sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: spitale

70 articole
Politică

Nomenklatura PSD îi oferă tratament preferențial lui Florin Piersic

Nomenklatura PSD îi oferă tratament preferențial lui Florin Piersic și face spectacol în timp ce pacienții obișnuiți sunt dați deoparte: însuși premierul Ciolacu a cerut să fie informat de soarta actorului. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Însă, pe rețelele sociale se arată că, la Spitalul Foișor, s-ar fi amânat operații pentru a-i face loc pacientului VIP. Nomenklatura PSD îi oferă tratament preferențial lui Florin Piersic „Premierul Marcel Ciolacu a cerut să fie informat despre starea marelui actor, un simbol al României”, a scris site-ul postului România TV. Citește și: Băutor profesionist: 1,6 la mie alcool în sânge la volan, dar „coerent, fără tulburări de echilibru sau imprecizie în mișcări”. Amenda: 12.800 de lei Florin Piersic a fost plimbat între patru spitale în decurs de o săptămână. Inițial, el a fost internat în două spitale din Cluj, ca urmare a unei infecții la genunchi urmată de complicații cardiace. Ulterior, a fost mutat în Capitală cu un avion SMURD care participa la un exercițiu NATO în Ungaria, dar a fost scos din dispozitiv. Într-un final, a fost operat la Spitalul Foișor. Nu este clar cum a făcut septicemie Florin Piersic. „Dânsul a ajuns la Spitalul Militar în urma unei infecții pe care a contractat-o de la o, probabil de la o perfuzie, de la o branulă pusă dânsului cu câteva zile înainte. Probabil, nu se știe exact punctul de plecare”, a spus Adrian Molnar, directorul medical al Institutului Inimii Cluj-Napoca. „Nu este vorba despre o infecţie dobândită în spitalele prin care a trecut, în ultima lună, domnul Florin Piersic, nici cele două de la Cluj, nici cele două din Bucureşti, pentru că infecţia era preexistentă, iar procedurile care au fost aplicate, respectiv la Cluj - un lavaj al acestei proteze de genunchi şi ulterior extragerea la Institutul Inimii din Cluj a acelui stimulator cardiac, care era infectat, n-au făcut altceva decât să încerce să înlăture infecţia, nicidecum nu putem să discutăm de o infectare a pacientului în cursul procedurilor medicale”, a susținut ministrul Rafila. Pacienții de la Foișor, expediați Însă, pe pagina de Facebook a ministerului Sănătății se afirmă că pacienții de la Foișor au fost dați deoparte pentru a-i face loc lui Florin Piersic. „Jurnalistii care sunt la Foisor ar trebui sa puna intrebarea, cate programari la operatii au fost anulate ca sa il preia pe Florin Piersic? Cati oameni care au stat la rand si au venit din alte judete sa fie operati acolo, au suferit aceasta nedreptate? Spitalul Foisor nu e un spital de urgenta, acolo se fac programari cu luni inainte. Am o prietena care acu ceva vreme a fost programata la operatie, paraplegica fiind, iar in ziua respectiva a venit urgenta cu ordin de la minister si au amanat-o pe a doua zi, dar pe alti pacienti i-au trimis acasa!!!!”, a scris Bianca Ghiorghiu. Ministerul nu a răspuns acestui mesaj.

Nomenklatura PSD îi oferă tratament preferențial lui Florin Piersic Foto: PSD
Șefii de spitale, evaluați de Rafila (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Șefii de spitale, evaluați de Rafila

Șefii de spitale, evaluați de Rafila. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că până miercuri, 24 aprilie 2024, va fi finalizată evaluarea tuturor managerilor din țară. Șefii de spitale, evaluați de Rafila În presa ieșeană au apărut mai multe articole referitoare lipsa unor medicamente esențiale din tratamentul standard al pacienților de la Spitalul "Sf. Spiridon". Citește și: Coaliția PSD-PNL, foarte probabil să se rupă după alegerile locale: s-a discutat ca cele două partide să aibă candidați separați la prezidențiale și parlamentare Acest fapt a fost reclamat și de membri ai Consiliului de Administrație al unității medicale. Ca urmare, corpul de control de la Ministerul Sănătății a fost trimis la Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

„Dăruiește Viața” oferă milioane de euro pentru un management modern în spitale
Eveniment

„Dăruiește Viața” oferă milioane euro management modern spitale

Asociația „Dăruiește Viața” oferă statului un proiect de patru milioane de euro, pe care acest ONG l-ar finanța integral, pentru a implementa un management modern în spitale, însă ministerul condus de pesedistul Alexandru Rafila ignoră, de circa un an, propunerea. Citește și: GALERIE FOTO „Dăruiește Viața” a inaugurat spitalul pentru copiii bolnavi de cancer. Acum câteva zile, ministrul Rafila lansa acuzații insidioase împotriva ONG-ului Unul din spitalele controlate de ministerul Sănătății, cel din Focșani, are ca manager un fost hoț de conserve, condamnat penal. „Dăruiește Viața” oferă milioane de euro pentru un management modern în spitale Potrivit unei interpelări a deputatului PNL Alexandru Muraru, proiectul are ca scop „testarea unor noi metode de management în spitale”, începând cu secția de radioterapie a spitalului recent construit. El presupune „implementarea unor criterii de performanță şi competență în selectarea şi remunerarea personalului, gestionarea resurselor bugetare într-un mod similar cu cel privat şi reevaluarea periodică a performanței”. Asociația Dăruiește Viața s-a angajat să asigure partea administrativă a proiectului: cursuri de pregătire a resursei umane - pentru că este nevoie de medici care să meargă la training în străinătate, iar legislăția din România nu asigură această posibilitate - ar asigura și partea de comunicare şi marketing, pentru că se lucrează pe o piață concurențială, plus expertiza unor experți din țară şi internaționali. Însă, după un an de la propunere, ministerul lui Rafila nu a răspuns, arată Muraru. „Ce factori au contribuit la absența unui răspuns din partea Ministerului Sänătății referitor la evaluarea și posibila implementare a acestui proiect pilot propus de «Däruieşte Viață»?”, a întrebat Muraru, dar el nu a primit un răspuns până acum. Citește și: Deputatul PSD Ghiță, un apropiat al familiei Firea, își bate joc de aliații din PNL: scrie că Burduja este „puiuț de securist” și-l ironizează pe Rareș Bogdan, numindu-l „Miss Olanda” „Dăruiește Viața” a inaugurat spitalul pentru copiii bolnavi de cancer Foto: Inquam/Octav Ganea La 13 aprilie, ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, a lansat acuzații insidioase împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer, Asociația „Dăruiește Viața”, condusă de Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu: „Vreau să fim transparenţi şi să nu existe niciun fel de interpretări. Eu, de exemplu, acord prezumţia de bună credinţă de la început şi sunt convins că documentele pe care le vor pune doamnele de la «Dăruieşte Viaţă» sunt foarte multe şi aşa mai departe, o să certifice o valoare care corespunde cu siguranţă cu cele declarate anterior”.

Președintele Colegiului Medicilor confirmă ce spunea Băsescu Foto: ISU
Eveniment

Președintele Colegiului Medicilor confirmă ce spunea Băsescu

Președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, confirmă ceea ce spunea fostul președinte Traian Băsescu acum 13 ani: „Aceste spitale sunt instituții de ajutor social pentru angajați, ca să spunem direct și destul de dur, pentru că ele nu mai au bani să satisfacă actul medical”. Citește și: Doar 3% din bugetul spitalului Târgu Cărbunești se cheltuie pe medicamente. Salariile angajaților înghit circa 85%. În SUA, spitalele alocă în medie 50% din buget pentru salarii În 2010, Băsescu afirma că sute de spitale din România trebuie închise pentru căm de fapt, sunt instituții sociale. Președintele Colegiului Medicilor confirmă ce spunea Băsescu „Ministerul Sănătății trebuie să închidă 200 de spitale mici, fără dotare, în care omul nu are nicio șansa aproape. I se dă doar primul ajutor oricum, acum și este trimis la București cu o salvare. Începe acest proces de închidere a spitalelor i de transformare a lor, ca prima soluție, în azile pentru bătrâni și în creșe, în funcție de nevoile sociale ale zonei”, afirma Băsescu în decembrie 2010. Acum, într-o declarație pentru Digi 24, președintele Colegiului Medicilor afirmă că circa 30% din spitalele de stat transformate în alte forme de asistență medicală. „Daca tu ai peste 90% cheltuieli pentru personal, atunci menirea ta care este? Să susții angajații sau să tratezi pacienții? În această situație se află cam 30% din spitalele României, un procent foarte mare. Trebuie să facem ceva. Nu merg pe ideea desființării, exclus. Trebuie cumva aceste spitale reconvertite, convertite în alte tipuri de unități sanitare policlinică, ambulatoriul de specialitate, centrul de permanență. Deci orice comunitate peste 3000 de oameni are nevoie de o astfel de unitate sanitară, unde să fie de gardă permanent cineva”, a arătat Coriu. Guvernul Boc a decis, în 2011, închiderea a 67 de spitale, dar guvernarea Ponta s-a lăudat că le va redeschide. Însă, în 2015, din 61 de spitale închise efectiv, Ponta a redeschis doar unul.

Guvernul investește masiv în stadioane Foto: GSP
Eveniment

Guvernul investește masiv în stadioane

În timp ce spitalele de stat se prăbușesc sau nu au bani de medicamente, Guvernul investește masiv în stadioane: joi, executivul condus de Marcel Ciolacu a alocat 854 milioane lei doar pentru Dinamo. Însă, în acest moment, sunt șapte proiecte în lucru, în valoare totală de 620 milioane euro. Citește și: Cum se îngrașă porcul electoral în ajun: primarul de Iași vrea să facă un credit pentru un stadion de 400 de milioane de lei Guvernul investește masiv în stadioane Un raport al Curții de Conturi arăta că majoritatea spitalelor publice din România funcționează în clădiri construite între anii 1900 și 1970, ceea ce reprezintă un factor de risc major. Alte zeci de spitale dețin clădiri care au fost construite chiar înainte de anul 1900. Aproape 250 dintre clădirile care aparțin spitalelor sunt în clasa I de risc seismic. Însă, Guvernul a alocat, joi, circa 171 de milioane pentru un nou stadion de stat, al clublui Dinamo, cu 25.059 de locuri. Prin proiect se prevede și realizarea unui spațiu expozițional care va găzdui evenimente culturale, expoziții temporare, precum și o expoziție permanentă în care vor fi expuse trofeele clubului Dinamo. În prezent, statul mai finanțează stadioane la Oradea și Constanța, în valoare de circa 100 de milioane de euro, la Timișoara (122 de milioane de euro), la Hunedoara și Târgoviște, unde costurile se ridică la 65 de milioane de euro pe fiecare obiectiv, arată datele Digi 24. Însă contractul pentru construirea stadionului „Gheorghe Hagi” din Constanța nu a fost încă semnat din lipsă de fonduri, a anunțat Compania Națională de Investiții (CNI). Până în 2021, guvernele cheltuiseră 1,3 miliarde de lei pe stadioane, fără costurile Arenei Naționale, finalizată în 2011 la un cost estimat de 235 de milioane de euro.

Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale

Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale și curent electric după ce organizațiile PSD și PNL au refuzat sistematic să voteze bugetul Capitalei, anunță Nicușor Dan . În acest moment, orașul nu mai are nici un ban în cont. Organizația liberală din București este condusă de Sebastian Burduja, iar cea a PSD de Gabriela Firea. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale „Cu chiu cu vai am reuşit să plătim salariile, dar nu şi taxele pe salarii. (...) În momentul acesta, nu mai avem nimic în cont. Şi urmează... Sunt facturi la curent, la iluminatul stradal, la semafoare, medicamente în spitale, hrană pentru animale la grădina zoologică, spectacole de teatru - tot ce putem închipui că se întâmplă în oraşul acesta depinde de buget", a explicat primarul general, pentru B1Tv. El a menţionat că principala nemulţumire a grupului PNL, care a votat de trei ori în CGMB împotriva bugetului, este că nu sunt alocate, de la începutul anului, cele trei miliarde de lei destinate subvenţiilor pentru transportul în comun şi termie. "Avem un blocaj politic pe buget, în momentul de faţă. Eu am propus un buget foarte similar cu ce s-a întâmplat în 2023, în 2022 - tocmai pe situaţiile astea financiare s-a pronunţat Fitch. Avem un blocaj politic, în esenţă. PSD nu vrea să participe la niciun fel de negociere. Grupul PNL spune: «Pune 3 miliarde subvenţie în buget». Noi am pus două miliarde. Acum am ajuns la 2,3. Păi, aşa am făcut şi în 2023 şi în 2022. Am pornit anul cu două miliarde puse şi, la final, am sfârşit cu trei. De ce am făcut asta? Pentru că ştiam că o să mai ajustăm bugetul de-a lungul timpului şi o să ne mai vină nişte bani. De unde vin aceşti 700 de milioane care sunt în discuţie acum? Sunt nişte fonduri europene pe care noi le-am transferat, pentru că între 2023 şi 2024 a fost transferul de proiecte de pe un exerciţiu financiar pe altul - tramvaiele, liniile de tramvai, conductele de termoficare. Le-am pus cu buget local - exact 700 de milioane, pe care, după ce o să avem actele scrise, o să le decontăm din fonduri UE", a arătat Nicuşor Dan.

200 milioane euro ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

200 milioane euro ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale

Statul român a avut 200 milioane de euro la dispoziție ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale, după dramele de la Piatra Neamț sau insitutul Matei Balș din București, dar a înregistrat un eșec major, întrucât nici un proiect important nu a fost finalizat și s-au cheltuit doar o treime din bani, arată Context.ro. Citește și: CEO-ul Gabriel Resources, afaceri personale de zeci de milioane cu statul român. În ultimii ani, a încheiat peste 500 de contracte cu instituții și companii publice Acest site scrie că fondurile europene au fost puse la dispoziția autorităților din 2021 și, de atunci, peste jumătate din proiecte nu au ajuns la 15%. Doar șase spitale au reușit să-și instaleze alarme antiincendiu. Context amintește că, în decembrie 2020, la Institutul de Psihiatrie Socola, un pacient a murit în urma unui incendiu. Bărbatul de 33 de ani era încuiat în camera în care a pornit focul, iar clădirea nu avea senzori de fum. Salvatorii au fost alertați prea târziu și nu l-au putut salva. 200 milioane euro ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale În ceea ce privește proiectele de 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitarea rețelelor electrice și a instalațiilor de oxigen din peste 100 de unități medicale, Context.ro arată că: „Contracte de 19 milioane de euro au fost încheiate cu o firmă conectată la omul care ar fi mituit-o pe Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății”. „Doar 6 spitale au finalizat lucrările. În 23 de cazuri, stadiul lucrărilor a trecut de 75%”, mai scrie acest site. La Spitalul Județean Piatra Neamț, unde 10 pacienți internați în secția de terapie intensivă a Spitalului Județean de Urgență Neamț au murit într-un incendiu în toamna anului 2020, contractul de finanțare pentru “Reabilitare, modernizare și extindere infrastructură de fluide medicale, instalații electrice, instalații de ventilație și climatizare pentru creșterea securității la incendiu în cadrul Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț” avea la dispoziție două milioane de euro. Opt luni după semnarea contractului Consiliul Județean a închis proiectul. „Contractul a fost reziliat, spun autoritățile, pentru că era nevoie de actualizarea documentației tehnico-economice, iar această actualizare ar fi însemnat penalizări financiare. Șapte salariați ai Consiliului Județean Neamț au făcut parte din echipa de implementare a acestui proiect. Nici cât de veche este instalația electrică din spital nu știu cei care au ratat ocazia modernizării, pentru că nu au primit toate actele”, scrie Context.ro. Puteți citi aici întreaga anchetă „Operațiune eșuată. Cu fonduri europene de 200 de milioane de euro, autoritățile nu au reușit să rezolve problema spitalelor în care pacienții ard de vii” S-au cheltuit însă 22.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate.

Bitdefender oferă instituţiilor sanitare acces gratuit la soluţii antivirus Foto: Spitalul Roșiorii de Vede
Eveniment

Bitdefender oferă instituţiilor sanitare acces gratuit soluţii antivirus

Compania Bitdefender, deținută de Florin Talpeș, a anunțat azi că oferă instituţiilor publice sanitare din România acces gratuit la soluţii antivirus, timp de un an, ca parte a unui demers de a le consolida rezilienţa în faţa recentelor atacuri informatice devastatoare, se arată într-un comunicat de presă al companiei. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Bitdefender oferă instituţiilor sanitare acces gratuit la soluţii antivirus Astfel, instituţiile sanitare publice de toate dimensiunile, de la cabinete medicale, la spitale judeţene de mari dimensiuni, pot solicita acces gratuit timp de 12 luni la soluţia Bitdefender MDR Foundations, prin accesarea linkului https://www.bitdefender.ro/business/campaign/healthcare.html. Serviciul oferă acces permanent la o echipă de elită de experţi în securitate cibernetică şi se bazează pe tehnologiile din spatele Bitdefender GravityZone Enterprise, recunoscute ca fiind de top la nivelul industriei. "Atacurile ransomware la adresa sistemului sanitar din România ne arată încă o dată că hackerii acţionează lipsit de orice etică lovind cele mai vulnerabile ţinte, fără să ţină cont de potenţialele pierderi de vieţi omeneşti pe care le pot cauza asemenea acţiuni. Bitdefender vine în sprijinul acestor instituţii oferind acces gratuit la serviciile sale astfel încât activitatea spitalelor să se desfăşoare neîntrerupt şi fără a pune vreun moment în pericol sănătatea pacienţilor", a declarat Florin Talpeş, co-fondator şi CEO al Bitdefender. Potrivit experţilor, atacurile informatice ransomware îndreptate împotriva spitalelor sunt dintre cele mai nocive, întrucât pot paraliza activitatea dacă, de exemplu, datele medicale ale pacienţilor internaţi sunt blocate, ceea ce limitează inclusiv accesul la intervenţii medicale şi măreşte timpii de aşteptare la urgenţă. „Industria sănătăţii este printre cele mai vulnerabile la atacuri informatice” "De-a lungul timpului, atacatorii au infectat în repetate rânduri infrastructuri medicale cu ransomware şi au solicitat apoi recompensă pentru a reda accesul la date, cele mai recente victime fiind spitalele din România. Industria sănătăţii este printre cele mai vulnerabile la atacuri informatice. În jur de două treimi dintre unităţi au fost afectate de o ameninţare informatică la un moment dat, conform unor studii recente. Furnizorii de servicii medicale sunt o pradă uşoară pentru infractorii informatici, ei exploatând lacune atât în sistemele informatice, cât şi erori umane sau lipsa unor soluţii de securitate performante. Multe din echipamentele electronice folosite în spitale nu pot fi protejate cu soluţii tradiţionale de securitate, iar doctorii, asistenţii şi infirmierii nu sunt instruiţi adecvat să depisteze un potenţial atac informatic. Deseori, departamentul IT se confruntă cu o lipsă de personal calificat pentru a opri un atac în curs", se menţionează în comunicatul citat. Specialiştii în securitate informatică din cadrul Bitdefender recomandă instruirea personalului medical şi auxiliar cu privire la ameninţările informatice ale momentului şi folosirea unei soluţii de securitate performante pentru protejarea infrastructurii împotriva atacurilor cibernetice. În 2020, la debutul pandemiei de coronavirus, Bitdefender a oferit gratis soluţii de securitate unităţilor sanitare din întreaga lume pentru a le proteja de atacuri informatice. Zeci de mii de dispozitive din sistemul medical din sute de spitale au fost protejate la nivel global de soluţiile Bitdefender ca urmare a acelei campanii. 21 de spitale atacate Luni, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a informat că 21 de spitale din România, care folosesc platforma informatică Hipocrate, au fost afectate de atacul cibernetic executat cu aplicaţia ransomware Backmydata, un virus din familia ransomware Phobos, care a criptat datele din serverele acestor unităţi. Ulterior, în cursul zilei de marţi, instituţia a transmis că alte cinci spitale de pe teritoriul naţional care folosesc platforma informatică Hipocrate au fost afectate de respectivul atac cibernetic, precum şi că există o cerere de răscumpărare în valoare de 3,5 bitcoin (BTC) - aproximativ 157.000 de euro. Conform Directoratului, pe lista celor 26 de spitale afectate se află: Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL "Prof. Dr. D. Hociotă" Bucureşti, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad Hunedoara, Spitalul de Pneumoftiziologie Roşiorii de Vede, Spitalul Orăşenesc Băicoi, Clinica Sante Călăraşi (clinică privată), Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Constanţa, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Alexandru Gafencu" Constanţa, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" Baia Mare, Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, Spitalul Clinic Colţea, Spitalul Municipal Medgidia, Institutul Clinic Fundeni, Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti (IOB), Institutul Regional de Oncologie Iaşi (IRO Iaşi), Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga, Spitalul orăşenesc Băicoi, Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti, Spitalul de Boli Cronice Sf. Luca, Spitalul Clinic C.F. nr. 2 Bucureşti şi Centrul medical MALP Moineşti. Primul atac: în noaptea de duminică spre luni Reprezentanţii DNSC au precizat că majoritatea unităţilor medicale afectate au copii de siguranţă ale datelor de pe serverele afectate, cu date salvate relativ recent (1-2-3 zile în urmă), cu excepţia unuia ale cărui date au fost salvate cu 12 zile în urmă. Acest lucru ar putea permite restaurarea mai facilă a serviciilor şi a datelor, subliniază sursa citată. Anterior, Ministerul Sănătăţii a informat că în cursul nopţii de duminică spre luni a avut loc un atac cibernetic "masiv" de tip ransomware asupra serverelor de producţie pe care rulează sistemul informatic HIS, în prezent fiind afectate 18 spitale. "Ca efect al atacului, sistemul este nefuncţional, fişierele şi bazele de date sunt criptate. (...) Incidentul se află sub investigaţia specialiştilor IT, inclusiv experţi în securitate cibernetică din cadrul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică şi sunt evaluate posibilităţile de repunere în funcţiune", a susţinut ministerul de resort.

Spitalele atacate cibernetic, pix și hârtie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalele atacate cibernetic, pix și hârtie

Spitalele atacate cibernetic, pix și hârtie. Atacul cibernetic care a lovit ieri 18 unități medicale din România a afectat puternic activitatea a două spitale din Iași: Institutul Regional de Oncologie și Institutul de Psihiatrie "Socola". Spitalele atacate cibernetic, pix și hârtie Sursele noastre spun că în momentul de față doar la IRO există confirmare că un virus de tip "ransomware" a reușit să pătrundă și în rețeaua locală a spitalului. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane La Socola s-a lucrat ieri complet deconectat de la rețea, pentru a evita o posibilă contaminare. Lipsa de digitalizare a unor spitale poate fi salvarea în aceste cazuri, explică specialiștii cu care am discutat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Investigații

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate. Aceasta este folosită de majoritatea spitalelor de stat, a fost ținta unui atac cibernetic de amploare care a avut repercusiuni asupra infrastructurii IT a 18 spitale din întreaga țară. Printre acestea se află patru spitale importante din București. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat că fost notificat în cursul acestei zile cu privire la un atac cibernetic de tip ransomware asupra unui furnizor de servicii pentru mai multe spitale din România. Sistemul informatic Hipocrate este vândut și securizat de Romanian Soft Company, o firmă controlată în trecut de ex-ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, aflat în închisoare pentru luare de mită. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Securitatea cibernetică a câtorva dintre spitale afectate de atacul cibernetic este asigurată de firma Cymed, condusă de general de brigadă (r) Daniel Ioniță. Acesta a declarat la solicitarea DeFapt.ro că majoritatea spitalelor nu au afectate conexiunile, doar aplicația Hipocrate, care nu este în responsabilitatea sa. Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a anunțat că între 15 și 20 de spitale din țară și din București întâmpină probleme în utilizarea sistemului informatic Hipocrate în urma unui atac cibernetic. "Nu ştim exact câte spitale sunt în momentul de faţă. Nu avem informaţia, dar lucrăm împreună cu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică pentru elucidarea cauzelor şi remedierea acestora", a spus ministrul Alexandru Rafila. Ulterior, s-a stabilit că în urma atacului cibernetic au fost afectate 18 spitale. Florin Bica, purtătorul de cuvânt al Spitalului "Bagdasar Arseni", a precizat că sistemul informatic a fost atacat. "Informaţia a venit de la sistemul Hipocrate care se pare ca a fost atacat şi am oprit accesul la internetul public. În momentul de faţă funcţionăm în offline. Nu am trimis bolnavi acasă şi continuăm activitatea un pic mai greoi", a declarat medicul Florin Bica, citat de Agerpres.ro. Firma de securitate cibernetică nu are drept în aplicație O parte din spitalele afectate de atacul cibernetic asupra sistemului informatic Hipocrate au contracte pentru securitate cibernetică cu firma Cymed Security Technologies, controlată printr-o suveică de firme de britanicul Michael Lewis John Selby, născut în Africa de Sud. În fruntea companie de securitate cibernetică se află generalul de brigadă (r) Daniel Ioniță, fost director în cadrul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. La solicitarea DeFapt.ro, generalul Daniel Ioniță a declarat că firma pe care o conduce nu asigură securitatea informatică și pentru aplicația Hipocrate, deși are contracte pentru protecția infrastructurii IT a câtorva dintre spitalele afectate. "E o aplicație web, accesată contractual de spital cu respectivul furnizor, și unde nu am nici un fel de drept să intru ca să verific. Furnizorul este singurul care poate să vă spună ce s-a întâmplat. Nici nu pot să văd, chiar și acolo unde furnizăm noi servicii de securitate cibernetică spitalelor, ce s-a întâmplat în respectiva aplicație", a declarat generalul Ioniță. Atacul, venit prin aplicație Practic, firma Romanian Soft Company nu dă acces la severe iar spitalele nu își pot securiza conexiunea. O vulnerabilitate care se poate repeta oricând. Generalul (r) Daniel Ioniță a mai spus că, pentru firma pe care o conduce, totul a fost "legitim": "Toate conexiunile între contractantul nostru, spitalul, și firma respectivă erau legitime. Eu văd că se conectează de la serverul spitalului la serverul firmei. Ce fac între ei pe baza contractului pe care îl au, nu am dreptul să văd așa ceva. Imediat dacă apare vreo neregularitate față de ceea ce este obișnuit am fi putut sesiza. Dar pentru noi, traficul a fost legitim. Dacă atacul a fost pe aplicație, pe serverele firmei, și ulterior au fost transmis virusul sau ce s-a întâmplat către spital era imposibil de văzut de către noi.". Vlădescu, la închisoare pentru mită Sistemul informatic Hipocrate a fost dezvoltat și vândut către spitalele publice de stat de firma Romanian Soft Company, prin care s-a perindat și fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu. În primăvara anului 2023, Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv la șapte ani și patru luni de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită. În anul 2007, compania Omnis Group a acuzat firma lui Sebastian Vlădescu, Romanian Soft Company, de furt intelectual: ar fi copiat părți semnificative din sistemele informatizate ISIS și ISIS.net, pe care le-ar fi folosit la conceperea mai multor aplicații, inclusiv Hipocrate. Compania reclamantă susținea că furtul programelor protejate s-a produs în momentul în care doi angajați, Dragoș Săracu și Irinel Lupei, s-au transferat la firma ministrului. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a confirmat atunci furtul, dar dosarul a fost clasat. Firma Romanian Soft Company este deținută în prezent de societatea Genius IT Solutions SRL (83,85%), Gheorghe Gabriel Oprea și Cristina Ioana Crăciun. Societatea Genius IT Solutions este deținută la rândul ei de Alexandra Mădălina Voicu (67%) și Silviu Alexandru Cârstea (33%).

„Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital” Foot: PSD
Eveniment

„Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital”

Radu Țincu, medic primar la Terapie Intensivă, la Spitalul Floreasca, a lansat un atac dur la guvernarea Ciolacu, pentru că a blocat angajările în spitalele de stat, deși există o fluctuație mare de personal: „Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital”, fiindcă nu există personal medical, a explicat medicul. Totuși, Țincu a evitat să pronunțe numele celor responsabili de această situație. Însă angajările sunt blocate în spitale după ordonanța austerității. Angajări se pot face doar prin aprobarea specială a Guvernului, dar,în cazul Capitalei, mai multe solicitări au fost respinse. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar „Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital” „Nu putem avea pretenţii la servicii de calitate, atâta timp cât acei pacienţi sunt îngrijiţi de personal deficitar. Ne întrebăm oare câţi din pacienţi sau aparţinători ştiu, de exemplu, că unele spitale funcţionează cu jumătate din normativul de personal. (...) Sănătatea nu este divizibilă între ASSMB, consiliile judeţene şi Ministerul Sănătăţii. Scopul final al tuturor este ca pacientul să fie salvat. Iar în momentul în care luăm decizia de a bloca posturile din sistemul de sănătate, având în vedere că discutăm de un sistem deficitar de dinainte de această ordonanţă, este clar că ne putem cu toţii întrebarea dacă nu cumva cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital, pentru că nu există personal medical care să îl trateze”, a spus el, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul ASSMB. Secțiile ATI, suprasolicitate Radu Ţincu a mai precizat că există spitale care se confruntă cu deficit de personal la nivelul secţiilor de terapie intensivă, iar în unele unităţi medicale pacienţii aşteaptă 24-48 de ore până să se găsească un loc la aceste secţii. „Din păcate, nu am înţeles nimic din pandemie, când, într-o criză sanitară, am observat că deficitul de personal din terapie intensivă a fost cuantificat în pierderea de vieţi omeneşti. Este evident faptul că nu putem avea pretenţia ca un asistent medical care a terminat şcoala post-liceală să ajungă să lucreze în sectorul de terapie intensivă. E nevoie de o perioadă de învăţare, de câteva luni de zile, ca el să se poată acomoda cu situaţiile particulare pe care le regăseşte într-o secţie de reanimare. Deficitul de terapie intensivă nu se regăseşte doar în spitalele mici", a precizat acesta. Radu Ţincu a menţionat că şi Spitalul Floreasca se confruntă cu deficit de personal şi a estimat că „niciun spital din România nu are organigrama completă". "În anumite zone ale ţării, ştiţi foarte bine, nu există linii de gardă pentru anumite specialităţi. Mă întreb oare cum putem să stăm liniştiţi, în centrele universitare, spre exemplu, ştiind că în spitale judeţene sau orăşeneşti copiii nu pot fi trataţi, că nu există linie de pediatrie sau nu se pot face operaţii de urgenţă pentru pacienţii care au nevoie de intervenţii chirurgicale", a spus el. La spitalul Gomoiu, copiii așteaptă 4-5-6 ore Managerul Spitalului Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu", Maria Enescu, a declarat că unitatea medicală funcţionează „într-o situaţie de avarie", iar pacienţii şi aparţinătorii, care trebuie să aştepte "foarte mult" la camera de gardă, devin "foarte recalcitranţi". „În camera de gardă, chiar dacă avem patru-şase medici pe tură, avem cel mult doi asistenţi medicali. Vă daţi seama că în fiecare cabinet se aşteaptă mult mai mult decât ar trebuit. Pacientul copil este mai dificil, părinţii devin recalcitranţi, se iau la bătaie sau intră peste asistentele şefe şi le cer explicaţii pentru timpul mare de aşteptare. (...) Cred că în ultima perioadă aproape zilnic chemăm poliţia. Timpul de aşteptare este patru-cinci-şase ore. Dimineaţa mai mult. (...) După ora 17.00 şi personalul din spital e epuizat şi părinţii vin obosiţi de la serviciu şi atunci se creează aceste ambuscade", a spus Maria Enescu. Sezon de gripă, plus explozia rujeolei Managerul Spitalului "Victor Babeş", Simin Florescu, a afirmat că unitatea are 100 de posturi vacante blocate, dintre care 90% pentru medici, personal medical şi auxiliar, motiv pentru care activitatea este "extrem de dificilă". „În acest moment, avem un fenomen al bulgărelui de zăpadă care se rostogoleşte şi pe măsură ce activitatea devine mai dificilă prin lipsa personalului şi alţi oameni tind să îşi dea demisia şi să plece din spital, pentru că există un grad de uzură foarte mare al personalului, în condiţiile în care suntem cu un număr în creştere de cazuri, într-un sezon de gripă care a început mai devreme, într-un sezon de rujeolă epidemic. Toate acestea nu fac decât să deterioreze activitatea medicală în cadrul spitalului", a precizat Simin Florescu. Şerban Dragosloveanu, managerul Spitalului Foişor, a informat că unitatea medicală nu amână intervenţiile chirurgicale, care se realizează conform listelor de programări. Mici amânări pot să apară din cauza urgenţelor, care au fost în număr destul de mare în perioada sărbătorilor. Pe de altă parte, spitalul se confruntă cu o lipsă de anestezişti. „Mai avem nevoie de trei medici ATI. Ne dorim să reuşim să scoatem posturile la concurs. Problema pe care am subliniat-o este faptul că, şi dacă s-ar debloca posturile astăzi, durata între deblocarea lor şi scoaterea la concurs este destul de lungă. Deci, undeva prin martie am reuşi să putem să avem efectivul necesar", a spus el.

În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată Foto: Guvernul României
Eveniment

În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată

În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal, a avertizat, azi, șefa Administraţiei Spitalelor Bucureşti, Oana Sivache. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele Situația se datorează blocării de către Guvern a angajărilor. Executivulpoate aproba memorandumuri prin care se acordă excepții, dar spitalele aflate în administrarea Primăriei Municipiului București nu au beneficiat de o astfel de excepție, deși au înaintat numeroase solicitări. În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată „Suntem în situaţia de a nu mai putea asigura continuitatea actului medical din lipsă de personal. Spitalele nu mai au suficienţi medici, asistente medicale şi personal auxiliar. Este în pericol sănătatea românilor, fie că sunt pacienţi sau cadre medicale. Lipsa personalului în spitale înseamnă epuizarea personalului existent, fiind obligaţi să lucreze suplimentar, ceea ce duce la epuizarea fizică şi implicit la acordarea unui act medical deficitar", a semnalat Oana Sivache, potrivit unui comunicat al ASSMB remis Agerpres. Din lipsă de personal, Camera de gardă de la Spitalul Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu", aflat în coordonarea ASSMB, se află în pericol să fie închisă, în condiţiile în care angajările au fost blocate de anul trecut. ASSMB susţine că peste 40 de asistente şi infirmiere au plecat şi nu au putut fi înlocuite. În ultimele trei săptămâni, la această unitate sanitară au fost diagnosticaţi cu gripă în jur de 500 de copii. La Camera de gardă sunt doar doi medici operaţionali şi vin între 120 şi 170 de copii pe zi, se menţionează în comunicat. "Guvernanţii au condus sistemul medical către un colaps iminent prin ignorarea crizei din domeniul sănătăţii şi prin tăierile drastice ale fondurilor alocate spitalelor, punând astfel în situaţie critică vieţile pacienţilor", a transmis ASSMB. Pacienții spitalelor Capitalei, defavorizați Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti a amintit că, „în repetate rânduri", a adresat Guvernului cereri pentru deblocarea posturilor, însă Executivul „a ales să le ignore". „Niciun Guvern în lumea asta nu face economii din sănătatea propriului popor. Guvernul trebuie să protejeze sănătatea publică - este şi un imperativ moral, nu doar o obligaţie legală. Este inacceptabil ca pacienţii să fie trataţi discriminatoriu în funcţie de apartenenţa spitalului la Ministerul Sănătăţii, Primării sau Consilii judeţene", a subliniat Oana Sivache. ASSMB a făcut un nou apel "de urgenţă" către Guvern, cerând soluţii rapide pentru a preveni "colapsul general din sistemul medical".

Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare Foto: Jurnalul Olteniei
Eveniment

Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare

Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare, arată un raport al Curții de Conturi, intitulat „Managementul resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare spitalicești, pentru perioada 2014-2021”. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare „Majoritatea unităților sanitare spitalicești dețin clădiri construite în perioada 1900 – 1970; 68 de spitale își desfășoară diversele activități în imobile construite înainte de anul 1900. Din cauza vechimii și structurii arhitecturale a imobilelor, multe dintre clădirile în care funcționează spitalele nu mai corespund cerințelor impuse de normativele actuale”, se arată în raport. Potrivit acestui document, în cele 368 de spitale de stat din România se află 239 de clădiri de risc seismic I, adică sunt în pericol de prăbușire. Raportul arată că în aceste clădiri nu ar trebui să se desfășoare activități medicale. Alte 957 de clădiri sunt în clasa de rism seismic II. „În mod frecvent, clădirile au probleme privind autorizarea la incendiu, insuficient analizată și nesupusă unui plan de măsuri de rezolvare pe categorii de probleme întâmpinate de spitale în legătură cu clădirile în care își desfășoară activitatea, cu riscuri mari atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. O mare parte dintre unitățile sanitare cu paturi nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc (...) De exemplu, în cazul spitalelor din rețeaua MS, s-a reținut faptul că 46% dintre unități nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc, în timp ce doar o parte din cele 15 spitale CF (ex. Spitalul General Căi Ferate Galați, Spitalul General Clinic Căi Ferate Simeria, Spitalul General Căi Ferate Drobeta Tr. Severin) dețin acest tip de autorizație”, mai arată Curtea de Conturi. „Cu excepția refuncționalizării imobilului Spital Clinic de Urgență Iași pentru amenajarea Institutul Regional de Oncologie Iași și a obiectivul de investiții ”Construire Spital Orășenesc Mioveni (S+P+6)”, în rețeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014-2021”, este o altă constatare din document.

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani. Spitalele, medicii de familie, stomatologii şi toţi profesioniştii care derulează servicii medicale decontate de statul român prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate s-au trezit cu găuri în buget chiar înainte de sărbători. Sistemul de sănătate, lăsat fără bani În mod concret, există o restanţă de circa 11,4 milioane de lei, servicii medicale efectuate pentru luna octombrie care încă nu au fost plătite. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Și este vorba numai de județul Iaşi. Situaţia este fără precedent: au mai întârziat plăţile, dar doar pentru scurt timp. Însă, în ultimele patru luni, întârzierile au devenit regulă. Iar pe octombrie au rămas bani în continuare de venit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat Foto: Solidaritatea Sanitară
Eveniment

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat: la Arad, Timișoara și Vrancea, unitățile medicale nu mai primesc bani de la casa de asigurări, paralizată de grevă. Totuși, acum câteva zile, Camera Deputaților a votat o lege prin care salariile din CNAS vor crește. Azi, și personalul nemedical din Sănătate (TESA ) a anunţat că ar putea bloca acordarea salariilor în spitale în luna decembrie. Sindicaliştii au afirmat că „proteste spontane de avertizare ar putea începe în spitalele publice, în orice moment”. Ei sunt nemulţumiţi că nu le-au fost acordate creşteri salariale. Tot azi, angajați din direcțiile de sănătate publică, spitale, casele de pensii și alte instituții protestează pentru a treia zi consecutiv, cerând salarii mai mari. În același timp, se strâng semnături pentru declanșarea grevei generale. Citește și: Agramații PSD-ului și ai lui Robert Negoiță: mesajele anti-Nicușor Dan de la protestul organizat de primarul Sectorului 3 aveau virgulă între subiect și predicat Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat Salariile din spitalele de stat trebuiau plătite pe 15 noiembrie. La Arad, la spitalul județean, conducerea i-a anunțat pe angajați că are 270.000 de lei în conturi și ar trebui să plătească salarii de nouă milioane de lei, deci nu-și va putea îndeplini obligațiile. CJAS Arad avea de plătit spitalului aproape 30 de milioane de lei. „Sunt promisiuni că până la data de 17.11.2023 ar trebui să încasăm parte din sumă astfel încât să putem efectua plata salariilor”, se arăta în mesajul conducerii spitalului către angajați. Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad are un număr de aproximativ 2.500 de angajaţi.La mijlocul săptămânii trecute, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad anunța că unitatea sanitară riscă să intre în incapacitate de plată din cauza nedecontării la zi, de către CAS, a serviciilor medicale, în valoare de 17 milioane de lei. „Angajații spitalelor de stat din Vrancea resimt efectele protestului declanșat în data de 2 noiembrie a.c. de angajații Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Mai exact, miercuri, 15 noiembrie, deși era zi de salariu, cei mai mulți angajați ai spitalelor din județ nu și-au primit salariul”, anunța, joi, Monitorul de Vrancea. Și la Buzău, medicii și cadrele medicale de la cel mai mare spital, cu 1.500 de angajați, urmau să primească salariile cu întârziere. Nu sunt bani nici de medicamente „În spital mai sunt medicamente, dar nu ştiu ce o să fie peste două zile, când o să trebuiască să dăm salariile. Deocamdată avem ce ne trebuie, dar nu ştiu cum o să fie peste câteva zile, către sfârşitul lunii”, declara, la 14 noiembrie, directorul medical al Institutului Inimii din Cluj, Adrian Molnar. Citește și: FOTO Incredibil: muncitorii care renovează Academia de Poliție au organizat un grătar în curtea instituției. Între timp, noaptea trecută, alți studenți ai Academiei au făcut toxinfecție Potrivit managerului Spitalului Clinic Județean de Urgență, Gabriel Lazany, nu doar salariile întârzie luna aceasta, ci și decontul aferent activității prestate de unitatea medicală luna trecută, scria, pe 15 noiembrie, Gazeta de Bistrița.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră