joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bolojan

288 articole
Politică

În timp ce Bolojan se plimbă prin Botoșani, opoziția anti-premier din PNL se distrează în Maldive

În timp ce premierul Ilie Bolojan se plimbă prin Botoșani și se confruntă cu huiduielile simpatizanților SOS România, opoziția anti-premier din PNL se distrează în Maldive: controversatul președinte al Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, s-ar afla în acest paradis turistic din Oceanul Indian, scrie G4Media. Premierul Ilie Bolojan a fost azi la Botoşani, pentru a se întâlni cu primarii. El a fost huiduit de un grup de protestatari, la sosirea la Primărie. Ieri, Bolojan a fost la Iași.  Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Și criticii lui Bolojan din PSD Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu sunt în vacanțe exotice: președintele PSD s-ar afla în Brazilia, iar predecesorul său, acum președinte al Consiliului Județean Buzău, a fost fotografiat în Vietnam, alături de Sorina Docuz. În timp ce Bolojan se plimbă prin Botoșani, opoziția anti-premier din PNL se distrează în Maldive „Președintele CJ Ilfov Hubert Thuma (PNL) își petrece vacanța în Maldive împreună  cu omul de afaceri Cristi Borcea și cu soția acestuia Valentina Pelinel, au declarat pentru G4Media multiple surse apropiate acestora. Soția lui Cristi Borcea, Valentina Pelinel, a postat vineri pe Instagram imagini din Maldive. De notat că pe data de 17 ianuarie, omul de afaceri își sărbătorește ziua de naștere. Cristian Borcea împlinește sâmbătă 55 de ani. Potrivit surselor G4Media.ro, Hubert Thuma și Cristi Borcea sunt cazați la resortul de lux One&Only din Maldive. Prețurile sunt de 2790 de dolari pe noapte, pentru minim patru zile de cazare”, scrie G4Media.  Borcea a fost contactat de G4Media și a dat mai multe răspunsuri vagi când a fost întrebat dacă este în Maldive cu Thuma.  Presa a scris despre aripa Hubert Thuma-Eduard Hellvig din PNL, care i-ar face opoziție actualului premier. Acum câteva zile, Thuma a cerut aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan pentru că întârzie adoptarea bugetului pe 2026: „Cred că asociațiile aleșilor locali ar trebui să ia poziție în acest context. PNL are 1.150 de primari la nivel național care așteaptă și merită claritate și predictibilitate”, a scris Thuma pe Facebook.

În timp ce Bolojan se plimbă prin Botoșani, opoziția anti-premier din PNL se distrează în Maldive Foto: Facebook
Diversiunea Savonea demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Foto: ICCJ
Eveniment

Diversiunea Savonea, demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”

Diversiunea Savonea-ICCJ, demontată: afirmația dintr-un comunicat al Înaltei Curți, care afirma că „pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, nu este susținută de datele actuale. În acest moment, partea de subvenție de la stat din pensia specială a unui magistrat depășește de trei ori partea de contributivitate, arată statisticile oferite lunar de Casa Națională de Pensii.  „Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, mai susținea Înalta Curte de Casație și Justiție.  Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă datele publice ale Casei Naționale de Pensii contrazic ICCJ: chiar și înjumătățită, acum, pensia specială a unui magistrat va depăși consistent partea bazată pe contributivitate, deci ea va fi în continuare puternic subveționată de la bugetul de stat.  Savonea a mințit: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Ce arăta comunicatul ÎCCJ, care invoca expertiza unui contabil autorizat - al cărui nume nu era precizat: „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”. Se poate observa că expertiza a luat în calcul „un parcurs profesional de 42 de ani”, în condițiile în care acum judecătorii se pensionează după 25 de ani de activitate, iar proiectul guvernului Bolojan crește treptat perioada de activitate.  Întreaga expertiză nu a fost publicată ÎCCJ, ci doar comunicată CCR.  Datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) arată că dacă pensia unui magistrat ar fi redusă acum la maximum posibil, adică 51%, așa-numita pensie de serviciu tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate.  Ultimele date publicate de CNPP sunt din noiembrie 2025 și, potrivit acestor date, pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.416 lei. Din această sumă, pensia medie suportată de BASS - adică pe bază de contributivitate - este de doar 7.517 lei, iar cea suportată de bugetul de stat - subvenția plătită de contribuabili - este de 22.259 de lei.  Deci, dacă pensia medie a magistraților s-ar înjumătăți și ar fi de 12.708 lei, ea tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate, iar diferența ar trebui acoperită de la buget.  În 2025, subvenția de la buget pentru pensiile speciale a fost de 1,5 miliarde de lei. Doar 230 de milioane de lei reprezintă contribuţiile magistraților, respectiv 13%. În noiembrie erau 5.768 de magistrați care beneficiau de pensie specială. 

Ce impozite locale plătește premierul PNL Ilie Bolojan în 2026, după ce le-a majorat Foto: Facebook
Politică

Ce impozite locale plătește Bolojan în 2026, după ce le-a majorat - presa locală

Ce impozite locale plătește premierul PNL Ilie Bolojan în 2026, după ce le-a majorat: 1.721 de lei pentru apartamentul și mașina din Oradea, arată publicația Bihoreanul. Dacă Bolojan achită integral în primul trimestru al anului taxele pe aceste două proprietăți, va beneficia de o reducere de 10%, așa că ar urma să achite doar 1.551 de lei.  Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Salariul brut al premierului este 26.450 de lei, netul fiind estimat la 15.825 de lei.  Ce impozite locale plătește premierul PNL Ilie Bolojan în 2026, după ce le-a majorat Potrivit Bihoreanul, impozitul pe apartamentul de 66 mp a lui Bolojan este doar 676 de lei. dacă achită în primul trimestru va beneficia de reducerea de 10%, deci ar achita doar 609 lei. Însă premiewrul are și un Mercedes A, cu normă mare de poluare, unde impozitul ar fi de 1.027. Cu reducerea de 10% ar ajunge la 925 de lei. Șeful Guvernului are și o casă de 100 mp, moștenită, situată în satul Birtan, din comuna Valea Crișului. Primarul comunei spunea, la Antena 3, că impozitul ar fi de 327 de lei după majorările legiferate de guvernul Bolojan. În 2025, impozitul pe aceatsă casă ar fi fost de doar 160 de lei. Bolojan a mai moștenit la Birtan două terenuri: unul agricol de 20.996 metri pătrați și altul în intravilan de 4.043 mp.  În Oradea, impozitele pe locuințe au crescut la mai mult decât dublu, iar în unele cazuri chiar și cu 155%, a scris Bihoreanul. „O pensionară a povestit BIHOREANULUI că mama ei, care va împlini în primăvară 100 de ani, are o pensie de 1.400 lei și trebuie să plătească anul acesta 1.268 lei impozit pentru o casă din Oradea. «Anul trecut a plătit puțin peste 500 lei. Vom plăti în două tranșe, n-avem cum altfel...» spune femeia, care o ajută din propria pensie”, relatează publicația.     

Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia

Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că, dacă varianta Guvernului, va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Curtea Constituțională a fost blocată sistematic de judecătorii PSD, așa că, teoretic, va lua o decizie privind pensiile speciale ale magistraților pe 16 ianuarie.  Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia ICCJ se plânge că guvernul Bolojan vrea să confiște pensiile speciale ale magistraților. „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Șercan critică declarațiile lui Bolojan despre Marinescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

Șercan critică declarațiile lui Bolojan despre Marinescu: „Am rămas interzisă”

Emilia Șercan critică declarațiile lui Ilie Bolojan despre ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu: „Am rămas interzisă”, a scris ea, pe Facebook. Șercan a calificat afirmațiile făcute de premier la TVR drept „mai mult decât revoltătoare”.  Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Jurnalista, care a arătat recent că Marinescu și-a plagiat masiv doctoratul, i-a reproșat lui Bolojan faptul că ar fi acuzat presa că „face deranj” prin dezvăluirile despre membrii Executivului.  În plus, Șercan l-a întrebat retoric pe premier cum poate tolera „ideea ca tocmai ministrul Justiției să fi furat” și „cum poate tolera linșajul public la care sunt supusă”. Șercan critică declarațiile lui Bolojan despre Marinescu „Abia în această dimineață am avut timp să ascult declarația premierului Ilie Bolojan pe tema plagiatului lui Radu Marinescu, iar nuanțele puse în cele câteva fraze spuse de acesta sunt mai mult decât revoltătoare (...) Bolojan a declarat că «Lucrurile de care este acuzat [Radu Marinescu] nu s-au întâmplat în mandatul de ministru, sunt de 15–20 de ani în urmă și încerc să îmi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatele de miniștri».  Nici Dragoș Anastasiu nu a dat șpagă de supraviețuire în mandatul de viceprim-ministru, și nici Ionuț Moșteanu nu a mințit în CV-ul propriu în timpul mandatului de ministru al Apărării – asta am spus atunci, asta spun și acum.   A mai spus premierul că «[lucrurile] sunt de 15–20 de ani în urmă și încerc să îmi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatele de miniștri».   Pe Anastasiu și pe Moșteanu, însă, i-a evaluat exact pentru scandaluri vechi, nu pentru ce au făcut ca membri ai Guvernului, pentru că ambii au demisionat după niște discuții avute cu Ilie Bolojan, după ce a ieșit mare scandal public.   Mai spune Ilie Bolojan că «cu cât cei care ocupă funcții publice sunt mai mult atacați – motivat sau nu – și, din cauza acestor atacuri, ne pierdem autoritatea, cu atât riscul să nu mai fim performanți este destul de mare».   La această parte am rămas interzisă, pentru că această afirmație este, de fapt, o critică indirectă la adresa presei care face deranj și publică dezvăluiri despre miniștri, care își pierd astfel autoritatea și nu mai pot fi «performanți» (...)   Rolul presei este de a informa publicul. Responsabilitatea presei este de a se documenta și de a prezenta informații corecte și verificate, care sunt de interes public. Ca jurnalist, publici când ai terminat de documentat un subiect.   Dacă cineva își închipuie că m-am apucat de verificat teza lui Marinescu a doua zi după ce a anunțat procedura de selecție a procurorilor marilor parchete, înseamnă că nu știe ce vorbește.   Pentru a-i verifica teza lui Nicolae Ciucă, am așteptat un an și trei luni ca Biblioteca Națională să digitalizeze lucrarea! Și atunci am fost linșată că de ce am publicat investigația după ce a fost numit premier.   Revenind la Radu Marinescu, da, acesta și-a pierdut autoritatea pentru că nu poți fi ministru al Justiției atât timp cât ai furat, pentru că despre ideea de plagiat domnul Bolojan însuși a spus că este furt.   Funcția de ministru al Justiției presupune, cu atât mai mult, cinste și corectitudine, pentru că este interfața publică a ideii de justiție.   Funcția de ministru al Justiției are și o încărcătură simbolică puternică, pentru că prin justiție asiguri legalitatea și moralitatea într-o societate. Litera, dar și spiritul legii!   Cum poate, atunci, tolera domnul Bolojan ideea ca tocmai ministrul Justiției să fi furat, din dubla sa calitate de premier și de ministru al Educației?   Și, implicit, cum poate tolera linșajul public la care sunt supusă, asta dacă are vreo idee despre rolul presei într-un stat de drept?”, a scris Șercan, pe Facebook.     

Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Foto: Facebook
Politică

Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan

Penelistul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan pentru că întârzie adoptarea bugetului pe 2026: „Cred că asociațiile aleșilor locali ar trebui să ia poziție în acest context. PNL are 1.150 de primari la nivel național care așteaptă și merită claritate și predictibilitate”, a scris Thuma pe Facebook. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Disputa dintre Thuma și Bolojan este mai veche, liderul PNL reproșându-i că nu l-a susținut pe Ciprian Ciucu în campania electorală pentru alegerea primarului Capitalei. Însă șeful CJ Ilfov i-a spus lui Bolojan că nu s-a implicat în campania de la prezidențiale, când Crin Antonescu era candidatul PSD-PNL. Acum, el „reamintește” că proiectul de buget trebuia prezentat, legal, de la 15 noiembrie. Fostul deputat PNL Hubert Thuma a fost condamnat in 2014 la sase luni de inchisoare cu suspendare pentru fapte de coruptie.  UPDATE 11.38: Într-o postare pe Facebook, Thuma neagă că ar fi instigat aleșii locali: „Nu am instigat niciun primar împotriva premierului. Am spus doar ce gândim cei mai mulți dintre noi: Ne dorim predictibilitate și o finanțare corectă. Peste 8.000 de instituții din România și 3.200 de UAT-uri sunt în așteptarea Bugetului de Stat”.  El a repins și acuzația că ar fi apropiat de PSD. „Există insinuarea că aș fi pus respectivul mesaj pentru că ar exista o colaborare apropiată cu PSD. Reamintesc că nu am participat la nicio ședință de coaliție și că doar anumiți prim-vicepreședinți ai partidului sunt invitați la aceste discuții, lucru care se întâmplă la discreția președintelui partidului nostru”, a scris Thuma. Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan „În mesajul său, colegul meu Ciprian Ciucu identifică două probleme semnificative cu care se confruntă majoritatea administrațiilor locale din România: 1. În acest moment, funcționăm cu 1/12 din bugetul promovat de Ciolacu pentru anul 2025. De aici și limitările de cheltuieli pe care primarii și președinții de consilii județene trebuie să le facă, mai ales pe fondul unei inflații galopante de aproape 10%. Pot fi cazuri în care anumite prestații sociale să nu poată fi plătite sau anumite servicii să fie stopate.   Perspectiva de a avea Bugetul de Stat aprobat abia în a doua jumătate a lunii februarie creează probleme mari în construcția bugetelor locale. Dacă, așa cum este previzibil, bugetul este contestat de opoziție la CCR, el ar putea fi promulgat abia în martie. Ceea ce înseamnă că adoptarea de către CJ-uri se va face la sfârșit de martie, început de aprilie, iar ulterior se vor adopta bugetele localităților. Nu e exclus să ne trezim cu UAT-uri care au bugetul adoptat în luna mai.   Reamintesc că legea responsabilității bugetare vorbește de necesitatea prezentării proiectului de buget încă de pe 15 noiembrie anul trecut.   2. A doua problemă este cea de predictibilitate. Nici măcar teoretic nu putem discuta despre cum arată bugetele locale câtă vreme nu știm care sunt cotele pe care le vom primi din impozitul pe venit și TVA. Or, acest lucru este o problemă în sine dublată de absența unei consultări reale cu administrațiile locale.   Cred că asociațiile aleșilor locali ar trebui să ia poziție în acest context. PNL are 1.150 de primari la nivel național care așteaptă și merită claritate și predictibilitate. Luând în considerare lucrurile scrise de noul Primar General, cred, totuși, că ar trebui să purtăm o discuție la un moment dat, cu cifrele pe masă, despre transportul public în București-Ilfov, având în vedere că sunt sute de mii de cetățeni ai județului nostru care lucrează și plătesc taxe în Capitală.   O să revin cu datele concrete pentru că, în contextul unor decizii atât de importante, nu cred că e bine să rămânem în zona declarațiilor vagi. Bugetul nu este un meci politic. Este despre funcționarea normală a comunităților: școli, transport, termoficare și investiții. Și trebuie tratat ca atare!”, a scris Thuma.   

Bolojan despre plagiatul lui Marinescu: „Lucrurile nu s-au întâmplat în mandatul de ministru” Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan, despre plagiatul lui Marinescu: „Lucrurile nu s-au întâmplat în mandatul de ministru”

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, la TVR, despre plagiatul lui Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Lucrurile care s-au întâmplat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru, sunt lucruri care s-au întâmplat cu 15-20 de ani în urmă”, a afirmat el, potrivit transcrierii TVR Info. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Reacția lui Bolojan vine după ce o analiză publicată de PressOne, semnată de jurnalista Emilia Șercan, susține că peste 56% din teza de doctorat a ministrului PSD Marinescu ar fi plagiată. Bolojan despre plagiatul lui Marinescu: „Lucrurile nu s-au întâmplat în mandatul de ministru” Potrivit investigației, aproximativ 140 din cele 247 de pagini ale lucrării ar conține texte preluate din alți autori, fără indicarea corespunzătoare a surselor. Premierul a afirmat că plagiatul este o formă de furt, dar fapta trebuie stabilită de o autoritate independentă, făr a preciza care ar putea fi aceasta.  „Plagiatul, în principiu, care este o formă de furt, să ne înțelegem foarte bine, nu este de apreciat și asta e un principiu general pe care l-am susținut întotdeauna. Dar nu am date să judec strict această situație și sigur că eu sper că, într-o formă sau alta, o entitate independentă va certifica dacă acest plagiat este real sau nu”, a arătat Bolojan.  „Clarificarea oricăror situații de genul acesta este de bun augur, în așa fel încât să conserve credibilitatea unui responsabil, să-și poată exercita autoritatea și să dea rezultate. Că altfel nu mai poți să dai rezultate”, a adăugat el, punctând că toți cei aflați în funcții publice sunt „în serviciul românului”.  

Kelemen Hunor, de partea taberei anti-Bolojan din PNL Foto: Captură video
Politică

Kelemen Hunor, de partea taberei anti-Bolojan din PNL: Predoiu, calificat pentru SRI, Abrudean - nu

Kelemen Hunor pare că se situează de partea taberei anti-Bolojan din PNL: ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ar fi calificat pentru a prelua conducerea SRI, în timp ce Mircea Abrudean, apropiatul premierului, „nu o duce intelectual”, a apreciat liderul UDMR într-un interviu pentru G4Media.  El a sugerat că nu este o prioritate ca Gabriel Vlase, fostul deputat PSD care conduce SIE din 2018, să fie schimbat: „La SIE avem un director, nu știu în ce relație e cu președintele, dar acolo măcar există un director civil”. Citește și: Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat. Zero interpelări către Guvern Prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu ar fi o alternativă la șefia Guvernului, dacă premierul Ilie Bolojan este înlăturat, afirmă surse politice.  Acum, Kelemen Hunor îl laudă. Kelemen Hunor, de partea taberei anti-Bolojan din PNL: Predoiu, calificat pentru SRI, Abrudean - nu „Pe Cătălin Predoiu îl știu de foarte, foarte mult timp. E un om extrem de bine pregătit în zona lui. A mai fost la Justiție, a mai fost la Interne, cunoscând și abilitățile lui de om politic e o variantă. Pe Mircea Abrudean nu îl cunosc. E clujean, ne întâlnim, ne salutăm, dar în viața mea n-am discutat mai mult de 10 minute cu Mircea Abrudean. Nu știu dacă din punct de vedere intelectual o duce sau nu, că totuși aici vorbim despre o instituție extrem de complicată și într-o perioadă și mai complicată. Deci nu pot să-mi dau cu părerea nici într-un fel despre Mircea Abrudean, că nu-l cunosc. Asta este viața. Ne-am intersectat – a fost prefect, a fost secretar general adjunct la Guvern, acum președintele Senatului, dar n-am avut ocazia să stăm la o cafea, la un pahar de vin sau la o apă minerală și să discutăm despre politică, despre instituții, despre structura instituțională, rolul SRI și așa mai departe”, a spus președintele UDMR. Ulterior, el a insistat: „Abrudean, un om serios, dar nu știu dacă are pregătire necesară și dacă duce. Totuși, dacă mi se permite acest cuvânt de la un om politic, dacă intelectual poate să ducă o astfel de instituție”. 

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...”

Premierul Ilie Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună, atunci să-ți faci datoria inclusiv fiind prezent la ședințe și luând decizii așa cum îți dictează conștiința”, a spus el la un interviu la Digi 24. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Bolojan s-a referit la faptul că cei patru judecători propuși de PSD în CCR au boicotat două ședințe ale curții în care trebuia tranșată noua lege privind pensiile speciale ale magistraților.  Bolojan bate obrazul „minorității de blocaj” din CCR: „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună...” „Fără să am date din interior, din relatările publice, pare că pentru a evita luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj care a amânat această decizie. Sper ca pe data de 15 să se ia o decizie favorabilă. Acest proiect nu este ambiția unei persoane sau a unui Guvern. Este legat de justețea socială. Nu poți să pensionezi oameni la 40 de ani cu o pensie egală cu salariu”, a afirmat premierul. El a evitat însă să atace PSD-ul. „Evit să potențez conflicte în interior. Lucrurile pot fi interpretate. Mă gândesc că nu asta a fost. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț să primeze”, a afirmat premierul. Însă el n-a mai ezitat să-i critice pe judecătorii CCR.  „Este anormal să procedezi în felul acesta. Mai ales într-o astfel de instanță. Nu adopți tactici politice de amânare. Aici trebuie să iei decizii. Dacă tot ești plătit, trebuie să iei decizii”, a spus șeful Guvernului. 

Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles Foto: Facebook Victor Ponta
Politică

Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles

Fostul premier și președinte al PSD, Victor Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles, a susținut el într-o intervenție la România TV, postul prietenului său, Sebastian Ghiță.  Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles „România a fost în 2025 capturată pe bucăți de către o grupare politică, se numesc USR, acum cu Bolojan, cu ei, cu alții, care e de fapt controlată din afara țării. Ei nu sunt un partid care a câștigat alegerile, cum e într-o democrație. Lor nu le-a dat poporul niciodată nicio încredere, au luat 8-10%, la primărie 10%. Dar având sprijinul total al Bruxelles-ului, Paris-ului, Vienei, l-au capturat pe premierul Ilie Bolojan, pe care îl întrebi: ce faceți? Măresc taxele, tai de la persoanele cu dizabilități”, a perorat Ponta. El nu a explicat de ce Bolojan, USR sau Bruxelles-ul și-ar dori să crească taxele și să „taie” de la persoane cu dizabilități.  „USR face ce făceau comuniștii în 1945. Când au pus guvernul Petru Groza, parcă seamănă fizic guvernul cu Petru Groza, au preluat armata, externele, economia, acum că suntem în altă epocă mediul este important (...)  Premierul Bolojan este prizonierul lor în totalitate, probabil 2026 va fi bătălia să captureze și pe Nicușor Dan, Înalta Curte și DNA, iar oamenii vor avea mai puțini bani cu care vor putea plăti mai puțin, pentru că facturile vor fi și sunt deja mai mari, pentru că mâncarea și medicamentele costă mai mult, pentru că benzina costă mai mult”, a concluzionat fostul premier, care în această legislatură a fost ales deputat pe listele PSD. 

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan: balanța din CCr va fi înclinată, probabil, de Mihaela Ciochină, o obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. În octombrie 2025, ea a votat alături de grupul PSD din CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - iar noua lege privind pensiile speciale, promovată de guvernul Bolojan, a fost respinsă din motive procedurale.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Însă, potrivit unor surse politice, azi, Mihaela Ciochină ar putea vota în favoarea legii, care este acum verificată pe fond, dacă este sau nu constituțională.  Dacă legea va fi din nou respinsă de CCR, pe de o parte România ratează un important jalon din PNRR, pe de altă parte este posibil ca PSD să-l preseze pe premierul Bolojan să își asume acest eșec și să demisioneze.  În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Ciochină și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022, arată declarațiile ei de avere de până în 2024. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  Mihaela Ciochină a fost juristă, în Senat, la Departmentul Legislativ, din 1992 în 2015.  Din 19 ianuarie 2015 în 10 iunie 2022, a fost consilier prezidențial, lucrând pentru Klaus Iohannis, iar din 11 iunie 2022 a ajuns judecător la Curtea Constituțională. În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019. 

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă Foto: Guvernul României
Politică

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, circa 4,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă. Bani s-au dus inclusiv către stadioane. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Guvernul Ciolacu a alocat diferitelor instituții din subordine, în perioada septembrie 2023-octombrie 2024, prin fondul de rezervă, 65 de miliarde de lei (13 miliarde de euro).  La finalul ședinței de guvern, nici purtătoarea de cuvânt a Executivului, nici ministrul de Finanțe, nu au vorbit despre multiplele proiecte de hotărâre de guvern prin care se scot bani din fondul de rezervă. Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă Ce sume va scoate guvernul Bolojan din Fondul de rezervă: 473 de milioane de lei către ministerul Energiei 120 de milioane de lei către ministerul Mediului, „pentru gestionarea durabilă a fondului forestier”  1,96 miliarde de lei către fondul de asigurări de sănătate 1,6 miliarde lei către ministerul Apărării, prin două HG-uri diferite Șase milioane de lei către radioul public pentru plata releelor Societății de Radiocomunicații 200 milioane de lei către ministerul Dezvoltării, care apoi transferă banii către CNI. „Suplimentarea creditelor bugetare cu această sumă este necesară pentru asigurarea continuității proiectelor publice prioritare, inclusiv obiective semnificative precum Academia de Muzică Cluj-Napoca, Sala Polivalentă Tulcea, cămine studențești la universitățile din Timișoara, Oradea și Suceava, stadionul municipal Târgoviște sau Complexul Multifuncțional Sala Polivalentă Brașov”, se arată în nota de funbdamentare.  101 milioane lei către ANSVA „în vederea achitării obligațiilor de plată restante în ceea ce privește activitățile și acțiunile desfășurate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți” 101,6 milioane lei în vederea asigurării cheltuielilor pentru întreţinerea cabalinelor din categoria Herghelia Naţională.  Niciunui primar de la niciun partid politic nu îi convine dacă obiceiul vechi, emiterea de hotărâri de guvern pe final de an cu transfer de sume din fondul de rezervă, nu mai funcţionează. Nu mai funcţionează, pentru că nu mai avem resurse. Nu putem să luăm împrumuturi cu dobânzi foarte mari, ca să înglodăm ţara-n datorii, ca să asigurăm, iertaţi-mă, liniştea unei primării care nu-şi încasează impozitele”, a declarat premierul, acum circa cinci zile, într-un interviu la Cotidianul.

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” Foto: Facebook
Politică

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026”

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, într-o lungă postare, ordonanța-trenuleț: „Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Șeful Guvernului mai anunță că Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi. Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” „Guvernul României a adoptat ieri seară Ordonanța de Urgență pentru completarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”.   Datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%.   Gestionam bugetul în mod responsabil.   Actul normativ este necesar pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic.   Ordonanța cuprinde un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore:   Reducerea cheltuielilor bugetare și responsabilitate fiscală Reducerea cu 10% a sumelor alocate partidelor și organizațiilor minorităților naționale Amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale Introducerea unor reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară pentru întreprinderile publice   Relansare economică și stimularea investițiilor Reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în anul 2026 Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din 2027 și înlocuirea acestuia cu taxarea cheltuielilor sensibile și a afiliaților Instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 100.000 de euro Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027 Scutirea integrală, în anul 2026, de impozit pentru construcțiile agricole (solarii, sere, silozuri, ciupercării)   Simplificări fiscale și digitalizare Clarificarea și extinderea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoane fizice Simplificarea mecanismelor sistemului electronic de administrare a TVA în România   Sprijin pentru persoanele vulnerabile Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim până la 1 iulie 2026 Prelungirea acordării voucherelor de energie în valoare de 50 de lei pe lună și în anul 2026 Menținerea criteriilor actuale pentru consumatorii vulnerabili Asigurarea continuității Programului național „Masă sănătoasă” în școli   Sprijin pentru autoritățile publice locale Acordarea de împrumuturi din Trezorerie, în valoare de 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR Fond de 200 de milioane de lei pentru sprijinirea sistemelor de termoficare Măsuri tranzitorii care permit funcționarea autorităților locale până la adoptarea bugetului pe 2026   Combaterea evaziunii fiscale și reglementarea produselor accizabile Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF Reintroducerea comisiei de autorizare pentru evaluarea riscurilor Introducerea garanțiilor financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice   Executivul a adoptat o ordonanță care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026. Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi.   Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”, a scris Bolojan. 

Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare” Foto: Inquam/Codrin Unici
Politică

Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare”

Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciprian Ciucu, ales edil al Capitalei, dacă acesta va face și „reformele necesare”. „Dacă nu există această condiționare, o altă primărie din România, mai mică și cu problemele ei, va cere resurse. Ani de zile, guvernele noastre au făcut lucruri care nu au stimulat performanța administrației”, a spus premierul. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare” Draftul ordonanței-trenuleț care îngheață sau taie unele cheltuieli din 2026, prevede că o cotă de 38,12% din impozitul pe venit se duce la primăria generală, iar 47,3% se repartizează sectoarelor municipiului Bucureşti. „PMB este într-o situație gravă: are datorii mari, atât primăria către operatorii principali – cei de termoficare și de transport în comun – cât și acești operatori către alții: cei de la termoficare către ELCEN, care livrează aburul, iar cei de la STB către buget, către ANAF, unde au niște eșalonări. Dacă nu le achită, pierderile vor fi mult mai mari. Aceasta arată o subfinanțare cronică a PMB din cauza deciziilor din ultimii ani. Trebuie să recunoaștem că, treptat, PMB, care avea o cotă de mai mult de jumătate din impozitele colectate pentru București, a pierdut în fiecare an sume de bani, ajungând astăzi să aibă în jur de 40% doar. Fiecare procent de genul acesta înseamnă, poate, o sută de milioane de lei. Gândiți-vă că doar datoria STB este de peste un miliard. Măsurile care trebuie luate sunt tot cele de tip guvernamental, nu pot fi inventate altele. Aceasta înseamnă că PMB trebuie să-și reducă cheltuielile, să-și crească veniturile, să facă anumite eșalonări și să se împrumute. Nu există formule care să nu deranjeze. Îl ajutăm pe Ciucu cu co-finanțări în condițiile în care și PMB face reformele necesare. Dacă nu există această condiționare, o altă primărie din România, mai mică și cu problemele ei, va cere resurse. Ani de zile, guvernele noastre au făcut lucruri care nu au stimulat performanța administrației”, a spus Boloja, potrivit transcrierii site-ului Antena 3.   

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu - sondaj CURS, apropiat PSD

PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu, față de octombrie, arată un sondaj CURS, institut controlat de soțul unei deputate, vicepreședinte PSD. Sondajul mai artă că artidul lui Grindeanu a scăzut cu două procente. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene CURS este controlat de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa.  Ciprian Ciucu a câștigat alegerile din 7 decembrie pentru funcția de primar al Capitalei.  PNL a crescut patru procente în decembrie, după victoria lui Ciucu Sondajul CURS a fost efectuat în perioada 10–19 decembrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de persoane, prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților și are o marjă de eroare de 3%. Potrivit acestui sondaj, intenția de vot era, la mijloc de decembrie:  AUR, 35%, la fel ca în octombrie PSD - 22%, față de 24% PNL - 19%, față de 15% USR- 9%, față de 10% în octombrie (12% în septembrie) UDMR și SOS sunt la o intenție de vot de 5%, față de 4% în octomnbrie Pe de altă parte, sondajul CURS arată că de cea mai mare încredere se bucură Călin Georgescu (40%), George Simion (37%) și Nicușor Dan (35%). Pe locul IV este Ciprian Ciucu (27%), dar 22% dintre cei chestionați nu stiu cine este.  Cota cea mai ridicată de neîncredere o înregistrează Diana Șoșoacă - 80%.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră