarat, pentru Agerpres, Toma. „Domnul Grindeanu spune nişte prostii, spune că va indexa cu inflaţia salariile din zona bugetară şi pensiile, asta înseamnă pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro. De unde iei aceşti bani? Pentru că dumnealui nu ne spune suma. În condiţiile în care aceşti bani ar trebui împrumutaţi, cine te împrumută? Promisiuni populiste, probabil sunt făcute şi în contextul în care ar fi alegeri anticipate, hai să alegem PSD-ul că ne măreşte salariul şi pensia. Dacă ţara nu livrează bani, ce trebuie făcut? Trebuie făcute aceste economii, ca aceşti bani economisiţi să fie investiţi în economia reală, nu investiţi în salarii, în zona bugetară. Reforma administrativ-teritorială, care spune dumnealui că nu o face cu reduceri de posturi. Cum o face? Sau aia este reformă dacă nu reduci posturile? Aceste promisiuni n-au nicio acoperire. Sunt doar chestii populiste pe care, din păcate, partidul meu le-a făcut şi până acum, le-a pus în aplicare şi am ajuns la aceste deficite care sperie pe toată lumea, vorbesc de cei din exterior care ne asigură finanţarea", a declarat Constantin Toma.

Bolojan și Ciucu, întâlnire cu primarul PSD din Buzău, Constantin Toma. Presa locală ignoră evenimentul
Nazare publică un raport care spulberă acuzațiile PSD privind slaba execuție bugetară sub Bolojan: „Deficit sub nivelul programat, investiții în creștere”
Politică

Nazare publică un raport care spulberă acuzațiile PSD privind slaba execuție bugetară sub Bolojan: „Deficit sub nivelul programat, investiții în creștere”

Ministerul de Finanțe a publicat, azi, așa cum procedează în fiecare an, execuția bugetară pe timestrul III din 2026. Însă, în mod neobișnuit, anunță acest raport printr-un comunicat de presă în care titrează: „Deficit sub nivelul programat, investiții în creștere cu 48,6%, cheltuieli de funcționare în scădere ca pondere în PIB”. Citește și: FOTO EXCLUSIV Băluță, cu iubita la Paris. Tânăra a condus CA-ul unei mari companii a Primăriei București Deși nu menționează presiunile PSD ca ministerul de Finanțe să prezinte un „raport” critic la adresa guvernului Bolojan, este evident că acesta este răspunsul lui Nazare la solicitarea social-democraților. Nazare a fost ministru de Finanțe și în guvernul Bolojan.  „I-am cerut ministrului Finanțelor să prezinte public situația economică reală a României, pentru a avea o radiografie completă a bugetului consolidat. Vrem să știm pe ce ne putem baza în fundamentarea măsurilor pentru 2027', a scris Grindeanu, pe Facebook, acum o săptămână. Potrivit liderului PSD, românii au dreptul să știe „pentru ce au fost chinuiți” cu măsuri de austeritate și dacă deficitul a scăzut doar pe hârtie. Însă datele de la Finanțe contrazic presupunerile lui Grindeanu.  Investițiile masive și costurile în creștere a dobânzilor au afectat deficitul pe trimestrul III „În perioada iulie–septembrie 2026, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei (2,33% din PIB), față de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) în trimestrul III 2025, respectiv o creștere de aproximativ 15,6 miliarde de lei. În aceeași perioadă, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 6,55 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori. Cumulat, la nouă luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025, iar ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost menținută în urma primei rectificări bugetare. Deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei în trimestrul III, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru. Ca pondere în PIB, deficitul trimestrial s-a menținut aproape de nivelul anului trecut (1,81%, față de 1,72% în trimestrul III 2025), în condițiile în care investițiile au crescut de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dobânzile de la 0,77% la 1,03% din PIB. Față de perioada iulie–septembrie 2025, deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare, evoluție determinată de cheltuielile pentru investiții (+15,6 miliarde de lei) și de costul datoriei publice (dobânzi +6,5 miliarde de lei). Cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au crescut cu doar 1,8% (+2,3 miliarde de lei) - sub rata inflației - și s-au redus de la 6,7% la 6,3% din PIB, în timp ce veniturile din economia internă (exclusiv sumele primite de la Uniunea Europeană) au crescut cu 10,3%”, arată ministerul de Finanțe.  Finanțele mai arată că „deficitul cash s-a redus de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, iar ținta pentru 2026, de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), a fost menținută prin prima rectificare bugetară”. 

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum îl va vâna PSD pe Bolojan
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum îl va vâna PSD pe Bolojan

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD are un plan și știe cum să-l transpună în viață: să-l vâneze pe Ilie Bolojan și, cu ajutorul taberei pesediste din PNL, să-l înlăture de la conducerea partidului său. Presa finanțată de PSD acționează deja, vor fi presiuni pe primarii PNL și, foarte probabil, o să încerce să-i facă dosare penale.  Citește și: Peste 40 de clienți PSD, cu CV-uri dubioase sau fără CV, numiți prefecți sau subprefecți de guvernul Niculescu. Printre ei, un fost chelner, un pensionar special Deja sunt miniștrii - precum Daniel Zamfir, într-un interviu dat lui Mihai Gâdea, care se pare că este nașul copilului demnitarului PSD - care anunță public că și-au trimis subalternii să caute fapte ce ar putea fi transformate în dosare penale.  Tabăra anti-Bolojan din PNL nu stă degeaba, ci vrea să-i dea lovitura de grație. În plus, primari de la PNL vor migra cu siguranță la PSD pentru a primi bani de la Guvern. Recent, într-o vizită efectuată în Teleorman, majoritatea primarilor liberali au găsit pretexte pentru a evita o discuție cu Bolojan.  Așadar, la podcast s-a discutat cât de probabil ar fi ca Bolojan să piardă popularitate, fiind în opoziție și, mai grav, cât de probabil este să se aleagă cu dosare penale făcute la comandă? Cum va decurge atacul asupra lui Bolojan „Marian: Problema pe care o văd eu este la vârf, unde repet, avem gruparea care aparent e minoritară acum. Thuma, Alina Gorghiu și cine mai e acolo. Dar nu știi cum se va extinde revolta împotriva lui Bolojan în timp. Prisacariu: Vezi posibil și dacă da, cât de probabil ca în viitorul apropiat să vedem membrii PNL la zi, nu precum Nazare, care e suspendat, ascuns, în fine... implicit, cum mai vrei, da? oameni cu cotizația plătită la zi care să intre în guvern și astfel să, da..., mai deschidă o supapă pentru PSD care să zică: iată, nu guvernăm noi singuri așa de nebuni, e și PNL-ul cu noi!   Marian: E o intrebare. Eu cred că există acest nucleu anti-Bolojan care se coordonează foarte bine cu PSD-ul și care va acționa în așa fel încât să îi facă cât mai mult răului Bolojan. După părerea mea, ce sunt sigur că se va întâmpla este că clienții peneliștilor disidenți vor fi menținuți la conducta cu bani. Dar să-i și bage pe oamenii aceștia în guvern cred că ar fi riscant. Vom vedea. Nu am un răspuns la întrebarea asta.   Prisacariu: Mai am o întrebare. Întrebarea de final. Se tot sugerează, destul de apăsat, au preluat retorica lui Bolojan, cu aprinsul luminii în cămară. Am văzut la Zamfir, la Economie, la Marinescu, la Justiție. Eu înțeleg de aici o amenințare și anume...de altfel au și făcut-o textual Zamfir cred nu mai știu care dintre ei, da, că-i vor vâna cu dosare. Vezi posibil vreun astfel de dosar care să-l implice pe Ilie Bolojan?   Marian: Cu siguranță că vor încerca asta. Nu știu ce ar putea să găsească. Nu aș exclude să găsească. Și, numai atâta, sunt scurt. Uită-te în declarația în care Bolojan a vorbit despre faptul că i se pusese sub nas o hotărâre de guvern prin care trebuia să dea 200000 euro la ANCOM, pentru o mega-petrecere în Qatar cu 1.000 de invitați și cu lăutari. Bolojan a spus acolo că a aflat de hotărârea aia de guvern când a văzut o în ședință. Deci nu este deloc exclus să fi semnat cum a pățit Fritz ceva, să fi semnat vreo hârtie și să-l bage ăștia la penal.   Prisacariu: Aici am și o mică observație. Ce să înțeleg de aici? Că echipa lui Bolojan de la guvern nu era loială.   Marian: Nu, absolut sigur nu era loială”.

Guvernul Luca Niculescu a aprobat un chef cu 1.000 de persoane, în Qatar, oferit de ANCOM. Bolojan refuzase, ceea ce i-a atras furia conducerii ANCOM
Politică

Guvernul Luca Niculescu a aprobat un chef cu 1.000 de persoane, în Qatar, oferit de ANCOM. Bolojan refuzase, ceea ce i-a atras furia conducerii ANCOM

Guvernul Luca Niculescu a aprobat, în această seară, o hotărâre de guvern prin care se aprobă organizarea, de către ANCOM, a unei „mese tradiționale” oferite pentru aproximativ 1000 de persoane. Masa tradițională este oferită de ANCOM în Qatar „pentru desfăşurarea activităţilor de susţinere a candidaturii României pentru un nou mandat la Consiliul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, în cadrul Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (PP-26)”. Citește și: Un fost ospătar și șef de sală, propus de PSD Arad pentru funcția de prefect al județului Guvernul Luca Niculescu nu spune cât va costa această petrecere. Guvernul Bolojan respinsese, recent, o solicitare asemănătoare. „La ultima ședință de guvern – fără să fiu anunțat a apărut pe ordinea de zi un proiect de hotărâre care stabilea cheltuielile de protocol pe care ANCOM le va face.  ANCOM este condus de pesedistul Valeriu Zgonea. Însă cea mai dură reacție împotriva lui Bolojan a avut-o vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu, fost parlamentar PNL. Popescu a fost muncitor în Norvegia, timp în care a urmat cursurile unei facultăți la distanță, din Arad.  Petrecere românească, cu lăutari și 1.000 de invitați, în Qatar, pe bani publici, încasați de ANCOM În fapt, ANCOM se pregătea «să spargă» – ca să folosesc un semi argou – aproape 200.000 de euro pe niște activități de protocol în țările arabe, ca cineva din conducerea ANCOM să fie ales în conducerea unei organizații internaționale.   Nu m-a anunțat nimeni nimic. Când am văzut un titlu care masca ceva, m-am uitat peste, și când am văzut asta, am scos de pe ordinea de zi. Pentru asta m-am trezit cu niște postări ale vicepreședintelui ANCOM, foarte deranjat că nu am dat drumul acestei cheltuieli. Probabil că noul guvern, mai înțelegător, o va lua din nou în calcul. Sper să nu-i dea drumul”, a arătat fostul premier Bolojan.   Ce dorea ANCOM să cheltuie: 300.000 de lei pentru o masă tradițională cu 1.000 de invitați 200.000 de lei pentru program cultural artistic specific românesc, organizat în timpul mesei tradiționale 155.000 de lei închirierea spațiului pentru recepție „cadouri” de 140.000 de lei materiale tipărite de 15.000 de lei Cu tot cu alte costuri, se ajungea la 860.000 de lei. Însă noul guvern a aprobat această cheltuială.  Pavel Popescu  a fost ales în 2023 în funcția de vicepreședinte ANCOM, la propunerea PNL, dar și cu voturile PSD. Popescu scrie în CV că, din 2012 în 2014, a urmat cursurile Facultății de ştiinţe Economice, Informatică şi Inginerie "Vasile Goldiş", Arad. Însă, în același CV, el scrie că din ianuarie 2012 în ianuarie 2014 a fost „Muncitor/Lider de echipă/Protecţia Muncii Stolt AS / Af Gruppen, Oslo (Norvegia)”. „Printr-o minune, domnul Pavel Popescu, care este în Norvegia pe întreaga durată a celor trei ani de studii la Arad, cu excepția primelor trei luni, obține, suntem siguri cinstit și meritat, o diplomă de economist în Administrarea Afacerilor, în 2014. Studiile la distanță ale universității din Arad vor fi desființate doi ani mai târziu”, arăta Libertatea, în 2022. Publicația contesta competența lui Popescu de a fi președinte al Comisiei de apărare din Camera Deputaților. 

Cum demontează rectificarea lui Nazare propaganda PSD despre „gaura bugetară” lăsată de Bolojan: deficitul la nouă luni este mult mai mic decât în 2025
Politică

Cum demontează rectificarea lui Nazare propaganda PSD despre „gaura bugetară” lăsată de Bolojan: deficitul la nouă luni este mult mai mic decât în 2025

Proiectul ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară arată că guvernul Bolojan a menținut un deficit, la nouă luni, de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025. PSD reclama o „gaură” la buget de 35-40 de miliarde de lei, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spunea: „Apropo de metoda pe care a găsit-o Bolojan de a reduce deficitul din pix, iar acum, când se vor elibera toate facturile, vom vedea că datoriile sunt de peste 30 de miliarde de lei”. Citește și: Ministerul lui Neacșu, marele câștigător al rectificării bugetare: peste 0,5 miliarde lei pentru pensii speciale. Ministerul Sănătății, plus de doar 72 milioane de lei Pe surse, presa finanțată de PSD anunța că Sorin Grindeanu se opune rectificării bugetare până când ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, nu prezintă o așa-zisă situație reală a bugetului. Grindeanu a scris pe Facebook: „I-am cerut ministrului Finanțelor să prezinte public situația economică reală a României, pentru a avea o radiografie completă a bugetului consolidat (...) Ne dorim transparență și date clare, pentru a putea lua cele mai bune decizii pentru români și pentru economie!”. Liderul PSD a abandonat acest ultimatum.  Miniștrii PSD plus Predoiu, ratări masive a proiectelor europene Nota de fundamentare a ordonanței privind rectificarea arată că însuși ministrul PSD Rogobete a ratat, în mandatul său din guvernul Bolojan,  un volum uriaș de proiecte europene, așa că ministerul Sănătății a rămas cu fonduri necheltuite în valoare de 700 milioane de lei. „Având în vedere gradul redus de execuție a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, se reduc 700 milioane lei de la această natură de cheltuieli; per sold, bugetul ministerului se majorează cu 72 milioane lei”, se afirmă într-un comunicat al ministerului de Finanțe.  De altfel, premierul Ilie Bolojan a vorbit, în octombrie, despre aceste ratări de la ministerul Sănătății: „A lăsat bugetele din PNRR fără cofinanțare, s-au oprit lucrările la spitalele care erau finanțate din PNRR și, sigur, s-a inaugurat cu pompă spitalul de la Bistrița, se va inaugura spitalul din București de la Nasta, dar a trebuit să dăm câteva sute de milioane imediat după aceea, pentru că constructorii s-au retras de pe șantier”.  Și la ministerul Muncii, care a fost condus până la început de mai de pesedistul Florin Manole, au rămas necheltuiți banii pentru proiecte europene. „De asemenea, având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare în sumă de -295,6 milioane lei”, se arată în nota de fundamentare a rectificării bugetare.  Alt minister care a ratat proiectele europene este cel al Internelor, condus, în guvernarea Bolojan, de Cătălin Predoiu: „De asemenea, având în vedere execuția cheltuielilor bugetare, s-au identificat economii la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în sumă de -360,0 milioane lei și la cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă în sumă de -8,6 milioane lei”. Însă acest minister, condus acum de pesedistul Marian Neacșu, primește 560 de milioane de lei în plus pentru plata pensiilor speciale.  Potrivit lui Nazare, mai urmează o ordonanță de rectificare a bugetului. Cea publicată acum nu menționează, de exemplu, problema salariilor restante către magistrați, estimată la aproape zece miliarde de lei. 

Fostul șef CNAS îi cere lui Rogobete să prezinte dovezi când vorbește de datoriile lăsate de Bolojan: „Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate”
Politică

Fostul șef CNAS îi cere lui Rogobete să prezinte dovezi când vorbește de datoriile lăsate de Bolojan: „Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate”

Fostul șef al CNAS, Horațiu Moldovan, a susținut, azi, pe Facebook, că, la final de septembrie, „restanțele” CNAS erau zero, infirmând astfel acuzațiile ministrului PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete.  Citește și: „Un sindicat din Sănătate atacă dur PSD după ce a respins proiectul Bolojan al legii salarizării: «Luptă împotriva creșterilor salariale»” „De aceea, pentru pretinsa sumă de 30 de miliarde de lei, întrebările sunt simple: Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?”, a scris Moldovan. Acum două zile, ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut că: „Dezastrul lăsat de fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, îmi arată că există mult mai multe facturi către furnizorii de medicamente și servicii medicale neplătite, în sensul în care au fost livrate medicamente sau alocate servicii care nu au fost facturate încă. Apropo de metoda pe care a găsit-o Bolojan de a reduce deficitul din pix, iar acum, când se vor elibera toate facturile, vom vedea că datoriile sunt de peste 30 de miliarde de lei”.  „O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr” Însă Moldovan spune că acestea sunt „lozinci” și îi cere lui Rogobete să prezinte facturile neachitate. „30 de miliarde de lei „datorii în sănătate”? O acuzație uriașă are nevoie de dovezi, nu doar de un microfon. Când un om de stat vorbește despre “cea mai mare criză din sănătate din ultimii 10 ani”, despre facturi neplătite, despre “greaua moștenire” și despre incompetența altora, despre dezastrul lăsat de alții, are obligația să explice clar cifrele. Și are obligația să compare “incompetența” altora cu competența lui, “dezastrul” lăsat de alții cu realizările proprii, “necunoașterea” altora cu propria cunoaștere.   Oamenii trebuie să înțeleagă exact, negru pe alb, ce sume sunt de plată, ce plăți au întârziat și câți bani mai sunt necesari pentru lunile următoare.   Diferența este simplă: banii de care ai nevoie pentru cheltuielile din lunile următoare nu sunt același lucru cu facturile pe care trebuia deja să le plătești. Iar o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu este o restanță.   Ce arată raportul de mandat al conducerii CNAS? • La sfârșitul anului 2024, existau 1,4 miliarde de lei plăți restante pentru servicii medicale și medicamente și peste 4 miliarde lei restanțe la concedii medicale (multe cu termen de plată depășit cu 2-3 ani). • La sfârșitul anului 2025, aceste restanțe erau ZERO! • La finalul lunii septembrie 2026, restanțele tot ZERO! • În 2025, CNAS a făcut plăți de 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% mai mult decât în 2024. Iar trendul crescător a continuat pe tot parcursul anului 2026. Incompetență? Dezastru? Tăieri?   Pentru 2026, CNAS a propus inițial un buget de 97,08 miliarde de lei. Bugetul de cheltuieli aprobat de Parlament a fost însă de 82,79 miliarde de lei.   După luarea în calcul a economiilor realizate prin eficientizarea cheltuielilor, NU prin tăieri, CNAS a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei: 6,45 miliarde pentru sănătate și 4,77 miliarde pentru concedii medicale. Aceasta este suma cerută în plus pentru acoperirea cheltuielilor necesare ca la finalul anului 2026 plățile să fie la zi, atât pe domeniul sănătate cât și la concedii medicale. Nu înseamnă că reprezintă plăți întârziate. Iar 11 miliarde de lei nu sunt 30!   Raportul prezintă separat și situația concediilor medicale, inclusiv întârzierile la plată. Chiar dacă plățile concediilor medicale au ajuns la un termen uniform de 11 luni, în aproape toate județele, nu înseamnă că problema s-a rezolvat, dar nu îi putem spune ”dezastru”, mai ales dacă o comparăm cu situația de la finele anului 2024.   Da, această problemă este acum în sarcina altor oameni de stat, care trebuie să găsească soluții în birouri, în ședințe de lucru, cu mandatul pe care îl au acum (din nou) la dispoziție. Oamenii de stat găsesc soluții, nu se plâng, nu panichează pacienții!   La fel de clar trebuie spus că CNAS și Ministerul Sănătății au responsabilități și bugete diferite. Dacă se confundă, intenționat sau nu, bugete, atribuții și responsabilități instituționale diferite, lucrul acesta este remarcat de către cei care chiar cunosc sistemul de sănătate și ne etalăm, din nou, expertiza, competența și abilitățile de oameni de stat.   De aceea, pentru pretinsa sumă de 30 de miliarde de lei, întrebările sunt simple: Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?   Iar dacă se afirmă că au fost ascunse facturi pentru ca deficitul bugetar să pară mai mic, trebuie arătat despre ce facturi este vorba (eventual și publicarea acestora, că sunt cheltuieli publice), cine le-a ascuns și ce documente dovedesc acest lucru.   O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate la nesfârșit...   Pacienții au nevoie de tratamente și de adevăr. Frica lor nu trebuie folosită ca instrument de mărire politică”, a scris Moldovan.   

La Oradea se deschide, azi, al șaptelea din cele opt pasaje rutiere care fluidizează traficul - inițiativa fostului președinte al CJ, Ilie Bolojan
Eveniment

La Oradea se deschide, azi, al șaptelea din cele opt pasaje rutiere care fluidizează traficul - inițiativa fostului președinte al CJ, Ilie Bolojan

La Oradea se deschide, în această după-amiază, al șaptelea din cele opt pasaje rutiere a căror construcție a fost ințiată pe vremea când Ilie Bolojan era președinte al Consiliului Județean.  Citește și: Cine este obscurul baron local care a promovat-o ministru pe Intotero: a terminat liceul la 24 de ani. L-a amenințat pe Bolojan că scoate minerii în stradă „Lucrările la pasajul rutier subteran de la intersecția străzilor Tudor Vladimirescu, Oneștilor și Lăpușului, din Oradea, precum și cele de modernizare a străzii Lăpușului au fost finalizate. Luni, 26 octombrie 2026, de la ora 17:00, circulația va fi deschisă prin pasaj și pe strada Lăpușului. Este al șaptelea pasaj finalizat din cele opt pe care Consiliul Județean Bihor le realizează pentru fluidizarea traficului în cele mai aglomerate intersecții din Bihor”, anunță, pe Facebook, Consiliul Județean.    Pasajul are o lungime totală de 207 metri, din care 41,8 metri reprezintă placa propriu-zisă a pasajului, iar rampele au 87,6, respectiv 78 de metri. Valoarea lucrărilor de execuție este de 31.268.223,69 lei, fără TVA.   Pachetul de opt pasaje, șapte - finalizate   Primul pasaj finalizat din acest pachet, cel de la Oșorhei, a fost deschis circulației la sfârșitul anului 2025, eliminând blocajele de pe ieșirea spre Cluj-Napoca.   Al doilea a fost cel de pe Centura Oradea (zona Nojoridului/Tram-tren): un pasaj suprateran cu 4 benzi (lungime 810m), finalizat în august 2026, ridicat peste intersecția cu calea ferată Oradea - Băile Felix.   A urmat pasajul de la ieșirea spre Biharia (DN19), deschis în iulie 2026.    Al patrulea pasaj, pe Centura Oradea (intersecția cu Centura Oșorhei), dat în trafic în august 2026.   Pasajul 5: pasaj subteran de pe Calea Aradului (zona Jumbo), deschis în august 2026. Asigură subtraversarea Centurii pe DN79.   Pasajul 6: pasaj suprateran pe Calea Aradului (zona ERA). A fost deschis concomitent cu cel subteran (august 2026), fluidizând traficul comercial intens din vestul orașului și legătura cu Aeroportul. Tot aici s-a deschis și un pasaj pietonal subteran.   Mai urmează să fie finalizat pasajul din continuarea străzii Meșteșugarilor (spre Sântandrei). El este în stadiu de pregătire a execuției/licitației și va asigura un pasaj suprateran peste centură și calea ferată, conectând mai facil municipiul cu noua legătură spre Drumul Expres Arad - Oradea și comuna Sântandrei.    Proiectele sunt finanțate prin fonduri nerambursabile (Programul Regional Nord-Vest 2021-2027) și PNRR.    Prin PNRR au fost finanțate direct 5 dintre aceste pasaje, cu o valoare totală de atragere de 139 de milioane de lei. Restul sumelor (pentru pasajele urbane mai complexe, cum este cel de pe Tudor Vladimirescu) au fost acoperite prin fonduri structurale regionale sau parteneriate locale cu Primăria Oradea și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). 

Sindicatele își cer tainul, după ce au susținut PSD în lupta cu Bolojan: legea salarizării sau grevă
Politică

Sindicatele își cer tainul, după ce au susținut PSD în lupta cu Bolojan: legea salarizării sau grevă

Sindicatele din administrația publică strâng semnături pentru declanșarea unei greve generale, iar greva din sistemul sanitar, care a fost suspendată, ar putea fi reluată, anunță Antena 3, post sponsorizat oficial de PSD cu circa 100.000 euro pe lună. Potrivit acestui post, sindicatele care reprezintă bugetarii vor adoptarea rapidă a noii legi a salarizării bugetarilor.  Citește și: Cazul Tudorel Junior, mărturiile victimelor: violurile durau sub un minut, victimele erau terorizate că nu trec examenele În vară, la negocierile cu guvernul Bolojan, pretențiile sindicatelor din administrația publică ajunseseră să depășească cu 20-27 miliarde de lei cheltuielile de personal din 2026. Guvernul Bolojan, care se baza pe evaluarea Băncii Mondiale, era dispus să crească cu 12 miliarde cheltuielile salariale, față de 2026. PSD a promis, dar acum nu are bani Comisia Europeană ar fi transmis României că, dacă vrea să crească cheltuielile cu salariile bugetarilor cu 12 miliarde de lei, în 2027 față de cheltuielile din 2026, atunci recomandă ca toți pensionarii să plătească asigurarea de sănătate, arată un document citat de Antena 3. Acum plătesc asigurarea obligatorie de sănătate doar pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei. Inițial, proiectul legii salarizării prevedea o majorare cu opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, în 2027 față de 2026. Însă, după negocieri cu sindicatele, plafonul a sărit de 12 miliarde de lei.  In final, România nu a mai adoptat în această vară legea salarizării, ratând un jalon PNRR și pierzând 770 milioane de euro.  Cheltuielile de personal sunt estimate la 166 de miliarde de lei pentru 2026.  „Majorările salariale de la 1 ianuarie rămân incerte, iar evoluția veniturilor angajaților din sectorul public depinde de negocierile privind noua lege a salarizării”, mai arată Antena 3.  Cu ce presiuni asupra bugetului se confruntă guvernul Niculescu: legea salarizării, care ar putea crește cheltuielile de personal cu plus/minus 20 miliarde lei sau mai mult. majorarea pensiilor. Legal, pensiile ar trebui să crească cu 7,7%. Surse guvernamentale susțin că ar fi bani de o majorare între 5% și 7,3%. Programul de guvernare prevede reluarea obligatorie a indexării pensiilor începând cu anul 2027. restanțele salariale ale magistraților: circa zece miliarde de lei care, dacă nu sunt plătiți, de luni curg dobânzi și penalități cămătărești ajutor de stat pentru a ajuta populația afectată de creșterea costului la energie. Nu se știe cine ar putea primi acest ajutor și cum.  rectificări de urgență a bugetului, după ce inclusiv spitalele au rămas fără bani.  miniștrii PSD cer bani pentru a-și îndeplini „obiectivele”: noi forme de subvenții către diferite sectoare. În paralel, nu este clar cât va mai primi România din PNRR, suma maximă ar fi zece miliarde, dar vor pierderi inevitabile.  Premierul Luca Niculescu a recunoscut că nu exclude varianta majorării taxelor din 2027 dacă reducerile de cheltuieli din sistemul public (risipa agențiilor și companiilor de stat) nu vor fi suficiente pentru a acoperi golurile din buget.  Deficitul bugetar al României este estimat să fie de aproximativ 5,8% – 6% din PIB în 2026 și de circa 5,2% – 5,5% din PIB în 2027. 

Cum își făcea ANCOM lobby: chef cu lăutari și 1.000 de invitați, în Qatar, de 860.000 lei. Vicepreședinte ANCOM, supărat că Bolojan nu a aprobat petrecerea
Politică

Cum își făcea ANCOM lobby: chef cu lăutari și 1.000 de invitați, în Qatar, de 860.000 lei. Vicepreședinte ANCOM, supărat că Bolojan nu a aprobat petrecerea

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) plănuia o mare petrecere, cu 1.000 de invitați, broșuri, masă „tradițională” și program „cultural cu specific românesc”, în Qatar, pentru a promova candidatura României în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor. Totul ar fi costat 860.000 de lei. Citește și: Cazul Tudorel Junior, mărturiile victimelor: violurile durau sub un minut, victimele erau terorizate că nu trec examenele Dar premierul Ilie Bolojan a refuzat să aprobe hotărârea de guvern „privind aprobarea normativelor de cheltuieli pentru acțiuni de protocol și alte măsuri necesare pentru desfășurarea activităților de susținere a candidaturii României pentru un nou mandat la Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (PP-26), precum și stabilirea unor derogări de la prevederile referitoare la indemnizația corespunzătoare de cazare”. decizia sa a provocat reacția furioasă a unui vicepreședinte al ANCOM, Pavel Popescu, fost parlamentar PNL.  Președinte al ANCOM este Valeriu Zgonea (PSD).  Lobby ANCOM: Petrecere cu lăutari, sarmale și broșuri Ce dorea ANCOM să cheltuie: 300.000 de lei pentru o masă tradițională cu 1.000 de invitați 200.000 de lei pentru program cultural artistic specific românesc, organizat în timpul mesei tradiționale 155.000 de lei închirierea spațiului pentru recepție „cadouri” de 140.000 de lei materiale tipărite de 15.000 de lei Cu tot cu alte costuri, se ajungea la 860.000 de lei. Conferința ar urma să dureze circa 18 zile: ea se va desfășura „la Doha, în Statul Qatar, în perioada 9 – 27 noiembrie 2026”, se arată în proiectul de HG respins de Bolojan.  ANCOM dorea să plimbe la această conferință și parlamentari, care beneficiau de categoria I de diurnă: „Din delegația ANCOM pot face parte și reprezentanți ai altor instituții publice, inclusiv ai Parlamentului României, cărora li se vor aplica normele pentru categoria I de diurnă prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligații ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările şi completările ulterioare”. Fostul premier Ilie Bolojan a explicat, al Digi 24, de ce penelistul Pavel Ppoescu l-a atacat dur, pe Facebook, acum câteva zile: „La ultima ședință de guvern – fără să fiu anunțat a apărut pe ordinea de zi un proiect de hotărâre care stabilea cheltuielile de protocol pe care ANCOM le va face.    În fapt, ANCOM se pregătea «să spargă» – ca să folosesc un semi argou – aproape 200.000 de euro pe niște activități de protocol în țările arabe, ca cineva din conducerea ANCOM să fie ales în conducerea unei organizații internaționale.   Nu m-a anunțat nimeni nimic. Când am văzut un titlu care masca ceva, m-am uitat peste, și când am văzut asta, am scos de pe ordinea de zi. Pentru asta m-am trezit cu niște postări ale vicepreședintelui ANCOM, foarte deranjat că nu am dat drumul acestei cheltuieli. Probabil că noul guvern, mai înțelegător, o va lua din nou în calcul. Sper să nu-i dea drumul”.   Pavel Popescu  a fost ales în 2023 în funcția de vicepreședinte ANCOM, la propunerea PNL, dar și cu voturile PSD. Popescu scrie în CV că, din 2012 în 2014, a urmat cursurile Facultății de ştiinţe Economice, Informatică şi Inginerie "Vasile Goldiş", Arad. Însă, în același CV, el scrie că din ianuarie 2012 în ianuarie 2014 a fost „Muncitor/Lider de echipă/Protecţia Muncii Stolt AS / Af Gruppen, Oslo (Norvegia)”. „Printr-o minune, domnul Pavel Popescu, care este în Norvegia pe întreaga durată a celor trei ani de studii la Arad, cu excepția primelor trei luni, obține, suntem siguri cinstit și meritat, o diplomă de economist în Administrarea Afacerilor, în 2014. Studiile la distanță ale universității din Arad vor fi desființate doi ani mai târziu”, arăta Libertatea, în 2022. Publicația contesta competența lui Popescu de a fi președinte al Comisiei de apărare din Camera Deputaților. 

Bolojan explică de ce s-a supărat pe el penelistul Popescu de la ANCOM: n-a dat 200.000 de euro pe promovare în Qatar
Politică

Bolojan explică de ce s-a supărat pe el penelistul Popescu de la ANCOM: n-a dat 200.000 de euro pe promovare în Qatar

Fostul premier Ilie Bolojan a explicat, al Digi 24, de ce penelistul Pavel Ppoescu l-a atacat dur, pe Facebook, acum câteva zile: „ ANCOM se pregătea «să spargă» – ca să folosesc un semi argou – aproape 200.000 de euro pe niște activități de protocol în țările arabe, ca cineva din conducerea ANCOM să fie ales în conducerea unei organizații internaționale”.  Citește și: Prima măsură a noului ministru al Transporturilor, pesedistul Popa: interzice accesul neanunțat și neaprobat în prealabil al presei pe șantiere Pavel Popescu, vicepreședinte al ANCOM, a postat pe Facebook, acum câteva zile, un lung atac la Bolojan, arătând că acesta a blocat lobby-ul pe care urma să-l facă în Qatar pentru a fi ales în Consiliul ITU. Popescu a susținut că „ANCOM este probabil în top 3 cele mai apreciate și populare autorități de reglementare de pe mapamond în cadrul reuniunilor ITU”, fără a explica cum a realizat acest clasament. „Vineri, caracterul omului politic Ilie Bolojan (spun doar om politic pentru că, desigur, știm cu toții că în viața personală el e un om impecabil) s-a arătat, din nou, în toată splendoarea lui. ANCOM a alocat fonduri pentru reprezentarea și realegerea României pentru un loc în Consiliul ITU, o poziție crucială în negocierea și deciziile strategice globale pentru sectorul de comunicații, spațial și al inteligenței artificiale.   Pentru susținerea candidaturii, fiecare țară își face lobby în funcție de bugetele aprobate de guvern. Anul acesta lobby-ul se face în Qatar, iar ANCOM a înaintat un proiect de HG pentru acest obiectiv strategic al României (...)   HG-ul, care a primit toate avizele pozitive din partea ministerelor, a fost scos în ultima clipă de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern conduse de mărețul om politic Ilie Bolojan”, s-a plâns vicepreședintele ANCOM.   „200.000 de euro pe niște activități de protocol în țările arabe”   Însă Popescu nu a spus cât costa lobby-ul în Qatar: 200.000 de euro pentru ca el să devină membru în Consiliul ITU.   „La ultima ședință de guvern – fără să fiu anunțat a apărut pe ordinea de zi un proiect de hotărâre care stabilea cheltuielile de protocol pe care ANCOM le va face.    În fapt, ANCOM se pregătea «să spargă» – ca să folosesc un semi argou – aproape 200.000 de euro pe niște activități de protocol în țările arabe, ca cineva din conducerea ANCOM să fie ales în conducerea unei organizații internaționale.   Nu m-a anunțat nimeni nimic. Când am văzut un titlu care masca ceva, m-am uitat peste, și când am văzut asta, am scos de pe ordinea de zi. Pentru asta m-am trezit cu niște postări ale vicepreședintelui ANCOM, foarte deranjat că nu am dat drumul acestei cheltuieli. Probabil că noul guvern, mai înțelegător, o va lua din nou în calcul. Sper să nu-i dea drumul”, a arătat Bolojan.   Pavel Popescu  a fost ales în 2023 în funcția de vicepreședinte ANCOM, la propunerea PNL, dar și cu voturile PSD. Popescu scrie în CV că, din 2012 în 2014, a urmat cursurile Facultății de ştiinţe Economice, Informatică şi Inginerie "Vasile Goldiş", Arad. Însă, în același CV, el scrie că din ianuarie 2012 în ianuarie 2014 a fost „Muncitor/Lider de echipă/Protecţia Muncii Stolt AS / Af Gruppen, Oslo (Norvegia)”. „Printr-o minune, domnul Pavel Popescu, care este în Norvegia pe întreaga durată a celor trei ani de studii la Arad, cu excepția primelor trei luni, obține, suntem siguri cinstit și meritat, o diplomă de economist în Administrarea Afacerilor, în 2014. Studiile la distanță ale universității din Arad vor fi desființate doi ani mai târziu”, arăta Libertatea, în 2022. Publicația contesta competența lui Popescu de a fi președinte al Comisiei de apărare din Camera Deputaților.    Președintele ANCOM este Valeriu Zgonea. 

Ieșire neobișnuit de brutală a lui Bolojan: „Cu golanii e greu să faci treabă”
Politică

Ieșire neobișnuit de brutală a lui Bolojan: „Cu golanii e greu să faci treabă”

Fostul premier Ilie Bolojan a avut o ieșire neobișnuit de dură la adresa foștilor săi parteneri de guvernare din PSD, deși nu a indicat clar acest partid sau oameni din această formațiune: „Cu omul raţional, chiar de la un partid cu probleme, am putut să mişc anumite lucruri. Aveau (...) respectul unor înţelegeri, responsabilitatea... Cu golanii e greu să faci treabă”. Citeste si: Articol straniu în Adevărul, citând „surse”: Neacșu ar fi garantat pentru Niculescu, în PSD, iar premierul l-a solicitat în Guvern El a făcut această afirmație în cadrul Summitului Rethink România 2026 - "O viziune pentru România". „Ai trâmbiţat că o să-i facem fericiţi fără ca oamenii să depună niciun efort” „Cu cât mai mulţi oameni normali intră în politică la toate partidele, cu atâta densitatea acestora de normalitate va fi mai mare (...). Cu cât mai mulţi oameni normali sunt în politică, cu atâta este mai bine. Am avut ocazia să lucrez cu toate partidele în momentul de faţă (...). În toate partidele sunt oameni raţionali cu care se poate lucra. Cu omul raţional, chiar de la un partid cu probleme, am putut să mişc anumite lucruri. Aveau (...) respectul unor înţelegeri, responsabilitatea... Cu golanii e greu să faci treabă”, a arătat fostul premier. Fostul premier a arătat că, în cadrul fostei coaliţii de guvernare, a încercat să fie corect cu toate partidele, însă au fost situaţii în care parteneri care au stat la masa discuţiilor declarau altceva în spaţiul public."Aveam experienţa unor coaliţii la scară mai mică, la Oradea, cu UDMR şi cu PSD. Ca să funcţioneze o coaliţie, vă daţi seama, cu patru partide, cum a fost acum, foarte complicată, cu nişte istorii personale, cu istorii conflictuale, am încercat să fiu cât se poate de corect cu toţi colegii, cu toate partidele, ştiind că la Oradea, dacă am avut o relaţie bună cu UDMR, eram cel mai mare UDMR-ist din PNL. (...) Am crezut că dacă respect oamenii şi aici, dacă caut să rezolv, să mediez, să faci, lucrurile vor funcţiona. Ştiam că măsurile pe care trebuie să le luăm nu sunt foarte uşoare şi nu există restructurări fără costuri. Nu există nicăieri aşa ceva, da? Inclusiv costuri sociale şi inevitabil costuri politice. Iar dacă ai trâmbiţat ani de zile că o să-i facem fericiţi fără ca oamenii să depună niciun efort şi că există un perpetuum mobile economic, pe care doar noi l-am inventat, era clar că vor fi nişte dezamăgiri majore. Şi am încercat, am zis, bun, anumite lucruri se fac mai greu, se amână. La prânz stabileşti ceva aici, seara la câteva televiziuni eşti tocat programat şi cei care au fost la masă n-au fost la masă declarativ, declară altceva", s-a plâns Bolojan. El a arătat ce s-a petrecut când a tăiat cheltuielile și a apreciat că un astfel de gest este inevitabil „Când anunţai lucrurile astea, rămâneai singur la anunţuri. După care am plafonat cheltuielile şi asta a funcţionat cât de cât, dar în momentul în care a venit reducerea, restructurarea cheltuielilor, acolo au fost problemele. Pentru că asta e o măsură care nu se face foarte simplu. Şi fără asta, indiferent cine vine în guvernare, noi nu avem cum să echilibrăm lucrurile”, a arătat Bolojan. 

FOTO Singur, cu o valiză carry-on, Ilie Bolojan s-a întors la Oradea
Politică

FOTO Singur, cu o valiză carry-on, Ilie Bolojan s-a întors la Oradea

Fostul premier Ilie Bolojan a fost surprins, miercuri seara, pe Aeroportul Otopeni, unde s-a îmbarcat pe o cursă spre Oradea. O fotografie postată pe pagina de Facebook a postului de radio City FM Sibiu îl arată pe acesta cărând o valiză mică, carry-on, spre terminal. Citește și: BREAKING Prima ordonanță de urgență a guvernului Luca Niculescu îi dă penalului Neacșu controlul Guvernului După ce a plecat din funcția de premier, Bolojan a rămas senator și președinte al PNL.  PNL a votat pentru instalarea guvernului Niculescu, dar Ilie Bolojan a criticat noul Executiv. „PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize”, a spus premierul interimar Ilie Bolojan la tribuna Parlamentului, în ședința de învestitură a cabinetului propus de Luca Niculescu. „Bolojan a ajuns singur la Aeroportului Otopeni” „Bolojan a plecat la OradeaÎn această după-masă Ilie Bolojan a ajuns singur la Aeroportului Otopeni. Acesta a servit o cafea cu niște oameni politicii și apoi s-a îmbarcat în avionul spre Oradea”, a scris City FM.  Bolojan deține în Oradea un apartament cu o suprafață de 65 mp, situat într-un bloc comunist din zona centrală a orașului, pe strada Cetății. Acesta a fost cumpărat în anul 2008 cu prețul de 60.000 de euro (ipotecă achitată anticipat).  În plus, el are și o casă în Vadu Crișului (județul Bihor). Floarea Bolojan, mama lui Ilie Bolojan, locuiește singură în satul Birtin, care aparține de comuna Vadu Crișului, din județul Bihor. Localitatea se află la o distanță de aproximativ 60 de kilometri de Oradea. Femeia, în vârstă de 87 de ani, își duce zilele în aceeași casă modestă pe care a gospodărit-o și a construit-o alături de răposatul ei soț, arăta, recent, Libertatea.  „Au trecut peste cinci luni de când PSD și AUR au demis iresponsabil un guvern care lupta din greu să redreseze România. De atunci, guvernul interimar, cu mijloacele pe care le-a avut la dispoziție, a luptat să țină România pe linia de plutire. În acest timp, cei care au doborât Guvernul nu au reușit să ofere nicio soluție viabilă. Astăzi ne aflăm cu toții în fața unei decizii: continuăm criza politică sau o închidem politic? Pentru PNL ar fi simplu să voteze împotrivă. Când îl auzi pe domnul Grindeanu, îți dai seama cât de greu îți este, dar cu ce preț pentru țară?”, a spus Ilie Bolojan, în discursul din plenul Parlamentului, la investirea guvernului Niculescu. Liderul liberal a explicat astfel de ce a fost nevoit să voteze noul Executiv. 

Bolojan: Rogobete a lăsat fără cofinanțare proiecte PNRR, exemplu fiind spitalul Bistrița
Politică

Bolojan: Rogobete a lăsat fără cofinanțare proiecte PNRR, exemplu fiind spitalul Bistrița

Premierul Ilie Bolojan l-a acuzat pe Alexandru Rogobote, fost și viitor ministru al Sănătății, că a lăsat fără cofinanțare proiecte din PNRR, iar lucrările s-au oprit. Citește și: Până și trenurile aveau nevoie de pile ca să ajungă mai repede în Portul Constanța, explică Miruță. Ordin de ministru care schimbă regulile de primire în port Bolojan a oferit ca exemplu spitalul din Bistrița, inaugurat până la urmă la 19 septembrie. Presa locală a scris, în iulie, că cei care lucrau la acest spital au fost neplătiți luni întregi și abia în iulie - când ministru era Cseke Atilla - s-a acordat sumele necesare reluării lucrărilor.  „«Nu a mai fost plătit de luni de zile. Așa că subcontractorii s-au retras. Nu a fost situația să nu mai fie nimeni pe șantier. Dar au fost puțini și lucrările au avansat mult mai lent față de cum ne făcusem noi planurile!» a declarat, pentru ziarul local Bistrițeanul.ro, managerul SCJUB, Paul Szekely. Săptămâna trecută, Ministerul Sănătății a anunțat virarea a 93 de milioane lei pentru lucrările din Bistrița”, a scris Bistriteanul. UPDATE: Alexandru Rogobete a prezentat o replică la declarațiile lui Bolojan: „Aș vrea să explic foarte clar cum au stat lucrurile, pentru că vorbim despre mecanisme bugetare concrete, nu despre interpretări politice. Toate proiectele din sănătate finanțate prin PNRR au avut prevăzută și o componentă de cofinanțare națională, asigurată din bugetul de stat.   La elaborarea bugetului aprobat în luna aprilie, alocarea inițială pentru această cofinanțare a fost zero. Nu doar la Ministerul Sănătății, ci și la celelalte ministere.   De ce? Pentru că la Ministerul Finanțelor a fost constituit un fond național destinat cofinanțării proiectelor din PNRR. Sumele urmau să fie redistribuite către ministere, etapizat, în funcție de încasările bugetare și de calendarul stabilit.   Ministerul Sănătății era programat încă de la început pentru luna iunie. Și exact acest lucru s-a întâmplat: în luna iunie au fost transferate sumele necesare acoperirii cofinanțării naționale.   Până atunci, Ministerul Sănătății achitase componenta de finanțare din PNRR, reprezentând 80% din valoarea facturilor, urmând ca diferența să fie acoperită din bugetul național, conform calendarului stabilit.   Acest mecanism s-a aplicat tuturor proiectelor, inclusiv celor de la Bistrița, Nasta etc   Așadar, nu a existat o lipsă de finanțare provocată de Ministerul Sănătății, ci un mecanism bugetar stabilit la nivelul Ministerului Finanțelor, cunoscut și programat încă de la început.   Să prezinți acum această situație drept o problemă lăsată de altcineva înseamnă să denaturezi realitatea.   Este încă o minciună marca Bolojan și încă o demonstrație a unui talent politic pe care îl vedem tot mai des: acela de a arunca vina pe alții, în loc să îți asumi responsabilitatea”   Bolojan: „A lăsat bugetele din PNRR fără cofinanțare, s-au oprit lucrările la spitalele care erau finanțate” Acum, Bolojan arată de ce constructorii nu au fost plătiți. La Ministerul Sănătății, a arătat premierul interimar la postul B1 TV, „în loc să aloce aceste servicii vitale, au luat banii, i-au dus pe alte programe, i-au dus într-o zonă de distribuire către spitale și domnul Rogobete a avut grijă ca cu câteva zile înainte de a pleca din funcția de ministru să distribuie toți acești bani către spitale. Bun, n-ar fi o problemă dacă ar fi avut alocările pentru aceste servicii de bază. A lăsat bugetele din PNRR fără cofinanțare, s-au oprit lucrările la spitalele care erau finanțate din PNRR și, sigur, s-a inaugurat cu pompă spitalul de la Bistrița, se va inaugura spitalul din București de la Nasta, dar a trebuit să dăm câteva sute de milioane imediat după aceea, pentru că constructorii s-au retras de pe șantier”.  Spitalul a fost inaugurat la 19 septembrie, iar Alexandru Rogobete a fost prezent. „Sâmbătă, 19 septembrie 2026, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a participat, alături de Președintele României, Nicușor Dan, și de reprezentanți ai autorităților centrale, județene și locale, la ceremonia de inaugurare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, extins, modernizat, digitalizat și dotat printr-un amplu proiect de investiții. Proiectul, în valoare totală de peste 668 de milioane de lei, a fost finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din fonduri publice naționale și din contribuția proprie a beneficiarului și a fost implementat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița”, anunța Mitropolia Clujului. Deși lucrările la noul pavilion au fost finalizate și inaugurate, managerul unității medicale a semnalat în octombrie 2026 că lipsa aprobării bugetului național actualizat continuă să pună presiune lunară pe finanțele curente ale spitalului.

Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați - Bolojan
Politică

Statul român va plăti circa 0,6% din PIB pe salariile restante a câtorva mii de magistrați - Bolojan

Sumele restante pe care statul le are de plătit pentru salariile magistraților reprezintă aproape 0,6% din PIB, a arătat premierul Ilie Bolojan, la postul B1 TV.  Ele sunt echivalente cu „anvelopa de creştere totală într-un an de zile pentru cei 1,2 milioane de angajaţi din sectorul public”. PIB-ul estimat pe 2026 este de circa 410 miliarde de euro.  Citește și: Până și trenurile aveau nevoie de pile ca să ajungă mai repede în Portul Constanța, explică Miruță. Ordin de ministru care schimbă regulile de primire în port România are circa 6.700 de judecători. Numărul procurorilor este estimat la 2.300-2.600. Magistrații vor încasa „anvelopa de creştere totală într-un an de zile pentru 1,2 milioane de angajaţi din sectorul public” Într-un interviu la postul B1 TV, Bolojan a arătat că sumele care trebuie plătite de urgență magistraților - după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a dat statul în judecată și a câștigat definitiv la ICCJ - sunt mult mai mari decât se afirmase inițial.  „Aici e un lucru, din punctul meu de vedere, imoral, orice s-ar spune, să generezi mii de procese, peste 20.000 de procese, pe teme de drepturi salariale care să fie judecate în instanţe care, într-o formă directă sau indirectă, au şi ele astfel de procese în alte instanţe şi unde, în mod evident, există o direcţie de a fi câştigate. Gândiţi-vă că nu e vorba doar de această sumă. Din datele care au fost prezentate de Ministerul de Finanţe la şedinţa de Guvern de săptămâna aceasta, e vorba de o sumă în care aceste drepturi se ridică la aproximativ 10 miliarde, unde încă nu s-au declanşat procese executorii pentru ele, dar sunt sentinţele date şi penalităţile de întârziere solicitate sunt de două miliarde”, a declarat Ilie Bolojan.  El a susținut că această situația ar fi putut fi clarificată de legea salarizării bugetarilor. „Oricine va fi în guvernare nu are cum să plătească de pe o zi pe alta asemenea sume, pentru că ţara asta nu are aceşti bani, pur şi simplu. Aceasta e realitatea! Acest guvern pe care eu azi îl conduc nu are posibilitatea legală să facă rectificări de buget. Deci suntem legaţi de mâini şi de picioare să facem mutări pe tema asta. Prin urmare, orice penalitate care se încasează nu este în culpa Guvernului, că nu putem să facem acest lucru. Viitorul guvern va fi în situaţia, pe de o parte, să eşaloneze aceste datorii şi să adopte cât mai repede legea salarizării unitare, pentru că, dacă s-ar fi adoptat în august, în afară de faptul că nu am fi pierdut aceşti bani, cei 770 de milioane de euro pe care i-am pierdut pentru că nu am respectat un angajament luat prin mecanismul de absorbţie a fondurilor europene, s-ar fi oprit şi acest tip de procese, pentru că legea de salarizare stabilea noile grile”, a explicat premierul interimar.  Valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii  este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei, arăta, recent, ministerul de Finanțe.  Datele erau din 10 iunie, este posibil să fi crescut între timp.  Guvernul are doar zece zile să achite integral această sumă sau vor urma penalități cămătărești: penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. În plus, „aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere”. 

Vicepreședintele ANCOM Popescu, atac la Bolojan și Țoiu fiindcă nu au aprobat o plimbare în Qatar
Politică

Vicepreședintele ANCOM Popescu, atac la Bolojan și Țoiu fiindcă nu au aprobat o plimbare în Qatar

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu, propus în această funcție de PNL, a lansat un lung atac pe Facebook la adresa premierului Ilie Bolojan și a ministrului de Externe Oana Țoiu fiindcă nu au aprobat o hotărâre de guvern pentru ca această agenție să facă „lobby” în Qatar pentru „realegerea României pentru un loc în Consiliul ITU”. ITU este Uniunea Internațională a Comunicațiilor.  Citește și: Până și trenurile aveau nevoie de pile ca să ajungă mai repede în Portul Constanța, explică Miruță. Ordin de ministru care schimbă regulile de primire în port Pavel Popescu a fost ales în 2023 în funcția de vicepreședinte ANCOM. Popescu scrie în CV că, din 2012 în 2014, a urmat cursurile Facultății de ştiinţe Economice, Informatică şi Inginerie "Vasile Goldiş", Arad. Însă, în același CV, el scrie că din ianuarie 2012 în ianuarie 2014 a fost „Muncitor/Lider de echipă/Protecţia Muncii Stolt AS / Af Gruppen, Oslo (Norvegia)”. „Printr-o minune, domnul Pavel Popescu, care este în Norvegia pe întreaga durată a celor trei ani de studii la Arad, cu excepția primelor trei luni, obține, suntem siguri cinstit și meritat, o diplomă de economist în Administrarea Afacerilor, în 2014. Studiile la distanță ale universității din Arad vor fi desființate doi ani mai târziu”, arăta Libertatea, în 2022. Publicația contesta competența lui Popescu de a fi președinte al Comisiei de apărare din Camera Deputaților.  Acum, el susține că „ANCOM este probabil în top 3 cele mai apreciate și populare autorități de reglementare de pe mapamond în cadrul reuniunilor ITU”, dar nu precizează cum a realizat acest clasament.  Președinte al ANCOM este pesedistul Valeriu Zgonea.  Salariul net lunar al unui vicepreședinte ANCOM este 34.832 de lei, potrivit Hotnews.  Plimbarea în Qatar era obiectiv strategic, crede Pavel Popescu „ANCOM a alocat fonduri pentru reprezentarea și realegerea României pentru un loc în Consiliul ITU, o poziție crucială în negocierea și deciziile strategice globale pentru sectorul de comunicații, spațial și al inteligenței artificiale. Pentru susținerea candidaturii, fiecare țară își face lobby în funcție de bugetele aprobate de guvern. Anul acesta lobby-ul se face în Qatar, iar ANCOM a înaintat un proiect de HG pentru acest obiectiv strategic al României.   O spun cu mândrie: ANCOM este probabil în top 3 cele mai apreciate și populare autorități de reglementare de pe mapamond în cadrul reuniunilor ITU. Iar eforturile depuse de colegii mei în ultimii ani aduc României avantaje imense în marile dosare de negociere cu partenerii strategici.   HG-ul, care a primit toate avizele pozitive din partea ministerelor, a fost scos în ultima clipă de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern conduse de mărețul om politic Ilie Bolojan. Asta pentru că domnul Bolojan și garnitura de „elite reformatoare” a miniștrilor USR au făcut o adevărată obsesie pentru instituțiile care încă livrează ceva concret în statul român.   Când sabotezi obiectivele strategice ale guvernului pe care îl conduci vremelnic doar pentru că funcția pe care o deții îți permite, se numește nu doar obsesie, ci abuz.   Rușine, domnule Prim-Ministru!”, a scris Popescu, pe Facebook. Datele publice arată că România are o acoperire 5G mult sub Polonia și Ungaria. În România, sub 50% din populație are acoperire 5G, în Ungaria - 76%, iar în Polonia - 89%. Ca acoperite teritorială, 5G este accesibil pe circa o treime din teritoriul României, în timp ce Ungaria și Polonia au rată superioară. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră