marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

spitale

89 articole
Politică

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă. Din 24 de spitale promise au rămas 13

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR, arată o notă de informare transmisă de ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către ministere, notă citată de Digi 24. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR „Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, arată documentul citat de Digi 24.  Postul arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a răspuns unei solicitări de a comenta situația.  În loc să folosească granturile PNRR, România se va împrumuta „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI”, spunea ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 1 aprilie. 

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă. Din 24 de spitale promise au rămas 13
România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR. Au mai rămas 13, restul se vor face cu bani împrumutați
Eveniment

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR. Au mai rămas 13, restul se vor face cu bani împrumutați

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR, dar au mai rămas 13, iar restul se vor face cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții (BEI), a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Guvernarea PSD-PNL a înființat, în 2022, o agenție pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, ANDIS. Agenția are peste 80 de posturi.  Însă, acum, Marcel Boloș arată că, urmare a întârzierilor în modernizarea spitalelor, acestea sunt scoase de pe lista proiectelor care primesc granturi prin PNRR. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI. Deci, în momentul de faţă, analizele şi discuţiile pe care le avem sunt ca proiectele să aibă identificate surse de finanţare şi să nu afectăm infrastructura de sănătate”, a spus Boloș, la o audiere în Parlament. 

„Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială
Eveniment

„Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială

„Feriți-vă de spitalele de la noi”: este sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială după o operație la genunchi și acum trebuie să ia antibiotice timp de două luni și apoi să se opereze din nou. Într-un interviu pentru site-ul Golazo, el a spus: „Mi-am pierdut încrederea în sistemul medical din România”. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Țicu, fundaș la Petrolul Ploiești, a avut nevoie de o operație la genunchi, pe care a efectuat-o la Spitalul Metropolitan, dar firele de sutură au fost puse la spitalul de stat Bogdan Arseni.  Potrivit Golazo, el nu va putea juca peste un an, până când se va reface.  „Feriți-vă de spitalele de la noi” Fotbalistul susține că grefa care i-a fost introdusă pentru a-i reface ligamentul a fost afectată de o infecție, stafilococ auriu, pe care medicii din Italia i-au descoperit-o în genunchi. „La spitalul Metropolitan (N.Red: acolo a fost făcută prima operație). Totul OK, doar că firele de sutură n-au fost absorbite de corp și a fost nevoie să-mi redeschidă operația. Acest lucru l-am făcut la spital de stat, la Bagdasar-Arseni. Cred că de acolo am luat bacteria”, a relatat Valentin Țicu.  „Sunt pe antibiotic, dat de italieni, vreme de o lună. Până nu elimin bacteria, nu pot fi operat. S-ar putea să fie nevoie chiar de două operații”, a arătat el.  Operația din România l-a costat câteva mii de euro, iar cea din Italia, alte zeci de mii de euro.  „Dacă cineva mi-ar cere sfatul, atunci i-aș zice să se ferească de spitalele din România. Da, e mai scump afară, eu, de exemplu, în Italia voi da zeci de mii de euro, dar când e vorba despre sănătatea ta pui pe primul loc siguranța. Și eu, după această experiență prin care am trecut, cred că e mai sigur să te tratezi în străinătate”, a declarat Valentin Țicu. 

Piedone l-a scos din sărite pe Rafila după ce a dat amenzi pentru mâncarea din spitale: ministrul susține că ANPC nu are cadru legal pentru astfel de controale
Eveniment

Piedone l-a scos din sărite pe Rafila după ce a dat amenzi pentru mâncarea din spitale: ministrul susține că ANPC nu are cadru legal pentru astfel de controale

Controalele lui Piedone enervează ministerul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii a transmis luni că apreciază preocuparea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind furnizarea serviciilor în spitale, însă atrage atenţia că acţiunile de control nu se pot desfăşura în afara cadrului legal. Controalele lui Piedone enervează ministerul Sănătăţii Ministerul Sănătății a emis un comunicat de presă în care a reacționat față de controalele ANPC. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” ''Ministerul Sănătăţii este autoritatea abilitată de Legea 95/2006 prin Inspecţia Sanitară de Stat să efectueze controlul oficial în domeniul sănătăţii publice. Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 97/2001, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ANPC pot efectua controale în domeniul alimentului numai dacă se emite un cadru legal comun, respectiv la nivel de ordin între instituţiile menţionate implicate în controlul alimentului'', se arată în comunicat. Colaborare condiţionată de cadrul legal Ministerul Sănătăţii se arată deschis la colaborare, însă continuarea acestei acţiuni este posibilă numai după stabilirea cadrului legal care să permită ANPC să participe la controale comune exclusiv în domeniul alimentelor în unităţile sanitare. ''Menţionăm că pentru Ministerul Sănătăţii şi pentru unităţile sanitare respectarea cadrului legal existent este esenţială şi ne dorim să nu existe abuzuri în serviciu potenţiale, ca urmare a acţiunilor ANPC. Asigurarea hranei corespunzătoare pentru pacienţi este o preocupare constantă a MS, care a dublat în 2023 suma alocată acestora, iar orice sprijin legal din partea ANPC este binevenit'', arată sursa citată. Controalele ANPC în spitalele din Bucureşti Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a iniţiat, sâmbătă, un control operativ cu privire la respectarea legislaţiei în vigoare pentru protecţia consumatorilor de servicii medicale. Au fost vizate Spitalul Universitar de Urgență Elias și Spitalul de Urgență București. În urma controalelor au fost aplicate amenzi în valoare totală de 31.000 lei. 

Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății
Politică

Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății

Miniștrii PSD Alexandru Rafila și Adrian Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din aproape patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății, arată datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, publicate la 13 decembrie. Programul a fost introdus în 2021, iar această componentă a fost aprobată în noiembire 2022. Mai rău, până la data de 13 decembrie 2024 nici măcar nu a fost depusă vreo cerere de plată pentru Programul Sănătate finanțat din Fondurile de Coeziune. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Rata de absorbție a tuturor fondurilor de coeziune este de doar 1,4%, deși suntem la mijlocul exercițiului bugetar 2021-2027. Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Comisia Europeană a aprobat Programul Sănătate depus de România în noiembrie 2022. Suma totală alocată acestui program este de 3,96 miliarde de euro. România a primit automat, fără să facă nimic, prefinanțarea de 185 de milioane de euro, dar plățile către beneficiari au fost de doar 30 de milioane de euro. Programul are șapte priorități, printre ele fiind construirea unor noi spitale - inclusiv spitalele regionale de urgență de la Iași, Cluj, Craiova - și digitalizarea sistemului. Programul Sănătate nu este singurul care are rata de absorbție zero. „Incluziune și demnitate socială” - nici un euro absorbit din 4,2 miliarde euro; Tranziție Justă - zero absorbiți din 2,5 miliarde de euro. Planul de Tranziție Justă se adresează județelor Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș: „Toate investițiile PTJ vor contribui la tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon (2050) și la atingerea țintelor de mediu aferente”. „Deşi ne aflăm la jumătatea exerciţiului, singurii bani pe care i-a încasat ţara noastră sunt reprezentaţi de prefinanţare: adică acele sume modice pe care România le primeşte automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva (...) Blocajul absorbţiei este strict o problemă de voinţă politică, nu de capacitate instituţională”, arăta europarlamentarul Siegfried Muresan, la 25 septembrie.

Spitalele din România au cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor, dar declară cea mai mică rată de infecții nosocomiale
Eveniment

Spitalele din România au cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor, dar declară cea mai mică rată de infecții nosocomiale

Spitalele din România au cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor, dar declară cea mai mică rată de infecții nosocomiale, arată un ultim raport al Comisiei Europene intitulat „Sănătatea la o privire de ansamblu: Europa 2024 STAREA SĂNĂTĂȚII ÎN CICLUL UE”. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Pe de altă parte, analizele au arătat că în România se înregistrează cel mai mare procent de infecții care nu pot fi tratate cu antibiotice obișnuite. Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Ce se arată în raportul Comisiei Europene: „Rezistența antimicrobiană (RAM) rămâne o amenințare publică majoră, infecțiile rezistente la antibiotice care apar în UE provocând aproximativ 35 000 de decese în fiecare an și costuri directe estimate la 6,6 miliarde EUR. În 2022-23, 32 % din izolatele bacteriene testate erau rezistente la antibioticele-cheie, o rată care a depășit 50 % în România, Grecia, Cipru și Bulgaria” „Consumul de opioide (adică heroină și alte droguri) este responsabil pentru majoritatea deceselor prin supradoză de droguri (raportat în 74% din supradozele fatale), adesea în combinație cu alte substanțe. Principalul opioid utilizat în Europa este în continuare heroina, dar există preocupări în mai multe țări cu privire la utilizarea altor opioide sintetice (cum ar fi buprenorfina, metadona, fentanilul și tramadolul). În 2023, noi opioide sintetice au fost detectate de sistemul de avertizare rapidă al UE privind noile substanțe psihoactive în cel puțin 16 state membre ale UE, Norvegia și Turcia. Consumul de noi substanțe psihoactive în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani variază de la 0,1 % în Norvegia la 5,1 % în România” România raportează cele mai puține infecții intraspitalicești (a healthcare-associated infection - HAI): „În medie, 7,1 % dintre pacienții din UE au dobândit o HAI în timpul șederii lor în spital în 2022-23. Ratele observate au fost cele mai scăzute în Letonia, România și Bulgaria (mai puțin de 4% din pacienți) și cele mai ridicate în Cipru și Grecia (peste 12% din pacienți), deși există intervale de încredere largi în jurul ratei din Cipru”. „În medie, 55,6% din paturile de spital din UE aveau la punctul de îngrijire dispensere pentru mâini pe bază de alcool, permițând accesul ușor la echipamentul sanitar. Aceasta a variat de la sub 10% în România și Bulgaria la peste 90% în Spania, Ungaria, Luxemburg și Portugalia. În general, disponibilitatea ridicată a dispenserelor a fost asociată cu o prevalență mai scăzută infecțiilor rezistente la antimicrobiene la nivel național, deși și utilizarea efectivă a dozatoarelor este importantă. De exemplu, deși Ungaria a raportat o disponibilitate de 100 % a dozatoarelor la punctul de îngrijire, aceasta s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește consumul de spălături manuale pe bază de alcool, indicând o utilizare suboptimală a dozatoarelor”. Procent uriaș de persoane neasigurate În sfârșit, raportul mai arată că România este singura țară din UE în care cel puțin 10% din populație nu are asigurare obligatorie de sănătate. „Principalele grupuri de persoane neasigurate sunt românii care locuiesc în străinătate, dar sunt încă considerați rezidenți; șomerii pe termen lung; cei care au ales să nu plătească primele de asigurare de sănătate; și persoanele care nu au o carte de identitate valabilă, care este o condiție prealabilă pentru înregistrarea în sistemul de asigurări de sănătate. Această ultimă problemă afectează în special populația romă și migranții fără documente. În general, persoanele care nu sunt asigurate au totuși acces gratuit la anumite servicii, cum ar fi îngrijirea în serviciile de urgență sau îngrijirea în timpul sarcinii, dar trebuie să acopere toate celelalte costuri din buzunar”, arată raportul Comisiei Europene.

Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea: neagă locul 1 în UE la decese prevenibile și datoriile uriașe către spitale din străinătate
Politică

Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea: neagă locul 1 în UE la decese prevenibile și datoriile uriașe către spitale din străinătate

Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea: neagă locul 1 în UE la decese prevenibile și datoriile uriașe către spitale din străinătate. El a încercat să plaseze pe PNL vina pentru mortalitatea excesivă, spunând că România a fost pe locul I în lume atunci când, în perioada pandemiei, s-au închis spitalele. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea „Jurnalist Antena 3: Știți cât era la 1 ianuarie 2024 datoria statului român la spitale din străinătate. 342 milioane de euro.” Ciolacu: Nu cred”. Informația jurnalistului de la Antena 3 era corectă și apare în raportul CNAS pe anul 2023, la pagina 120. Mai rău, în anul 2023 s-a înregistrat cea mai mare diferență între sumele facturate de statele UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - unde românii se puteau tratata în calitate de asigurat al CNAS - și plățile efective făcute de Casa de Sănătate din România. Strict în anul 2023, facturi de peste 80 de milioane de euro au rămas neachitate. „Jurnalist Antena 3: Știți pe ce loc se află România în topul european la capitolul decese din cauze prevenibile și tratabile? Ciolacu: Am fost în 2020 pe primul loc, e anul cu pandemie, la mortalitate excesivă. În 2024 nu am văzut încă statistica. Vedeți că e un raport care face trimitere la anul 2020, atunci m-am speriat pentru că ajunsesem la primul loc în lume cu acea aberație de a închide spitalele”. Însă ultimul raport al UE care indică acest fapt, este din decembrie 2023: „State of Health in the EU Country Health Profile 2023” și prezintă date din 2020 și 2021, când restricțiile au fost ridicate în foarte mare măsură.

Pentru acoperirea salariilor personalului medical este nevoie de o nouă rectificare bugetară, spune un lider Sanitas
Eveniment

Pentru acoperirea salariilor personalului medical este nevoie de o nouă rectificare bugetară, spune un lider Sanitas

Personalul medical nu are salariile asigurate. Iulian Cozianu, președintele Sanitas Iași, spune că în perioada următoare, problema acoperirii bugetare, apărută în urma creșterilor salariale, ar putea fi rezolvată. Personalul medical nu are salariile asigurate El susține că fondurile există, însă este necesară o rectificare bugetară pentru a putea fi utilizate. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor În caz contrar, avertizează că angajații vor ieși singuri în stradă. Spitalele vizate sunt Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă”, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”, Spitalul Clinic Județean de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu
Eveniment

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor de stat, care trebuie plătite pe 15 septembrie și cere o sumă uriașă pentru a rezolva aceasă problemă: guvernul Ciolacu ar trebui să aprobe azi o „suplimentare” a limitei de credite bugetare și de angajament cu peste 789 de milioane de lei. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Totuși, în memorandum se arată că vor fi diminuate fondurile pe trimestrul IV și astfel se vor menține alocările anuale. CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor În memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, se arată că CNAS nu are bani să acopere majorările salariale din spitalele de stat. „Astfel, la solicitarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de suplimentare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în trimestrul III 2024 cu suma de 789.452 mii lei și diminuarea corespunzătoare a prevederilor trimestrului IV 2024, cu încadrarea în prevederile anuale aprobate pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor comunică prin adresa nr. 481226/2024 aprobarea modificărilor prevederilor trimestriale mai sus menționate. Având în vedere că influențele financiare amintite reprezintă parte din drepturile salariale care, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, trebuie plătite de unitățile sanitare publice personalului angajat până cel târziu pe data de 15 septembrie 2024, aprobarea suplimentării limitei de cheltuieli pentru luna septembrie trebuie să se realizeze cu celeritate pentru a nu genera nemulțumiri din partea angajaților și a organizațiilor sindicale care îi reprezintă, cu consecințe directe asupra populației. În aceste condiții, pentru asigurarea acordării și decontării influenţelor financiare determinate de creșterile salariale, precum și a celor determinate de drepturile salariale prevăzute de lege pentru personalul din unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativteritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, este necesară suplimentarea limitei de cheltueli pe luna septembrie 2024, cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 789.452 mii lei”, se arată în memorandum. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Memorandumul a fost inițiat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de președintele CNAS, Valeria Herdea.

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne
Eveniment

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical este cea destinată spitalul Gerota al ministerului de Interne. Însă PNRR va finanța și noul spital, din Balotești, al SRI. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei, optimist. Pesimist, suma ajunge la 28,5 miliarde În plus, Compania Națională de Investiții derulează reparații de 125 de milioane de lei la Spitalul Militar Central. Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Doar aceste trei investiții ajung la circa 2,4 miliarde de lei, deci aproximativ 480 milioane de euro. Pe de altă parte, Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru spitale noi, deși unele aveau licitații în derulare. Ce spitale pentru structurile militarizate construiește sau urmează să construiască, prin PNRR, guvernul Ciolacu: ​Un nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, care va fi construit în nordul Bucureștiului. Valoarea investiției: 1,4 miliarde de lei. „Sunt 400 de paturi, toate digitalizate, vreo 50 de paturi pentru ATI, 10 săli de operaţie, 40 de paturi pentru internări de zi. Cu adevărat, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte şi mă bucur mult că acest lucru va porni din februarie. Termenul în PNRR este unul scurt. Sperăm că şi constructorii să facă faţă acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în decembrie 2023. Finanțări vor veni prin PNRR, dar și de la Banca Europeană de Investiții. Inițial, acest spital urma să fie scos din PNRR. Spitalul SRI de la Balotești: în februarie, Guvernul a actualizat valoarea proiectului la 879 de milioane de lei, de la 400 de milioane de lei, cât se estimase inițial. PNRR va finanța proiectul cu 670 de milioane de lei, iar ministerul Sănătății cu 200 de milioane de lei. Spitalul va avea 460 de paturi. Compania Națională de Investiții repară și dezvoltă mai multe corpuri din Spitalul Militar Central, costurile fiind de peste 120 de milioane de lei. Spitalul Militar de Urgenta Sibiu va beneficia de o finantare de 81 de milioane de lei prin PNRR pentru construirea unui nou bloc chirurgical, potrivit ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila. “Unele spitale care au fost scoase de la finanțare din PNRR funcționează în clădiri de la începutul secolului al XX-lea, altele în foste băi comunale sau vile turistice“, arăta site-ul Context.ro în septembrie 2023.

Marele succes al ministrului Rafila: din 366 de spitale deținute de stat, doar 18 înregistrează activitatea ATI în format digital
Eveniment

Marele succes al ministrului Rafila: din 366 de spitale deținute de stat, doar 18 înregistrează activitatea ATI în format digital

Marele succes al ministrului Rafila: din 366 de spitale deținute de stat, doar 18 înregistrează activitatea ATI în format digital. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2023 era 366 de spitale aflate în proprietatea publică. Ministerul Sănătății avea în directă subordine 58 de spitale, restul fiind sub controlul autorităților locale. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei – calcule Ziarul Financiar Sub 5% din spitalele publice au, deci, secțiile ATI digitalizate. Marele succes al ministrului Rafila “Noi, când am venit la Minister, am găsit un proiect care ar fi trebuit - pentru că e vorba despre exerciţiul financiar care s-a încheiat în 2020 sau 2021 - să finanţeze informatizarea a 18 secţii ATI din spitale mari. L-am reluat şi acum l-am finalizat. Avem în momentul de faţă 18 spitale care sunt... totul rămâne scris acolo, încercăm să creştem în felul ăsta siguranţa pacientului şi să evităm astfel de situaţii care sunt absolut şocante”, a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, ministrul Sănătăţii, citat de news.ro. “Toate operaţiunile care se fac pacientului sunt integrate într-o bază de date, iar aceste monitorizări ale pacientului sunt digitale şi se pot urmări şi se pot transmite în timp real, inclusiv se pot transmite la Ministerul Sănătăţii în timp real date referitoare la paturile disponibile, la alte date de natură administrativă“, a explicat Rafila. El a catalogat drept ”foarte grav” faptul notat în rechizitoriul procurorilor care anchetează decesele suspecte din secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” din Bucureşti conform căruia modificările din tratamentul pacienţilor nu erau trecute şi în fişele de observaţie ale bolnavilor. ”Este total anormal, asta este o chestiune foarte gravă, pentru că atunci înseamnă că, practic, putem să dăm orice fel de tratament şi nimeni nu-şi asumă nimic. Asta este o chestiune gravă, a fost documentată, am înţeles, de către procurori şi ea stă la baza unei greşeli foarte serioase pe care posibil - spun posibil, pentru că nu avem încă o decizie a instanţei – au realizat-o acolo, în secţie (la Spitalul «Sfântul Pantelimon» Bucureşti – n.r.)”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Personalul sanitar pregătește proteste masive: nu mai sunt bani pentru funcționarea spitalelor, unele nu au infirmiere noaptea
Eveniment

Personalul sanitar pregătește proteste masive: nu mai sunt bani pentru funcționarea spitalelor, unele nu au infirmiere noaptea

Spitalele nu au bani de funcționare. Președintele Sanitas, Iulian Cozianu, explică de ce nu mai sunt fonduri pentru spitale. Spitalele nu au bani de funcționare Astfel, deși Ordonanța 19 a introdus creșteri salariale în martie și iunie, iar ulterior au fost adăugate majorări de 5% la 1 iunie, cheltuielile salariale prevăzute inițial în bugetul de la 1 ianuarie au fost depășite. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Cozianu consideră că vina aparține Ministerului de Finanțe, care ar fi trebuit să clarifice că prevederile Ordonanței 19 sunt exceptate de la regulile stabilite. Totuși, există o precizare precum că, pentru anul 2024, se poate solicita acordul Ministerului de Finanțe pentru a depăși pragul de cheltuieli de personal prevăzut inițial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicii admit că sistemul de sănătate românesc este ineficient, dezechilibrat și anchilozat. Ce ar trebui făcut
Eveniment

Medicii admit că sistemul de sănătate românesc este ineficient, dezechilibrat și anchilozat. Ce ar trebui făcut

Sistemul medical românesc - ineficient, dezechilibrat, anchilozat. Dr. Răzvan Socolov, medic primar, șeful secției de Obstetrică și Ginecologie de la Maternitatea "Elena Doamna" din Iași crede că sistemul de sănătate românesc este unul ineficient, dezechilibrat și anchilozat. Sistemul medical românesc - ineficient, dezechilibrat, anchilozat Acesta pune degetul pe una dintre rănile principale ale sistemului: accentul este pus prea mult pe zona de medicină de spital, de nivelul al doilea și al treilea. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne În același timp, însă, medicina primară, de familie și cea de ambulatoriu nu sunt încurajate. Mai mult, sistemul nu a dezvoltat suficient de mult screening-ul. Astfel, alege să plătească mult mai mult ulterior pe un exces de manevre, diagnostice, imagistică etc. care se face ulterior, când pacienții ajung deja cu o problemă în spital. Continuarea, în Ziarul de Iași.

De ce Rafila este direct vinovat de faptul că medicii își pun problema lichidării pacienților de la ATI pentru a elibera paturile
Opinii

De ce Rafila este direct vinovat de faptul că medicii își pun problema lichidării pacienților de la ATI pentru a elibera paturile

Desigur, nu există nici o scuză pentru situația de la spitalul Sf. Pantelimon. Dar s-a ajuns acolo din vina directă a ministrului Rafila. Și nu e vorba doar de Sf: Pantelimon: de la declanșarea acestei crize, am citit nenumărate opinii ale unor medici care justificau oprirea medicamentației pentru bolnavii fără șanse, pentru a face loc celor care puteau fi salvați. Putem bănui că au mai fost situații precum cea de la Pantelimon, dar cu mai puține victime și...nimeni nu a vorbit. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Medicii nu ar trebui să ia astfel de decizii. Există soluții, iar ministrul Rafila ar fi trebuit să știe asta. Eu știu fiindcă m-am confruntat direct cu această problemă. În primăvara acestui an, soacra mea a fost dusă cu salvarea la Elias, unde a fost diagnosticată cu un cancer într-o formă finală. Medicii de acolo, impecabili. Și, ca să fie clar, nu știau că e soacra mea. Însă noi, înțelegând că nu mai era nimic de făcut, am vrut să o mutăm la un spital de îngrijiri paliative. Și aici începe coșmarul. În ditamai Bucureștiul, există un singur spital de stat de îngrijiri paliative. Cum să internezi pe cineva acolo, este un mister: pe site nu aveau informații clare (la ora la care scriu, pagina de internări este virusată). Ne-am dus direct acolo, de bună credință (aveam resurse pentru o clinică privată, dar nu ne așteptam să intrăm într-un așa coșmar) și ne-au cerut niște documente. Cei de la Elias au spus că ei nu au cum să elibereze ce cer cei de acolo și ne-au dat…alte documente medicale care atestau situația soacrei mele. La spitalul de îngrijiri paliative ne-au refuzat actele trimise de Elias. Deci, noi fugeam din Berceni la Domenii și înapoi, cerșind acte medicale și înțelegere, când și așa eram la pământ cu nervii. Norocul a fost că, repet, cei de la Elias - și nu un medic de acolo, ci toți - au fost hiper-amabili și…s-a sfârșit relativ repede. În noiembrie 2023, Pro TV estima că sunt aproape 200.000 de persoane care aveau nevoie de îngrijiri paliative. Însă, potrivit ministrului Rafila, sunt doar 3.300 de paturi pentru îngrijiri paliative la nivel naţional, dintre care 3.000 sunt în contract cu casele de asigurări de sănătate, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat Ce ar fi trebuit să facă ministrul Rafila: să se asigure că există protocoale de transfer a bolnavilor spre spitale îngrijiri paliative - așa nu mai eram în situația ca medicii să „curețe” secția ATI ca să facă loc celor de la UPU cu șanse mai mari de a trăi și nici familia mea să plângă și să se roage de medicii de la Sf. Luca să o primească pe soacra mea. să asigure un program/proiect prin care să se știe clar, printr-o simplă căutare pe un computer, unde sunt disponibile paturi de îngrijiri paliative (la stat sau la privat) și să crească numărul acestora. Putea să propună facilități fiscale companiilor private/ONG-urilor care oferă astfel de îngrijiri să susțină familiile care vor să îngrijească acasă rudele aflate într-o fază finală (noi am fi dorit asta, dar cum să administrăm morfină?). Abia după drama de la Sf. Pantelimon, în iunie 2024, Rafila a vorbit despre „opt spitale pilot din ţară pot să asigure persoanelor în vârstă servicii de îngrijire la domiciliu”. Nu am reușit să identific aceste opt spitale. Dacă eu nu le pot identifica rapid, cum le pot găsi oamenii obișnuiți, când au nevoie de aceste servicii? Rafila și consilierul său care făcea apologia eutanasierii știu mult mai bine decât mine despre aceste probleme. Știu că nu trebuie să decidă medicul cine trăiește sau nu, și că, în lumea civilizată, există aceste spitale de îngrijiri paliative. Dar nu au făcut nimic.

Zeci de morți în spitale - arși de vii, abandonați de medici sau cu medicamentația tăiată - doar în ultimii patru ani. Până azi, nu a fost găsit nici un vinovat
Eveniment

Zeci de morți în spitale - arși de vii, abandonați de medici sau cu medicamentația tăiată - doar în ultimii patru ani. Până azi, nu a fost găsit nici un vinovat

Zeci de morți în spitale - arși de vii, abandonați de medici sau cu medicamentația tăiată - doar în ultimii patru ani, nici un vinovat. Cel mai flagrant exemplu este cel al incendiului de la spitalul județean Piatra Neamț, unde au murit cel puțin nouă persoane, arse de vii, unde dosarul nu a ajuns nici măcar în faza de judecată, după aproape patru ani. Citește și: FOTO Șoșoacă, Simion și Gușă și-au dat mâna: vor să stabilească un candidat comun la prezidențiale Vineri, doi medici de la spitalul Pantelimon din București au fost arestați, fiind suspectați că au tăiat tratamentul unui bolnav, pentr a-i provoca moartea. Însă presa a relatat despre 17 decese suspecte la acel spital, în decurs de două zile din aprilie 2024. Zeci de morți în spitale, nici un vinovat Ce crime în spitalele de stat au scandalizat opinia publică în ultimii patru ani, dar nu există nici condamnare: 14 noiembrie 2020, incendiu la Spitalul Județean Piatra Neamț, se estimează între nouă și zece decese. Ultimele informații publice despre acest dosar sunt din decembrie 2023, când presa scria că „dosarul este pe cale să ajungă la instanță”. Spitalul, controlat politic de președintele CJ Neamț, pesedistul Ionel Arsene. 29 ianuarie 2021, incendiu la spitalul Matei Balș din București, 26 de morți, din care cinci au murit pe loc - probabil arse de vii. În februarie 2024, presa scria că „anchetatorii cercetează in rem o singură infracţiune (...) distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru”, dar nici măcar acest dosar nu a fost finalizat. Spitalul fusese condus de la înființare de Adrian Streinu-Cercel, acum senator PSD. 1 octombrie 2021, incendiu la spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, șapte morți. Dobrogea Live scria în mai 2024 că nu există nici un suspect și cercetările se fac „in rem”. După catastrofă, s-a descoperit că neregulile de la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța erau cunoscute de DSU și semnalate Ministerului Sănătății încă din anul precedent, dupa ce DSU a făcut un control la toate spitalele COVID, ca urmare a incendiului de la spitalul din Piatra Neamț. managerul de la acel moment, Stela Halchidis, este acum șefă de secție la acel spital. 11 noiembrie 2021, incendiu la Secția de boli infecțioase a Spitalului Județean din Ploiești, doi oameni au ars de vii, fiind efectiv carbonizați. În februarie 2024, S-a început urmărirea penală în cazul a patru asistente şi infirmiere. În aceeași lună, la acel spital mai avusese loc un incendiu și o bătrână de 83 de ani a suferit arsuri pe 16% din suprafața corpului. 17 august 2023: o gravidă moare la Spitalul Județean Botoșani, după ce fusese lăsată toată noaptea să se chinuie, fără nici o asistență medicală. O doctoriță este cercetată penal, dar dosarul nu a ajuns în faza de judecată. În aceste zile, zeci de locuitori din Calafat au ieșit în stradă după ce un copil de 1 an şi 7 luni a murit de bronhopneumonie, la două zile de la internare. Doi medici sunt acum acuzaţi că ar fi examinat copilul superficial şi l-ar fi tratat prin telefon. Părinţii au depus plângeri la Colegiu Medicilor şi la Parchet.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră