vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bolojan

241 articole
Politică

Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse

Premierul PNL Ilie Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează, afirmă surse politice. El a cerut să se desființeze 70.000 de posturi din administrația locală, ceea ce ar fi însemnat concedierea efectivă a 17.000 de angajați, întrucât celelalte 53.000 de posturi sunt neocupate.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează Însă PSD - dar și UDMR - s-ar fi opus solicitării sale, arătând că se convenise reducerea a doar 40.000 de posturi. Potrivit președintelui USR, Dominic Fritz, Bolojan a arătat că o astfel de reducere presupunea doar desființarea posturilor neocupate și nu aducea nici o economie la buget. „„Și premierul, pe bună dreptate, a spus că dacă reducem numărul maxim de posturi doar cu 20-25%, când oricum aceste posturi momentan nici nu sunt ocupate, nu va avea efecte bugetare, și tocmai de aceea a revenit la această masă a discuțiilor”, a explicat Fritz, la Digi 24.  Antena 3 susține că chiar și liderii PNL Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, și Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, s-ar fi opus lui Bolojan. Doar USR a sprijinit propunerile premierului.  După cinic ore de discuții nu s-a ajuns la nici un acord, iar Bolojan ar fi dat un ultimatum de două săptămâni pentru ca PSD să accepte reduceri reale ale personalului din administrație. În caz contrar, el a recomandat coaliției să-și găsească alt premier.  

Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează Foto: Facebook
Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație, dar PSD dorea doar desființarea posturilor neocupate Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație, dar PSD dorea să taie posturile goale

Președintele USR, Dominic Fritz, confirmă că premierul Ilie Bolojan a vrut concedieri substanțiale în administrație, dar PSD dorea să taie doar posturile goale. Potrivit unor surse politice, Bolojan dorea concedierea a 13-17.000 de angajați ai administrației locale, din cei 281.520.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație „Și premierul, pe bună dreptate, a spus că dacă reducem numărul maxim de posturi doar cu 20-25%, când oricum aceste posturi momentan nici nu sunt ocupate, nu va avea efecte bugetare, și tocmai de aceea a revenit la această masă a discuțiilor (...) Este și legitim ca, de exemplu, PSD să spună - «stați un pic, nu putem așa de repede să urmărim această analiză și ne trebuie mai mult timp». Deci, încă o dată, cred că suntem într-un punct bun. A fost o vară dificilă nu doar pentru coaliție, ci și pentru public. Înțeleg că există foarte multe întrebări din partea cetățenilor și îngrijorări”, a afirmat președintele USR la Digi 24.  Urmare a disputelor dintre premier și liderii PSD, Guvernul amână asumarea răspunderii pe proiectul de lege privind administrația locală. Executivul își va asuma răspunderea pe doar cinci legi, în loc de șase, cea mai importantă dintre cele cinci aducând modificări la codul fiscal. 

Tăierile se amână, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe. Bolojan și USR, contra PSD și UDMR Foto: Facebook
Politică

Tăierile se amână, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite

Tăierile de posturi din administrația locală se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite, anunță surse politice. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Potrivit acestor surse, premierul PNL Ilie Bolojan dorea să se desființeze 70.000 de posturi din administrația locală, ceea ce ar fi dus la 17.000 de bugetari concediați. Tăierile se amână, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe O altă variantă era concedierea a 13.000 de angajați. În prezent, autoritățile executive locale au 281.520 de angajați. Alți peste 147.000 sunt în unitățiel sanitare subordonate autorităților locale și 4.716 în învățământul preuniversitar local.  Surse politice arată că discuțiile privind tăierile de posturi din administrația locală s-au blocat după un conflict între Ilie Bolojan, pe de o parte, PSD și UDMR, pe de altă parte.  USR l-ar fi susținut pe premier.  O ședință de guvern planificată în această după-amiază nu se mai ține.  În consecință, Guvernul își va asuma răspunderea pe doar cinci legi, în loc de șase, cea mai importantă dintre cele cinci aducând modificări la codul fiscal. 

Cum arată reforma în administrația locală: PSD și UDMR nu vor concedieri Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată reforma în administrația locală: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri

Cum arată reforma în administrația locală, dacă Guvernul își va asuma răspunderea pe așa zisa lege „privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri, arată surse politice.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Cum arată reforma în administrația locală O altă variantă este de reducere a posturilor cu 48.000, din care doar 6.000 sunt ocupate.  PSD și UDMR se opun concedierilor.  În acetse condiții, la ora redactării acestei știri, era neclar dacă și când guvernul Bolojan va adopta legea care se referă la concedieri în administrația locală.  În nota de fundamentare a proiectului, așa cum a fost el prezentat Consiliului Economic și Social, se susține că economiile la cheltuieli de personal vor fi de circa 2,3 miliarde de lei.   

Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Foto: Inquam/ George Calin
Politică

ANALIZĂ Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat

Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat: ANL și INA erau propuse pentru desființare, multipelele agenții de reglementare - ASF, ANCOM sau ANRE - trebuiau unificate într-o singură structură, iar misiunea Companiei Naționale de Investiții trebuia re-evaluată. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Toate aceste măsuri ar fi putut fi luate în Pachetul Bolojan II, fiindcă unele din proiectele pe care Guvernul își va asuma răspunderea privesc direct activitatea acestor structuri. Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Însă, în locul unor măsuri radicale, guvernul Bolojan s-a limitat în a cere ASF, ANCOM și ANRE să-și reducă personalul și salariile. Aceste instituții sunt subordonate Parlamentului și Guvernul nu a prevăzut sancțiuni dacă nu respectă cerințele Executivului. De altfel, fostul premier Mihai Tudose a arătat că se opune tăierii salariilor la cele trei agenții de reglementare. Ce măsuri se angajaseră să ia fie Ilie Bolojan, personal, fie membrii ai Guvernului său: ANL și Institutul Național de Administrație (INA) trebuiau să fie desființate, potrivit unui angajement autoasumat al ministrului UDMR al Dezvoltării, Atilla Cseke, angajament luat în aprilie 2025. „Adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe”, spunea Cseke Atilla. În aprilie 2024, Ilie Bolojan critica dur ANL, arătând că face locuințe în localități depopulate și rețele de apă și canalizare în localități fără utilizatori. Acum, proiectul de lege privind „adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale” prevede doar reducerea CA-ului ANL.  ASF, ANCOM și ANRE trebuiau comasate. „Avem țări, cum este Germania, care are o singură autoritate de reglementare pentru rețele. Rețele de telecomunicații, gaz, electricitate... Noi ne-am făcut pentru fiecare rețea câte o autoritate de reglementare”, spunea Bolojan în 2024. Ideea a fost vehiculată și de deputatul PNL Florin Roman și, într-o altă formulare, chiar și de fostul premier Ciolacu. Acum, Pachetul Bolojan II prevede doar o ipotetica scadere a salariilor și numarului de angajati, dar masura trebuie implementata de aceste autorități in cooperare cu Parlamentul.  Guvernul nu s-a atins de Autoritatea Electorală Permanentă. „Avem Autoritatea Electorală Permanentă, într-un județ au 2 angajați, în altele 10 angajați. Trebuie întrebați ce au făcut 4 ani de zile”, spune Ilie Bolojan în noiembrie 2024.  Controversata Companie Națională de Investiții (CNI), condusă de o fostă contabilă Rebus plasată în această funcție de Liviu Dragnea, este aproape neatinsă. „Compania Națională Investiții a ajuns un tomberon de proiecte. Fac de la capele și până la săli de sport, nu mai știu ce fac acolo. Sunt mii de proiecte care, dacă nu sunt ordonate după priorități, în care, dacă nu se repartizează lucrurile corect, vom face investiții a căror utilitate va fi nulă. Avem și acum blocuri ANL construite în comunități unde nu există apă și canalizare, unde nu stă nimeni în ele și unde nu s-a mai construit de ani de zile o casă”, spunea Ilie Bolojan în noiembrie 2024. Ministrul Dezvoltării, Atilla Cseke, a susținut că ar fi redus salariile la CNI.  La nivelul Guvernului, deocamdată nu s-a desființat nici o agenție, deși legea prevedea ca până la mijlocul anului 2024 să dispară 20% din acestea: „Institutele, institutele naţionale, agenţiile, autorităţile, comisiile de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumirea acestora şi formele de organizare, departamentele organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/ coordonarea/ autoritatea Secretariatului General al Guvernului sau pentru care secretarul general al Guvernului îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite, se comasează cu cel puţin 20% din numărul acestora”.   

Primăriile de comune şi oraşe mici intră în grevă pe termen nedeterminat Foto: SCOR
Politică

Primăriile de comune şi oraşe mici intră, de vineri, în grevă pe termen nedeterminat

Primăriile de comune şi oraşe mici intră, de vineri, în grevă pe termen nedeterminat, fiind nemulţumiţi de măsurile pregătite de Guvernul Bolojan, anunță Sindicatul SCOR - Solidaritatea Comunelor şi Oraşelor din România. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Primăriile de comune şi oraşe mici intră în grevă pe termen nedeterminat „Primăriile se închid începând de vineri, 29 august! (...) Cu o medie a funcţionarilor publici de 9,78/primărie comunală, numărul acestora se va reduce brutal cu încă 25% din ceea ce a mai rămas după reducerea de 10% de anul trecut. În timp ce reducerea personalului în structurile centrale, promisă a fi de 20%, trenează, la nivelul comunelor fiecare al treilea salariat trebuie să plece, deşi aceştia sunt cel mai prost plătiţi dintre toţi bugetarii", a arătat SCOR. Sindicaliştii susţin că, pe lângă aceasta, după ce a promis preluarea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap la bugetul de stat, Guvernul a modificat proiectul de lege şi cei 60.000 de asistenţi personali rămân în sarcina Primăriilor."Dublând cheltuiala aparentă cu salariile, acest artificiu va face ca majoritatea Primăriilor comunale să pară că nu-şi pot acoperi salariile din impozitele şi taxele locale, ducându-le la jignitoarea invenţie a premierului Ilie Bolojan - «meniul pentru săraci», grila de salarizare specială numai pentru Primăriile cu buget redus. Cu sfidare şi aroganţă pe faţă, Consiliile judeţene sunt expres exceptate de la această regulă, deşi niciun Consiliu judeţean nu-şi acoperă salariile din veniturile proprii, ci doar din cotele defalcate din impozitul pe venit colectat în comunele şi oraşele judeţului", se mai arată în comunicatul transmis de sindicat.De asemenea, sindicaliştii îi acuză pe guvernanţi de "epurare politică"."Ultima, dar cea mai importantă pentru membrii noştri de sindicat, introducerea «jumătăţii de funcţionar public» prin reducerea la jumătate a normei pentru funcţionarii publici aflaţi în funcţie, reprezintă cea mai pură formă de epurare politică a funcţionarilor care apără legalitatea execuţiei bugetare, a achiziţiilor publice, a urbanismului sau a actelor administrative, fără nici o legătură cu deficitul bugetar!", spun reprezentanţii SCOR.Aceştia şi-au intitulat protestul "O zi zboară, o zi nu zboară. Azi NU zboară!!"."Modelul lui Ilie Bolojan - jumătatea de funcţionar public, presupune că o zi acesta va funcţiona la o Primărie, iar a doua zi la altă Primărie. Consătenii noştri trebuie să înţeleagă ce înseamnă acest model - vii la Primărie şi constaţi că azi nu zboară!", se precizează în comunicat.

Amicul lui Grindeanu, Tudose, continuă să-l atace dur pe Bolojan Foto: Inquam/George Calin
Politică

Amicul lui Grindeanu, Tudose, continuă să-l atace dur pe Bolojan: „Această shaorma cu de toate”

Amicul lui Sorin Grindeanu, europarlamentarul PSD Mihai Tudose, continuă să-l atace dur pe Bolojan: „Această shaorma cu de toate”, a spus acesta despre utlimul pachet de legi promovat de Guvern.  Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Tudose a susținut că PSD n-a fost consultat și s-a opus concedierilor din rândul bugetarilor. Amicul lui Grindeanu, Tudose, continuă să-l atace dur pe Bolojan Principalele declarații făcute de Tudose la România TV: „Nu vrei să ne arăți și nouă ce vrei să faci? Această shaorma cu de toate… n-ai zis că faci reformă?” „L-am sunat pe Grindeanu să-l întreb «Ai avut o discuție cu Bolojan?». «Nu, ce discuție?». Tocmai am aflat că vindem pachetul” „Asta nu e reformă, ci sinucidere asistată. Întâi statul trebuie să fie în stare să încaseze ce are de încasat. Dar nu e” „Anumite reforme trebuie făcute, dar cum au ajuns la concluzia că trebuie dați afară 40.000 de oameni? Ce vreau să obțin cu aceste reforme? Am înțeles că ai venit cu această aură de reformator, dar reforma nu înseamnă doar să dai afară oameni” Acum câteva zile, Mihai Tudose - fost premier PSD, acuzat că și-a plagiat doctoratul obținut la academia SRI - a susținut că Bolojan nu știe economie. „Bolojan nu ştie economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună şi el să asculte şi să le implementăm. Eu vă spun că dacă aş veni mâine, aş face TVA-ul 15-17%. Şi 30 de ani puşcărie dacă furi un leu de la TVA. El se pricepe la administraţie”, a spus Mihai Tudose.

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni Foto: Facebook
Economie

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB. Cheltuielile de personal continuă să crească, ele ajungând la 5,3% din PIB în primele șapte luni din 2025, față de 5,2% în primele șapte luni din 2024. Creșterea acestor cheltuieli a fost de 7,9%, peste inflație.  Citește și: ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media Guvernul Bolojan a fost instalat la 23 iunie.  Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni Cheltuielile cu dobânzile au crescut exploziv, cu 44,8% față de primele șapte luni din 2024. De altfel, premierul Bolojan recunoștea că ele vor ajunge la 10 miliarde de euro în 2025.  Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În afară de creșterile de pensii,  cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. 

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi Foto: Captură video
Economie

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025

Premierul Ilie Bolojan (PNL) dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025: peste zece miliarde de euro. Citește și: Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară Bolojan În 2024, s-au plătit pentru dobânzi, potrivit datelor ministerului de Finanțe, 36,2 miliarde de lei, adică aproximativ 7,25 miliarde de euro. În primele șase luni din 2025, cheltuielile cu dobâznile au fost de 25,22 miliarde de lei, repsctiv circa cinci miliarde de euro. Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi „Dobânzile pe care România le plătește sunt estimate la cel puțin 2 miliarde de euro în plus, deci un surplus de fonduri de peste 10 miliarde. Românii trebuie să înțeleagă că, practic, în fiecare an, România se împrumută cu sume semnificative, uneori între 25 și 30 de miliarde de euro, doar pentru a putea funcționa în aceste condiții. Doar anul acesta, dobânzile plătite vor fi în jur de 10 miliarde de euro”, a arătat Bolojan la Antena 3.  Însă el a arătat și cum vor crește, în acest an, în continuare, cheltuielile de personal, adică salariile bugetarilor. „Cât am avut cheltuieli de personal anul trecut, în prezent nu mai avem 77 miliarde, ci aproximativ 85 miliarde pe prima jumătate a anului. Aceasta se datorează creșterilor de salarii aplicate în primăvară și la mijlocul anului, pentru că nu s-au redus cheltuielile de personal în prima jumătate a anului”, a spus el. Într-adevăr, execuția bugetară după primele șase luni arată cheltuieli de personal de 85,46 miliarde lei, față de 77,6 miliarde lei în primele șase luni din 2024. 

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde euro, arată Ilie Bolojan Foto: Facebook
Eveniment

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde euro

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat aproape 4 miliarde euro, declară premierul Ilie Bolojan la Antena 3. El a arătat că două miliarde de euro s-au plătit până acum și mai este de achitat o sumă identică. Citește și: „Pensiile speciale rămân. Se schimbă cu penseta, ușor”, anunță fostul ministru Violeta Alexandru Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat miliarde euro „Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat el, la Antena 3.  Bolojan a explicat și ce modificări se vor face la pensiile magistraților: „Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro”.  În plus, premierul a spus că vor fi modificate și pensiile militarilor. „Avem, de pildă, Ministerul de Interne sau serviciile de informații, unde există reglementări care permit pensionări prea rapide și care generează dezechilibre între pensie și salariu. Corecția propusă acum reprezintă, practic, un prim pas, dar ea ar trebui extinsă și în celelalte domenii, nu doar din motive de echitate, ci și dintr-o minimă nevoie de sustenabilitate a sistemului de pensii”, a arătat Bolojan. 

Mihai Tudose, premierul fără card și plagiator, spune că Bolojan nu știe economie
Politică

Mihai Tudose, premierul fără card și plagiator, spune că Bolojan nu știe economie

Mihai Tudose, ex-premierul PSD fără card și plagiator, spune că premierul PNL Ilie Bolojan nu știe economie. Tudose a susținut că el ar fi redus TVA-ul și a afirmat că i s-a făcut rău când a citit interviul lui Bolojan din Gândul: „Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură «Ilie reformatorul», dacă ești un foarte bun chirurg….poate nu e cazul să tai pe oricine”.  Citește și: EXCLUSIV Armata a blocat livrarea de blindate Piranha V invocând neoficial „neconformități”. Război rece între MApN și Economie Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor, însă hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI.  Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. În 2017, el se lăuda că nu are card.  Mihai Tudose, premierul fără card și plagiator, spune că Bolojan nu știe economie „Bolojan nu ştie economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună şi el să asculte şi să le implementăm. Eu vă spun că dacă aş veni mâine, aş face TVA-ul 15-17%. Şi 30 de ani puşcărie dacă furi un leu de la TVA. El se pricepe la administraţie”, a spus Mihai Tudose. „Noi am venit cu niște «linii roșii»: să nu creștem TVA, să nu mărim impozitele, să nu cumva să stopăm investițiile. Vreau ministrul să vină cu hârtia, să-și asume. A fost ieri la coaliție, a venit fără date. Suntem de acord cu Pachetul 2, dar de aici încolo nu facem un pas, următoarea chestie pe care o facem este pachetul de relansare economică. Înțeleg că intenționează să fie gata vineri (Pachetul 2). După ce va fi gata, a doua zi punem pe masă pachetul de relansare economică. Avem strategia economică pe care am adoptat-o. Cred că mâine avem forma finală pe noua arhitectură bugetară propusă. Este proiectul PSD care va fi pus pe masa coaliției, dar va trebui neapărat adoptat. Este condiția noastră de a rămâne în actuala formulă”, a mai afirmat fostul premier PSD, citat de Gândul. 

PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, Ciucu și Bolojan sunt la cote superioare Foto: Facebook
Politică

PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare

PNL contracatacă sondajul CURS pe București cu unul al INSCOP, în care Ciprian Ciucu și Ilie Bolojan sunt la cote mult superioare: potrivit INSCOP, Ciucu este pe locul II la intenția de vot pentru funcția de primar. CURS îl plasa pe Ciucu pe locul IV, după Băluță, Drulă și Cristian Popescu Piedone. Citește și: Nicușor Dan, de departe cel mai popular politician în rândul bucureștenilor - sondaj. USR este pe primul loc la intenția de vot Sondajul PNL/INSCOP era publicat, până la ora redactării acestei știri, doar de achiziția lui Radu Budeanu, G4Media.  După apariția acestor sondaje, Ciucu a scris pe Facebook: „A început bătălia sondajelor. Mi-a displăcut profund cum toți politicienii, și am zis toți, au scos sondaje contrafăcute sau au publicat ce le-a convenit. Unii cu mai mult bun simț, confirmate de realitate (ex. ND) alții cu mult tupeu. Pentru că hârtia sau documentele *.pdf suportă orice. Eu nu voi cumpara niciodată protecție prin sondaje și nu voi minți.   Credeți doar acele sondaje făcute de case de sondaje care știu ce este rușinea, care țin la prestigiul lor. Restul sunt pe bani. Pe bani mulți și sunt făcute la unul sau la altul în debara”.   PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, Ciucu și Bolojan sunt la cote superioare INSCOP, spre deosebire de CURS, chestionează bucureștenii ce încredere au în diferite personalități, iar Ilie Bolojan este umăr la umăr cu Nicușor Dan, pe primul loc - 41,6% pentru președinte, 41,2% pentru premier. CURS a întrebat ce părere au locuitorii Capitalei despre o serie de politicinei, iar 43% dintre cei chestionați au o părere bună și foarte bună despre actualul președinte. Doar 20% dintre cei chestionați de CURS o părere favorabilă despre premierul Bolojan, care este pe locul 14 în clasament. G4Media nu precizează data exactă a sondajului INSCP și nici modul în care au fost realizate interviurile. INSCOP este controlat de Remus Ștefureac, care are doctorat la Academia SRI și era un apropiat al fostului director al SRI George Maior. CURS este deținut de soțul unei deputate PSD.  Cum se contrazic datele INSCOP și CURS în ceea ce privește intenția de vot:  Potrivit INSCOP, intenția de vot la primărie este: Băluță - 26,2%, Ciucu - 23,8%, Anca Alexandrescu - 21,8%, Drulă - 18,4%, Ciceală - 8,5%.  Datele CURS: Băluță - 24%, Drulă - 20%, Piedone și Ciuc - 11%, Anca Alexandrescu - 9%, Ciceală - 3%.  În acest sondaj INSCOP, cota de încredere în Ciucu este de 25,3% (locul șase), dar el este sub Firea, care are 27,3%. 

Cîțu, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan Foto: Facebook
Politică

Cîțu, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan: „Este tot despre creșteri de taxe”

Fostul premier PNl Florin Cîțu lansează, pe Facebook, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan: „Este tot despre creșteri de taxe”, a scris el.  Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Într-o altă postare, de azi, el arată: „Cinci runde de creșteri de taxe și promisiunea reducerii statului. Rezultatele, nu intențiile, sunt cele care contează”. Cîțu, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan La 15 august, Cîțu afirma: „Acum este clar. Pachetul doi este tot despre creșteri de taxe. Se putea și fără – dar nu s-a vrut. De ce? Opinia mea: guvernările de după 2022, inclusiv cea actuală (din păcate), par să aibă în ADN o ostilitate profundă față de sectorul privat, competiție și libertate economică.   Iar politicile adoptate nu sunt doar semnale – sunt fapte. Iar faptele vorbesc mai tare decât discursurile”.   Azi, la 24 august, el a reluat aceste critici, într-o formă mai puțin dură.   „Din 2022 strategia s-a schimbat radical: creșteri de taxe și promisiunea – cel mult marginală – a reducerii statului. În acești patru ani au avut loc cinci runde succesive de majorări de taxe, toate justificate prin același argument: deficitul va scădea, datoria se va stabiliza, iar statul va deveni mai suplu.   Întrebarea esențială este simplă: cum știm dacă acest experiment a funcționat? (...)   Dacă după patru ani de ajustări și cinci runde de taxe mai mari deficitul e tot mare, datoria crește, investițiile fug, iar libertatea economică scade, atunci răspunsul e simplu: experimentul a eșuat”, a scris fostul premier. 

Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Foto: Inquam/George Calin
Politică

Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, a fost promovat consilier onorific al premierului Bolojan. Recent, chiar ministrul Dragoș Pîslaru, susținut de PNL pentru portofoliul Investițiilor și Proiectelor Europene, arăta ce a lăsat în urmă fostul ministru al Energiei. Citește și: EXCLUSIV Prieten al lui Ciolacu numit în CA la TAROM și CNAIR, prins beat la volan: „Băusem două-trei pahare de vin” Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier al premierului Bolojan Vorbind despre PNRR, Pîslaru spunea, la 30 iulie: „În esență, noi n-am pierdut decât 10 milioane de euro. Deci bani pe care nu mai ai cum să-i recuperezi. Vorbesc de pe componenta de grant, de fonduri europene nerambursabile. Cei 10 milioane de euro sunt aferenți cei de plată 2, în care n-am îndeplinit un obiectiv, ni s-au dat șase luni să remediem, nu am reușit să remediem, deci, practic, s-au pierdut 10 milioane de euro. Era vorba de niște hidrolizoare pe care nu le-am cumpărat pentru că nu a reușit ministerul să facă o achiziție în timp util, s-a blocat și nu s-a mai putut efectua. Vorbim de Ministerul Energiei”.  Tot Pîslaru spunea, la 26 iunie: „În ceea ce priveşte guvernanţa corporativă în sectorul energetic, în companiile de stat, aceste reforme sunt printre cele mai întârziate, cele care au dus la suspendarea Cererii de plată numărul 3 (...) Ceea ce vă pot spune, diferenţa faţă de abordarea de până acum în care am mimat că dăm afară sau că ne-am învârtit în jurul cozii, este că ne uităm la modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile”.  În iunie 2024, Burduja a candidat pentru funcția de primar al Capitalei și a obținut 7,77% din voturi. 

Primarul liberal al Slatinei vrea să ridice cea mai înaltă cruce din lume Foto: Jurnalul Olteniei
Eveniment

Primarul liberal al Slatinei vrea să ridice cea mai înaltă cruce din lume pe un deal de lângă oraș

Primarul liberal al Slatinei, Mario De Mezzo, care se plângea că Bolojan îi taie banii, vrea să ridice cea mai înaltă cruce din lume pe un deal de lângă oraș. Crucea ar urma să aibă o înălțime de 160 de metri. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Înainte de 1989 pe deal se afla un portet al soților Ceaușescu.  Primarul liberal al Slatinei vrea să ridice cea mai înaltă cruce din lume „Va fi un proiect spectaculos. Ne propunem să construim pe dealul Grădişte cea mai înaltă cruce din lume. Va fi o cruce care va avea 160 de metri înălţime şi care va fi un reper şi turistic şi spiritual pentru municipiul Slatina. Cred că trecem prin vremuri dificile, în care valorile sunt extrem de amestecate şi oamenii se îndepărtează de la valorile tradiţionale ale României. Şi atunci, cea mai înaltă cruce din lume, pe dealul Grădişte, va fi un reper nu doar naţional, nu doar european, ci mondial. Eu vă garantez că vor fi oameni din toată lumea care vor veni să vadă crucea de la Slatina", a declarat edilul pentru Agerpres.El a menţionat că la ultima şedinţă a Consiliului Local Slatina, care a avut loc joi după-amiază, a fost aprobată o rectificare bugetară şi au fost incluse fonduri şi pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic în vederea concretizării propunerii menţionate."Va fi o cruce simbol şi operă de artă în acelaşi timp. Vă garantez că va fi un proiect de răsunet mondial", a adăugat primarul municipiului Slatina.Pe dealul Grădişte, cea mai înaltă formă de relief din Slatina, în prezent se află Casa Căsătoriilor, un steag de mari de mari dimensiuni ce poate fi văzut de la kilometri distanţă de oraş, fostul turn de apă şi un cort privat de evenimente.În ultimii ani ai perioadei comuniste, pe dealul Grădişte era amplasat un tablou de mari dimensiuni al soţilor Ceauşescu, înlăturat imediat după Revoluţia din 1989. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră