luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bolojan

355 articole
Politică

Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Voiculescu, unde își difuzează mesajele - presă

Ce sume a pompat penelistul Thuma, prin Consiliul Județean (CJ) Ilfov, pe care-l conduce în calitate de președinte, în postul lui Dan Voiculescu, Antena 3, unde își difuzează mesajele anti-Bolojan: aproape 500.000 de lei, potrivit site-ului Expresul de Buftea.  Interviul de la Antena 3, în care Thuma l-a atacat dur pe Ilie Bolojan, a fost luat de Oana Zamfir, soția unui senator PSD, Daniel Zamfir, din gruparea Firea-Pandele, aliată cu președintele PNL al CJ Ilfov.  Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Azi, senatorul Zamfir l-a atact dur pe Bolojan: „În calitate de lider al grupului PSD în Senat, îi transmit persoanei fizice Ilie Bolojan, vremelnic prim-ministru, un lucru foarte clar: dacă nu vă place această coaliţie, dacă nu respectaţi Parlamentul care v-a învestit, dacă nu vă respectaţi partenerii din coaliţie, atunci, domnule prim-ministru, căutaţi-vă altă coaliţie împreună cu cei de la USR. Noi nu putem răspunde politic pentru toate deciziile pe care le luaţi de unul singur, în dispreţul cetăţenilor care au votat actuala majoritate parlamentară”.   Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Voiculescu Expresul de Buftea arată ce sume de bani au fost dirijate în timp de CJ Ilfov spre Antena 3, folosind datele publice din sistemul electronic de achiziții, e-achiziție: „TOTAL 472 560 lei pentru Antena 3 SA pentru: Servicii pentru evenimente conferinta nationala Servicii pentru organizare eveniment „Traim istoria pe viu” Material audiovideo realizat in coproductie, cu tematica aleasa Servicii organizare conferinta Nationala cu tematica „Istoria Fort 13 Jilava” Abonament lunar Jurnalul CJ Ilfov plătește cei mai mulți bani către Antena 3 SA pentru achiziția de abonamente la ziarul Jurnalul. La ce ar folosi ziarele acestea Consiliului Județean Ilfov?”. Expresul de Buftea a mai arătat și sume de bani dirijate către Puterea, DCNews (site-ul lui Bogdan Chirieac) sau Gândul, site controlat de Radu Budeanu, în același trust cu G4Media. De altfel, de la finalul anului 2025, în Gândul au apărut reclame la faptele bune ale CJ Ilfov: „În 2025, mii de copii au mers la teatru, gratis, graţie Consiliului Judeţean Ilfov”, „Proiectul „Un Ilfov sănătos”, prin care elevii din judeţ învață să mănânce sănătos și să facă sport” sau „Consiliul Judeţean Ilfov anunţă că magistrala de metrou se extinde cu 2 noi staţii”. 

Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Voiculescu Foto: Captură video
Cine l-a trădat pe Antonescu, Bolojan sau Thuma? Rezultatele la prezidențiale, Bihor vs Ilfov Foto: Facebook
Politică

Cine l-a trădat pe Antonescu, Bolojan sau Thuma? Rezultatele la prezidențiale, Bihor vs Ilfov

Cine l-a trădat pe Antonescu, Bolojan sau Thuma? Rezultatele la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, turul I, arată că în Ilfov, fieful lui Hubert Thuma, Crin Antonescu s-a situat pe un jalnic loc trei. În schimb, în Bihor, fieful lui Bolojan, Crin Antonescu a câștigat detașat. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Cine l-a trădat pe Antonescu, Bolojan sau Thuma? Rezultatele la prezidențiale, Bihor vs Ilfov „Crin Antonescu a fost trădat (...) Cu toate acestea, în spațiul public era întreținută ideea că nu va candida Crin Antonescu la Președinția României. Candidatul PNL la Președinția României va fi Ilie Bolojan. Nu l-am văzut niciodată pe Ilie Bolojan să iasă să dezmintă acest lucru (...)  Al doilea lucru: toți oamenii care sunt acum apropiați de Ilie Bolojan din cadrul partidului, nu i-am văzut pe niciunul în campanie să facă campanie pentru Crin Antonescu”, a acuzat, la Antena 3, liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.  Însă faptele contrazic afirmațiile lui Thuma. Ce rezultate au fost la turul I al prezidențialelor, în 4 mai 2025, în Bihor: Crin Antonescu - peste 37%, George Simion - 31,6%, iar Nicușor Dan - doar 14,4%. În Oradea, Nicușor Dan a câștigat cu peste 37%, dar Crin Antonescu a fost aproape, cu un scor de peste 33%. În Ilfov, George Simion a luat 36,12% din voturi, Nicușor Dan - 27,82%, iar Crin Antonescu - puțin peste 20%. Pentru comparație, Thuma a câștigat șefia CJ Ilfov cu aproape 60% din voturi, iar PSD-PNL s-au apropiat de 59% din voturi.  În orașul Otopeni, cu primar PNL, a câștigat Nicușor Dan, Antonescu fiind pe locul trei. În orașul Bragadiru, tot cu primar PNL: Simion - locul I, Crin Antonescu - locul III. În Voluntari, fieful lui Florentin Pandele, același clasament. 

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”

Președintele Înalttei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, îl acuză pe premierul Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”. Reacția ei vine după ce Bolojan a scris CCR, arătând că  România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistrațiloe din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe Șefa IICJ spune că afirmațiile lui Bolojan sunt false.  Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” „În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil. Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, a scris Savonea. 

Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Foto: Facebook
Politică

Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan

Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan: doar Breitlingul lui Sorin Grindeanu, pe care liderul PSD îl consideră ieftin, este de zece ori mai scump. Citește și: BoardingPass demontează o minciună suveranistă: „Traficul cargo a început să scadă dramatic” Nici ANAF, nici ANI, nu au părut preocupate de diferența dintre veniturile acestor politicieni și bunurile de lux cu care se afișează.  Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Însă alți lideri social-democrați s-au afișat cu ceasuri de circa 200.000 de euro. Sorin Grindeanu susține că ar purta, de ani întregi, un Breitling de doar 2.000 de euro. El a făcut aceste mărturisiri după ce presa a sesizat și-a scos ceasul de la mână și l-a băgat în buzunar înainte de a susține declarații de presă. Însă presa susține că, în funcție de dotare, acest model de Breitling poate ajunge la 60.000 de euro Rareș Bogdan, surprins la piață cu un Rolex de 30.000 de euro. În declarația de avere apar ceasuri și bijuterii de 200.000 euro Laura Vicol, ex-deputată PSD, cea care plimba conducerea PSD cu avioanele Nordis, s-a afișat cu un Richard Mille de 180.000 de euro DeFapt.ro a prezentat fotografii cu liderul PSD Marian Mina, etern bugetar, cu un Rolex Oyster, de aur. În alte fotografii, acesta se afișează cu ceea ce pare a fi un Patek Phillipe Aquanaut, care costă între 40 și 60.000 de dolari.  În 2015, procurorii puseseră sechestru pe trei ceasuri pe care Mircea Geoană le primise cadou de la Marian Vanghelie, anchetatorii considerând la începutul anchetei că acestea ar fi fost cumpărate cu bani proveniţi din infracţiuni. Fiecare costa peste 34.000 de euro În 2008, proprietarul unui magazin care vindea ceasuri de lux relata în fașa judecătorilor că un om de afaceri care avea contracte cu Sectorul 5 i-a cumpărat lui Marian Vanghelie un Vacheron Constantin și un Cartier.  În 2024, DeFapt.ro a relatat despre ținutele de lux ale conducerii PSD: Marcel Ciolacu și Alfred Simonis purtau pantofi de circa 1.000 de euro, iar președintele PSD s-a filmat cu un hoodie Loro Piana de peste 1.000 de euro.  Fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, a fost acuzat de DNA de spălare de bani prin achiziționarea de bijuterii, inclusiv diamante, a căror valoare urmează a fi stabilită (au fost identificate facturi fiscale pentru o serie de bijuterii, printre care: un inel în valoare de 58.500 de euro, un set de bijuterii în valoare de 64.225 USD, un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro (avans 35.000 de euro), un inel de 65.000 euro, un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro, etc.). 

PNL Maramureș îl acuză pe primarul din Cavnic că a mințit, la Antena 3, în mod repetat Foto: Facebook Vladimir Petruț
Politică

PNL Maramureș îl acuză pe primarul din Cavnic că a mințit, la Antena 3, în mod repetat

PNL Maramureș îl acuză pe primarul din Cavnic că a mințit, la Antena 3, în mod repetat: Bolojan nu a pus în discuție rotativa cu PSD, arată un comunicat al acestei organizații județene. „Nu a existat nicio discuţie despre vreo «rotativă» sau despre înţelegeri politice informale”, arată PNL Maramureș. Citește și: Un primar PNL cu mesaje auriste susține, la Antena 3, că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Însă aceasta nu ar fi singura minciună spusă de primarul Vladimir Petruț. PNL Maramureș îl acuză pe primarul din Cavnic că a mințit, la Antena 3, în mod repetat „În urma declarațiilor făcute de primarul orașului Cavnic, inclusiv în emisiunea din 28 ianuarie de la Antena 3, sunt necesare câteva clarificări esențiale, pentru ca opinia publică să fie corect informată: 1. Guvernul nu a retras fonduri orașului Cavnic. Suma invocată a fost executată de Agenția Națională de Administrare Fiscală din conturile primăriei, ca urmare a existenței unor datorii restante la contribuțiile salariale. Aceasta este o procedură legală, aplicată unitar la nivel național, indiferent de apartenența politică a primarului sau a consiliului local. 2. Primăria Cavnic nu a solicitat eșalonarea datoriilor, deși avea acest drept legal. Din datele disponibile, Primăria Cavnic se află printre foarte puținele unități administrativ-teritoriale aflate în această situație care nu au depus o cerere de eșalonare. În absența unei astfel de solicitări, Agenția Națională de Administrare Fiscală a aplicat procedura de executare silită, conform legii. 3. Afirmația potrivit căreia «Guvernul a luat banii» reprezintă o deformare a realității. Statul a aplicat strict cadrul legal, la fel ca în cazul oricărei instituții sau entități care nu își achită obligațiile fiscale. Nu a existat o decizie politică și nu a fost vorba despre o sancțiune discreționară. 4. Premierul Ilie Bolojan nu a trimis Corpul de Control la Primăria Cavnic. Această informație este neadevărată. Eventuale solicitări de documente au avut loc în urma unor sesizări și prin mecanisme instituționale normale, fără implicarea directă a prim-ministrului. 5. Referitor la întâlnirea cu premierul. Primarul orașului Cavnic a participat la o discuție alături de alți primari, în cadrul căreia a avut posibilitatea să adreseze întrebări și să ridice probleme. Nu a existat nicio discuție despre vreo «rotativă» sau despre înțelegeri politice informale, așa cum se sugerează ulterior. Aceste clarificări sunt necesare pentru a separa faptele de interpretări și pentru a asigura o informare corectă a opiniei publice”, a explicat PNL Maramureș. 

Demontarea minciunilor Olguței Vasilescu: cum a controlat PSD Electrocentrale Craiova Foto: Facebook
Politică

Demontarea minciunilor Olguței Vasilescu: cum a controlat PSD Electrocentrale Craiova

Demontarea minciunilor prin omisiune ale Olguței Vasilescu, primarul Craiovei: DeFapt.ro vă arată cum a controlat PSD, de facto, Electrocentrale Craiova, cu ajutorul ministrului PNL al Energiei, Sebastian Burduja. Pentru că, într-adevăr, compania aparține ministerului Energiei, dar în fruntea ei au fost numite personaje legate în mod clar de PSD și de Olguța Vasilescu, personaje cu o pregătire profesională submediocră.  Citește și: Un primar PNL cu mesaje auriste susține, la Antena 3, că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Primarul PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, l-a acuzat, miercuri seara, pe premierul liberal Ilie Bolojan că nu și-a dorit salvarea Electrocentrale (CET) Craiova, „ci pur și simplu să se închidă, iar orașul să rămână fără nicio soluție”. Demontarea minciunilor Olguței Vasilescu: cum a controlat PSD Electrocentrale Craiova Până în ianuarie 2026, directoare la Electrocentrale Craiova a fost Voican Lorena, care apare la un miting PSD, cu tricou purtând sigla partidului, alături de Olguța Vasilescu. Fotografia a fost postată pe pagina de Facebook a directoarei Electrocentrale Craiova. Voican Lorena a studiat dreptul la Spiru Haret. Imediat după facultate a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024. „În 2021, Consiliul Local Craiova a aprobat înfiinţarea SC Termo Urban Craiova SRL, cu 398 de posturi, după ce SC Termo SRL, care avea datorii de peste 70 de milioane de euro, a intrat în faliment. Noua societate SC Termo Urban Craiova SRL a început activitatea de la zero, fără datorii, iar după 3 ani a ajuns la datorii de peste 26 de milioane de lei şi fără resurse financiare să poată continua furnizarea agentului termic în Craiova”, arăta Digi 24, în octombrie 2025.  În 2021, Voican este plasată în CA-ul Electrocentrale Craiova, iar în iulie 2024 ajunge director general. Indemnizația ei brută era, în august 2025, de 34.836 de lei.  Președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale Craiova era Gabriela Andreea Nica, a absolvit, în 2005, facultatea de litere din cadrul Universității București. Ea a fost consilier superior la ministerul Muncii, între ianuarie 2017 și noiembrie 2019, adică exact în perioada în care ministerul era condus de Lia Olguța Vasilescu și Marius Budăi. În ianuarie 2022 revine în minister, ca secretar general adjunct, ministru fiind tot pesedistul Budăi.  În august 2025, Nica a fost numită secretar general al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru o perioadă de 6 luni, ministru fiind pesedistul Florin Manole.  O declarație de avere din 2024 arăta că fosta profesoară de engleză de la Școala 93 din București era plină de sinecuri: pe lângă plasarea în CA-ul Electrocentrale Craiova, mai era în CA-urile a două institute de cercetare, în inginerie electrică și sudură. 

Un primar PNL cu mesaje auriste susține că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Foto: Facebook Vladimir Petruț
Politică

Un primar PNL cu mesaje auriste susține că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD

Un primar PNL cu mesaje auriste, Vladimir Petruț, susține, la Antena 3, că Bolojan a mărturisit, la o discuție cu un grup de primari din Maramureș, că nu va fi nicio rotativă cu PSD. Primarul, care conduce o mică localitate din nordul țării, a fost invitat la Sinteza Zilei, moderată de Mihai Gâdea, fapt neobișnuit.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Vladimir Petruț este primar la Cavnic din 2016.  În relatarea sa, Petruț nu a menționat nici un alt primar participant la discuții care să-i confirme relatarea. Afirmațiile primarului au fost prezentate anterior de Realitatea TV. Un primar PNL cu mesaje auriste susține că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Ce a relatat edilul liberal, potrivit transcrierii site-ului Antenei 3:  „Mihai Gâdea, realizator Sinteza Zilei: „Dumneavoastră ați avut o discuție cu premierul, pe care ați relatat-o pe rețelele sociale, în care dumneavoastră povestiți că v-a zis (Bolojan) că PSD-ul nu va pupa (funcția de) prim-ministru pentru că 'se va face o treabă, că există un plan în sensul ăsta'. Întrebarea mea este: în ce context a zis asta domnul Bolojan?  Erați acolo mai mulți primari? Sau cine era acolo? Vladimir Petruț, primar PNL, Cavinc: Da, era întâlnirea de la Sighetu Marmației. Au fost două zile de evenimente la care noi, primarii, am cerut să avem o întâlnire cu premierul. Am insistat, dar ni s-a spus că nu poate să stea cu noi pentru că se grăbește și programul nu îi permite (...) Și noi am făcut un pic de gălăgie, zicând că nu se poate să vină până acolo și să nu treacă și pe la noi.  Și atunci ne-au spus '10 minute vă alocă, să stea și cu voi, primarii'. Din cei 32 de primari, duminică la ora 1 nu au mai venit toți. Am fost cam 10 - 11 primari. Ne-am dus la locația unde erau toți, nu numai primari, ci toată conducerea PNL-ului (...) Noi stăteam la o masă rotundă. A venit premierul, s-a pus cu noi la masă, ne-a întrebat: 'Bun, ce nemultumiri aveți?' Parcă toată lumea a încremenit. A întrebat încă o dată și încă o dată. Oamenii erau cumva speriați. A treia data când a întrebat, eu i-am spus 'Uitați care sunt nemulțumirile ... ', n-am să le reiau aici. La final, unul dintre primari, care stătea în picioare, a spus: 'Domnule premier, merită toate aceste măsuri? Că va veni PSD-ul la rotativă, iar noi rămânem de rușine.' Și atunci, premierul, foarte sec, hotărât, cu siguranță de sine, a spus: 'Nu va fi niciun premier PSD la rotativă'. Și atunci, bineînțeles că primarii au zâmbit un pic și l-au întrebat: 'Dar, cum adică? Este un protocol, este o înțelegere'. A răspuns: 'Va fi rotativă, dar nu cu premier PSD, pentru că președintele trebuie să aibă, și el, premierul lui, cum a avut și Iohannis, când a fost (...)'. Noi am zâmbit și cam asta a fost”.  Primarul Petruț îl critică aproape zilnic pe premierul Bolojan pe Facebook. De exempu, el îi reproșează că nu redeschide mina Cavnic. 

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova Foto: Facebook
Politică

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova

EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna: într-un comunicat de presă, banca afirmă că „aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român”. Banca arată că creditele de peste 50 de milioane de euro nici măcar nu sunt aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), ci de Guvernul României.  Eletrocentrale Craiova aparține ministerului Energiei, dar, politic, compania a fost controlată de PSD.  EximBank sugerează că a transmis Guvernului riscurile legate de împrumuturile către companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galati, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air. EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova „Aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român, fie prin Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA – organism care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor), pentru expuneri  de până la 50  milioane de euro, fie prin Guvernul României,  pentru expuneri de peste 50 milioane euro. În cadrul analizei tehnice, se evidențiază riscurile asociate fiecărei tranzacții, precum riscul de nerambursare, riscul financiar, riscuri de piață/afacere, riscul de executare, riscul de garanție colaterală, cât și alte categorii de riscuri. Precizăm că în cazul tuturor expunerilor menționate, toate aceste riscuri au fost evidențiate și reflectate în documentațiile întocmite, fără a avea la baza criterii subiective, ci doar judecata profesională solidă și prudentă”, susține această bancă de stat.  „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, spunea premierul Ilie Bolojan acum câteva zile.  Acest credit a fost acordat în 2024.  Economedia arăta că în decembrie 2023, combinatul siderurgic Liberty Galați a luat de la Eximbank un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată, în valoare de 708 de milioane de lei. Banii au fost acordați de guvern printr-o schemă de garantare pentru companiile afectate de războiul din Ucraina, aprobată de statul român în 2023. În decembrie 2024, Eximbank Românească a acordat firmei Liberty Tubular Products Galați (deținută de Liberty Galați) un alt credit, în valoare totală de până la 750 de milioane de lei, potrivit Europa Liberă. Premierul Ilie Bolojan a anunțat în septembrie că Corpul de control verifică creditele acordate Liberty Galați de către Eximbank.  

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Foto: Facebook Snoop
Economie

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei

Banca de stat EximBank, unde premierul Ilie Bolojan nu poate da afară managerul, încheie anul 2025 cu un deficit de 602 milioane lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Bolojan a declarat azi la RFI că nu-l poate da afară pe Traian Halalai, președintele Eximbank, „datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori”.  Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Datele publicate azi de ministerul de Finanțe, când a anunțat execuția bugetară pe 2025, arată că Eximbank a închis anul trecut pe un minus de 602 milioane de lei. Veniturile băncii au fost de 1.010 milioane de lei, iar cheltuielile de 1.612 milioane de lei. Duminică seara, premierul Ilie Bolojan a arătat că o companie de stat controlată politic de PSD, mai precis de Olguța Vasilescu, Electrocentrale Craiova, a dat o țeapă de 70 milioane de euro celor de la Eximbank. „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, a afirmat premierul, acum câteva zile, la Digi 24.  În iulie 2025, Bolojan a cerut demisia directorului Eximbank, Traian Halalai, după scandalul vilei RA-APPS, dar acesta a refuzat. „Am cerut ministerului de finanțe sa înceapă procedura de înlocuire din funcție a directorului Eximbank. În aceste zile va pleca sesizarea la Parchet”, spunea Ilie Bolojan la Digi24, dar nu s-a petrecut nimic.  Creditul către Electrocentrale Craiova a fost acordat în 2024. La acel moment, aceste credite erau aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), de pe lângă Eximbank.  În comitet erau 17 membri - guvernul Bolojan a redus la doar cinci - numele lor era secrete și puteau fi identificate doar pe baza declarațiilor de avere.  În 2024, din comitet făcea parte Marian Neacșu (PSD), deși el avea o condamnare penală. În 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Meseria de bază a lui Neacșu este de specialist în furajare.  Pentru prezența în CIFGA, Neacșu primea lunar, net, circa 21.000 de lei.  Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu îl plasase în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. În 2025, la scurt timp după ce Bolojan îl critcase dur, Halalai a fost filmat în cluburi exclusiviste din Saint-Tropez, Franța, potrivit Snoop. Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, acesta a petrecut în cluburile Casa Amor și Le Quai, cunoscute pentru atmosfera extravagantă și clienții cu venituri ridicate.  

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Foto: Facebook Consiliul Județean Bihor
Eveniment

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR

În timp ce primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, cere agresiv bani de la Guvern pentru a rezolva problema căldurii, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR: cinci pasaje vor fi gata până în vară, a anunțat Consiliul Județean, condus până în 2024 de Ilie Bolojan.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Consiliul construiește opt pasaje subterane și supraterane, dar doar cinci sunt cu bani din PNRR. Unul este aproape finalizat, şase urmează să fie inaugurate în vara acestui an, iar ultimul este la stadiul de proiect. Valoarea totală a celor opt pasaje este de peste 233 de milioane de lei, circa 45 milioane de euro, prin PNRR fiind finanţate cinci dintre cele opt, în valoare totală de 139 de milioane de lei, adică peste 27 de milioane de euro.Într-un comunicat de presă al CJ se arată că pasajul suprateran, construit la ieşirea din Oradea spre Arad (DN 79), pe o arteră foarte aglomerată, a ajuns la un stadiu de execuţie de 65%. Potrivit sursei, au început lucrările de montare a primelor grinzi, dintre cele 25 ce vor fi amplasate în total, lucrările având loc în paralel cu realizarea rampelor de acces.Pasajul suprateran va avea o lungime totală de 535 de metri şi este construit peste sensul giratoriu existent care asigură accesul la mai multe centre comerciale din zonă. Valoarea lucrărilor este de 25.384.126,30 lei, fără TVA.În continuarea pasajului suprateran, se construieşte un al doilea pasaj. Acesta va fi subteran, poziţionat la intersecţia dintre Calea Aradului şi Centura Oradea şi va avea o lungime totală de 406 metri. Lucrările au început pe 19 ianuarie. Valoarea lucrărilor este de 26.453.889,63 lei, fără TVA.Ambele pasaje sunt construite de o asociere de firme, lucrările urmând să fie finalizate până în vara acestui an."Prin construirea celor două pasaje, circulaţia va deveni mai fluentă pe una dintre cele mai aglomerate artere din Oradea, într-o zonă cu numeroase centre comerciale şi principala rută către Aeroportul Oradea", se menţionează în comunicat.Proiectele sunt realizate prin fonduri europene (PNRR) şi contribuţii bugetare de Consiliul Judeţean Bihor, în parteneriat cu Primăria Oradea şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.Lucrările au fost finalizate la primul dintre obiective. Traficul a fost deschis pe Pasajul Oşorhei în 21 noiembrie 2025.Se lucrează la alte cinci pasaje: cele două pasaje de pe Calea Aradului, pe DN 79; un pasaj suprateran la ieşirea din Oradea spre Biharia, pe DN 19; un pasaj subteran la intersecţia străzilor Tudor Vladimirescu, Oneştilor şi Lăpuşului şi un pasaj suprateran pe Centura Oradea, în zona Metro.Cel de-al şaptelea pasaj va fi construit pe Centura Oradea peste calea ferată care face legătura între Oradea şi Băile Felix, iar cel de-al optulea va fi un pasaj suprateran construit pe strada Matei Corvin din Oradea (în proiect).

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele

Premierul Ilie Bolojan acuză aliații - referindu-se, probabil, la PSD - că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele: „Orice fel de scandal gratuit, folosit doar pentru promovare internă, are un cost, pe care îl plătim direct sau indirect sub formă de dobânzi mai mari, decizii întârziate și pierdere de credibilitate”, a declarat el la RFI, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.  Citește și: Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fondurile SAFE: cărător de geantă al lui Radu Oprea (PSD), cu dosar la DNA În plus, pentru prima oară, Bolojan a vorbit despre un guvern minoritar, fără să respingă complet această ipoteză. Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele „Am mai ajuns la guverne minoritate în crize. Nu exclud că se pot întâmpla astfel de lucruri în perioada următoare, dar e de dorit să avem stabilitate politică (...) Nu am vrut să spun că e o ipoteză de lucru, ci doar că dacă apar crize politice, guvernarea se poate face cu guvern minoritar și eu nu încurajez această soluție”, a spus el. Când moderatorul emisiunii i-a spus că PSD a blocat reformele, Bolojan nu a respins afirmația, ci a comentat: „Cu siguranță, dacă am fi respectat protocolul de coaliție și programul de guvernare, multe măsuri care nu au fost adoptate ar fi fost deja adoptate. E o problemă de politici de responsabilitate”.  „Problema sunt oamenii care trebuie să respecte un contract. Aici este vorba despre responsabilitate și seriozitate. Nu cred că o modificare de protocol schimbă lucrurile, ci o analiză mai serioasă și un comportament pe măsură: respectarea angajamentelor dintre parteneri, a actului de guvernare”, a mai spus el.     

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat Foto: Facebook Gazeta de Sud
Politică

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania de stat susținută politic de Olguța Vasilescu, Electrocentrale Craiova (care, de jure, aparține de ministerul Energiei), unei bănci de stat, a arătat Bolojan: „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, a afirmat premierul, acum câteva zile, la Digi 24.  Citește și: Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!” La aproape trei zile de la această declarație, EximBank, ministerul de Finanțe - care controlează această bancă de stat - și Olguța Vasilescu nu au avut nici o reacție. Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat În iulie 2025, Bolojan a cerut demisia directorului Eximbank, Traian Halalai, după scandalul vilei RA-APPS, dar acesta a refuzat. „Am cerut ministerului de finanțe sa înceapă procedura de înlocuire din funcție a directorului Eximbank. În aceste zile va pleca sesizarea la Parchet”, spunea Ilie Bolojan la Digi24, dar nu s-a petrecvut nimic.  Creditul a fost acordat în 2024. La acel moment, aceste credite erau aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), de pe lângă Eximbank.  În comitet erau 17 membri - guvernul Bolojan a redus la doar cinci - numele lor era secrete și puteau fi identificate doar pe baza declarațiilor de avere.  În 2024, din comitet făcea parte Marian Neacșu (PSD), deși el avea o condamnare penală. În 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Meseria de bază a lui Neacșu este de specialist în furajare.  Pentru prezența în CIFGA, Neacșu primea lunar, net, circa 21.000 de lei.  Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu îl plasase în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. Mai făceau parte din comitet Radu Oprea (PSD), la acel moment șeful cancelariei premierului, Adrian Țuțuianu (PSD), secretar general adjunct al Guvernului, sau liberala Cristina Trăilă, șefa secretariatului general al Guvernului. Nici unul dintre aceștia nu avea legătură cu domeniul bancar.  Oprea, fost ministru al Economiei în guvernul Ciolacu I, a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 pentru evaziune fiscală și spălarea banilor alături de Mihai Ștefănescu, partenerul său de afaceri.  Recent, ministerul Energiei, condus de pesedistul Bogdan Ivan, a cerut 350 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru Electrocentrale Craiova. 

Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte Foto: captură video
Politică

Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte

Premierul Ilie Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu, care l-a acuzat că a lăsat Craiova în frig, și i-a răspuns arătându-i faptele: „Eu sunt de vină că la Craiova au fost alocate pentru CET 168 de milioane de euro timp de 4 ani de zile și nu s-au făcut lucrările acolo?”, a spus el, la Digi 24. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte Bolojan a reluat acuzația că centrala licitată inițial era prea mare: „Un proiect prost care a fost făcut acum câțiva ani de zile, de 295 de megawați electrici, în timp ce necesarul de energie este de maxim jumătate cât a făcut asta”.  În octombrie 2025, premierul a mai vorbit despre acest proiect: „„Am făcut proiecte eronate: am proiectat la Craiova o centrală de peste 200 megawați deși nu e nevoie de o asemenea centrală. La licitație nu s-a prezentat nimeni. Finanțăm pierderile. La Gorj, la fel. Nefăcând ce trebuie nu avem producție în bandă”. Acum, el a spus că un împrumut luat în 2025 de la EximBank, de 70 de milioane de euro, nu va mai fi rambursat „niciodată”. „Eu sunt de vină că la Craiova au fost alocate pentru CET 168 de milioane de euro timp de 4 ani de zile și nu s-au făcut lucrările acolo? Bolojan a numit oameni în consiliul de administrație sau am avut vreo responsabilitate directă pe tema asta? Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo? Haideți să discutăm foarte deschis lucrurile. Eu nu fac acuzații, v-am dat niște cifre. Dacă s-ar fi realizat proiectul pe fonduri europene, dacă Ministerul Energiei, dacă societatea comercială care este acolo, conducerea, cei care i-au numit pe ei în consiliul de administrație, Primăria Craiova, care este clientul de bază acestei companii, ar fi gestionat cu atenție lucrurile, nu am fi ajuns într-o astfel de situație.   Aceste situații se rezolvă nu prin căutarea unui vinovat acum, ci se rezolvă printr-un proiect serios care trebuie făcut acolo, prin licitații făcute la prețuri de piață, ținând cont de realitățile din această piață de energie și, într-adevăr, printr-un sprijin dat de la Guvern, prin diferite posibilități, direcționarea unor fonduri europene, fonduri de modernizare, în așa fel încât să avem o centrală dimensionată la capacitate în mod corect la Craiova și nu un proiect prost care a fost făcut acum câțiva ani de zile, de 295 de megawați electrici, în timp ce necesarul de energie este de maxim jumătate cât a făcut asta. Dar asta înseamnă să stai pe proiecte, să lucrezi, să tratezi lucrurile serios și, din păcate, o astfel de centrală nu poate fi realizată de pe o zi pe alta. Aici e vorba de doi, trei ani de zile”, a declarat Bolojan. 

Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam” Foto: Captură video
Politică

Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”

Premierul Ilie Bolojan a lansat, azi, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă de fapt „bani aruncați pe geam”: „Să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal”, a spus el, la Radio România Actualități. Citește și: Județul în care 40% din dosarele de handicap verificate au fost anulate Premierul nu a spus la ce orașe se referă, dar iată câteva exemple publice:  Brașov nu are echipă în primele două eșaloane, dar va beneficia de un stadion de 30 milioane de euro. „Timișoara va avea curând un stadion ultramodern, însă orașul nu are o echipă de fotbal care să evolueze la nivelul primelor două ligi din România. Politehnica Timișoara ocupă locul secund în seria 7 din Liga a 3-a, cu 41 de puncte, două sub liderul Unirea Alba Iulia”, scria GSP la început de ianuarie. Tot GSP relata la 1 octombrie 2025: „Orașul Târgoviște urmează să beneficieze de cel de-al doilea stadion (...)  deși dâmbovițenii au deja o arenă modernizată, inaugurată pe 11 mai 2023. Costurile lucrărilor (...) se ridică la 55 de milioane de euro, în timp ce modernizarea stadionului „Eugen Popescu” a costat 15 milioane de euro. Noul stadion din Târgoviște ar urma să fie inaugurat în iulie 2026, odată cu startul noului sezon de Liga 1, potrivit paginii DB-sport.ro. O condiție de bază? Chindia Târgoviște, în prezent pe locul 3 în Liga 2, să fie în prima ligă”. Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam” Premierul Bolojan pare însă decis să oprească astfel de situații. „În același timp, pentru a putea avea investiții în anii următori în administrația locală în continuare, trebuie să corectăm lucrurile care au fost făcute prost în acești ani, în așa fel încât să nu mai avem rețele de canalizare în localitățile în care doar 20% din case se racordează la ele, pentru că înseamnă că 80% din bani sunt aruncați pe geam, să nu mai avem școli reabilitate în zona de rural unde nu mai avem copii și școlile în bună regulă, izolate, cu panouri fotovoltaice, cu tot, tot, tot rămân fără copii, trebuie să te uiți la rata natalității și doar acolo unde, într-adevăr, am suficienți copii investesc, să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal sau să avem două stadioane într-un oraș care are o echipă într-o ligă inferioară. Aceste tipuri de abordări ne consumă resursele. Şi banii pe care îi are această țară, din impozite pe care le plătesc românii, trebuie direcționați către investiții care sau rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare, pentru că, dacă ne facem o analiză bugetară, vedem că și în 2024, și în 2025 am avut niște investiții enorme, deci am pompat foarte multe investiții care, dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun, ar fi generat o creștere economică. Dar s-a văzut că creșterea noastră economică a început să scadă, deși investițiile erau printre cele mai mari, pentru că, în mod evident, o parte din aceste investiții nu mai au un efect de antrenare mare”, a declarat Ilie Bolojan. 

Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii Foto: Facebook
Politică

Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii

Premierul Ilie Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: aceasta abia colectează o treime din salariile angajaților. El prezintă și date comparative cu media UE și cu fiecare țară. Citește și: Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură - surse Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii „În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale (...)  În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii.   În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”, a scris el, pe Facebook.   Datele prezentate de premier despre procentul din PIB al salariilor din administrația locală, 3,07%,  arată că România cheltuie mai mult decât țări precum Germania (2,33%), Austria (2,90%) sau Spania (1,94%).   „Având în vedere datele colectate în ultimii ani despre administrațiile locale din țările UE și comparându-le, rezultă câteva dezechilibre de ansamblu:   1. Dependență mare de transferurile de la bugetul de stat. Astfel: Veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB   Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%.   2. Veniturile din taxele și impozitele locale, printre cele mai reduse Veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB Media europeană = 3,68% din PIB   Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt: în România = 0,55% din PIB media în UE = 1,85% din PIB   România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare.   În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central.   3. Cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale. În UE, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale.   În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii. În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.   4. Investiții locale ridicate Investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE — cea mai ridicată valoare din UE. Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble.   Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene.   Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari.   Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante.   Impactul pachetului de reformă în administrație   Pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni: crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale; reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați; banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni; stimulează dezvoltarea economică locală; descentralizează competențe către autoritățile locale; susține performanța în administrație.   În discuțiile de ieri cu autoritățile locale, am prezentat aceste aspecte colegilor din administrație”, a scris Bolojan. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră