duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

bolojan

521 articole
Politică

Bolojan arată că producția de energie pe bază de cărbune este „ineficientă” și am avut 5 ani să o înlocuim cu gaze. Exemplu negativ: fieful Olguței Vasilescu, Electrocentrale Craiova

Premierul Ilie Bolojan a declarat, la RFI România, că producția de energie pe bază de cărbune este ineficientă și trebuia înlocuită cu gaze, însă acest lucru nu s-a petrecut. El a dat ca exemplu centrala de la Craiova, a cărei conversie de la cărbune la gaze a eșuat pentru că „am făcut proiecte supradimensionate, care odată scoase la licitaţie nu au avut ofertanţi atât ca urmare a proiectării eronate”. Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Centrala de la Craiova de care vorbește Bolojan aparține legal de ministerul Energiei, dar în fruntea ei s-a aflat o activistă PSD din clientela Olguței Vasilescu, primarul orașului.  Bolojan, critici către un eșec girat de Olguța Vasilescu „Noi ne-am angajat să înlocuim o producţie pe cărbune care este ineficientă cu o producţie pe gaz. Am avut pentru asta cinci ani la dispoziție şi în loc să înlocuim, de exemplu ,centrala de la Craiova nu am înlocuit-o, în loc să înlocuim o parte din centralele din Valea Jiului de pe cărbune pe gaz, pentru că avem toate sistemele în zonă, nu am făcut acest lucru. De ce? Am făcut proiecte supradimensionate, care odată scoase la licitaţie nu au avut ofertanţi atât ca urmare a proiectării eronate, care nu s-a bazat pe consumuri dar şi evaluării unor preţuri care nu au corespuns realităţii, am avut politici care nu au susţinut stocarea. Deci a fost o combinaţie de decizii greşite, de schimbări de miniştri, de politici, de incompetenţă, poate uneori şi de rea-voinţă”, a spus premierul la RFI România, citat de news.ro.  În ianuarie 2026, primarul PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, l-a acuzat pe premierul liberal Ilie Bolojan că nu și-a dorit salvarea Electrocentrale (CET) Craiova, „ci pur și simplu să se închidă, iar orașul să rămână fără nicio soluție”. Dar până în ianuarie 2026, directoare la Electrocentrale Craiova a fost Voican Lorena, care apare la un miting PSD, cu tricou purtând sigla partidului, alături de Olguța Vasilescu. Fotografia a fost postată pe pagina de Facebook a directoarei Electrocentrale Craiova. Voican Lorena a studiat dreptul la Spiru Haret. Imediat după facultate a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024. Președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale Craiova era Gabriela Andreea Nica, care a absolvit, în 2005, facultatea de litere din cadrul Universității București. Ea a fost consilier superior la ministerul Muncii, între ianuarie 2017 și noiembrie 2019, adică exact în perioada în care ministerul era condus de Lia Olguța Vasilescu și Marius Budăi. În ianuarie 2022 revine în minister, ca secretar general adjunct, ministru fiind tot pesedistul Budăi.  „La compania Electrocentrale din Craiova, care încălzește orașul Craiova, în 2024 s-a acordat un credit de 70 de milioane de euro de la EximBank pentru a funcționa, pentru a merge lucrurile bine, dar acel credit nu se va mai plăti în veci, pentru că compania a intrat în insolvență”, a afirmat premierul la 30 aprilie, într-un interviu. 

Bolojan arată că producția de energie pe bază de cărbune este „ineficientă” și am avut 5 ani să o înlocuim cu gaze. Exemplu negativ: fieful Olguței Vasilescu, Electrocentrale Craiova
VIDEO „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul
Politică

VIDEO „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul

„Aș vrea să ne spuneți ce mesaj aveți pentru români și dacă și când le veți prezenta scuze pentru dezastrul în care ați adus țara?”, l-a întreba Luiza Dobrescu, de la Gândul, pe premierul Bolojan la conferința de presă de după ședința de guvern. Citește și: Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist Aceasta nu este, de fapt, o întrebare, ci o apreciere politică a jurnalistului, iar scopul său nu era să obțină o informație pe teme legate de ultima ședință de guvern. Jurnalista cere scuze în numele poporului român Întrebarea a fost precedată de citirea unor date statistice: „Domnule premier, sub guvernarea dumneavoastră, avem cea mai mare inflație din UE, recesiune economică, printre cele mai mari dobânzi, prețuri record la motorină și benzină, cea mai gravă criză energetică de după revoluție. Aș vrea să ne spuneți ce mesaj aveți pentru români și dacă și când le veți prezenta scuze pentru dezastrul în care ați adus țara?”.  Inițial Bolojan a răspuns sec, spunând: „Da, mulțumesc pentru citirea acestei întrebări!”. Însă ulterior, el a explicat: „Am conștiința că am procedat corect față de țara noastră. Dacă vrem să ieșim cu adevărat și să nu ne mai întoarcem în fundăturile în care am fost în vara anului 2025, înseamnă că, indiferent ce guvern va veni, el va trebui să urmărească încadrarea în indicatorii pe care țara asta și i-a asumat, va trebui să închidă toate aspectele care țin de PNRR pentru a ne atrage banii europeni care asigură lucrările la autostrăzi, la spitale, la calea ferată și așa mai departe, în fiecare comunitate din România, va trebui să fie un guvern care are în vedere în continuare reducerea deficitelor, pentru că, dacă nu ne vom controla datoria și nu ne vom reduce deficitele, tot ceea ce promitem fără acoperire nu poate fi asigurat de economia țării noastre. Și ar fi păcat de eforturile pe care le au făcut cetățenii acestei țări, companiile, în această perioadă de un an de zile în care, așa cum vedeți, deficitul se duce către ținta asumată de 6%. Dacă nu vom urma aceste lucruri, riscul de complicații economice și de întoarcere din nou de unde am plecat este foarte mare. Prin urmare, acest guvern a făcut ceea ce trebuie, ceea ce a fost necesar...”. Angajata Gândul a încercat să insiste dar premierul i-a amintit că fiecare jurnalist poate pune o singură întrebare.  Gândul este deținut de Radu Budeanu, care controlează și G4Media și CanCan. În iulie 2020, omul de afaceri Budeanu a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii anticorupție în dosarul Hidroelectrica. Radu Budeanu a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, după ce a recunoscut că în 2011 i-a dat mită fostului ministru al dezvoltării, Elena Udrea, 3,8 milioane de dolari din partea unui om de afaceri. În iunie 2021, jurnalistul Cătălin Tolontan a scris că Radu Budeanu ar fi făcut în 2020 o ofertă pentru cumpărarea publicațiilor Libertatea și Gazeta Sporturilor, dar trustul elvețian Ringier a refuzat.  Discuția dintra angajata Gândul și Bolojan începe la minutul 12.30 din înregistrare. 

Auristul Dan Dungaciu a descoperit principalul vinovat de criza energetică: Bolojan n-a urmărit rubrica meteo
Politică

Auristul Dan Dungaciu a descoperit principalul vinovat de criza energetică: Bolojan n-a urmărit rubrica meteo

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a reproșat guvernului Bolojan că nu a urmărit rubrica meteo, ceea ce i-ar fi permis să anticipeze actuala criză energetică, generată de scăderea debitelor Dunării. Dungaciu, care a terminat facultatea de sociologie la 28 de ani, a susținut că, acum, prognozele meteo sunt foarte precise. Citește și: Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist Dungaciu nu iartă nici Republica Moldova, căreia vrea să-i taie ajutorul dinspre România „Cea mai teribilă știre este că România în perioadă de criză cumpără curent din Ucraina. Adică, 4 ani de bombardamente ale lui Putin pe structura energetică e mai puțin grav decât ce au făcut ei în 4 ani. Noi fără război, doar cu dușman intern am ajuns aici. E șocant. Nici măcar prognoza nu o urmărești. Acum acestea au acuratețe. Se puteau face previziuni. Criza energetică nu e doar vina guvernului Bolojan. Este a unei clase politice”, a spus el la un interviu pentru Gândul, citat de stiripesurse.ro.  Dungaciu - care a cerut ca ajutorul pentru Republica Moldova să fie tăiat - a criticat și guvernul de la Chișinău, după ce a cerut populației să-și limiteze consumul de curent electric, dar acest lucru nu s-a întâmplat. „Să știți că, apropo de asta, mă uitam în Republica Moldova, ei au făcut la fel. Oficialii au ieșit și au spus că trebuie să fie reduse (…). Deci asta ce măsoară? Măsoară o ură, o lipsă de încredere în sistemul de putere care-i fără precedent. De fapt, peste tot, aceste guvernări, de fapt, guvernează pe un vulcan (...)  Dar vulcanul ăla nu are cum să se manifeste. E un vulcan unde clocotește lava. Evident că oamenii ăștia nu sunt (…). Când ai un vulcan deasupra, nu stai să faci soluții cu leucoplast, că astea nu țin”, a teoretizat liderul AUR.  Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, i-a cerut președintei Maia Sandu retragerea cetățeniei moldovenești lui Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR. Şalaru l-a numit pe Dungaciu ”un idiot util al lui Putin”. ”Dacă ne uităm doar la declaraţiile lui Dan Dungaciu, cei care mai sunt în AUR acolo, George Simion, alt idiot util este Valeriu Munteanu, deci fără să le cunoşti biografia, fără să cunoşti nimic altceva, doar dacă te uiţi la declaraţiile lor, spui: bă, ăştia sunt trimişi de Putin în România, ăştia fac politica lui Putin, ăştia sunt pro-ruşi, sută la sută”, a susţinut el.

Curtea de Apel București, 100% cu PSD: a suspendat toate HG-urile emise de Bolojan și atacate de partidul lui Grindeanu. Decizii luate în timp record
Politică

Curtea de Apel București, 100% cu PSD: a suspendat toate HG-urile emise de Bolojan și atacate de partidul lui Grindeanu. Decizii luate în timp record

Curtea de Apel București a mai suspendat, azi, cinci hotărâri de guvern (HG) emise de guvernul Bolojan și atacate, miercuri, de PSD. În total, PSD a atacat 11 HG-uri, iar Curtea de Apel București, condusă de o apropiată a Liei Savonea, le-a suspendat pe toate. Aceasta nu înseamnă că PSD a câștigat definitiv, dar aplicarea acestor hotărâri este suspendată.  Primele șase hotărâri au fost suspendate în circa 24 de ore de la momentul la care PSD le-a atacat.  „Guvernul va iniţia acţiunea de recurs împotriva deciziilor judecate de Curtea de Apel Bucureşti şi menţionează calendarul strâns al judecării acestora. Luni, 27 iulie, PSD a depus plângerile prealabile, miercuri, 29 iulie, PSD a atacat 11 din cele 12 hotărâri şi a cerut suspendarea lor. În aceeaşi zi, începând cu ora 14:54, au început să intre la Secretariatul General al Guvernului (instituţie care reprezintă Guvernul în instanţă) citaţiile pentru cele cinci procese în care Curtea s-a pronunţat astăzi. Termenul a fost luni, 3 august, ora 11:00", se arată într-un comunicat emis azi de Guvern. Curtea de Apel se grăbește. Când plângerile vin de la PSD Potrivit unui site controlat de soțul unei deputate PSD, stiripesurse.ro, Curtea de Apel București a suspendat executarea HG nr. 501/2026, HG nr. 511/2026, HG nr. 512/2026, HG nr. 530/2026 și HG nr. 570/2026, până când instanța de fond se va pronunța asupra acțiunilor în anulare.  Guvernul poate formula recurs în termen de cinci zile de la comunicare, însă recursurile nu suspendă executarea soluțiilor. În dosarul HG nr. 512/2026, Curtea a respins și cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.  „Împreună cu cele șase soluții pronunțate la 30 iulie 2026, bilanțul este simplu: 11 cereri formulate, 11 cereri admise. Nicio hotărâre contestată nu a rămas în vigoare (...) Un Guvern demis prin moțiune de cenzură, ai cărui miniștri interimari și-au depășit cu mult termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție, a continuat să adopte hotărâri care produc efecte asupra oamenilor. De unsprezece ori, judecătorii au apreciat că există motive serioase pentru a le opri”, a declarat avocatul PSD, Viorel Mocanu.  HG-urile suspendate se refereau la decizii pur administrative: HG nr. 511/2026 modifica hotărârea privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Actul actualiza atribuțiile MIPE în raport cu mecanismele financiare ale Spațiului Economic European și Norvegiei pentru perioada 2021-2028, cu viitoarea perioadă a politicii de coeziune de după 2027, cu PNRR și cu Planul național social pentru climă. HG nr. 512/2026 stabilea plafonul cheltuielilor pentru colectarea, transportul, depozitarea și neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale. HG nr. 530/2026 aproba normele de aplicare a mecanismului prin care șoferii care nu își plătesc amenzile rutiere în termen de 90 de zile își pierd temporar dreptul de a conduce HG nr. 570/2026 modifica și completa mai multe acte normative din domeniul ocupării forței de muncă și stabilea procedurile necesare aplicării măsurilor introduse prin OUG nr. 11/2026. În circa 30 de ore, Curtea de Apel a dat câștig de cauză PSD-ului Iată cronologia care arată cu ce viteză uluitoare a acționat Curtea de Apel București, condusă de o apropiată a Liei Savonea: Luni, 27 iulie, PSD depune 12 plângeri prealabile (procedură obligatorie) împotriva a 12 HG-uri. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache. Premierul Bolojan a retras aproape imediat una din hotărâri, jalon PNRR, privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. El a spus că, deși este convins că a acționat legal, nu poate risca suspendarea HG-ului. Strategia va fi promovată prin proiect de lege.  Miercuri, 29 iulie, PSD atacă 11 din cele 12 hotărâri și cere suspendarea lor Potrivit șefului SGG, Dan Reșitnec (USR), „miercuri, începând cu ora 13:14, încep să intre la Secretariatul General al Guvernului (SGG reprezintă Guvernul în instanță) citații pe aceste 11 procese pentru a ne permite să construim apărare” Primul termen: joi, 30 iulie, ora 13:00. Completul de judecată, același care a “suspendat și comunicate de presă”, scrie Reșitnec. Este vorba de o decizie luată la plângerea Sanitas. Minuta Curții arăta că „suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă”.  Joi după-amiaza, Curtea de Apel dă câștig de cauză PSD și suspendă șase HG-uri. Printre ele și HG nr. 545/2026 prin care se stabilea parcul auto al Agenției Domeniilor Statului. Guvernul a arătat că astfel se rezolva un jalon PNRR, 508 Luni, încă cinci HG-uri suspendate „Așteptăm să ne fie comunicate deciziile, să vedem argumentele instanței și vom face recurs la fiecare din ele. Oare se vor judeca și acestea la fel de repede?”,a comentat șeful SGG, Dan Resitnec.   

Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch
Politică

Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a punctat „efortul” Băncii Naționale a României în menținerea ratingului Fitch și a lăudat „responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare”, dar, în postarea sa de pe Facebook, nu a amintit nimic despre guvernul din care face parte sau despre premierul Bolojan. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Nazare a fost propulsat în funcția de ministru de Finanțe la propunerea PNL. El s-a suspendat din partid după ce a ajuns în consiliul de administrație al BNR. El este suspendat din CA-ul BNR pe perioada în care este ministru.  Nazare a fost propus ministru de Finanțe în guvernul Veștea, care a fost respins de Parlament. Mulțumiri către BNR și partide, nu către propriul Guvern Ce a scris Nazare, pe Facebook: „Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții. A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență”, a scris ministrul de Finanțe. Afirmația sa este parțial falsă, întrucât două proiecte complexe, jaloane PNRR, nu au trecut de Parlament: legea integrității și a salarizării bugetarilor.  În plus, Nazare cere un guvern cu puteri depline.  „În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României. Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune. De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare. Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României”, a scris el.   Presa a susținut în repetate rânduri că Alexandru Nazare ar putea fi viitorul premier, după Bolojan. 

Kievul va ajuta Bucureștiul să treacă de criza energetică: o centrală nucleară din Ucraina va alimenta România, anunță Bolojan
Politică

Kievul va ajuta Bucureștiul să treacă de criza energetică: o centrală nucleară din Ucraina va alimenta România, anunță Bolojan

Premierul Ilie Bolojan, care este și ministru interimar la Energie, a anunțat, azi, că a discutat cu vicepremierul Ucrainei „pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei”. Vicepremier și ministru al Energiei în guvernul de la Kiev este Denys Shmyal.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Cele două noi reactoare de la Cernavodă nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe canalul Bala, spune Bolojan „Așa cum România a alocat când a fost nevoie cote de energie în regim comercial, și Ucraina, tot în condiții de piață, alocă aceste cote de energie. Au fost de acord să exporte energie în România pentru echilibrarea sistemului energetic național. Există un surplus de energie în Ucraina care poate fi exportat”, a explicat Bolojan.  Azi, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică. „Avem o scădere la mai puţin de jumătate a debitelor Dunării faţă de valorile normale. În această perioadă, în loc de aproape 4.000, peste 4.000 de metri cubi pe secundă, suntem la 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 de metri cubi pe secundă, în aşa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducţiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puşi în situaţia zilele trecute să oprim un prim grup, aceeaşi situaţie este şi în Ungaria, deci ne-am redus ambele ţări capacitatea de producţie a energiei pe nuclear la jumătate şi pe fondul tendinţei de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem şi al doilea grup. Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producţia de energie electrică la nivel naţional, o producţie foarte importantă pentru că este o producţie în bandă, inclusiv în orele de seară când consumul creşte foarte mult”, a spus premierul la finalul ședinței de guvern. În ceea ce privește devierea brațului Bala, Bolojan a arătat că proiectul era blocat: „Era un proiect vechi care din păcate nu a fost pus în practică. Acțiunile din aceste zile sunt în regim de urgență, nu au legătură cu acel proiect vechi. Cele două noi reactoare nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe acest canal. Indiferent ce se va întâmpla, acest proiect e prioritar. Am discutat cu dl ministru Miruță să dispună scoaterea proiectului din sertarele de la Transporturi”.   

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore
Politică

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore

Curtea de Apel București a judecat cu o viteză șocantă, probabil fără precedent, plângerile depuse de PSD împotriva unor hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan. La circa 30 de ore de la depunerea plângerii, șase din aceste HG-uri au fost suspendate. Aceasta nu înseamnă, teoretic, că procesul s-a încheiat și PSD are dreptate, dar HG-urile nu mai produc efecte. Unele din ele erau jaloane PNRR.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec (USR), a arătat că Executivul nu a avut nici 24 de ore ca să-și pregătească apărarea. În iunie, Ilie Bolojan a avut o experiență asemănătoare, dar în calitate de președinte al PNL. Atunci, Tribunalul Ilfov a decis în privința contestației depuse de 16 liberali, care au vrut suspendarea a două dintre deciziile luate luni de PNL, în câteva ore.  În circa 30 de ore, Curtea de Apel a dat câștig de cauză PSD-ului Iată cronologia care arată cu ce viteză uluitoare a acționat Curtea de Apel București, condusă de o apropiată a Liei Savonea: Luni, 27 iulie, PSD depune 12 plângeri prealabile (procedură obligatorie) împotriva a 12 HG-uri. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache. Premierul Bolojan a retras aproape imediat una din hotărâri, jalon PNRR, privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. El a spus că, deși este convins că a acționat legal, nu poate risca suspendarea HG-ului. Strategia va fi promovată prin proiect de lege.  Miercuri, 29 iulie, PSD atacă 11 din cele 12 hotărâri și cere suspendarea lor Potrivit șefului SGG, Reșitnec, „miercuri, începând cu ora 13:14, încep să intre la Secretariatul General al Guvernului (SGG reprezintă Guvernul în instanță) citații pe aceste 11 procese pentru a ne permite să construim apărare” Primul termen: joi, 30 iulie, ora 13:00. Completul de judecată, același care a “suspendat și comunicate de presă”, scrie Reșitnec. Este vorba de o decizie luată la plângerea Sanitas. Minuta Curții arăta că „suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă”.  Joi după-amiaza, Curtea de Apel dă câștig de cauză PSD și suspendă șase HG-uri. Printre ele și HG nr. 545/2026 prin care se stabilea parcul auto al Agenției Domeniilor Statului. Guvernul a arătat că astfel se rezolva un jalon PNRR, 508 „Așteptăm să ne fie comunicate deciziile, să vedem argumentele instanței și vom face recurs la fiecare din ele. Oare se vor judeca și acestea la fel de repede?”, scrie șeful SGG. 

Premierul Bolojan declară că a avut două întâlniri cu George Simion: „Nu au fost negocieri politice”, susține el
Politică

Premierul Bolojan declară că a avut două întâlniri cu George Simion: „Nu au fost negocieri politice”, susține el

„Cred că anul acesta m-am întâlnit cu domnul Simion de două ori. Eu, în condițiile în care, în plan uman, oamenii vor să discute cu tine, au voturi în spate, reprezintă categorii de cetățeni care au votat, am căutat să nu jignesc oamenii și să am o relație civilizată”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi 24.  Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte El a susținut că „a fost o discuție generală, legată de perspective, dar nu au fost negocieri politice”.  Simion se laudă cu întâlnirile sale Liderul AUR a afirmat, recent, că a „vorbit și cu Nicușor Dan, și cu Sorin Grindeanu, și cu Ilie Bolojan, cu Dominic Fritz n-am vorbit, dar am vorbit cu altcineva de la USR”. Sorin Grindeanu a declarat la 22 iulie, la Realitatea Plus, că a „urât” faptul că George Simion și alți lideri AUR au făcut publice „discuții private”. Președintele PSD a confirmat că s-a întâlnit de mai multe ori cu liderul AUR înainte de votul pentru Guvernul Veștea pentru a negocia susținerea parlamentarilor partidului. Pe de altă parte, ieri, la Antena 3, primarul PNL din Cavnic, Vladimir Petruț, a susținut că au fost mai multe întâlniri Bolojan-Simion. „Nu au fost doar două întâlniri. Au fost mai multe, directe și indirecte. Ultima întâlnire a fost fix în ziua în care trebuia să se voteze Guvernul Veștea. Noi am știut, o parte dintre noi. Punerea la cale a acestei întâlniri a avut loc la Cluj-Napoca. Au discutat două persoane, una de la AUR și una de la PNL pentru această întâlnire. Întâlnirea s-a făcut. Asta a fost și cerința premierului, să nu voteze Guvernul Veștea, să nu intre PSD la guvernare pentru că va avea putere deplină și în acest fel va avea de pierdut și AUR, și PNL”, a susținut Petruț. Întrebat cine aranjează negocierile, edilul a indicat liberali din eșicherul doi și trei al partidului. "Mare parte sunt din Maramureș și Cluj-Napoca și de la Arad. O discuție a avut loc în București, o altă discuție a avut loc într-un hotel din Cluj-Napoca. O altă discuție a avut loc la Bruxelles".

Bolojan, îngrijorat după închiderea ambelor reactoare de la Cernavodă: apel să se consume puțin, seara
Politică

Bolojan, îngrijorat după închiderea ambelor reactoare de la Cernavodă: apel să se consume puțin, seara

Premierul Ilie Bolojan a cerut atât cetățenilor români, cât și marilor consumatori, ca, seara, în intervalul 20.00-23.00 să-și raționalizeze consumul, după ce centrala nucleară de la Cernavodă a fost nevoită să oprească ambele reactoare, urmare a debitului foarte scăzut al Dunării. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării „Vom fi puși în situația să pornim tot ce se poate porni din punct de vedere al producției pe gaz și să recurgem la importuri”, a afirmat Ilie Bolojan, la Digi 24.  Și Ungaria oprește o centrală nucleară, deci importurile vor fi dificile El a explicat de ce cea mai mare problemă este seara: consumul crește, iar producția din surse regenerabile, precum energia solară, scade. „Zona de importuri critică e în perioada de seară, între orele 20.00 și 23.00. Am importat cam 1.700 de megawați seara. În momentul de față nu există probleme legate de importuri, dar în perioada următoare pot exista astfel de probleme. Seceta afectează și alte centrale și cel puțin un grup din Ungaria a fost și el deconectat. Și acolo există necesitatea de a importa din altă parte”, a spus Bolojan.  În acest context, șeful Executivului a făcut apel la populație și la marii consumatori să reducă utilizarea energiei electrice în intervalul critic de seară, pentru a diminua presiunea asupra sistemului. „Folosesc acest prilej să fac un apel către cetățenii României, către mari consumatori industriali să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, așa cum am spus, de la 20.00 la 23.00, atunci când avem un deficit de energie. În rest nu sunt niciun fel de probleme în cursul zilei pentru că avem o producție importantă pe componenta de fotovoltaic, de eolian și treptat s-a dezvoltat și stocarea. Acum vedem ce înseamnă să nu fie făcut de-a lungul anilor investiții în această zonă de energie, care să ne creeze rezerve de capacitate, în așa fel încât să putem trece peste astfel de perioade. Dar asta este situația și o astfel de secetă n-a mai fost de mulți ani și afectează puternic nivelul Dunării”, a mai declarat premierul, apreciind că situația ar putea 2-3 săptămâni.  Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat situația, pentru Hotnews: „Vom importa probabil mult mai mult. Maximul pe care l-am importat de când s-a oprit reactorul nr.1 a fost undeva la 2000 și un pic de MW, probabil că ajungem la 3000 – 3.200 MW. Adică foarte aproape de limita maximă a importurilor de pe zona vestică și sudică a României”. 

Bolojan cedează șantajului PSD pentru ca România să nu piardă un miliard de euro din PNRR: retrage HG-ul privind Strategia Biodiversității, depune proiect de lege
Politică

Bolojan cedează șantajului PSD pentru ca România să nu piardă un miliard de euro din PNRR: retrage HG-ul privind Strategia Biodiversității, depune proiect de lege

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a retras hotărârea de guvern prin care a fost adoptată Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, după ce PSD a amenințat că o va ataca în Justiție. În schimb, strategia urmeză să fie adoptată sub forma unui proiect de lege care a fost depus, azi, la Senat. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Dacă ea nu va fi adoptată, nemodificată, până la 31 august, România va pierde aproape un miliard de euro. „Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei”, a explicat Bolojan. Premierul așteaptă ca PSD să-și respecte promisiunea de a adopta rapid proiectul de lege, fără modificări „Pentru mine și pentru Guvern nu există interes politic deasupra intereselor României. Iar când în joc sunt fonduri importante care intră în economia țării noastre, nu ne putem asuma riscul unor pierderi mari. Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon asumat de România în cadrul PNRR (Jalonul 31). Neîndeplinirea lui ar atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro.   Guvernul României a îndeplinit acest jalon printr-o hotărâre de guvern, în ședința din 23.07.2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România, de care depind nu numai bani pentru țară, ci și credibilitatea în fața finanțatorilor și partenerilor externi.   Ca să hărțuiască un guvern pe care l-a demis fără să aibă nimic de pus în loc, dar și ca să satisfacă interesele propriei clientele, PSD a declanșat o procedură de suspendare și anulare în justiție a mai multor hotărâri de guvern, inclusiv aceasta.   Trei dintre hotărârile atacate se referă la obligații pe care ni le-am asumat în contul fondurilor europene nerambursabile. PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro.   Una dintre aceste hotărâri, referitoare la Strategia Biodiversității, de a cărei adoptare până la 31 august depinde o penalitate de 1 miliard de euro, am înțeles că PSD se angajează să o susțină pentru a fi adoptată rapid ca proiect de lege.   Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei.   Responsabilitatea guvernării presupune prioritizarea intereselor României, pentru care o penalitate de aproape 1 miliard de euro este de neasumat. Este o responsabilitate pe care PSD pare că nu o poate înțelege.   În consecință, am decis să retragem Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Prevederile fac obiectul unui proiect de lege care a fost depus azi la Senat. Facem ce trebuie pentru România, vom vedea dacă PSD se va ține de cuvânt măcar de această dată.   Atrag atenția că forma actuală a strategiei a fost convenită cu Comisia Europeană și eventualele modificări pot fi echivalate cu neîndeplinirea jalonului PNRR, ceea ce va atrage penalități”, a scris Bolojan.  

Cu ajutorul lui Florin Iordache, președinte al Consiliului Legislativ, PSD atacă în justiție, pe bandă rulantă, HG-urile emise de Bolojan. Partidul anunță și plângeri penale
Politică

Cu ajutorul lui Florin Iordache, președinte al Consiliului Legislativ, PSD atacă în justiție, pe bandă rulantă, HG-urile emise de Bolojan. Partidul anunță și plângeri penale

PSD a contestat, luni, mai multe hotărâri de guvern pe care le consideră neconstituţionale, apreciind că Executivul condus de premierul interimar Ilie Bolojan are un mandat limitat în privinţa iniţierii de acte normative. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri, avize emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat Iordache emite avizul negativ, PSD atacă HG-urile în instanță și face plângeri penale Deocamdată, PSD a depus la Secretariatul General al Guvernului patru plângeri prealabile prin care îi solicită premierului demis Ilie Bolojan să nu transmită spre publicare în Monitorul Oficial patru hotărâri adoptate în ședința Executivului din 23 iulie 2026 și să le reintroducă pe circuitul decizional, în vederea revocării sau reconsiderării. Însă marți urmează să depună plângeri la Curtea de Apel București.  Prima plângere vizează hotărârea privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. Documentul stabilește 11 obiective naționale, instituții responsabile, termene, surse de finanțare, indicatori de performanță și mecanisme de monitorizare. În acest caz, Consiliul Legislativ nu a emis un aviz negativ, ci a restituit proiectul, prin răspunsul nr. R1852 din 22 iulie, arătând că strategiile sunt documente de politici publice, nu acte normative supuse avizării sale. PSD folosește tocmai această calificare pentru a susține că un Guvern demis nu putea adopta documentul, Codul administrativ interzicându-i promovarea unor politici noi. Strategia are efecte pe termen lung și poate influența proiecte precum construcția autostrăzilor, exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep și finalizarea sau construirea unor hidrocentrale, apreciază PSD. A doua hotărâre de guvern modifică reglementările privind compatibilitatea electromagnetică și introducerea pe piață a echipamentelor radio. Actul a primit avizul negativ nr. 689 din 23 iulie al Consiliului Legislativ. A treia hotărâre modifică mai multe acte normative în domeniul ocupării forței de muncă. Proiectul a primit avizul negativ nr. 688 din 23 iulie, potrivit site-ului stiripesurse.ro.  Cea de-a patra hotărâre reglementează acordarea, suspendarea, modificarea și încetarea beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție destinat persoanelor adulte cu handicap. Și aici a emis aviz negativ instituția condusă de Iordache. „Sesizăm Parchetul General - pentru ca procurorii să analizeze, în limitele competenţelor lor legale, consecinţele penale ale adoptării şi punerii în executare a unor acte constituţional interzise”, a mai anunțat PSD. 

Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL
Politică

Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL

CURS, controlat de Iosif Bibble - soțul deputatei PSD Diana Tușa, recent promovată vicepreședinte al acestui partid - prezintă un sondaj care arată că încrederea în Grindeanu este aproape egală cu cea în Bolojan. În plus, intenția de vot pentru PSD ar fi cu două procente peste PNL. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează Georgescu și AUR domină Potrivit sondajului, 23% dintre cei chestionați au încredere în Bolojan (25% în mai), procentul fiind același în cazul lui Grindeanu (21% în mai). Ei ocupă locurile patru și cinci în clasamentul încrederii. Însă 72% dintre respondenți nu au încredere în actualul premier (70% în mai), iar 73% nu au încredere în președintele PSD (la fel, în mai).  Călin Georgescu beneficiază de „foarte multă” sau „multă” încredere din partea a 33% dintre respondenți (32% în sondajul CURS din luna mai 2026), cel mai ridicat nivel înregistrat în rândul personalităților evaluate. În același timp, 62% declară că au puțină sau foarte puțină încredere în acesta, iar 5% nu au oferit un răspuns. Pe locul al doilea se situează Nicușor Dan, creditat cu 30% încredere (față de 31% în sondajul din mai), în timp ce 67% dintre respondenți declară că au puțină sau foarte puțină încredere în el. Procentul celor care nu au răspuns este de 3%. George Simion ocupă poziția a treia, cu un nivel de încredere de 24% (23% în luna mai). În cazul acestuia, 69% dintre respondenți au o încredere redusă, iar 7% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. În ceea ce privește intenția de vot, CURS prezintă următoarele date: AUR - 34%, față de 32% în mai  PSD- 23%, față de 24% în mai PNL - 21%, față de 20% în mai USR - 9%, față de 10% în mai Celelalte partide sunt sub 5%.  Sondajul a fost realizat în perioada 14-24 iulie, metoda de culegere a datelor - CATI (Computer-assisted telephone interviewing), eșantionul a fost de 1108 respondenţi, iar marja de eroare este de 3%. 

Băsescu îl apără pe Bolojan: „Nu e vinovat pentru că nu avem guvern. El nu poate să plece”. Despre anticipate: „Încă trei-patru luni de bătut câmpii”
Politică

Băsescu îl apără pe Bolojan: „Nu e vinovat pentru că nu avem guvern. El nu poate să plece”. Despre anticipate: „Încă trei-patru luni de bătut câmpii”

Fostul președinte Traian Băsescu l-a apărat pe premierul Ilie Bolojan, într-o intervenție la România TV. Băsescu nu doar că a afirmat că nu Bolojan este de vină pentru criză, dar a atacat cererea PSD ca liderul PNL să plece de la Palatul Victoria înainte ca Parlamentul să voteze un nou Guvern. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează „Anticipatele înseamnă încă trei-patru luni de bătut câmpii” „Nu mi-e simpatic Bolojan, dar să știți că nu e el vinovat pentru că nu avem guvern. El nu poate să plece. Dacă nu se desemnează un alt premier și acesta e votat de parlament, Bolojan trebuie să stea acolo”, a arătat fostul șef al statului, potrivit transcrierii site-ului România TV. Însă Băsescu s-a opus ferm anticipatelor.  „Anticipatele înseamnă încă trei-patru luni de bătut câmpii, de campanii, de neglijat problemele țării”, a arătat el. Fostul președinte i-a recomandat lui Nicușor Dan să desemneze un premier între Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan. „Criza din 2008-2010 a fost una globală, în care noi nu găseam bani să ne împrumutăm. Acum, discutăm despre o criză creată de noi, pe care nu vrem să o rezolvăm decât pornind de la interesul personal, de partid, și nu de la interesul țării. (…) Avem două partide care au avut opțiuni: PNL a spus Siegfried Mureșan, PSD a spus Sorin Grindeanu. (…) Asta poate fi soluția. Nu putem sta până în 2028 cu un guvern interimar. Trebuie soluționată problema cât se poate de repede. Guvern, guvern, guvern! E condiția numărul unu și pentru credibilitate”, a declarat Traian Băsescu, care a mai apreciat că tergiversarea ”decredibilizează țara foarte tare”. Băsescu a comentat și speculațiile conform cărora Bruxelles-ul ”vrea să ne șubrezească”, subliniind că nici nu poate fi vorba despre așa ceva. ”Cea mai mare îngrijorare (la Bruxelles – n.r.) este când într-o țară din Est e o situație de criză, care are ecouri și în restul Uniunii. Nu vine nimeni special să facă rău României. Ne dau bani și nu știm să-i luăm. Noi singuri ne facem rău. Uite, nu avem guvern!”, a spus Băsescu.

Grindeanu a cerut juriștilor PSD să caute motive să-i facă plângeri penale lui Bolojan
Politică

Grindeanu a cerut juriștilor PSD să caute motive să-i facă plângeri penale lui Bolojan

Pentru prima oară, președintele PSD, Sorin Grindeanu, declară public că le cere „juriștilor” din partidul său să caute motive să-i facă plângeri penale premierului Ilie Bolojan. Ieri, Grindeanu nu a avut nici o reacție la întâlnirea dintre Marcel Ciolacu și fugarul Ionel Arsene.  Citește și: Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii Grindeanu: „Depunem imediat sesizări penale” „Juriștii PSD analizează în acest weekend dacă deciziile luate în ultimele două ședințe de Guvern exced competențele legale limitate ale Cabinetului demis. Dacă vom constata că Bolojan și echipa sa au încălcat legea, depunem imediat sesizări penale sau în instanțele de contencios-administrativ! Pentru ca am văzut că sunt decizii luate la Palatul Victoria inclusiv pe subiecte importante legate de PNRR, care sunt astfel vulnerabilizate, cer actualului Guvern demis să trimită toate aceste proiecte legate de PNRR la Parlament. Dacă tot avem sesiune extraordinară, cred că este firesc ca toate asemenea proiecte de care depind miliarde de euro să fie aprobate în procedura parlamentară, pentru a fi siguri că îndeplinim jaloanele și încasăm banii cuveniți României!”, a scris Grindeanu pe Facebook.  Curtea de Apel București a admis marți o cerere depusă de Federația SANITAS și a dispus suspendarea procedurii referitoare la proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. După pronunțarea instanței, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a descris decizia drept "ridicolă", susținând că judecătorii au suspendat, în realitate, "un comunicat de presă". El a precizat că textul nu a fost publicat în cadrul procedurii oficiale privind proiectele legislative, procedură pe care actualul Guvern interimar nu o mai poate folosi. Ulterior, Pîslaru a spus că ministerul Muncii va face recurs împotriva deciziei Curții de Apel București prin care a fost suspendată procedura privind proiectul legii salarizării.  Ministerul Muncii va formula recurs invocând faptul că reprezentanții săi nu au fost citați în cadrul procedurii desfășurate marți. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, instituția nu contestă pe fond cele stabilite de Curtea de Apel București, ci procedura prin care instanța a luat decizia.

Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii
Politică

Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii

Premierul Ilie Bolojan a arătat, joi seara, că, în medie, doar 63% din paturile din spitale sunt ocupate, dar sunt unele cu grad de ocupare de 40-45%. Pe de altă parte, în medie, ponderea cheltuielilor cu salariile este de 65% din bugetul instituției, dar sunt 50-60 de spitale de stat unde acest procent este de 90%.  Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia El a propus ca spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională să fie depunctate, atunci când solicită creșteri de personal în continuare, la fel ca și spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională. „Pentru că dacă avem doar spitale care nu reacționează la ceea ce se întâmplă în comunitățile din jur, constatăm că, în loc să avem mult mai multe paturi de paliație în România, care sunt solicitate, avem doar 4.000 de paturi de paliație, din numărul mare pe care vi l-am spus, și, în loc să avem o secție, două, trei care nu au activitate, ar fi mult mai corect să redirecționăm personalul și paturile către zone unde avem un necesar în societate, unde știm care sunt problemele cu vârstnicii noştri și cu cazurile grave care ar trebui tratate”, a arătat premierul. „Avem spitale, 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract” Cum a explicat Bolojan faptul că a refuzat constant noi angajări în Sănătate: „Suntem în situația în care, la aproximativ 193.000 de angajați care lucrează în sectorul de sănătate public din România, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi” „Din cele 132.000 de paturi care sunt în spitalele din România, 90% dintre ele în sectorul public, gradul de ocupare al patului este de 63%, mediu ‒ dar avem spitale cu 40%, 45%, deci, practic, jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu. În același timp, cheltuielile medii de personal în spitalele din România, raportat la suma contractată cu Casa Națională de Sănătate, deci la veniturile pe care le realizează, reprezintă 65%, în medie. Așadar, din cele peste 400 de spitale și alte structuri care țin de Ministerul Sănătății sau de autoritățile locale, aceasta este ponderea medie a cheltuielilor de personal. Dar avem și spitale, în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract” „Aveți aici o dinamică a cheltuielilor de personal din Sănătate în ultimii 10 ani. Am început cu aproximativ 6 miliarde în 2015 și astăzi avem peste 25 de miliarde ‒ în 2025, 25 de miliarde. Asta înseamnă că cheltuielile de personal au crescut de patru ori” „Două treimi din ceea ce se folosește pentru salariile personalului din Sănătate se alocă direct. Nu pentru câți pacienți tratezi, nu pentru ce activitate faci, ci pur și simplu pentru că așa vine din istorie, și asta înseamnă diferențele de creșteri salariale. Și atunci, ca să înțelegeți: managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii, chiar dacă n-ar trata, ipotetic, niciun pacient, și doar diferența provine din tarifele pe care le contractează cu Casa de Sănătate pentru serviciile pe care le acordă pacienților” „Dacă continuăm cu acest sistem, în care două tremi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă faci activități sau nu, nu o să ne ajungă niciodată banii, iar problemele din sănătate nu doar că nu vor fi rezolvate, ci se vor agrava”, a susținut Bolojan.  „De asemenea, trebuie să discutăm foarte deschis și despre problemele legate de medici, pentru că, din numărul total de personal, avem cam 27.000 de medici care lucrează în sectorul public din România. Gândiți-vă că în fiecare an școlarizăm aproximativ 7.000 de medici, deci avem 7.000 de absolvenți, dintre care de medicină generală jumătate la taxă, jumătate la fără taxă, adică suportate integral de statul român; avem 4.000-5.000 care își iau rezidențiatul, rămân anii de rezidențiat și, la final, avem 1.000-1.500 care sunt angajați în sistem. Deci, avem o situație în care numărul de absolvenți este mai mare decât necesarul nostru și avem niște decalaje foarte mari. În spitalele din marile centre universitare avem o înghesuială ca oamenii să intre în sistem, iar în spitalele mici din județele mai slab dezvoltate, din orășelele mai mici, avem un deficit, în anumite zone, de medici care să acopere nevoile românilor care locuiesc în acele comunități. Și trebuie lucrat și la asta la modul serios”, a mai spus el. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră