miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

spitale

88 articole
Politică

Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii

Premierul Ilie Bolojan a arătat, joi seara, că, în medie, doar 63% din paturile din spitale sunt ocupate, dar sunt unele cu grad de ocupare de 40-45%. Pe de altă parte, în medie, ponderea cheltuielilor cu salariile este de 65% din bugetul instituției, dar sunt 50-60 de spitale de stat unde acest procent este de 90%.  Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia El a propus ca spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională să fie depunctate, atunci când solicită creșteri de personal în continuare, la fel ca și spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională. „Pentru că dacă avem doar spitale care nu reacționează la ceea ce se întâmplă în comunitățile din jur, constatăm că, în loc să avem mult mai multe paturi de paliație în România, care sunt solicitate, avem doar 4.000 de paturi de paliație, din numărul mare pe care vi l-am spus, și, în loc să avem o secție, două, trei care nu au activitate, ar fi mult mai corect să redirecționăm personalul și paturile către zone unde avem un necesar în societate, unde știm care sunt problemele cu vârstnicii noştri și cu cazurile grave care ar trebui tratate”, a arătat premierul. „Avem spitale, 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract” Cum a explicat Bolojan faptul că a refuzat constant noi angajări în Sănătate: „Suntem în situația în care, la aproximativ 193.000 de angajați care lucrează în sectorul de sănătate public din România, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi” „Din cele 132.000 de paturi care sunt în spitalele din România, 90% dintre ele în sectorul public, gradul de ocupare al patului este de 63%, mediu ‒ dar avem spitale cu 40%, 45%, deci, practic, jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu. În același timp, cheltuielile medii de personal în spitalele din România, raportat la suma contractată cu Casa Națională de Sănătate, deci la veniturile pe care le realizează, reprezintă 65%, în medie. Așadar, din cele peste 400 de spitale și alte structuri care țin de Ministerul Sănătății sau de autoritățile locale, aceasta este ponderea medie a cheltuielilor de personal. Dar avem și spitale, în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract” „Aveți aici o dinamică a cheltuielilor de personal din Sănătate în ultimii 10 ani. Am început cu aproximativ 6 miliarde în 2015 și astăzi avem peste 25 de miliarde ‒ în 2025, 25 de miliarde. Asta înseamnă că cheltuielile de personal au crescut de patru ori” „Două treimi din ceea ce se folosește pentru salariile personalului din Sănătate se alocă direct. Nu pentru câți pacienți tratezi, nu pentru ce activitate faci, ci pur și simplu pentru că așa vine din istorie, și asta înseamnă diferențele de creșteri salariale. Și atunci, ca să înțelegeți: managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii, chiar dacă n-ar trata, ipotetic, niciun pacient, și doar diferența provine din tarifele pe care le contractează cu Casa de Sănătate pentru serviciile pe care le acordă pacienților” „Dacă continuăm cu acest sistem, în care două tremi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă faci activități sau nu, nu o să ne ajungă niciodată banii, iar problemele din sănătate nu doar că nu vor fi rezolvate, ci se vor agrava”, a susținut Bolojan.  „De asemenea, trebuie să discutăm foarte deschis și despre problemele legate de medici, pentru că, din numărul total de personal, avem cam 27.000 de medici care lucrează în sectorul public din România. Gândiți-vă că în fiecare an școlarizăm aproximativ 7.000 de medici, deci avem 7.000 de absolvenți, dintre care de medicină generală jumătate la taxă, jumătate la fără taxă, adică suportate integral de statul român; avem 4.000-5.000 care își iau rezidențiatul, rămân anii de rezidențiat și, la final, avem 1.000-1.500 care sunt angajați în sistem. Deci, avem o situație în care numărul de absolvenți este mai mare decât necesarul nostru și avem niște decalaje foarte mari. În spitalele din marile centre universitare avem o înghesuială ca oamenii să intre în sistem, iar în spitalele mici din județele mai slab dezvoltate, din orășelele mai mici, avem un deficit, în anumite zone, de medici care să acopere nevoile românilor care locuiesc în acele comunități. Și trebuie lucrat și la asta la modul serios”, a mai spus el. 

Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii
ANALIZĂ Sunt spitale care cheltuie 90% din buget pe salarii. Cum va suporta sistemul cerințele Sanitas
Eveniment

ANALIZĂ Sunt spitale care cheltuie 90% din buget pe salarii. Cum va suporta sistemul cerințele Sanitas

În medie, spitalele de stat din România cheltuiesc între 65 și 80% din bugetul lor total pentru plata salariilor. În cazurile unităților sanitare aflate în dificultate financiară, această pondere poate depăși 90% și, în situații extreme, poate ajunge până la 99% din fondurile disponibile. Citește și: Medicul Marius Uscatu relatează cum a plătit fiica sa de 3 ori o amendă, dar are conturile blocate În aceste condiții, Sanitas a organizat, azi, o grevă de avertisment, susținută de PSD și de presa sponsorizată de acest partid, afirmând că noua lege a salarizării ar duce la reducerea veniturilor salariale ale angajaților din spitale.  Spital local unde 99% din cheltuieli sunt pentru salarii Legea ar crește ușor salariile de bază, dar plafonează sporul pentru condiții deosebit de periculoase care variază, de regulă, între 55% și 85% aplicat la salariul de bază, la 50%. Proiectul prevede un spor de doar 20% pentru zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, mult sub nivelul actual. Însă realitatea este că, în condițiile actuale, salariile consumă cea mai mare parte a bugetului spitalelor și nu mai rămân bani pentru pacienți.  Spitalul Orășenesc Târgu Cărbunești este un caz de referință în sistemul medical românesc, unde 99% din buget este absorbit de salarii. Spitalul funcționează cu doar 1% din fonduri pentru medicamente, hrană și utilități, fiind dependent de alocări speciale de urgență din partea autorităților locale sau a guvernului.  „Suntem într-o situaţie financiară foarte delicată, am folosit un termen nepotrivit, ”faliment”, pentru că totuşi suntem un spital, dar suntem într-o situaţie foarte, foarte delicată din punct de vedere financiar. 99% din bugetul spitalului intră în salarizare, în condiţiile în care nouă ne mai lipsesc patru miliarde pentru furnizori lună de lună. Asta înseamnă că dăm salariile, ne mai rămân cam 400 de milioane aşa, Mai achităm luna următoare iar şi ne adâncim din ce în ce mai mult”, spunea managerul unității, Sorin Mehedinţu.  Spitalul de Pneumoftiziologie „Constantin Anastasatu” Mihăești: peste 80% din buget merge către cheltuielile cu personalul. Managerul spitalului „Constantin Anastasatu”, Marius Constantin Lumineanu, încasează 25.544 de lei lunar, adică aproximativ 5.000 de euro, potrivit ultimei declarații de avere depuse în anul 2025 (care conține veniturile din 2024), arăta Digi 24.  Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) consumă cam 70% din buget pe salarii.  „E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc peste 90%. Întreb: Cu ce mai rămâne – medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți de-adevăratelea? Sau pacienții sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta? Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM-ul, așa numit, indicatorul de complexitate. Și, dacă știi cum se întocmește o foaie de tratament, o foaia de observație cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari, nu pentru că ești mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine. Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie să-și facă datoria”, spunea premierul Ilie Bolojan în septembrie 2025.  „Cât timp, deși fondurile au crescut într-o dinamică foarte mare, percepția asupra sistemului de sănătate nu se îmbunătățește, înseamnă că există niște probleme. Creșterea de resurse n-are nici o legătură cu îmbunătățirea percepției”, mai spunea el. 

Ministrul Rogobete, critici către personalul medical: „Trebuie să ofere empatie”
Eveniment

Ministrul Rogobete, critici către personalul medical: „Trebuie să ofere empatie”

Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, critici către personalul medical: „Personalul medical vrea respect și are nevoie de respect, dar pentru a primi respect, trebuie să ofere respect. Trebuie să ofere empatie, trebuie să ofere o vorbă bună, trebuie să ofere o strângere de mână care unor face mai mult decât un tratament de milioane de lei”, a spus el la la Profit Health.forum, potrivit transcrierii publicației Profit.  Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Ministrul Rogobete, critici către personalul medical: „Trebuie să ofere empatie” Rogobete a continuat arătând că degeaba se construiesc spitale noi și cresc sumele alocate sistemului public de sănătate dacă „dacă empatia și comportamentul nu sunt adecvate în fața pacientului”. „Degeaba construim spitale noi, degeaba le dotăm cu echipamente de ultima generație, degeaba am băgat o sută de medicamente noi în listă, degeaba creștem bugetele Ministerului de Sănătății sau al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Dacă empatia și comportamentul nu sunt adecvate în fața pacientului, toate astea n-au niciun rol (...)  Sistemul de sănătate are nevoie de încredere. Iar încrederea oamenilor în sistemul de sănătate a fost pierdută. E greu de recâștigat și cred că o putem recâștiga doar cu astfel de decizii, cu multă comunicare și cu bun simț”, a apreciat demnitarul. El a mai relatat o discuție cu un pacient care i-a spus: „Eu sunt un pacient cronic, de câte ori mă duc la spital, simt că deranjez”.  „Asta este percepția pacienților asupra sistemului. Chiar dacă nu este, nu putem, nu trebuie să generalizăm, pentru că nu este general valabilă, dar părerea acelui pacient pe mine m-a mișcat”, a afirmat Rogobete. 

Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie
Politică

Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie

Premierul Ilie Bolojan desființează sistemele de educație și sănătate de stat: el a arătat că sunt spitale care există doar pentru a plăti salarii și universități „total decuplate” de la economie. În podcastul lui Andi Moisescu, premierul a mai arătat că facultățile de medicină au între 4.000 și 5.000 de absolvenți, anual, dar piața nu absoarbe decât circa 1.500 pe an. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Bolojan desființează sistemele de educație și sănătate de stat Ce a arătat Bolojan, potrivit transcrierii stiripesurse.ro: „În medicină, noi avem într-un an între 4.000 și 5.000 de absolvenți. După aceea, intră într-o formă de rezidențiat. Avem între 3.500 și 4.000 de oameni care intră în rezidențiat, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.500 de oameni într-un an. A pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi pur și simplu piața înseamnă că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există nici măcar o adaptare minimă a învățământului” „Universitățile au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenți, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu țin de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Și atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate, oricât ne place sau nu ne place” „Gândiți-vă că avem spitale în România în care 95% din banii care îi primești de la Casa de sănătate se duc pe salarii. Le rămâne o sumă infimă pentru pacienți, pentru medicamente, pentru curățenie, pentru analize, pentru tot ce înseamnă consumabilele, pentru aparate. Înseamnă că acel spital nu există pentru pacienți, așa cum este definiția. Există pentru că oamenii de acolo își iau niște salarii care uneori sunt disproporționate total cu ceea ce fac” „Cât timp managerii de spital vor primi bani de salarii fără să fie legat acest lucru de performanța lor, vor sta într-o zonă de confort. De ce s-ar schimba dacă sunt confortabile și lucrurile merg mai departe? Nici noi nu ne-am face asta. Și atunci trebuie scoși din zona de confort. Asta ca să avem o economie reală. Și cine ar putea să facă asta? Din nou sunt acțiuni care se fac pe linie guvernamentală, că ne place, că nu ne place”. Bolojan a susținut că fără reguli clare și predictibile, orice domeniu public ajunge să funcționeze pentru sine, nu pentru beneficiari, iar efectul este scăderea calității și a încrederii. În cazul spitalelor, a spus premierul, miza este ca finanțarea să fie „după cazurile rezolvate”, astfel încât banii publici să nu mai fie consumați aproape integral de costuri salariale, în detrimentul pacienților.

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero
Eveniment

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero, arată datele publicate azi de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Acest minister a lansat joi tabloul de bord care arată stadiul proiectelor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acest tablou arată ce alocare are fiecare proiect, ce avans are și cât s-a plătit, așa-numitul „progres financiar”. Citește și: PSD a furat primarul PNL și candidează cu el, după ce, mai întâi, a anulat alegerile din Sopot, Dolj. Alegerile anulate fuseseră câștigate de actualul candidat PSD Tabloul arată că sunt 549 de proiecte care menționează cuvântul „spital”, cu o alocare de 1,1 miliarde de euro. Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Însă tabloul mai arată și faptul că sunt 226 de proiecte care înregistrează 0% progres tehnic, imensa majoritate fiind cele de digitalizare a spitalelor, care au alocate în acest scop sume relativ mici, sub un milion de euro.  De exemplu: digitalizarea și guvernanța datelor la Spitalul Universitar de Urgență București are o alocare 990.000 de euro, progres tehnic - zero, progres financiar - 0,98%. La spitalul Elias, aceeași alocare, același progres tehnic - zero și tot zero pe partea de progres financiar. În aceeași situație sunt spitalele Gomoiu - de copii și panait Sârbu - ginecologie. La fel la spitalele „Clinic de Urgență”, Sf Pantelimon sau Bagdasar Arseni.  Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri, „singurul spital de specialitate care oferă tratamentul complex pentru arsuri de orice gravitate pentru pacienții adulți din România și din toată țara”, potrivit ministerului Sănătății, are o evoluție zero a proiectului „reducerea riscului de infecții nosocomiale”, finanțat prin PNRR cu 650.000 de lei, deși aceste infecții sunt una din cele mai grave probleme în cazul pacienților cu arsuri.  Administrația Spitalelor București, ASSMB, are la dispoziție un grant de 4,66 milioane de lei pentru „REALIZARE CORP C5 CU REGIM DE INALTIME S-TEHNIC +P+2E+E TEHNIC CU FUNCTIUNEA DE TERAPIE INTENSIVA NEONATOLOGIE IN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE OBSTETRICA SI GINECOLOGIE FILANTROPIA - București”. Grad de realizare: 0,40%.  Însă sunt și 153 de proiecte cu grad de realizare 100%, unul dintre cel mai scumpe fiind „RENOVAREA ENERGETICĂ SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SF. IOAN CEL NOU SUCEAVA - MUNICIPIUL SUCEAVA”. 

Rafila: Spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București
Eveniment

Rafila: Spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București

„Pot, putem să dăm şi nu vreau să nominalizez, spitale care nu fac servicii medicale, în care medicii care sunt de gardă dorm foarte liniştiţi şi care primesc nişte salarii mai mari decât primeşte de exemplu un spital de urgenţă din Bucureşti”, a declarat fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, acum purtător de cuvânt al PSD.  Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate El a arătat că în prezent există spitale care îşi cheltuiesc banii exclusiv pe salarii şi nu fac altceva decât să transfere pacienţii altor spitale. Bugetul sănătăţii a crescut cu circa 10%, peste creşterea produsului intern brut, a mai arătat fostul ministru. Spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București „Există instituţii medicale care sunt finanţate similar. Unele dintre ele oferă servicii medicale de foarte bună calitate şi au un excedent din punct de vedere financiar şi pot să vă dau mai multe exemple. Există alte instituţii la care nu are niciun fel de legătură finanţarea cu calitatea serviciilor medicale. Această finanţare care la noi este pentru DRG (Diagnostic Related Groups, schema de clasificare a pacienţilor în funcţie de diagnostic - n.red.), pe deoparte, şi pentru echilibrările legate de plata salariilor, ţine ascunsă realitatea furnizării de servicii de sănătate reale”, a declarat Rafila. „Pot, putem să dăm şi nu vreau să nominalizez, spitale care nu fac servicii medicale, în care medicii care sunt de gardă dorm foarte liniştiţi şi care primesc nişte salarii mai mari decât primeşte de exemplu un spital de urgenţă din Bucureşti, pentru că ei nu fac altceva decât fie să trimită pacienţii şi să păstreze doar cazuri care se pot trata şi în ambulatoriu şi aşa mai departe”, a arătat preşedintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor. Alexandru Rafila a insistat că există o percepţie greşită că finanţarea este cea care condiţionează sustenabilitatea serviciilor medicale. „În ideea în care tu plăteşti ceva care nu este realizat, atunci îmi pare rău, dar nu pot fi de acord cu această comparaţie că avem o problemă legată de calitatea serviciilor medicale, în momentul în care finanţarea e similară şi modul de fornizare a serviciilor este cu totul diferit. Să ne gândim la spitale de urgenţă, la institutele naţionale, Institutul Fundeni, Institutul Matei Balş, ce complexitate de cazuri au, câte cheltuieli au şi totuşi se menţin la un echilibru financiar. Şi alte spitale, încă lucram la Ministerul Sănătăţii, trimiteau scrisori sau făceau petiţii de presă. Le-am întrebat ce grad de ocupare a paturilor au. Aveau 35% şi sigur că şi 35% erau tot cazuri banale, probabil, şi spuneau că nu au o suficientă finanţare şi cheltuie toţi banii pe salarii cu ei”, a mai spus Alexandru Rafila.

Autorul miilor de mesaje de amenințare trimise școlilor și spitalelor, un adolescent de 17 ani căutat și de FBI
Eveniment

Autorul miilor de mesaje de amenințare trimise școlilor și spitalelor, un adolescent de 17 ani căutat și de FBI

Elev arestat preventiv pentru amenințări teroriste. Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a unui elev de 17 ani, acuzat că a transmis mesaje de ameninţare către şcoli, spitale şi alte instituţii din România. Elev arestat preventiv pentru amenințări teroriste Procurorii DIICOT îl cercetează pentru infracţiunea de ameninţare în scop terorist, în contextul în care mesajele vizau crearea panicii şi intimidarea populaţiei. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Anchetatorii susţin că, pe 21 şi 23 septembrie 2025, tânărul, ajutat de o minoră de 14 ani, a trimis ameninţări către aproximativ 1.000 de adrese de email aparţinând unităţilor medicale, instituţiilor de învăţământ, poliţiei şi mass-media. Conţinutul unui mesaj interceptat anunţa intenţii de atac armat şi sinucidere, producând alarmă în rândul personalului şi pacienţilor. FBI, acuzaţii multiple în SUA Investigaţia relevă că adolescentul figura deja în urmărire internaţională din decembrie 2024, în baza unui mandat din New York emis pentru fapte grave: conspiraţie, exploatare sexuală a minorilor, distribuire de pornografie infantilă şi ameninţări interstatale. FBI a acuzat că tânărul a trimis sute de ameninţări către instituţii din SUA şi a manipulat fete minore pentru a obţine materiale sexuale sau a le determina la acte de autovătămare şi violenţă. Mărturisiri, recunoaştere şi refuz de extrădare Audiat de autorităţile române şi americane, adolescentul a recunoscut că, din decembrie 2022, a transmis peste 450 de ameninţări cu bombă sau atacuri armate în masă şi că ştia să folosească aplicaţii pentru apeluri anonime. Tentativa FBI de extrădare a fost respinsă de instanţele româneşti în mai 2025, pe motiv că existau riscuri asociate unei pedepse cu închisoarea pe viaţă în SUA.

Spitalele vor afișa lunar numărul de nosocomiale, cheltuielile și date despre volumul de pacienți
Eveniment

Spitalele vor afișa lunar numărul de nosocomiale, cheltuielile și date despre volumul de pacienți

Spitalele publice vor publica lunar rapoarte. Începând cu 1 octombrie, managerii spitalelor publice vor fi obligați să publice periodic pe site-urile unităților sanitare date detaliate despre activitatea acestora. Spitalele publice vor publica lunar rapoarte Măsura este prevăzută într-un ordin al ministrului Sănătății și reprezintă, potrivit oficialilor, o schimbare majoră în modul de raportare a spitalelor. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile „Conducerea unui spital public nu este un privilegiu, ci o responsabilitate față de pacienți, personal și bani publici. De la 1 octombrie, această responsabilitate nu va mai putea fi ignorată”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Ce informații vor fi publicate online Managerii trebuie să facă publice date legate de activitatea medicală, economică și administrativă a spitalelor, inclusiv indicatorii de performanță pentru ei și pentru șefii de secție. Printre informațiile ce vor fi disponibile se numără: Indicatori de calitate medicală rata infecțiilor asociate asistenței medicale, procentul de reinternări la 48 de ore după externare, procentul pacienților transferați în alt spital în primele 72 de ore, gradul de satisfacție al pacienților Date financiare venituri totale ale spitalului, venituri din contractul cu CNAS, fonduri de la bugetul de stat, venituri din proiecte nerambursabile și servicii medicale contra cost, cheltuieli totale, de personal, cu medicamente și materiale sanitare Date de utilizare a serviciilor numărul de spitalizări continue și de zi, durata medie de spitalizare, rata cazurilor internate prin transfer, indicele de complexitate a cazurilor (ICM), numărul consultațiilor în ambulatoriu, meniul zilnic al pacienților, detaliat pe regimuri Evaluarea managerilor și a șefilor de secție Ministrul Sănătății a subliniat că indicatorii de performanță nu vor fi simple date statistice, ci instrumente pentru evaluarea obiectivă a fiecărui manager și șef de secție. „Dacă vrem spitale mai bune, trebuie să știm exact cine își face treaba și cine nu”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva
Eveniment

Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă „ceva”. Rogobete a arătat că, deși bugetul CNAS a crescut substanțial, sunt spitale unde nu se găsește paracetamol. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva „Înţeleg că rezistenţa la schimbare este una mare de obicei, dar  mulţi spun că aest sistem nu funcţionează bine. Este o realitate şi o confirm. Dacă nu schimbăm ceva în sistemul de sănătate, acesta se va colapsa în curând”, a arătat demnitarul. El a dat exemplul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al cărei buget a crescut în ultimii ani de la 45 de miliarde lei la aproape 80 de miliarde, dar în continuare există unităţi sanitare unde nu se găseşte paracetamol sau pacienţii sunt trimişi să-şi cumpere algocalmin din propriul buzunar. „Gândiţi-vă la bugetul CNAS care în ultimii ani a crescut de la 45 de miliarde la aproape 80 de miliarde şi în continuare există unităţi sanitare în care nu se găseşte paracetamol, există unităţi sanitare în 2025 unde pacienţii sunt trimişi să îşi cumpere algocalmin. Eu nu pot să ascund această realitate. Ori toate măsurile care vin acum, vin în sprijinul în primul rând al pacientului şi în al doilea rând în sprijinul sistemului pentru a-l reaşeza”, a afirmat ministrul. 

Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate
Politică

Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate

Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro, se arată într-un memorandum aflat pe ordinea de zi a Guvernului. Printre ele se află metroul, spitale și căi ferate. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare “Guvernul urmează să aprobe lista finală de investiții realizate prin PNRR, după ce forma revizuită și convenită a programului prevede că România nu va putea accesa aproape 7 miliarde euro“, scrie Profit. Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro De altfel, ieri, ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a pus ieri în dezbatere o ordonanță de urgență prin care “se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale“.  În plus, “Contractele/deciziile/ordinele de finanțare finanțate din PNRR, pentru care beneficiarii instituții și autorități publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, precum și operatorii economici aflați în coordonarea sub autoritatea acestora, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare și/sau structurile de implementare nu au demarat inițiat proceduri de atribuire a contractelor de achiziție la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, sunt denunțate unilateral de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale“. Printre proiectele de la care se taie masiv se află: se taie 600 milioane de euro care trebuiau să ajungă la dezvoltarea metroului, fie din București, fie din Cluj. Toți banii sunt pierduți, nu s-a cheltuit nimic se taie 1,37 miliarde de euro de la modernizarea căilor ferate se taie 511 milioane de euro de la “Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice“ se taie 100 de milioane de euro, adică toată alocarea inițială, de la  “Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină“ se taie 124 de milioane de euro care trebuiau să ajungă în noi cămine studențești În totatl se taie, peste 7,8 miliarde de euro. 

Fost secretar de stat la Sănătate: „Abuz și cruzime” în spitalele de stat, „un lagăr al durerii”
Eveniment

Fost secretar de stat la Sănătate: „Abuz și cruzime” în spitalele de stat, „un lagăr al durerii”

Un fost secretar de stat la Sănătate, Monica Althamer, scrie pe Facebook că este „abuz și cruzime” ceea ce se petrece în spitalele de stat, iar centrul de arși de la Floreasca este „un lagăr al durerii”. Mesajul ei vine după ce o pacientă de la acest centru de arși, Alina Alexandru, a relatat prin ce dureirt cumplite a trecut, fiind ignorată de personalul medical și, adesea, fără calmante, deși ea și le cumpărase din propriile resurse.  Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Althamer a fost secretar de stat la ministerul Sănătății în mandatul lui Vlad Voiculescu.  Fost secretar de stat la Sănătate: „Abuz și cruzime” în spitalele de stat, „lagăr al durerii” Ea scrie că durerea pacienților a fost „o formă de tortură”, faptă prevăzută de Codul penal. „Acest centru a fost autorizat cu încălcarea normativelor în vigoare la momentul autorizării, iar fostul ministru Alexandru Rafila a încercat să legalizeze aceasta anormalitate, prin coborârea standardelor naționale pentru funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri. Ordinul Ministrului Sănătății 2.320/2024 este o rușine și vă poartă semnătura, domnule ministru! Ați semnat în numele fostului ministru Rafila, care n-a avut nici măcar demnitatea de a-și asuma decizia”, a acuzat Althamer.  „Au disparut si dozele de paracetamol si algocalmin” Alina Alexandru, care a donat piele pentru sora ei, a relatat modul în care a fost tratată, la acest centru de arși. „Vineri, dupa ce medicii au plecat acasa, am ramas doar cu asistentii si odata cu medicii, au disparut si dozele de paracetamol si algocalmin. A ramas doar durerea sa ne insoteasca. Probabil e notat in proceduri, dl Rogobete, ca daca vrei sa ajuti un pacient sa uite de o durere, ii provoci una mai mare. Intr-adevar, atunci cand mi se amintea constant ca NU am dreptul sa ma vait pentru ca Lavinia arde intr-un iad la propriu si ca nu ma gandesc la durerea ei, reuseam sa tremur si sa plang fara sa mai deranjez fonic echipa medicala. Ma simteam egoista ca cer un calmant si incercam sa resist.   Doar ca duminica dimineata, in ziua a 4-a de la interventie, durerea m-a doborat. Intre timp facusem si o reactie alergica la cearceafuri si la solutiile administrate pe plagile ramase in urma recoltarii. Putin inainte de 5 dimineata am simtit ca nu mai resist, ca am sa mor de durere. Am incercat sa chem asistentul, l-am apelat pe fix, am apasat butonul de urgenta, i-am scris mesaj pe telefonul personal (* avem nr de telefon al asistentului deoarece nu era in grafic alocat un asistent pentru sectia post critic. Noi eram singuri. La nevoie puteam chema asistenul care era in grafic pus la sterlizare).   L-am sunat putin inainte de 4.30. L-am rugat sa vina ca nu mai pot. Am nevoie de ceva ptr durere. Nu primisem nimic peste noapte.   La 4.45 i-am dat mesaj sa il rog sa vina. Deja aveam frisoane puternice. Abia mai puteam fi capabila sa scriu.   Au urmat mai multe apeluri pe fix. Niciun rezultat.   In jurul orei 6 a venit un alt asistent si mi-a pus in sfarsit o perfuzie. A plecat imediat si a zis ca o sa vina colegii din tura de zi, la ora 7:00!!!!   A plecat si nu a verificat daca branula mea este functionala. A plecat si m-a lasat cu perfuzia, dar fara ca acele picaturi sa ajunga la mine. Doar sa o privesc, sa ma rog sa curga, sa ma rog sa se faca ora 7:00 si cineva sa ma ajute.   La 7:00, cand a venit tura de zi, eram deja in stare de soc. Nu mai controlam deloc durerea, ea ma controla. Au incercat sa “repare” branula, dar nu a fost posibil. Au inceput sa ma intepe, dar desi o faceau din nou si din nou, nu au reusit sa prinda o vena. Nu aveam branula, nu primeam calmante. 3 asistente au incercat. M-au intepat, pe rand, pana la ora 8:50!! 2 ore mai tarziu au chemat un medic.   Putin dupa ora 9:00 am avut in sfarsit branula si am inceput sa primesc calmantul. In tot timpul asta le-am rugat pe doamnele asistente sa ma lase sa beau perfuzia aia. Sa imi dea sa inghit o pastila. Orice!!! Tremuram atat de tare incat credeam ca voi lesina de durere.   Pentru ca starea mea era una care incepea sa ii ingrijoreze, au aparut si medicii de garda. Am aflat astfel ca nu primisem calmante deoarece NU aveau. Astfel ca am facut lista acasa si am trimis sa se cumpere perfuziile fara de care stiam ca nu voi mai rezista.   Odata aduse perfuziile, desi s-a cumparat EXACT ce mi s-a comunicat ca avem nevoie, am ajuns intr-un alt impas. Nu se puteau folosi si nu ne puteau fi administrate deoarece erau aduse din afara spitalului.   Poate nu reusesc sa ma fac inteleasa:   1-prima data ne-au spus ca nu au calmante si mi-au zis ce sa cumparam. Am facut lista cu necesar impreuna cu ei.   2- odata ce am cumparat si le-am adus, ne-au spus ca nu e posibil sa ne fie administrate deoarece au reguli si trebuie sa imi administreze doar ceea ce au de la farmacia spitalului.   Cand efectul perfuziei puse la ora 9:00 a inceput sa se duca, cand am inceput, din nou, sa tremur, mi s-a propus sa mi se aduca un calmant de la critic. Adica sa se ia o perfuzie de la sora mea, sau de la ceilalti care se aflau la acel moment in rezervele cu pacienti in stare CRITICA si sa mi se puna mie. AM REFUZAT CATEGORIC si le-am spus ca daca doar asa se poate sa primesc, sa mi se aduca actele ptr a semna externarea, sa pot pleca astfel la un alt spital unde sa pot primi ceva de durere fara sa FUR dozele celor care sunt in stare critica”, a relatat Alina Alexandru. 

Rafila recunoaște, de parcă nu ar fi ministru al Sănătății, că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale”
Eveniment

Rafila recunoaște, de parcă nu ar fi ministru al Sănătății, că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale”

Alexandru Rafila recunoaște, de parcă nu ar fi ministru al Sănătății, că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale”. Acum câteva zile, primarul PSD din Huși afirma că la spitalul local sunt medicii care primesc „în mână” 30.000 de lei, cu gărzi, dar rezolvă câteva zeci de cazuri pe lună.  Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Rafila recunoaște că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale” „Cred că momentele astea - inclusiv cele de criză economică - sunt foarte utile pentru că ele creează o masă critică pentru schimbare, așa că în următoarea perioadă cu siguranță vom asista la abordări care să ducă la eficientizarea activității medicale, nu doar la investiții, ci și la eficientizare. Noi de multe ori plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale sau fac foarte puține servicii medicale - asta trebuie în mod evident să se schimbe. Nu este o activitate de asistență socială sau salarială pentru personalul medical cea pe care o facem. Trebuie să facem o activitate care să răspundă într-adevăr nevoilor de sănătate ale oamenilor dintr-o anumită localitate sau dintr-o anumită regiune”, a perorat Rafila, la a XIV-a ediție a Aspen Healthcare Summit 2025, citat de DCNews.ro.  „Plătim foarte mult pentru servicii de asistență medicală spitalicească. Plătim foarte mulți bani pentru unitățile de primiri urgențe, care de fapt rezolvă cazuri care ar putea să fie ușor rezolvate într-un sistem ambulatoriu. Și au fost diverse considerente de natură politică, de natura administrativă, istorice care au generat această situație”, a mai susținut demnitarul PSD.   

Lipsesc medicamente esențiale: spitalele de stat cer ajutorul DSP-urilor - presă
Eveniment

Lipsesc medicamente esențiale: spitalele de stat cer ajutorul DSP-urilor - presă

Lipsesc medicamente esențiale, iar spitalele de stat cer ajutorul DSP, arată Digi 24. Potrivit acestui post de televiziune în unele spitale nu mai este ser fiziologic sau hidrocortizon, medicamente de bază la urgențe.  Citește și: Nicușor Dan vrea să taie cheltuieli de 6 miliarde euro și să ofere „spațiu liber” sectorului privat - interviu Financial Times Lipsesc medicamente esențiale: spitalele de stat cer ajutorul DSP-urilor Spitalul Municipal Caritas din Roșiorii de Vede a cerut ajutorul direcției de sănătate publică (DSP) din Teleorman, care la rândul ei a cerut ajutor în alte județe. „Prin prezenta vă aducem la cunoștință aprovizionarea deficitară până la imposibilitatea aprovizionării Spitalului Municipal Caritas Roșiorii de Vede cu soluții perfuzabile și medicamente esențiale, adică ser fiziologic și hidrocortizon Spitalul a făcut demersul în vederea asigurării continuității aprovizionării cu aceste soluții, dar fără nicio rezolvare”, se arată într-un mesaj al DSP Telorman, publicat de Digi 24.  „Managerul spitalului Caritas spune că încearcă să folosească un înlocuitor în privința serului fiziologic, dar că nu este la fel de eficient. Nu este singurul spital în această situație. Reprezentanții Agenției Naționale a Medicamentului spun că există stocuri la producători, dar că mai sunt probleme cu capacitatea de distribuție și unele contracte”, mai arată acest post. 

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR, dar tăierea nu va fi „substanțială”
Politică

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR, dar tăierea nu va fi „substanțială”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR, tăierea nu va fi „substanțială”. El nu și-a asumat nici o răspundere și a arătat cu degetul spre ministerul Apărării și spitalele care ar fi schimbat indicatorii tehnici.  Citește și: Dezbaterea organizată de Digi, demolată bucată cu bucată de un fotograf profesionist: „Sunt curios care din regia de emisie avea fetișuri cu Olguța” El a arătat că au fost semnate contracte pentru 24 de spitale eligibile pentru a accesa fonduri din PNRR. Luni a fost făcută publică o notă a ministrului Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care arăta că Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR. Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR „Noi am semnat, din cele 27 de spitale eligibile, 24 de contracte. Asta a fost ceea ce a semnat Ministerul Sănătăţii cu diverşi beneficiari. Ele se găsesc în diverse stadii. Unele sunt foarte avansate, vă dau trei exemple, Agrippa Ionescu, Cluj şi Bistriţa. Altele se găsesc în stadii intermediare, dar sunt şi spitale care au semnat şi ele, la rândul lor, contractele de execuţie, dar ulterior au schimbat anumiţi indicatori tehnico-financiari şi au renunţat să le facă şi nu reuşesc să le facă în termen. Dau un exemplu, sunt patru centre de politraumă ale Ministerului Apărării Naţionale, două dintre ele sunt avansate sau chiar foarte avansate, mă refer la cel de la Sibiu şi cel de la Craiova", a afirmat Alexandru Rafila, marţi, la o conferinţă de presă.El a anunţat că la două dintre ele s-a renunţat, cele de la Piteşti şi Braşov, pentru că au schimbat indicatorii tehnico-financiari, valorile sunt mult mai mari şi complexitatea lucrării nu permite finalizarea la timp a acestor unităţi spitaliceşti.Alexandru Rafila a punctat că nu se va înregistra „o diminuare substanţială a fondurilor".„În ceea ce priveşte diminuarea, ea nu va fi substanţială sau nu va fi, pentru că costurile execuţiei acestor spitale s-au schimbat faţă de momentul contractării iniţiale, iar acesta este un argument de care ţine cont Comisia Europeană în alocarea fondurilor şi o să finalizăm, după ce o să aibă discuţie cei de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene, să avem o proiecţie bugetară clară. Facem plăţi în fiecare lună, facem circa 300 de milioane de lei în fiecare lună plăţi către beneficiari, nu sunt (...) numai spitalele", a afirmat Alexandru Rafila.

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă. Din 24 de spitale promise au rămas 13
Politică

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă. Din 24 de spitale promise au rămas 13

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR, arată o notă de informare transmisă de ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către ministere, notă citată de Digi 24. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR „Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, arată documentul citat de Digi 24.  Postul arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a răspuns unei solicitări de a comenta situația.  În loc să folosească granturile PNRR, România se va împrumuta „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI”, spunea ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 1 aprilie. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră