duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: spitale

70 articole
Eveniment

Dezastru în spitalele din Suceava

Dezastru în spitalele din Suceava: nu se respectă reguli elementare de igienă, iar infecțiile nosocomiale nu sunt raportate, arată un comunicat al Direcției de Sănătate Publică (DSP) din acest județ, citat de Monitorul de Suceava. Citește și: VIDEO În direct, la oră de vârf, la Rossia 1, se cere bombardarea României: „Au devenit prea aroganți!” DSP Suceava precizează că a aplicat 3 avertismente și 10 amenzi în valoare totală de 18.800 de lei. Comunicatul DSP spune doar că, în octombrie, a verificat cinci spitale, dar nu arată clar despre ce unități medicale este vorba. Dezastru în spitalele din Suceava Potrivit DSP controalele în aceste spitale au descoperit că: diagnosticul de infecție asociată asistenței medicale (infecții nosocomiale) nu era consemnat în foile de observație clinică - practic, nu se raportau aceste infecții, situația era ascunsă mâncarea pacienților era depozitată necorespunzător unele produse biocide aveau termenul de valabilitate expirat „lipsa verificării calității penetrării aburului la fiecare șarjă de sterilizare a instrumentarului” - nu era clar dacă instrumentarul era sterilizat medicamente cu termen de valabilitate expirat „necunoașterea și neaplicarea tuturor etapelor în procesarea manuală a dezinfecției de nivel înalt pentru instrumentarul, dispozitivele și echipamentele care nu suportă autoclavarea” „neefectuarea cursului privind însușirea noțiunilor fundamentale de igienă” Acum cinci zile, fostul șef al Spitalului Județean Suceava, Vasile Rîmbu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru că ar fi încercat să obțină date secrete dintr-un dosar penal în care era anchetată infectarea cu COVID a unor bolnavi. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Rîmbu este acum candidatul PSD la primăria Suceava.

Dezastru în spitalele din Suceava: s-a descoperit inclusiv medicamente expirate Foto: Twitter European Medicines Agency
La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară fiindcă Guvernul a tăiat banii spitalelor Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară

La Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară: aparatele pentru funcționarea respiratorie, stricate și nu are resurse pentru reparații. Managerul institutului, Beatrice Mahler, a arătat că Guvernul pur și simplu a tăiat accesul la fonduri. CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget, anunța, luni, Euronews România. Informația a fost confirmată de managerul spitalului Colțea din București. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget La 2 octombrie, premierul PSD Marcel Ciolacu spunea ziariștilor: „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i (...) Nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne”. La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară fiindcă Guvernul a tăiat banii spitalelor Urmare a acestui blocaj financiar, situația din spitalele de stat devine tot mai dramatică. „Marius Nasta are blocaje pe aparate fără de care funcţionarea institutului nu e posibilă şi vorbim aici de funcţionarea respiratorie la pacient cu fibroză pulmonară, ambele sunt stricate în institut, suntem în situaţie de criză, investiţii nu putem face”, a declarat pentru Digi24 Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”. „Am intrat în spital, e a doua oară și am nevoie de investigații și în continuare nu pot să respir, sunt și pacient oncologic, urmează să îmi fac biopsie și dacă nu mai sunt bani, înseamnă că eu pot să mor”, a declarat, la Digi 24, o pacientă. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Situații dramatice sunt și la alte spitale: La Colțea nu sunt bani pentru punerea în funcțiune a unui RMN nou-nouț, primul aparat de acest tip La Bagdasar Arseni s-au alocat, pentru decembrie, 300 de lei La Ploiești nu mai sunt bani pentru hârtiile pentru facturi, conducerea spitalului roagă IT-iștii să găsească o soluție „micșorând formatul la facturi” Modernizarea spitalului Foișor este blocată: „Dacă se strică ușa de acces în pavilion, vin temperaturi negative, prin OUG nu o putem repara”, a spus managerul Călin Oltean Încă de acum patru zile, spitalele de stat anunțau falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie.

Ciolacu a băgat spitalele în faliment Foto: PSD
Eveniment

Ciolacu a băgat spitalele în faliment

Guvernul Ciolacu a băgat spitalele în faliment: CNAS are restanțe de peste 17 milioane lei către spitalul județean Arad, a anunțat, azi, managerul acestei unități medicale, Florina Ionescu. Ea a spus că spitalul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicaţie şi servicii. Spitalul mai are 50.000 de lei în conturi, pentru urgențe. Ieri, fostul ministru de Finanțe Dan Vâlceanu a explicat că CNAS ar avea nevoie de 4,2 miliarde de lei, dar va primi doar 1,7 miliarde de lei: „Gândiți-vă că Casa de Asigurări de Sănătate a cerut de la Guvern 4,2 miliarde pentru a acoperi cheltuieli din luna noiembrie și restanțele din octombrie și vor primi mâine, cred, în ședința de Guvern, cam 1,7 miliarde, adică o treime din cât au nevoie, fără să discute până acum de luna decembrie. Situația este gravă”. Potrivit lui Vîlceanu, „bugetul pentru luna decembrie alocat de către Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor mari din București este de 300 de lei pe lună, 300 de lei este bugetul alocat de Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor din București, de exemplu, «Bagdasar», «Nasta» ș.a.m.d., 300 de lei, și nu exagerez cu nimic, și nu e nicio glumă”. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Ciolacu a băgat spitalele în faliment „Nedecontarea la zi a contravalorii serviciilor medicale se ridică la 17,5 milioane de lei. La ora actuală în contul spitalului mai avem 50.000 de lei, bani pe care îi păstrăm pentru situaţii de urgenţă. În condiţiile în care nu vom încasa banii de la CAS, ne aşteptăm, în următoarele săptămâni, să intrăm în incapacitate de plată, ceea ce ar putea conduce la stoparea livrărilor, de către furnizori, a unor produse şi servicii", a declarat managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) , Florina Ionescu, pentru Agerpres. Conform sursei citate, şi spitalul are, la rândul său, datorii ce ajung la 32 de milioane de lei, majoritatea către furnizori. Unele facturi neplătite de spital sunt vechi de patru luni. Cel mai mare spital din judeţ a fost pus în situaţia de a amâna plăţi către ANAF în sumă de 7 milioane de lei, bani care trebuiau viraţi până la 25 octombrie, "pentru a nu bloca activitatea curentă" a unităţii. Situaţia în care se află spitalul afectează şi bugetul pentru anul 2024, "deoarece în construirea acestuia se includ şi datoriile, riscându-se ca sumele disponibile să fie insuficiente". Referitor la plata salariilor, SCJU are banii prevăzuţi în buget, însă plata la timp a angajaţilor depinde de sumele alocate de la bugetul naţional în următoarea perioadă. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II SCJU Arad este cea mai mare unitate medicală din judeţ, cu aproximativ 2500 de angajaţi din schema de 3.170 de posturi. În 2022, a avut peste 36.000 de spitalizări continue, peste 19.000 de spitalizări de o zi, 64.000 de pacienţi investigaţi în UPU, 127.000 de consultaţii în Ambulatoriu şi 1.700.000 de investigaţii paraclinice.

Vaslui, județul minune unde nici un medic nu a cerut șpagă Foto: Facebook
Eveniment

Vaslui, județul minune unde nici un medic cerut șpagă

Vaslui, județul minune unde, în octombrie, nici un medic nu a cerut șpagă, potrivit datelor ministerului Sănătății, centralizate de Dragoș Vana, fondatorul Graphs.ro. În septembrie, procentul pacienților care reclamau către ministerul Sănătății această situație era de era de 2,26%, în Vaslui. În schimb, în Tulcea era zero. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură Vana a centralizat datele publice din mecanismul de feedback al pacientului, de pe site-ul ministerului Sănătății. Vaslui, județul minune unde nici un medic nu a cerut șpagă „Procentul de șpagă la nivel național a continuat să scadă și în luna Octombrie, ajugand la 1.59% (de la un maxim în anul acesta de 2.06% - luna August). În mod surprinzător în ultima luna, județul Vaslui conduce cu 0%, din peste 200 de răspunsuri ceea ce nu e chiar puțin. Urmat de bine-cunoscutele Bistrița (0.39%), Albă (0.46%), Brașov (0.58%), Cluj (0.90%). La polul opus, prietenii noștrii: Brăila (5.26%) la egalitate cu Giurgiu (5.26%) și Teleorman (5.17%). Bucureștiul aproape de media țării cu 1.36%”, scrie Dragoș Vana. Hartă: Dragoș Vana/ Graphs.ro Însă el arată că ministerul condus de Alexandru Rafila (PSD) vrea să modifice întrebările din mecanismul de feed-back astfel încât să-i descurajeze pe cei cărora li s-a certu șpagă. Astfel, în loc de întrebările 9 și 10 despre șpagă - „Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?" și „Doriţi să raportaţi responsabilului anticorupţie al Ministerului Sănătăţii faptul că vi s-au solicitat bani sau atenţii?" - apare acum o singură întrebare, „Dacă vi s-au solicitat bani sau alte tipuri de recompensații de către personalul medical, doriți să sesizați acest fapt?”. Citește și: Cum risipește Justiția banii: o judecătorie a rămas fără nici un judecător, dar are alți 13 angajați, acum inutili. Președintele instanței, posesor a trei palate de peste 1.000 mp, s-a pensionat „Vorbind cu medici și sociologi, nouă întrebare 8. e clar formulată astfel încât să reducă rată de răspuns «DA», combinând două acțiuni într-una singură (șpagă și sesizarea). Astfel să pară artificial că lucrurile se îmbunătățesc”, explică Vana.

Decesul gravidei crește asigurările de malpraxis (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Decesul gravidei crește asigurările de malpraxis

Decesul gravidei crește asigurările de malpraxis. Managerii spitalelor din Iaşi se pregătesc pentru un val de scumpiri şi de probleme în a-şi găsi asiguratori pentru a acoperi poliţa de malpraxis. Decesul gravidei crește asigurările de malpraxis Poliţa este reînnoită anual şi este obligatorie pentru a putea intra în contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Citește și: Medicul șpăgar reținut, azi, la Sibiu are trei vile și două Mercedesuri. Lua șpagă 2-500 de lei și mâncare ca să-și facă datoria de psihiatru Până în trecut a fost, de principiu, o formalitate, cu excepţia unităţilor medicale ce au pierdut procese pentru malpraxis sau pe alte speţe şi erau considerate de risc extrem. Acum, preţurile sunt şi de cinci ori mai mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Contabila de la Femeia, Manuela Pătrășcoiu, conduce cea mai mare companie de construcții a statului Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Contabila de la Femeia conduce companie de construcții

Contabila de la revista "Femeia", fără nici o calificare în managementul companiilor din construcții, Manuela Pătrășcoiu, conduce cea mai mare companie de construcții a statului, Compania Națională de Investiții (CNI), subordonată ministerului Dezvoltării. Bugetul CNI pe 2023 este de 377 de milioane de lei. În înregistrările DNA din dosarul Nicolae Bădălău, acesta se lăuda că ar deține controlul asupra lui Pătrășcoiu. Citește și: Cum construiește statul român un spital nou: la Botoșani, lifturile nu aveau sisteme de siguranță, iar căldura nu ajungea în toată clădirea Contabila de la Femeia conduce cea mai mare companie de construcții Compania are doar 390 de angajați și tot ce face este să subcontracteze către firme de construcții diferite lucrări finanțate de stat, prin ministerul Dezvoltării. Însă, pentru această procedură de intermediere, salariile din CNI sunt uriașe: 22.712 lei/lună/salariat, potrivit proiectului de buget pe 2023. În 2022, „câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială” era de doar 17.722 de lei/lună/persoană. Într-un an, creșterea salarială a fost de aproape 27%. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Manuela Pătrășconiu a absolvit contabilitatea la ASE în 1994, a fost apoi contabilă la mai multe reviste, recum Flacăra, Femeia și Rebus. În 2001 a ajuns consilier în ministerul Transporturilor, iar de aici a ajuns, în 2002, direct în funcția de director economic al CNI. În 2013, când Dragnea era ministru al Dezvoltării, a fost promovată director al CNI, funcție din care nu a mai fost schimbată. În schimb, sub conducerea ei, CNI a investit în stadioane în fiefurile PSD: La Turnu Măgurele - unde juca echipa de fotbal controlată de fiul lui Dragnea - și la Alexandria, printre altele. De la Dragnea la Bădălău În 2019, europarlamentarul Clotilde Armand a arătat că, de Crăciun, CNI a achiziționat 560 de ''Cozonaci cu nucă, cacao și stafide'' și 220 sticle de vin ''Fetească Neagră'', în valoare de aproximativ 10.000 euro. Presa relata, în 2022, cum se lăuda pesedistul Nicolae Bădălău că ar deține controlul asupra lui Pătrășcoiu. „I-am luat sala de sport de la CNI, la OINACU, la Fabian (Fabian Țîrcă – secretarul general al PNL Giurgiu și primar în comuna Oinacu – n.r.). Fii atent aici! Face licitație, se duce la Manuela. O chem pe Manuela și îi spun: ”Fă, mânca-mi-ai …(cuvânt obscen)…dacă nu te calc în picioare, dacă nu îmi dai sala de sport”, îi spune Bădălău fostului parlamentar Dan Pasat, denunțător în acest dosar. Ultima declarație de avere în care Pătrășcoiu și-a trecut salariul este din 2019, când avea 290.000 de lei pe an, plus alți 38.000 de lei - „venituri gestionare și administrare proiecte”. Dacă luăm în considerare ritmul în care au crescut salariile în CNI - care s-au dublat în acest interval de timp - este posibil ca ea să primească circa 50-60.000 de lei pe lună, net. Potrivit declarației de avere, Pătrășcoiu deține două case și un apartament, un Volkswagen Touareg și un BMW X5.

Corupție masivă în spitalele din Capitală Foto: Facebook
Eveniment

Corupție masivă în spitalele din Capitală

Corupție masivă în spitalele din Capitală: în ultimele două zile, mai mulți medici, manageri, precum și directorul adjunct al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale din București (ASSM) au fost cercetați, reținuți sau băgați în arest pentru șpagă. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău ASSMB are în administrare 19 spitale cu 5.793 de paturi şi cu buget total de 2,7 miliarde de lei. Instituția mai administrează și 620 de cabinete de medicină generală sau dentară din şcoli. Corupție masivă în spitalele din Capitală În această dimineață, procurorii au efectuat percheziţii la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", într-un dosar de corupţie. Ancheta îi vizează pe doi chirurgi care ar fi pretins sume de bani pentru intervenții chirurgicale toracice. sunt cercetați și trei medici anesteziști, trei medici rezidenți si un medic specialist. Alte 22 de persoane sunt cercetate pentru dare de mită. Marți, managerul Spitalului Colentina din București, George Cristescu, a fost plasat în arest la domiciliu, iar directorul adjunct al ASSMB, Cristian Plută, a fost arestat. Procurorii susțin că Plută ar fi primit 20.000 de euro mită de la George Mirel Cristescu, ca să îi aranjeze la Primăria Capitalei numirea în funcția de manager al Spitalului Colentina. Acest spital are 863 de paturi şi un buget de 436 milioane de lei, în 2022. Managerul adjunct al Administrației Spitalelor București mai este acuzat și că ar fi acceptat 5% din valoarea unor contracte, sume pentru care ar fi promis plata la timp a facturilor pentru anumite companii. Înțelegerea ar fi fost intermediată de reprezentantul uneia dintre ele și de o persoană fizică. Este vorba de decontarea la timp a lucrărilor din contractul cadru de "Execuţie lucrări de reparaţii, reabilităţi şi modernizări la unităţile sanitare şi imobilele aflate în administrarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti". Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Managerul spitalului Colentina, George Mirel Cristescu, ar fi prelungit un abonament telefonic al spitalului, pentru 72 dintre angajați. Pentru a-l prleungi, el ar fi primit mai multe puncte de fidelitate - în valoare de 8.200 euro fără TVA - din care managerul și-a cumpărat trei telefoane mobile și trei ceasuri tip smart.

Gașca pesedistă susținută de USR București în fruntea spitalelor Capitalei; Oana Sivache și Cristian Plută, alături de Raed Arafat Foto: Facebook
Eveniment

Gașca pesedistă susținută USR spitalelor Capitalei

Gașca pesedistă susținută de USR București, condus de Vlad Voiculescu, în fruntea spitalelor din București: directoarea Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), Oana Sivache, este o traseistă provenită din PSD și UNPR, iar directorul general adjunct, Cristian Plută, a fost propulsat la conducerea instituției de către Gabriela Firea. Potrivit surselor DeFapt.ro, denunțătoare în dosarul DNA care-l vizează pe Plută este Oana Gabriela Sivache. Citește și: Pe cine a plasat USR în fruntea spitalelor din Capitală: o traseistă PSD-UNPR, cu facultate absolvită la 30 de ani, la celebra „Spiru Haret”. Acum, ea îl glorifică pe Vlad Voiculescu Viceprimarul USR Horia Tomescu a preluat, în primăvara anului 2022, „coordonarea executivă 100%” a ASSMB - potrivit propriilor declarații, într-un interviu pentru site-ul administrație.ro. Viceprimarul Tomescu și Vlad Voiculescu În aprilie 2023, Tomescu a sugerat, într-un mesaj intern către USR, că a fost forțat de „USR București” - condus de Vlad Voiculescu, să o plaseze pe Sivache la conducerea ASSMB. Mesajul lui Horia Tomescu Gașca pesedistă susținută de USR București în fruntea spitalelor Capitalei Plută a fost vizat, luni dimineață, de perchezițiile DNA, în legătură cu fapte de corupție la ASSMB. Acesta este cercetat pentru luare de mită, pentru că ar fi primit mită în două tranșe, o dată 20.000 de euro, a doua oară peste 300.000 de lei pentru acordarea de contracte de achiziții ASSMB este în subordinea directă a lui Horia Tomescu, viceprimarul USR al Capitalei. „În urma deciziei conducerii filialei USR București am numit astăzi în funcția de director general al ASSMB – Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București pe doamna Oana Sivache (…) Îi urez succes doamnei Oana Sivache în vederea implementării reformelor profunde din sistemul de sănătate din București, reforme pe care Alianța USRPLUS le-a promis cetățenilor în campania electorală din 2020”, se lăuda, pe Facebook, viceprimarul Horia Tomescu, la 24 aprilie 2023. Oana Sivache a luat bacalaureatul în 1998, dar a terminat facultatea – Finanțe, la celebra universitate Spiru Haret – în 2010. În 2009, când era încă studentă, la circa 29 de ani, era operatoare „validare date” la o bancă din Târgoviște. Ea a fost membră a PSD și a UNPR. Însă, în 2020-2021, apare în compania lui Vlad Voiculescu și postează, pe Facebook, fotografii în care apare alături de acesta și de copilul său. Oana Sivache și Vlad Voiculescu Foto: Facebook Plută, avere impresionantă în doi ani Directorul adjunct al ASSMB Cristian Plută era director economic la această instituție în 2017. Potrivit declarației de avere, nu avea nici o locuință și nici un teren. În 2021 și 2022, cumpără sau moștenește trei terenuri și două case în București. Un CV al lui Plută este de negăsit. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol O altă afacere controversată a ASMMB din mandatul de director de investiții a lui Cristian Plută a fost acordarea, în 30 septembrie 2020, prin negociere fără publicare prealabilă, a unui contract de aproape două milioane de euro firmei Eco Green Light. În schimbul a 8.056.438,16 lei (aproximativ 2 milioane de euro), firma se angaja să execute "lucrări de reparații curente la Pavilionul E din cadrul Spitalului Clinic Colentina". Eco Green Light este fosta societate comercială Mr. Pink Beverages, specializat în producerea și distribuția de băuturi răcoritoare. Despre această afacere a scris ziare.com.

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății. Numărul de cazuri de COVID crește alarmant în România în ultimele săptămâni. În prezent, s-ar înregistra peste 2.000 de cazuri zilnic. Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății În acest context, în ultimele zile au avut loc mai multe întâlniri fără caracter public la Ministerul Sănătății, potrivit surselor DeFapt.ro. Managerilor marilor spitale din București, dar și din țară, li s-au cerut situația paturilor libere de la ATI, cea a stocurilor de antivirale și alte date referitoare la gestionarea unei posibile aglomerări a saloanelor de Terapie Intensivă din cauza cazurilor de coronavirus. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe Cum îmbolnăvirile de COVID-19 nu mai au statut special, ca în perioada pandemiei (2020-2022), oficialii Sănătății nu au de gând să pună pe tapet situația îmbolnăvirilor pentru a nu crea nemulțumiri sociale. Mai mult decât atât, ministrul pesedist al Sănătății, Alexandru Rafila, a fost avertizat de conducerea PSD să nu inflameze starea de spirit socială dacă situația spitalicească poate fi ținută sub control prin măsuri preventive discrete. Variantele momentului: EG.5 și BA.2.86 Două variante de COVID sunt în acest moment considerate ca fiind cele mai importante. EG.5, una dintre acestea, se răspândește rapid, dar experții spun că nu este mai periculos decât versiunile anterioare. O altă variantă nouă, numită BA.2.86, este urmărită îndeaproape din cauza mutațiilor sale. Citește și: DIICOT a ratat-o pe doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu. De ce „Hidra” e doar prescurtarea de la hidrant În luna august, EG.5 a devenit varianta dominantă în Statele Unite, iar Organizația Mondială a Sănătății a clasificat-o ca "variantă de interes", ceea ce înseamnă că are modificări genetice care îi conferă un avantaj și că prevalența sa este în creștere. BA.2.86 este mult mai puțin răspândită, reprezentând doar o fracțiune infimă din cazuri, dar oamenii de știință sunt alarmați de numărul de mutații pe care le poartă. Așadar, se întreabă New York Times, cât de îngrijorați ar trebui să fie oamenii în legătură cu aceste variante? OMS: EG.5, risc scăzut la nivel global În timp ce bolile grave la adulții în vârstă și la persoanele cu afecțiuni subiacente sunt întotdeauna o preocupare, la fel ca și Covidul lung la oricine este infectat, experții spun că EG.5 nu reprezintă o amenințare substanțială - sau cel puțin nu mai mult decât oricare dintre celelalte variante majore care circulă în prezent. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat "Este îngrijorător faptul că este în creștere, dar nu pare a fi ceva foarte diferit de ceea ce a circulat deja în SUA în ultimele trei-patru luni", a declarat Andrew Pekosz, profesor de microbiologie moleculară și imunologie la Școala de Sănătate Publică Bloomberg a Universității Johns Hopkins. "Deci cred că asta este ceea ce îmi temperează îngrijorarea în legătură cu această variantă, în acest moment.", a adăugat acesta. Chiar și Organizația Mondială a Sănătății a declarat în anunțul său că, pe baza dovezilor disponibile, "riscul pentru sănătatea publică reprezentat de EG.5 este evaluat ca fiind scăzut la nivel global". Prima identificare: China Varianta a fost identificată în China în februarie 2023 și a fost detectată pentru prima dată în Statele Unite în aprilie. Este un descendent al variantei Omicron XBB.1.9.2 și are o mutație notabilă care o ajută să se sustragă anticorpilor dezvoltați de sistemul imunitar ca răspuns la variantele anterioare și la vaccinuri. Acest avantaj ar putea fi motivul pentru care EG.5 a devenit tulpina dominantă la nivel mondial și ar putea fi unul dintre motivele pentru care cazurile de Covid au crescut din nou. Această mutație "poate însemna că mai mulți oameni sunt susceptibili să se infecteze, deoarece virusul poate scăpa puțin mai mult de această imunitate", a declarat Dr. Pekosz. Dar EG.5, care a mai fost numit și Eris, nu pare să aibă capacități noi în ceea ce privește contagiozitatea, simptomele sau probabilitatea de a provoca boli grave. Testele de diagnosticare și tratamentele precum Paxlovid continuă să fie eficiente împotriva acestuia, a declarat Dr. Pekosz. Speranțe în noul vaccin Dr. Eric Topol, vicepreședinte executiv al Scripps Research din La Jolla, California, a declarat că nu este prea îngrijorat de această variantă; totuși, s-ar simți mai bine dacă noua formulă de vaccin, care se așteaptă să fie lansată în toamnă, ar fi deja disponibilă. Booster-ul actualizat a fost dezvoltat pe baza unei alte variante care este similară din punct de vedere genetic cu EG.5. Se așteaptă ca acesta să ofere o protecție mai bună împotriva EG.5 decât vaccinul de anul trecut, care a vizat tulpina originală a coronavirusului și o variantă Omicron mult mai veche, care este doar înrudită în mod îndepărtat. "Principala mea preocupare este pentru persoanele cu risc ridicat", a declarat Dr. Topol. "Vaccinurile pe care le-au avut sunt prea îndepărtate de locul în care se află virusul în acest moment și unde se îndreaptă". BA.2.86, număr mare de mutații Cealaltă nouă variantă pe care oamenii de știință o urmăresc îndeaproape este BA.2.86, supranumită Pirola. Descendentă dintr-o variantă Omicron diferită, BA.2.86 a fost legată definitiv de câteva zeci de cazuri de Covid pe patru continente, dar experții suspectează că este mai răspândită. Oamenii de știință sunt deosebit de îngrijorați de această variantă din cauza numărului de mutații pe care le poartă. Multe dintre ele se află în proteina spike, pe care virusul o folosește pentru a infecta celulele umane și pe care sistemele noastre imunitare o folosesc pentru a-l identifica. Potrivit lui Jesse Bloom, profesor la Fred Hutchinson Cancer Center, specializat în evoluția virușilor, mutațiile din BA.2.86 reprezintă "un salt evolutiv similar ca mărime" cu modificările din prima variantă Omicron în comparație cu tulpina originală a coronavirusului. Vaccinul, ineficient Datele publicate la 31 august pe X (fostul Twitter) de oamenii de știință din China au arătat că BA.2.86 este atât de diferit de versiunile anterioare ale virusului încât scapă cu ușurință anticorpilor produși ca răspuns la infecțiile anterioare - chiar mai mult decât EG.5. Datele (care nu au fost încă publicate sau analizate de alți cercetători) sugerează că vaccinul actualizat nu va fi foarte eficient împotriva acestuia. Cu toate acestea, cercetarea a indicat, de asemenea, că BA.2.86 ar putea fi mai puțin infecțioasă decât alte variante - deși studiile efectuate pe celule în laborator nu corespund întotdeauna modului în care se comportă un virus în lumea reală. La 1 septembrie, oamenii de știință din Suedia au postat rezultate mai încurajatoare (de asemenea, nepublicate sau neanalizate de alți cercetători) pe X, care arată că anticorpii produși de persoanele care au avut o infecție recentă cu Covid au oferit o anumită protecție împotriva BA.2.86 atunci când au fost testați în laborator. Descoperirile lor sugerează că anticorpii produși de noul vaccin nu vor fi complet neputincioși împotriva variantei. "Un scenariu posibil este ca BA.2.86 să fie mai puțin transmisibil decât variantele actuale și, astfel, să nu se răspândească niciodată pe scară largă", a scris Dr. Bloom într-un e-mail pentru The New York Times. "Cu toate acestea, există, de asemenea, o șansă ca varianta să se răspândească pe scară largă - și va trebui doar să așteptăm mai multe date pentru a ști", a adăugat acesta.

Rafila dă vina pe UE pentru că a tăiat din PNRR banii de spitale Foto: Facebook
Eveniment

Rafila dă vina pe UE pentru că a tăiat banii de spitale

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, dă vina pe UE pentru că a tăiat din PNRR banii de spitale, în sumă de 740 milioane de euro: „Nu guvernul a solicitat reducerea finanțării, ci Comisia Europeană a redus cuantumul alocat României cu 2,1 miliarde de euro”. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Ministrul Sănătății minte: în primul rând, Guvernul României putea decide să reducă sumele alocate pentru alte proiecte. Noul PNRR a fost decis de actualul Executiv, care a luat decizii fără nici un fel de consultare publică. În al doilea rând, chiar în noul PNRR se recunoaște faptul că Guvernul nu era capabil să termine la timp spitalele finanțate prin PNRR. Rafila dă vina pe UE pentru că a tăiat din PNRR banii de spitale De fapt, șase spitale sau secții noi ale unor unități medicale pierd finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu pentru că așa a cerut UE, ci din cauza „riscului ridicat” de nerealizare, cum scrie clar în documentele publicate de presă: „Având în vedere dificultățile întâmpinate pe parcursul implementării alocarea aferenta I1 Dezvoltarea infrastructurii prespitalicești (314,87 mil. euro) s-a diminuat cu suma de 63,20 milioane euro și alocarea aferenta I2. Dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești –I2.1 și I2.2 (1.724.050.000 euro) s-a diminuat cu suma de 677 milioane euro, cu diminuarea proporțională a țintelor (...) Reducerea alocării aferente investițiilor destinate infrastructurii spitalicești ține cont de analiza proiectelor cu risc ridicat de nerealizare”. „Nu guvernul a solicitat reducerea finanțării, ci Comisia Europeană a redus cuantumul alocat României cu 2,1 miliarde de euro. Deci România nu va mai beneficia de acea sumă inițială de granturi nerambursabile ci cu 2,1 miliarde de euro mai puțin. Există mai multe ministere care au trebuit să reducă finanțarea pentru diverse obiective, însă am înlocuit acele fonduri cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții", a spus Alexandru Rafila, la Antena 3. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Rafila minte și în această privință: există un acord de finanțare cu Banca Europeană de Investiții pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Craiova, dar nu și pentru Spitalul de boli infecțioase din Brașov, spitalul Gerota din București sau Secția de Oncologie din Alba Iulia, care au pierdut finanțarea PNRR.

Ciolacu a tăiat sute de milioane de euro destinați spitalelor Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Ciolacu a tăiat sute milioane de euro destinați spitalelor

Guvernul Ciolacu a tăiat, pe șest, din PNRR sute de milioane de euro destinați spitalelor, arată Economedia, care a consultat proiectul de modificare a PNRR trimis de autoritățile de la București către Comisia Europeană. Executivul nu a avut nici o consultare publică legată de modificarea PNRR și nu a anunțat de unde vrea să facă economii, însă documentul a ajuns la presă. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Sumele alocate spitalelor sunt reduse urmare a „dificultăților întâmpinate pe parcursul implementării”, adică Guvernul recunoaște că este incapabil să construiască sau să modernizeze spitale. Ciolacu a tăiat sute de milioane de euro destinați spitalelor România trebuie să renunțe la o parte din banii alocați de UE prin PNRR întrucât în 2021 a avut o creștere economică peste așteptări. În consecință, țara noastră va primi cu circa 2,1 miliarde de euro mai puțin. „Având în vedere dificultățile întâmpinate pe parcursul implementării alocarea aferenta I1 Dezvoltarea infrastructurii prespitalicești (314,87 mil. euro) s-a diminuat cu suma de 63,20 milioane euro și alocarea aferenta I2. Dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești –I2.1 și I2.2 (1.724.050.000 euro) s-a diminuat cu suma de 677 milioane euro, cu diminuarea proporțională a țintelor”, arată documentul citat de Economedia. „Reducerea alocării aferente investițiilor destinate infrastructurii spitalicești ține cont de analiza proiectelor cu risc ridicat de nerealizare. Totodată, în cazul Investiției 2 pentru proiectele care vor intra în alocarea de 677 milioane euro eliminată din PNRR, implementarea va continua fie prin finanțarea proiectelor privind infrastructura spitalicească prin împrumuturi BEI, fie prin transferul acestor proiecte către Programele din politica de coeziune”, se mai arată în documentul citat. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat, în ianuarie, lista cu cele 27 de unităţi spitaliceşti ce urmează să primească finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR. Citește și: ANALIZĂ Cazul dronei rusești de care statul român habar nu avea nu este singular: traficanții de țigări și de droguri treceau granița pe sub nasul autorităților „Angajamentul României referitor la proiectul de investiţii precizează sfârşitul lunii iunie a anului 2026 pentru finalizarea proiectelor, care înseamnă proiectare, execuţie şi dotarea a acestor unităţi spitaliceşti”, a explicat Rafila, într-o conferinţă de presă, la sediul Ministerul Sănătăţii, potrivit Agerpres.

România, țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Țara în care poți arde de viu, responsabilii PSD scapă

România este țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă: au trecut zece zile de la incendiul de la Crevedia, cinci oameni au murit, zeci de persoane sunt rănite, dar ancheta Parchetului general este „in rem”. După incendiul de la Colectiv, patronii clubului au fost reținuți în circa 72 de ore. Citește și: Teodosie Tomitanul, delir verbal împotriva lui Bănescu: „Culpabilitate irefutabilă față de raportarea eclesiologic-ontogenezică”. Baconschi: „N-are sens, nu-i duce bila” În cazul firmei Flagas, controlată de Ionuț Doldurea, fiul primarului PSD de Caracal, statul nu a luat nici o măsură. Nici măcar nu se știe dacă patronii firmei, Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă, ar fi fost audiați la Parchet. Firma Flagas funcționează fără nici un fel de impediment din partea autorităților. UPDATE 18.39: Procurorii Parchetului General i-au adus, marți, la audieri pe Ionuț Doldurea, acționar majoritar și administrator al firmei Flagas SRL, al cărei depozit de gaze a produs explozia de la de la Crevedia. La Parchet a fost adus și celălalt patron, Cosmin Stângă. România, țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă Cazul Crevedia/ Flagas nu este singurul în care incendii a căror cauză poate fi conexată politic, la PSD, au rămas nerezolvate, fără nici o trimitere în judecată. Incendiul de la spitalul județean Piatra Neamț, din 14 noiembrie 2020, în care zece oameni au murit și patru au fost rănite. Parchetul General a anunțat punerea sub acuzare a unor foști manageri ai spitalului, dar nimeni nu a fost trimis în judecată. Spitalul era fieful baronului PSD Ionel Arsene, acum refugiat în Italia, după ce a fost condamnat pentru corupție. Incendiul de la spitalul Matei Balș, din București, fief al lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD. La acest spital era angajat și actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, prietenul lui Cercel. În incendiu și imediat după au decedat 17 persoane, deși în unele cazuri nu este clară cauza morții. imediat după incendiu, presa și Corpul de Control al Primului-ministru au indicat numeroase suspiciuni de corupție. Nimeni nu a fost trimis în judecată, nu se mai știe soarta anchetei Parchetului. DNA a închis dosaruld e abuz în serviciu. Pe 1 octombrie 2021 un incendiu s-a produs la Secția ATI a Spitalului de Boli infecțioase din Constanța. În total, 12 persoane și-au pierdut viața în urma acestei tragedii. Nu se știe soarta anchetei penale. Managerul de la acel moment al spitalului a fost destituit de primarul PNL al Constanței, Vergil Chițac - fusese instalat la conducere pe vremea când primar era Radu Mazăre (PSD) - dar a câștigat în instanță dreptul de a-și relua funcția, întrucât ar fi fost dat afară ilegal. Pe 11 noiembrie 2021 un incendiu s-a produs la Spitalul suport covid Movila din Ploiești, iar doi pacienți au decedat. O infirmieră a fost arsă pe 40% din corp. Soarta anchetei parchetului - necunoscută. La acest spital, manager era Bogdan Nica, membru PNL, transferat la ALDE când liberalii erau în opoziție și apoi recuperat de PNL - potrivit presei locale. Foto: Captură video Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Chiar și în cazul condamnărilor de la Colectiv, singura persoană conexată politic, primarul Cristian Popescu Piedone, membru al PUSL, aliatul permanent al PSD, a fost eliberată, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta, consilierul premierului
Eveniment

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta, consilierul premierului: „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român”, a spus fostul premier la România TV, citat de Știri pe surse. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Practic, Ponta a acuzat spitalele care ajută marii arși din România că vor doar să jefuiască românii. Zece persoane arse în incendiul de la Crevedia, la stația GPL a unei beizadele PSD, au fost deja transferate în străinătate. Fostul premier PSD Victor Ponta, în prezent președinte al Pro România, a fost desemnat acum o săptămână consilier onorific al premierului PSD Marcel Ciolacu în domeniul relațiilor economice internaționale. Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Pacienții în stare rea sunt lăsați în România, să moară aici. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român, acesta este interesul lor. Guvernul a făcut foarte bine că i-a pus în avion și i-a trimis în străinătate pe cei care aveau nevoie de îngrijiri medicale de specialitate, dar e posibil ca românii să se întrebe: Noi nu plătim taxe? Pe noi de ce nu ne trimit în străinătate”, a spus Victor Ponta la România TV, potrivit Stiri pe surse. Însă fostul premier și-a apărat actualul șef, premierul Ciolacu: „Cred că domul Ciolacu și Guvernul au reacționat foarte bine, și-au făcut treaba cum, de altfel, am făcut și noi în 2015, doar că acum și nu sunt ironic, eu cred că domnul Iohannis face foarte bine că își vede în continuare de vacanță și nu s-a mai băgat peste Guvern, că nu a mai venit să spună imediat că corupția ucide. Nu a mai răspândit minciuni, i-a lăsat în pace pe Ciolacu și pe cei de la Guvern și lucrul ăsta se vede (…) Așa arată România lucrului binefăcut În 2015, după incendiul de la Colectiv, Ponta, ministrul Sănătății, Nicu Bănicioiu, și șeful DSU, Raed Arafat, s-au opus timp de mai multe zile ca marii arși să fie trimiși la tratament în străinătate, deși știau că nu sunt condiții adecvate. Însă, Arafat și Bănicioiu declarau public, după Colectiv, că România are tot ce este necesar pentru a trata un număr uriaș de arși.

Pe cine a susținut PSD la conducerea câtorva din cele mai mari spitale (sursa: Hotnews)
Eveniment

Pe cine a susținut PSD la conducerea mari spitale

Pe cine a susținut PSD la conducerea câtorva din cele mai mari spitale din provincie, deși, formal, majoritatea au câștigat concursuri (la care, de obicei, participau fără concurență și erau „evaluați” de clientela partidului): un hoț de conserve, un lăcătuș mecanic, activiști de partid care-l aplaudau pe Dragnea. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Pe cine a susținut PSD la conducerea câtorva din cele mai mari spitale Câteva exemple, probabil cele mai scandaloase: Managerul Spitalului Județean Focșani, Constantin Mândrilă, are o condamnare penală pentru că a furat conserve destinate sinistraților. Constantin Mîndrilă a fost condamnat la închisoare cu suspendare în 2008 pentru că a furat conserve de carne din Rezerva de stat destinate victimelor indundațiilor pe când era secretarul Prefecturii Vrancea. Cu toate acestea, în 2012, el a ajuns manager al Spitalului Județean Vrancea, prin concurs, numirea fiind semnată de ministrul Sănătății de la acel moment, Raed Arafat. Poreclit "secretarul conservă" pentru că a furat din alimentele sinistraţilor, el a reuşit să câştige concursul pentru funcţia de director al Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sf. Pantelimon" din Focşani cu nota 9,58, în condiţiile în care lucrarea i-a fost corectată de colegii săi de la Partidul Social Democrat. Managerul Spitalului Județean Botoșani a fost un fost lăcătuș mecanic, numit în funcție de conducerea PSD a Consiliului Județean. Acesta este spitalul unde, recent, o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând zadarnic un medic. Managerul Angel Iulian Călin a terminat liceul ca lăcătuș mecanic, apoi a făcut un curs de contabilitate și a terminat facultatea de management la 41 de ani. O vreme, el a fost contabil la o fermă. Are zero experiență în domeniul managementului din sănătate. Spitalul are circa 2.500 de angajați și este, de facto, în faliment. Azi, după scandalurile de la acest spital, a fost eliberat din funcție. Manager al spitalului județean Gorj, Dumitru Vienescu, unde azi s-a aflat că medicii au operat, din greșeală, o gravidă în luna a noua de hernie, este un economist fără biografie publică. Nu este de găsit nici documentația de la concursul de manager. În 2021, Vienescu recunoștea că soția sa, o cumnată și doi cumnați sunt subordonații săi. Dumitru Vienescu a fost numit manager cu sprijinul PSD. Managerul celui mai mare spital din Iași, Sfântu Spiridon, este „economistul” Mihai Corneliu, numit în funcție tot cu susținerea politică a PSD. Din nou, nu este de găsit o biografie publică a acestuia. Presa a consemnat că a fost subprefect și șef al Gărzii Financiare, înainte de a ocupa, în serie, funcția de manager la mai multe spitale, inclusiv SJU Botoșani. Managerul spitalului din Fălticeni, Vlad Alexandru Morariu, susținut de administrația PSD a orașului, participa, în 2019, la unul din cele mai sinistre mitinguri organizate de Liviu Dragnea, la Iași. Aici, el și-a făcut un selfie, postat apoi pe Facebook, alături de susținătorul său politic, primarul PSD al Fălticeniului. Managerul spitalului județean Olt, Angela Nicolae, numită în funcție cu susținerea PSD, a făcut economia la Craiova. Ulterior, a luat un masterat la universitatea privată Dimitrie Cantemir. Ea a fost bugetar toată viața, mai întâi la casa de pensii Olt și apoi la Consiliul Județean. Recent, ea nu i-a permis prefectului județului să verfice sesizările potrivit cărora secția de chirurgie a spitalului ar fi infestată de gândaci. Citește și: Șefii din Jandarmerie și-au luat ore suplimentare ilegal. Procurorii militari vor redeschiderea dosarului închis de DNA. Acuzații, acum pensionari speciali la 50 de ani Autoritatea care controlează calitatea actului medical din spitale, condusă de un jurnalist „garantat Darius Vâlcov” În România, administrația locală controlează circa 300 de spitale. Majoritatea zdrobitoare a managerilor sunt numiți politic și nu au nici o biografie publică. Un ziarist „garantat Darius Vâlcov” este președinte al autorității care trebuia să verifice spitalul Botoșani, unde o tânără mamă a murit ignorată de medici. Valentin Florin Ciocan, președinte al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), a absolvit Jurnalismul la Spiru Haret, dar cariera sa publică a înflorit după ce a ajuns purtător de cuvânt la primăria Slatina, în perioada în care primar era Darius Vâlcov, aflat în prezent la pușcărie

Șefii bogați de spitale, fără conturi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefii bogați de spitale, fără conturi

Șefii bogați de spitale, fără conturi. Salariile managerilor din Iași nu au crescut substanțial față de anul anterior, în multe cazuri diferențele fiind doar de câteva sute de lei lunar. Șefii bogați de spitale, fără conturi Zestrea acestora este însă consistentă, în materie de mașini, case sau terenuri, chiar și obiecte de artă sau bijuterii de zeci de mii de euro. Citește și: VIDEO Bătăușii de la Costinești nu au fost arestați, au fost puși sub control judiciar. Eliberați, au amenințat cu bătaia chiar în fața secției de poliție Un aspect interesant este că majoritatea conducătorilor spitalelor din Iași fie nu vor să economisească banii în bănci, fie preferă să îi țină "la saltea". Sau nu au economii deloc. Conform legii, se declară toate conturile bancare care au soldul cumulat de peste 5.000 de euro, adică 25.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră