duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bolojan

70 articole
Eveniment

Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu

Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 47 de lei pe zi, are salariu mai mare decât Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, Emil Boc, primar al Clujului, sau Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6. Citește și: Simona Halep, datorii enorme, de peste 12 milioane de euro, după ce a intrat în afaceri acum un an, la patru luni după ce a fost suspendată Recent, Robert Negoiță a declarat că el trăiește cu 46 de lei pe zi, cu care ar cumpăra două pâini, două sticle de lapte, o caserolă cu humus și una cu fasole bătută. „Mănânc puțin și foarte simplu. (…) Pare puțin credibil, dar cei care mă cunosc știu modul meu de viață”, a spus Negoiță. Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, arată că a încasat un salariu net anual de 185.736 de lei. Sectorul pe care-l administrează are circa 550.000 de locuitori. Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, a încasat în 2022, doar 164.631 de lei. Județul Bihor are ușor peste 550.000 de locuitori. Emil Boc, primarul Clujului, a avut un salariu anual, în 2022, de 164.465 de lei. Orașul are circa 290.000 de locuitori. Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, a încasat, în 2022, net, 164.268 de lei. Acest sector are circa 330.000 de locuitori. Spre deosebire de cei trei administratori locali din PNL, Robert Negoiță are o avere uriașă: el deține, printre altele, aproape 10 hectare de teren agricol în apropiere de București și patru case. Pe de altă parte, el are o datorie de 268 de milioane de lei la ANAF. Din declarațiile sale de avere se poate observa că datoriile lui Negoiță la ANAF au crescu de la an la an: în 2016 erau de 234 de milioane de lei, în 2020 ajunseseră la 250 de milioane, iar în anul fiscal 2022 erau la nivelul maxim de 268 de milioane de lei.

Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu Foto: Ziaristii.com
Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea Foto: Facebook ARBDD
Politică

Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea

Județul Bihor, unde președinte al Consiliului Județean este Ilie Bolojan, a primit, în 2023, de patru ori mai mulți turiști decât județul Tulcea, unde se află Delta Dunării. Președinte al Consiliului Județean Tulcea este pesedistul Horia Teodorescu. Citește și: VIDEO Deputata PSD Laura Vicol, șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, face declarații importante pe TikTok: „Sunt vopsită blondă”. Ea este supranumită „avocata interlopilor” Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică la 5 februarie, situația turiștilor care au sosit și înoptat în Bihor și Tulcea se prezintă astfel: Bihor - 564.842 sosiri în structurile de primire turistică, din care 45.869 turiști străini și 1.456.088 înnoptări, din care 101.912 ale străinilor Tulcea - 141.075 sosiri turiști, din care 8.943 turiști străini și 294.329 înnoptări, din care 18.729 ale străinilor DeFapt.ro a scris că un pensionar care joacă la Loto, fost lider local al PSD, conduce aeroportul Tulcea, subordonat Consiliului Județean. În 2023, prin acest aeroport au trecut 300 de pasageri, deși ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a dirijat fonduri uriașe spre această „investiție”. Și Suceava sau Sibiu, cu circa 550.000 de sosiri ale turiștilor domină Tulcea, care este ușor sub Gorj, care a înregistrat, în 2023, 146.015 sosiri în structurile de primire turistică. DeFapt a scris că baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean, face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează: una din firmele sale a avut, doar din 2018 în 2021, contracte de circa 33 de milioane de lei cu primării din acest județ. Datele sunt sintetizate pe site-ul sicap.ai și de aici se poate constata că toate contractele au fost acordate prin „procedură simplificată”. Teleorman rămâne județul prin care au trecut în 2023 cei mai puțini turiști: 3.981, dintre care 280 de străini.

Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea Foto: Facebook Florin Birta
Politică

Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea

Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea, șapte pasaje rutiere inaugurate exact la finalul anului 2023, în prima zi complicată: redeschiderea școlilor. Investiția a fost de 40 de milioane de euro, iar municipalitatea a reușit să o finalizeze la 31 decembrie 2023, pentru a nu pierde finanțarea UE. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Prima parcare tip park & ride din Oradea, de sub Catedrala Ortodoxă (foto), a fost deschisă cu o zi înaintea pasajelor din imediata vecinătate. „Cu tichetul de parcare, șoferii care își vor lăsa mașinile aici vor putea circula gratis cu mijloacele de transport în comun ale OTL”, a explicat primarul Florin Birta. Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea Din acest motiv, în oraș s-a lucrat efectiv până în ultima zi a anului trecut. Video: Facebook Florin Birta „Vor fi 3 câștiguri majore: eliminarea blocajelor în trafic în cel mai important nod rutier din interiorul orașului; circulația fluentă a tramvaielor și respectarea cadenței de circulație a acestora; piața de deasupra pasajului mare, între Catedrala Ortodoxă și Parcul 1 Decembrie, va asigura traversarea în siguranță a pietonilor dinspre centrul vechi înspre cetate”, a scris, pe Facebook, fostul primar al acestui municipiu, Ilie Bolojan, acum președinte al Consiliului Județean. Foto: Facebook Florin Birta Azi, publicația locală Bihoreanul a testat circulația în aceste pasaje, dimineața, când părinții își duc copiii la școală. „Lanțul de pasaje are și el limitele lui: este ostil celor care vor să traverseze axul principal Nufărul - Magheru. Spre exemplu, șoferii care se deplasează dinspre Calea Averescu către centru, pentru că nu mai pot încălca linia de tramvai, sunt obligați să coboare prin pasaj, să se încadreze în subteran pe banda dreaptă, de unde pot reveni la suprafață doar după colțul Parcului 1 Decembrie sau în dreptul Oradea Plaza (...) Una peste alta, ansamblul de pasaje și-a atins scopul, fluidizând circulația în Centrul Civic, dar cu riscul ca aceasta să se înfunde pe străzile din jur...”, a scris această publicație. Foto: Bihoreanul Foto:Bihoreanul Citește și: Patrioții suveraniști Lazarus și Piperea, vacanțe sfidătoare în Occidentul putred, departe de România Într-un alt articol, Bihoreanul arăta că, în jurul orei 7dimineața s-au format coloane de mașini pe mai multe artere din zona pasajelor, dar „la 10 minute după ora 8, circulaţia pe strada din faţa Facultăţii de Medicină şi a Colegiului Naţional Emanuil Gojdu era deja fluidizată. Coada de maşini s-a risipit odată cu lumina zilei...”.

Medicii de familie vor primi 1.000 de euro/lună Foto: Gazeta Oltului
Politică

Medicii de familie vor primi 1.000 de euro/lună

Medicii de familie care vor deservi localitățile izolate din Bihor vor primi 1.000 de euro/lună, anunță Ilie Bolojan. Subvențiile vor fi acordate de Consiliul Județean Bihor, condus de Bolojan. Președintele CJ Bihor a spus că ideea i-a aparținut prefectului județului, Dumitru Țiplea. Citește și: Daniel Ghiță „Luptătorul” explică de ce a agresat un parlamentar USR: dorea să-l apere pe premierul Ciolacu. Avalanșă de greșeli gramaticale grave în postările patriotului PSD Acum două săptămâni, medicii de familie din Mureș, dar și din alte județe, arătau că nu au fost plătiți,de CNAS timp de două luni, așa că intenționau să nu mai ofere consultații decât în cazuri urgente. „Noi din luna octombrie trebuia să primim banii. Am primit săptămâna trecută doar 60% din venituri. Ori punem lacăt pe cabinete, ori venim și asigurăm strict urgențele fără a intra în relații cu Casa de Asigurări. Doar asigurăm strict urgențele cu rețete contra cost”, spunea Dumitru Mărășescu, președintele patronatului medicilor de familie filiala Galați, la ProTV, la 8 decembrie. Medicii de familie vor primi 1.000 de euro/lună Consiliul Județean Bihor „va aloca în fiecare lună niște bonusuri financiare, pe o perioadă de 2-3 ani de zile (...) pentru medicul care se duce acolo, în așa fel încât toate localitățile să aibă medic de familie sau, dacă sunt mai mari, să fie 2-3 medici”, a explicat Bolojan. Medicului de familie „i se va garanta cabinet pus la punct și locuință de serviciu pusă la punct”, iar, dacă vrea să se stabilească în respectivele localități, și locuri de casă puse la dispoziție de autoritățile locale, precum „și alte elemente de sprijin financiar”. Potrivit președintelui CJ Bihor, au fost pregătite două scheme de susținere a medicilor de familie: una, în situația în care medicul are cabinetul în comuna respectivă, dar nu locuiește acolo, caz în care subvenția va fi mai mică, și alta pentru cazul în care medicul locuiește în comună, „deci este disponibil și după-amiaza și seara”, caz în care „venim cu o subvenție mai mare”. Consiliul Județean Bihor va semna, în ianuarie, un protocol cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, Direcția de Sănătate Publică și prefectura Bihor. Aceste instituții ar urmă să facă o campanie în rândul medicilor rezidenți și al medicilor de familie care în prezent fac doar gărzi la centrele de permanență, pentru a-i convinge să participe la acest program. Veniturile mici și condițiile de muncă alungă medicii de familie din localitățile izolate În Bihor sunt opt comune fără medic de familie. „Medicii de familie sunt propriii lor angajați, plătind toate cheltuielile cabinetelor, iar veniturile lor nu depășesc, în cel mai bun caz, nivelul a 6.000 – 7.000 lei pe lună, în condițiile în care primesc fonduri de la CAS pe de o parte pentru lista de pacienți, câte 10 lei pentru un pacient, și din prestații, adică 20 lei pentru o consultație, numărul acestora fiind limitat la cel mult 20 pe zi. Medicii de familie nu realizează deloc venituri dacă merg în concediul de odihnă, iar în mediul rural au probleme să-și efectueze concediile chiar și în aceste condiții, deoarece sunt obligați prin lege să-și asigure un înlocuitor, ceea ce mulți nu reușesc”, explică Bihoreanul.

Ciolacu, desființat chiar de primarul PSD din Buzău Foto: PSD
Politică

Ciolacu, desființat chiar de primarul PSD din Buzău

Pachetul Ciolacu, pentru care Guvernul și-a asumat răspunederea, a fost desființat, azi, chiar de primarul PSD din Buzău, Constantin Toma: „Se vorbeşte de reformă, avem prim-ministru de la Buzău, nu cred foarte mult în această reformă, noi dăm un instrument aici. Este o poveste de angajament şi de responsabilitate pentru că este foarte aplicată. Se poate aplica şi într-un spital, se poate aplica şi la Armată, se poate aplica şi la Guvern, într-un minister, peste tot. Decât să tai aşa 10% din posturi, ne dispar două posturi de şefi de birou, nu cred că asta este reforma pe care o aşteptau românii, cu părere de rău". Citește și: Playboy rupe legăturile cu actrița porno Mia Khalifa, pentru postările ei pro-Hamas. „Playboy are mai multă integritate decât Harvard”, scriu comentatorii pe Facebook Guvernul şi-a asumat răspunderea la sfâşitul lunii septembrie pe pachetul de măsuri fiscale cu scopul declarat al reducerii cheltuielilor în sectorul bugetar. Ciolacu, desființat chiar de primarul PSD din Buzău Toma, care este primar din 2016, a relatat într-o conferință de presă cum a redus personalul primăriei și a reușit ca orașul să nu mai aibă datorii „restante”. „Guvernul a lansat acum această asumare a răspunderii, să reducem personalul cu 10%. În 5 ani de zile, personalul la Primăria Buzău s-a redus cu 30%. Important mi se pare faptul că, în 2016, Primăria Buzău avea venituri de 32 milioane euro şi datorii de 20 milioane euro, la sfârşitul lui 2022, veniturile proprii sunt la 52 milioane euro, nu avem nicio datorie restantă. Cel mai important, economia de timp în răspunsurile oficiale pentru cetăţeanul buzoian, măsurată în ani, înseamnă 3.108 ani până la nivelul lunii septembrie", a relatat Toma. Recent, Toma l-a ironizat pe Ciolacu după ce acesta a spus că mandatele aleșilor locali ar trebui limitate la doar două. „Dacă buzoienii o să insiste să fiu din nou primar, o să mă sacrific. Toate proiectele astea începute trebuie terminate. Cei care fac și-și văd de treaba lor și lumea este mulțumită nu văd de ce nu ar trebui să fie lăsăți să candideze. Vreau sa candidez din nou din partea PSD ”, a declarat Toma pentru Șansă News. A desființat-o pe Firea, l-a lăudat pe Bolojan În iulie, el a desființat-o pe Gabriela Firea, după scandalul azilurilor groazei: „Este imposibil să nu știi cu ce oameni lucrezi. Și angajezi acei oameni în care ai încredere. Indiferent în ce instituție ai fi, privată sau publică, trebuie să ai grijă cu oamenii care te înconjoară pentru că ei sunt echipa ta. Dacă Firea a făcut echipă cu asemenea om și este bun la toate, Doamne ferește, și-a făcut-o cu mâna ei”. Citește și: Un celebru istoric, fost deputat și ambasador, umilit la un spital de stat: „Prin atitudinea lui grosolană și infatuată, acest doctor era să-mi provoace o afecțiune mult mai gravă” În 2021, el îl lăuda pe liberalul Ilie Bolojan: „Ieri, la Buzău, a fost prezent domnul Ilie Bolojan, de la Oradea, cel care este considerat unul dintre cei mai buni primari din România, după 1990”.

Bolojan a păstrat doar 340 angajați la CJ Bihor Foto: Facebook
Politică

Bolojan a păstrat doar 340

Legea ar permite Consiliului Județean (CJ) Bihor să aibă 626 de angajați, dar președintele acestei insituții, Ilie Bolojan, a păstrat doar 340. Precizarea a venit chiar de la președintele CJ Bihor, care a explicat ce efecte va avea proiectul de lege pentru care guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea, dacă va trece de Curtea Constituțională. Citește și: Judecătorii de la Cluj, deciși să nu-l lase pe Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar. Magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea Bolojan le-a spus, ieri, consilierilor județeni, că pachetul Ciolacu nu va impune multe schimbări în structura de personal a consiliului. Bolojan a păstrat doar 340 „În prezent Consiliul Județean Bihor are 87 posturi ocupate, cu tot cu conducere, din care patru funcții de șef de birou se vor desființa. Mai avem, de asemenea, 10 posturi de execuție vacante și cinci temporar vacante. Din cele patru funcții de șef de birou, două vor fi efectiv desființate, iar celelalte două, de la Direcția Tehnică, se vor transforma în funcții de șef de serviciu, având în vedere încărcarea foarte mare cu lucrul la Direcția Tehnică și necesitatea de a fi persoane care să răspundă și să gestioneze proiectele de sute de milioane de euro”, a explicat președintele CJ Bihor, citat de Bihoreanul. Pe de altă parte, Bolojan a mai precizat că, potrivit legii, CJ Bihor și instituțiile subordonate ar putea avea, raportat la numărul de locuitori ai județului, 626 posturi, însă în prezent sunt doar 340, „deci acest lucru (n.r. – noua legislație pentru reducerea posturilor) nu ne va afecta”. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de ecnomii se pot face și în alte locuri”, relata, în aprilie, președintele CJ Bihor.

Fariseismul lui Ciolacu: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul CJ, PSD înființa un minister pentru Firea Foto: Facebook
Politică

Fariseismul lui Ciolacu

Fariseismul lui Marcel Ciolacu, care acum susține că este indignat de cheltuielile uriașe cu aparatul bugetar: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul Consiliului Județean (CJ), PSD înființa un minister pentru Gabriela Firea, cel al Familiei, dar și agenții, precum cea de „ Dezvoltarea Infrastructurii in Sanatate”, și făcea angajări masive în ministere. Azi, premierul Ciolacu s-a arătat indignat de situația din sectorul bugetar: „Cei care merg la serviciu de zeci de ani să joace Solitaire, să caute în altă parte acest mod de a munci (...) Sunt peste 50 de sporuri, e incredibil unde a ajuns acest fenomen”. Joburi și salarii mai mari pentru clientela Puterii Ministerul Familiei are, în 2023, un buget de 713 milioane de lei și 265 de angajați. În 2022, bugetul a fost de 185 de milioane de lei. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în noiembrie 2022 erau peste 1,28 milioane de angajaţi la stat, cu peste 25.000 mai mulţi decât în septembrie 2022. Foto: Inquam/ Octav Ganea Unul din cele mai consistente sporurui, 50% din salariu pentru funcționarii care gestionează fonduri PNRR, dar și pentru aleșii locali implicați în astfel de proiecte, a fost înființat în perioada în care PSD era la guvernare. În consecință, primarii și viceprimarii și-au mărit salariile cu până în 50%. Iată câteva majorări apărute în această primăvară: Martie 2023: Toți bugetarii care lucrează cu fonduri europene au primit sporuri printr-o Ordonanță de urgență a guvernului Ciucă. Aprilie 2023: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Mai 2023: Parlamentul a votat salarii cu până la 50% mai mari și creșterea numărului de angajați la Administrația Fondului pentru Mediu Fariseismul lui Ciolacu Consiliul Fiscal a arătat din 2022 că, în Uniunea Europeană, avem cele mai mari cheltuieli cu salariile bugetarilor. Astfel, guvernul a cheltuit 33,8% din veniturile încasate în 2020 pe salariile bugetarilor, pondere care a crescut în 2021 la 37%. Procentul este mai mare decât media europeană, care nu depășea pragul de 23,6% în 2020 și care a înregistrat o scădere de 1,2% în 2021, ajungând la 22,4%. Pe d ealtă partte, în timp ce președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, comasa instituții și reducea aparatul bugetar, PSDD înființa noi ministere și instituții pentru clientela sa. „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, spunea, recent, Bolojan. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, arăta, în ianuarie, că numărul angajaților din sistemul bugetar este prea mare: „Dacă calculăm numărul de ore pe zi, cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar, vorbesc de media muncii (...) . Cel puțin, dacă mâine s-ar reduce fondul de salarii, Consiliul Județean ar putea funcționa cu 66% din angajați fără nicio problemă”, a spus Tișe, citat de Știri de Cluj. Cîțu numărase 27 de sporuri, Ciolacu - 50 „Am spus că în acești 4 ani de zile veniturile în sectorul public s-au dublat. Nu inventez nimic, cifrele sunt reale - de la 53 la 110 miliarde lei. Gândiți-vă că în 2016 se cheltuiau 53 miliarde lei cu personalul bugetar, astăzi se cheltuiesc 110 miliarde lei. Dintre aceste 110 miliarde lei, aproape 27 sunt sporuri. Nu ar fi o problemă dacă aceste sporuri ar merge la oameni care și-au făcut treaba și peste, după aceea. Ca în sectorul privat în care tu premiezi pe cineva. Din păcate, aceste sporuri sunt date doar pentru că apari la locul de muncă", a spus premierul Cîțu în 2021.

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50%, Bolojan - doar 25%
Eveniment

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție. Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% De exemplu, la Bistrița Năsăud, unde președinte este pesedistul Emil Moldovan, la indemnizația lunară de 18.720 de lei se adaugă un spor de 9.360 lei, denumit pompos „Majorarea indemnizației lunare conform art.16 alin.(2) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare” - de fapt sporul pentru fonduri UE. Potrivit ultimei liste cu salarii de la acest consiliu județean, doar președintele și vicepreședinții beneficiază de acest spor, nu și angajații consiliului. Vicepreședinții consiliului județean sunt de la PSD și PMP. În Argeș, aceeași situație: președintele Ion Mânzină, de la PSD, și cei doi vicepreședinți, ambii de la PSD, iau un spor de 50% la salariul de bază pentru că lucrează cu fonduri europene. La ceilalți angajați ai primăriei, pe lista publicată nu figurează sporurile. Indemnizațiile conducerii sunt identice cu cele din Bistrița Năsăud, 18.720 de lei, plus spor de 9.360 lei. Și în Olt, unde președinte este Marius Oprescu, de la PSD, sporul pentru fonduri europene este de 50%, pentru conducerea consiliului. La fel în Botoșani, unde președinte al Consiliului Județean este Doina Feodorovici, de la PSD. Bacău, condus de Valentin Ivancea (PSD): sporuri de 50% pentru președinte și vicepreședinții consiliului județean. În mai multe județe conduse de lideri PSD, precum Teleorman, aceste informații sunt imposibil de găsit pe site-ul instituției. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero Bihorul, modest. Boc - 50% La Buzău și Vaslui, tot fiefuri PSD, președinții Consiliului Județean s-au limitat la sporuri de 25% din indemnizația lunară. În Bihor, lista salariilor precizează că indemnizațiile lunare ale președintelui - Ilie Bolojan - și ale vicepreședinților se majorează cu doar 25%. La Oradea, se precizează: „Indemnizatia lunară a primarului și indemnizaţiile lunare ale viceprimarilor au fost majorate cu 25% având în vedere implementarea proiectelor finantate din fonduri europene nerambursabile”. Salariile personalul nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile beneficiază de sporuri între 10 și 40% (maximum prevăzut fiind de 50%), în funcție de timpul alocat acestor proiecte. Dintre primarii PNL, Emil Boc primește sporul maxim, de 50%, pentru absorbția fondurilor europene. Și la CJ Arad, condus de liberalul Iustin Cionca, sporul acesta este dus la maximum, de 50%.

„Greu să fii credibil în condițiile în care acum un an de zile desființezi pe cineva”, spune Ilie Bolojan Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Greu credibil condițiile acum un an de zile desființezi

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a acordat un interviu postului Europa Liberă în care a explicat, printre altele, de ce PNL are o problemă de credibilitate în fața propriului electorat: „Ne-am coalizat cu PSD după ce i-am demonizat în campaniile electorale. E greu să fii credibil în condițiile în care acum un an de zile desființezi pe cineva și, după un an, stai cu el la braț”. Liderul liberal a avertizat și asupra costurilor cu pensiile și cu dobânzile. „Guvernele vor fi condamnate să plătească doar dobânzi”, a spus Bolojan. „Greu să fii credibil în condițiile în care acum un an de zile desființezi pe cineva” Pe de altă parte, Bolojan nu a respins posibilitatea de a reveni în administrația centrală. Iată principalele declarații făcute de Bolojan la Europa Liberă: „Guvernul format de o mare coaliție putea să facă mult mai mult decât a făcut până acum. S-a administrat țara, a fost o stabilitate (...) A fost o dezvoltare economică, dar acumulările negative pe care le avem de foarte mulți ani (...) puteau fi dezamorsate de această coaliție (...) Din păcate, din acest punct de vedere se putea face mult mai mult”. „În condițiile în care avem niște deficite consistente, e clar că Guvernul, dacă ia decizia să acorde anumite facilități, de la aceste vouchere sau chiar majorări de salarii (...) e clar că trebuie să analizeze pasul II. Pasul II înseamnă sau să taie niște cheltuieli din altă parte sau să crească veniturile”. „Durata medie de muncă în România este de 31 de ani, în timp ce în UE este de 36 de ani. Dacă vrem să ajungem din urmă țările europene din punct de vedere al prosperității, este evident că nu putem să muncim mult mai puțin decât ei”. „O să ajungem în situația în care deficitele la fondurile de pensii vor fi imposibil de acoperit și guvernele care vor veni vor trebui să folosească toți banii pe care România îi ia împrumut nu să facă investiții, ci să plătească pensii”. „Ne-am schimbat președinții în timpul guvernării și oamenii așteptau (...) să ne ocupăm de guvernare. (...) Ne-am coalizat cu PSD după ce i-am demonizat (...) Electoratul nostru cred că aștepta să facem niște reforme (...) Nu le convine când văd oameni care nu-și fac treaba, când văd personal supradimensionat, când văd sisteme care nu funcționează și care ar putea fi corectate” „Dacă nu se atacă reformele astea la timp, cu toate costurile sociale, cu toate supărările, cu toate grevele care ar putea să apară, costul va fi mult mai mare peste un an sau doi.” PNL „este în jurul unui plafon de 20% (...) În afară de sondajele de opinie (...) cred că aud o voce a neumulțumirii care ar trebui să ne pună serios pe gânduri (...) Dacă 80% cred că țara se mișcă într-o direcție proastă, ar trebui să nu mai fim liniștiți. Deloc!”. Întrebat dacă este dispus să preia din nou o funcție în administrația centrală, la București, anul viitor, Ilie Bolojan admite că s-ar putea gândi la această posibilitate. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan, soluția pentru controlarea deficitului Guvernului Foto: Facebook
Economie

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, a făcut Bolojan

Soluția pe care Guvernul o ignoră, pe fondul încasărilor la buget sub ceea ce se estimase la începutul anului: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Ilie Bolojan (PNL) la Bihor. Bolojan a insistat de mai multe ori pe această soluție. Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan, în aprilie 2023. „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului, după ce ani de zile sume importante au fost pierdute pentru că instituţia a funcţionat cu organigrame umflate, şi funcţionăm cu o productivitate de 3-4 ori mai mare", detalia el, în octombrie 2022 Economiile, dirijate spre investiții Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent. În schimb, investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni din 2022 la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020), iar cele din fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie bat spre 2 miliarde euro, arăta Bihoreanul, în octombrie 2022. La Ecolect, compania care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei în 2021 și 2022, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Comasarea comunelor, abandonată Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor. Singurul ministru care a invocat posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal a fost Marcel Boloș (PNL): „Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”.

Bolojan, critici în rafală la conducerea PNL Foto: Facebook
Eveniment

Bolojan, critici în rafală la conducerea PNL

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, critici în rafală la conducerea PNL, într-o intervenție la Digi 24: el a identificat trei decizii care ar fi afectat intenția de vot pentru formațiunea liberală. De la începutul lunii aprilie, liderul liberal din Bihor a criticat tot mai des deciziile luate de conducerea formațiunii din care face parte. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Bolojan, critici în rafală la conducerea PNL Potrivit unei relatări de pe G4Media a intervenției lui Bolojan la Digi 24, deciziile care au afectat PNL sunt: Așa numitul ”festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului: Ludovic Orban și, ulterior, Florin Cîțu Alianța cu PSD Performanța la guvernare a PNL Președintele Consiliului Județean Bihor a devenit tot mai critic în ultimele săptămâni față de conducerea liberală, care însă l-a ignorat. „Noi suntem în situația în care această coaliție mare a oferit un avantaj major României, în primul rând chestiunea destabilitate. Dar, fiind practic cele două mari partide de Stânga și de Dreapta în guvernare, doar acest mare avantaj într-o zonă tulbure cu un război la graniță nu e suficient, în condițiile în care vedem aceste probleme și nu e o constatare doar a dvs, ci e una generală. Deci ar putea fi atacate, că nu te întâlnești de foarte multe ori cu o ocazie de genul ca Stânga și Dreapta să fie într-o coaliție și să aibă posibilitatea să facă acest lucruri”, a declarat, la final de aprilie, Bolojan, la postul B1TV. „Am concediat la început de mandat 50% din colegi pentru că nu aveau de lucru. Nu s-a prăbușit CJ Bihor”, a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, la 13 aprilie, la Digi 24. „Puteți să-mi faceți orice, dar nu mă faceți PSD-ist, că eu nu pot, asta chiar nu pot”, ar fi spus Ilie Bolojan într-o ședință a conducerii PNL, la început de aprilie. Citește și: FOTO Ziua Victoriei, la Moscova: parada unei dictaturi de mâna a III-a. Prin Piața Roșie a defilat un tanc vechi, avioanele au rămas la sol. Prigojin, semne ale lipsei de respect față de Putin Vom reveni.

Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL Foto: Facebook CJ Bihor
Eveniment

Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL

Președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL: „E nevoie să se facă reforme, că doar stabilitatea nu e suficientă. Forța motoare trebuie să fie PNL”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a spus că există riscul să se rateze „generații, ani întregi”. Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL „Noi suntem în situația în care această coaliție mare a oferit un avantaj major României, în primul rând chestiunea destabilitate. Dar, fiind practic cele două mari partide de Stânga și de Dreapta în guvernare, doar acest mare avantaj într-o zonă tulbure cu un război la graniță nu e suficient, în condițiile în care vedem aceste probleme și nu e o constatare doar a dvs, ci e una generală. Deci ar putea fi atacate, că nu te întâlnești de foarte multe ori cu o ocazie de genul ca Stânga și Dreapta să fie într-o coaliție și să aibă posibilitatea să facă acest lucruri”, a declarat Bolojan, la postul B1TV. Întrebat despre nemulțumirile pe care le-a formulat în discuțiile interne din partid referitor la relația cu PSD, acesta a răspuns: „În România, în ultimii ani, practic toate partidele au fost în coaliție unele cu altele, deci e greu de presupus că am putea veni careva să exprimăm niște lucruri din astea în care unii trebuie desființați, distruși, că ei sunt răi și noi suntem buni, că ne descalificăm când facem astfel de afirmații, având în vedere realitățile noastre”. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR „Eu am spus acolo, dar s-a scos din context, ce vă spun și dvs, că e nevoie să se facă reforme, că doar stabilitatea nu e suficientă, având în vedere forța celor două partide, că se pierd niște ani, se vor pierde niște generații, dar e cât se poate de clar că la astfel de măsuri forța motoare trebuie să fie PNL, e evident, pe baza unor discuții cu celelalte două partide, în principal PSD”, a mai spus Ilie Bolojan.

Bolojan: Am concediat 50% din colegi Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Am concediat 50% din colegi

„Am concediat la început de mandat 50% din colegi pentru că nu aveau de lucru. Nu s-a prăbușit CJ Bihor”, a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, miercuri seara, la Digi 24. Câteva ore mai târziu, președintele Iohannis a declarat că se opune tăierii salariilor sau concedierilor din aparatul bugetar: „Sper să reţină bine toţi politicienii şi cvasipoliticienii: austeritatea nu este o soluţie. În consecinţă, nu vor exista tăieri de salarii (...) Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva, greşeşte”. Discuția despre reducerea cheltuielilor de personal s-a intensificat după ce ministrul PNL Marcel Boloș a susținut că se va ajunge la această soluție pentru a se îndeplini jaloanele PNRR. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Am concediat 50% din colegi „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan. El a spus că reorganizarea administrativă poate fi o soluție pentru ca statul să reducă din cheltuieli, dar pentru următorul ciclu electoral. Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine” „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor.

Critici dure către conducerea liberală Foto: Facebook PNL
Politică

Critici dure către conducerea liberală

Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise desfășurată miercuri seara la Vila Lac 2, afirmă surse politice. Cei mai vehemenți critici au fost Ilie Bolojan, Emil Boc, Vasile Blaga și Raluca Turcan. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Critici dure către conducerea liberală Iată principalele declarații din ședința conducerii liberale: „Puteți să-mi faceți orice, dar nu mă faceți PSD-ist, că eu nu pot, asta chiar nu pot”, ar fi spus Ilie Bolojan, care a reproșat Guvernului că trebuia să facă reforme, nu să fie un simplu administrator. Președintele CJ Bihor a mai cerut să nu mai fie prezentate, în interiorul partidului, sondaje care arată că PNL crește, întrucât este evident că formațiunea liberală este în scădere. Vasile Blaga ar fi fost chair mai dur, afirmând: „Suntem ospătarii PSD la guvernare, zero organizare. Stâlpii sunt mai cunoscuți decât miniștrii”. El a spus că, dacă pui șapte din cei nouă miniștri PNL lângă un stâlp, până și activiștii liberali salută stâlpul, fiindcă e mai cunoscut decât demnitarul. Blaga a spus că PNL ar trebui să vină la guvernare cu miniștrii din primul eșalon, sugerând ca Rareș Bogdan și Dan Motreanu să fie aduși în viitorul Guvern. Raluca Turcan a criticat „bâlbâiala” de la modificarea codurilor penale. În ședință s-ar fi discutat de două sondaje care se bat cap în cap: unul prezentat de Dan Motreanu, care arăta că PNL este în scădere, la 19%, și altul prezentat de Lucian Bode, care arăta că partidul e la 22%. Citește și: Austeritate: Câciu anunță tăieri de cheltuieli în valoare de 20 de miliarde de lei. Acum o lună el spunea: „România are mult mai mulţi bani decât se crede” În fața avalanșei de critici, premierul Ciucă ar fi dat un răspuns standard: „România are nevoie de politică matură și de o guvernare stabilă. Iar șansa PNL este să joace cartea politicii echilibrate. Aș spune chiar mai mult, PNL trebuie să fie la guvernare ca o garanție împotriva oricăror derapaje, fie ele economice sau în politica externă”. Însă Dan Motreanu ar fi replicat, arătând că PSD nu respectă protocolul și apreciind că „PNL are și opțiune de a ieși de la guvernare dacă se continuă în același mod”.

Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic Foto: Facebook
Mediu

Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic

Oradea va beneficia de finanțare european pentru un parc fotovoltaic. Valoarea totală a proiectului este de circa 16 milioane d eeuro. Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a semnat vineri la Oradea contractele de finanţare pentru şase proiecte europene gestionate de acest municipiu, în valoare totală de 90 milioane euro, unul din ele fiind al unui parc fotovoltaic cu peste 15.000 de panouri fotovoltaice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic „Doar două autorităţi publice locale au avut această iniţiativă. Oradea şi Braşov au făcut proiecte să valorifice cât mai bine potenţialul de energie solară şi să treacă într-o nouă etapă a dezvoltării municipiilor şi judeţelor astfel încât să producă şi să comercializeze energie verde", a declarat Boloş, referindu-se la viitorul parc fotovoltaic, care va fi amplasat în jurul haldei de gunoi din străzile Matei Corvin şi Santăului, pe o suprafață de 12,5 hectare. Parcul fotovoltaic va fi gestionat de la distanţă, prin fibră optică, cu ajutorul unor echipamente de monitorizare şi control, explică Bihoreanul. Și vicepreşedintele Consiliului Județean, Mircea Mălan, a semnat cu ministrul Boloş, în numele CJ, contractul de finanţare pentru două proiecte în valoare totală de opt milioane euro. Termenul de finalizare a lucrărilor este de un an. Acesta este al doilea proiect privind dezvoltarea unui parc fotovoltaic lansat de municipalitatea orădeană în ultimul an. În ședința din luna mai Consiliul Local a aprobat închiderea haldei de zgură a CET-ului de la Santău Mic și montarea de panouri fotovoltaice. "Primul proiect se referă la realizarea a 16 centre de depozitare a deşeurilor mari în aport voluntar. Este vorba de un proiect care va fi derulat împreună cu cele 16 primăriii pe teritoriul cărora există aceste platforme", a declarat vicepreşedintele. Consiliul Judeţean Bihor a organizat deja licitaţie cu clauză suspensivă pentru amenajarea platformelor şi a primit 41 de oferte din partea firmelor interesate. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari Mircea Mălan s-a ocupat personal de formalitățile pentru proiect și a convins primarii din județ de utilitatea lui, fapt pentru care a și semnat contractul, în timp ce președintele CJ, Ilie Bolojan, l-a urmărit din sală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră