duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: spitale

70 articole
Eveniment

Dezastrul din spitalele din Argeș, constatat de prefectură

Dezastrul din spitalele din Argeș, constatat de prefectură: pacienții așteaptă la urgențe „cu orele”, murdărie în blocurile alimentare sau uși de evacuare în caz de incendiu blocate. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Dezastrul din spitalele din Argeș, constatat de prefectură „Primele concluzii ale comisiei de control în spitale confirmă o parte din sesizările făcute de argeşeni! Nu este respectat timpul maxim de preluare a unui pacient în zona de tratament, nici prioritizarea la laboratorul de imagistică. Probleme au fost depistate şi pe linia securităţii la incendiu: mai multe uşi blocate împiedicau evacuarea în caz de urgenţă”, a transmis, vineri, Prefectura Argeş, într-un comunicat de presă, citat de news.ro. Sursa citată a precizat că verificările dispuse începând de joi în spitalele publice din Argeş sunt în desfăşurare. S-a început cu Spitalul de Urgenţă Piteşti şi concluziile primei zile arată că sunt deficienţe pe mai multe paliere. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Argeş au stabilit că este încălcat Protocolul naţional de triaj al pacienţilor la Urgenţă. Cu alte cuvinte, au confirmat faptul că sunt oameni care aşteaptă prea mult. Nu se respectă urgenţele, în special la laboratorul de imagistică unde s-a constatat că intrau alte cazuri înaintea celor din UPU. Vorbim despre analize importante pentru că în acest laborator se fac examinări CT şi radiologice”, a transmis prefectul de Argeş, Radu Perianu. Acesta anunţă că a fost aplicată o sancţiune pentru că nu este respectat timpul maxim de preluare în zona de tratament, în valoare de 3.000 de lei şi s-a impus să se remedieze această situaţie. ”Nu pentru o perioadă, ci permanent. Este absolut normal ca o persoană cu o situaţie medicală gravă să fie examinată înaintea unui alt pacient cu probleme mai mici. Oamenii nu trebuie să mai fie lăsaţi cu orele la uşa Urgenţelor. Nimeni nu vine la spital de drag, ci fiecare are o problemă. Acesta trebuie să fie singurul criteriu: care pacient are nevoie de îngrijire mai repede”, a mai transmis prefe4ctul. „Slalom cu pacienții”, în caz de incendiu Acesta a precizat că nu sunt respectate o parte din măsurile de securitate la incendiu. ”Unităţile medicale care au 300 de paturi sau peste acest număr ar trebui să aibă constituit Serviciu Privat pentru Situaţii de Urgenţă, lucru care nu s-a făcut la Spitalul de Urgenţă Piteşti. La mai multe secţii, uşile aveau dispozitivele electrice blocate şi nu putea fi asigurată evacuarea. Erau echipamente şi materiale medicale depozitate pe holuri. Asta înseamnă că, tot în caz de urgenţă, trebuia făcut slalom cu pacienţii”, a mai arătat sursa citată. Potrivit acesteia, neconformităţi au depistat şi inspectorii DSVSA care au controlat blocul alimentar, respectiv, plafonul avea urme de condens şi s-a cerut igienizare, spaţiul pentru spălarea fructelor şi legumelor era deteriorat. O echipă de control formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii a început, joi, verificări la 13 spitale publice din judeţul Argeş, aflate în administrarea Consiliului Judeţean sau a autorităţilor publice locale. Controalele au loc după ce Prefectura a primit numeroase sesizări de la pacienţi sau rude ale acestora, reclamaţii care vizau condiţiile din spitale, timpul de aşteptare şi chiar faptul că aparţinătorii nu pot lua legătura cu rudele internate în spital sau cu medicii care le tratează pe acestea.

Dezastrul din spitalele din Argeș, constatat de prefectură Foto: News.ro
20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, arată Dumitru Costin Foto: Facebook
Eveniment

20% banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale

Dumitru Costin (BNS) a criticat dur „operaţiunea de cosmetizare” a Casei Caționale de Asigurări de Sănătate, inițiată de premierul Ciolacu: 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, a arătat liderul sindical. Reacția sa vine după ce premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, joi, în debutul şedinţei de Guvern, ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, să gândească ”schimbări profunde” la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Vă solicit să începem să facem schimbări profunde şi la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate”, i-a cerut, joi, Marcel Ciolacu lui Alexsndru Rafila. 20% din banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale „Astăzi, peste 20% din bugetul FUNASS se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale. Nu vrem să mai întrebăm despre motivele care au stat la baza amânării la nesfârşit a unor programe de investiţii în infrastructura spitalicească nouă, pentru că asta ţine de politicile guvernelor care s-au succedat la putere, şi nu de FNUASS!”, a arătat liderul sindical într-o scrisoare deschisă adresată premierului și „tuturor oamenilor politici amnezici”. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră El a spus că amânarea informatizării CNAS s-a datorat dorinței de a se acoperi fraudele din sistem. Sistemul informatic al CNAS, scump și nefuncțional, pentru a acoperi furtul „Nu noi, domnilor politicieni, am amânat ani în şir introducerea unui sistem informatic la nivelul CNAS care să ofere posibilitatea unui management eficient al acestuia şi pentru a elimina furtul organizat din bani publici! Nu noi, domnilor politicieni, am mituit dezvoltatorii IT şi am umflat nota de plată pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a sistemului informatic naţional care şi azi se află în suferinţă! Nu noi, domnilor politicieni, n-am reuşit până în ziua de azi să creăm un cadru legislativ coerent, ca în orele de program plătite de angajatorul public, să nu se mai permită unor angajaţi din cadrul furnizorilor de servicii publice de sănătate să recruteze clientelă pentru cilnici şi spitale private, unde, după orele de program, merg, prestează şi încasează atât din buzunarul pacienţilor, cât şi din bugetul CNAS. Nu noi, domnilor politicieni, tolerăm vânzarea pe piaţa naţională de asigurări private de sănătate, acelor tipuri de poliţe ale căror protecţii se suprapun ca servicii cu prestaţiile oferite asiguratului de pachetul de servicii de bază din sistemul public permiţând asigurătorilor şi furnizorilor de servicii medicale cu care aceste lucrează să sugă banii atât de la asiguraţi, cât şi din FNUASS”, a mai afirmat Costin. „Pentru noi, discursul din spaţiul public pe care îl aveţi acum: «o structură nouă şi mai ales de un nou mod de lucru» pare mai degrabă o operaţiune de cosmetizare a acestui sistem naţional care a fost tocat mărunt de generaţii de politicieni ce s-au succedat la purtere în această ţară după 1997 şi până în prezent”, a apreciat liderul BNS.

Opt spitale au instalații electrice mai vechi de 70 de ani Foto: Inquam/ Flavius Corfu
Eveniment

Opt spitale au instalații electrice mai vechi de 70 de ani

Opt secții ATI din spitale de stat au instalații electrice mai vechi de 70 de ani, iar alte 17 funcționează cu instalații mai vechi de 50 de ani, arată o investigație Context.ro. „În cazul incendiilor de la Matei Balș (ianuarie 2021 – 26 de morți), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța (octombrie 2021- 7 morți) și Spitalului Județean din Ploiești (noiembrie 2021 – 2 morți) investigațiile n-au fost finalizate, însă informațiile publicate de presă arată că printre cauzele incendiilor sunt și instalațiile electrice”, explică acest site. Opt spitale au instalații electrice mai vechi de 70 de ani Context.ro s-a judecat un an și jumătate cu ministerul Sănătății, condus în această perioadă de Alexandru Rafila (PSD) pentru a obține aceste date. „Dar nu numai ministerul lui Rafila a ascuns datele. Pentru platforma noastră, am cerut date de la aproape toate spitalele din țară. Ne-au răspuns 100 din cele peste 300. Așa am aflat că 21 de spitale din 100 funcționează în clădiri mai vechi de 100 de ani. De la spitale am cerut și date despre starea instalațiilor electrice din toate corpurile de clădire, nu doar din ATI-uri. Concluzia: doar o treime din spitale au instalația electrică renovată în totalitate. Continuăm să colectăm datele”, mai arată Context. Din datele publicate de Context se poate observa că, de exemplu, Spitalul Municipal Sighisoara are intslația electrică de la ATI din 1890/2000. Spitalul nu specifică dacă a reabilitat vreodată instalația electrică generală. La Spitalul Clinic De Obstetrica-Ginecologie Elena Doamna Iași, instalația electrică este din 1900. Spitalul nu s-a deranjat să precizeze dacă a reabilitat-o vreodată. Spitalul Clinic De Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia din București folosește clădiri din 1923 și nu a transmis de când este instalația electrică și dacă a fost reabilitată vreodată. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” „Spitalele din România aveau nevoie, conform unui raport oficial, de peste 80 de milioane de euro pentru extinderea și modernizarea sistemelor electrice. Același raport evidențiază ceea ce românii aflaseră deja: instalațiile vechi, suprasolicitate de pandemie, în combinație cu rețelele de oxigen medicinal pun în pericol pacienții”, mai arată investigația.

Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase Foto: Facebook
Eveniment

Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos

Bugetele ministerului Sănății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase, arată o analiză a Ziarului Financiar. Astfel, în 2015, suma bugetelor alocate ministerului Sănătății și CNAS era de 30,3 miliarde de lei. În 2022, ea a ajuns la 75,3 miliarde de lei, urmând să atingă 77,9 miliarde de lei în 2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Și la spitale de stat, bugetele au crescut masiv. De exemplu, spitalul universitar din București avea un buget de circa 300 de milioane de lei în 2013, ajungând la puțin sub un miliard de lei în 2023. Tabel. Ziarul Financiar Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos Însă, recent, președinta CNAS, Adela Cojan, arăta că 80% din bugetul unui spital se consumă pe salarii. „Bugetul alocat spitalelor reprezintă aproape jumătate din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Din această jumătate ce merge către spitale, pot să vă spun că 80% se duc înspre salariile personalului medical", a precizat Cojan, la 8 aprilie. „Totuşi, pacienţii sunt nevoiţi să aştepte în continuare câteva luni pentru acces la investigaţii medicale cu bilet de trimitere, în baza contribuţiei lunare de 10% din salariul brut care merge către Sănătate. Din calculele ZF, un angajat român cu salariu minim contribuie lunar la stat cu 280 de lei pentru sănătate, ceea ce la final de an înseamnă 3.300 de lei, din datele ZF, colectate de pe platforma calculator-salarii.ro. Cu cât creşte salariul, cu atât contribuţia este mai mare. Deşi anual bugetul creşte, mai mulţi bani nu se traduc prin acces mai rapid la servicii medicale. De exemplu, pentru investigaţiile medicale cum este şi cea RMN sau pentru analize de laborator, vitale pentru prevenţia unor boli precum diabetul, spre exemplu, statul decontează pacienţilor asiguraţi costul, însă fondurile se termină rapid, în primele zile ale lunii. Pacienţii sunt astfel nevoiţi fie să aştepte un loc disponibil, fie să plătească în sistemul privat consultaţia integrală”, scrie Ziarul Financiar. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo „Nu avem nici o șansă” La 25 martie, tot Ziarul Financiar arăta: „Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) creşte de la un an la altul, până la un miliard de lei în 2021, plus 20%, însă pacienţii nu îşi pot face nici măcar o ecografie abdominală în baza biletului de trimitere. Un mesaj dramatic a fost afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București, Spitalul Universitar: „Nu avem nici o șansă”! Mesajul este tradus în mai multe limbi. Protestul medicilor de la radiologie intervențională a fost generat de lipsa unor medicamente și materiale sanitare esențiale. „Am ținut o listă de așteptare pentru pacienții cu patologie cerebrală, anevrisme cerebrale, nerupte, dar cu potențial de rupere. Am o listă cu 50 de pacienți și de 6 luni n-am mai trecut nimic pe listă, că trec degeaba. Sunt pacienți de 30, 40, 50 de ani. Sigur, se ajunge și la deces”, a explicat, la Digi 24, medicul Bogdan Dorobăț.

Spitalele din sudul României, fonduri PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Spitalele din sudul României, fonduri PNRR

Spitalele din sudul României, fonduri PNRR. Cele din Iași au ratat o finanțare de zeci de milioane de lei, fonduri nerambursabile, oferită prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Spitalele din sudul României, fonduri PNRR Conform listei comunicate de Guvern, Iașiul are doar trei spitale care au obținut finanțare pe linia „Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale”, dintr-un total de 65 de proiecte aprobate pentru finanțare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe lista de rezerve sunt alte opt proiecte, dar șanse reale de „promovare” în prima categorie ar avea doar Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Citește și: Justiția din România l-a ucis iar pe polițistul Bogdan Gigină, care-i deschidea calea în trafic ministrului de Interne: l-a achitat pe Gabriel Oprea. Dosarul se prescrie, oricum, în toamnă Pe lista câștigătorilor, dominată de unități medicale din sudul țării, se regăsesc Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, Spitalul Municipal din Pașcani și Spitalul Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpagă în jumătate din spitalele românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șpagă în jumătate din spitalele românești

Șpagă în jumătate din spitalele românești. În 55% dintre spitalele din România pacienţii au declarat în ianuarie, prin intermediul chestionarelor puse la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii, că vor să raporteze responsabilului anticorupţie faptul că li s-a cerut şpagă în bani sau sub formă de atenţii. Șpagă în jumătate din spitalele românești Pe ţară, procentul celor care voiau să raporteze corupţia a fost de 2,2% din totalul pacienţilor care au completat sondajele. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar majoritatea covârşitoare a pacienţilor care vor să se întâlnească cu responsabilul anticorupţie (83%) fuseseră trataţi în doar 7% dintre spitalele ţării (adică 23 din 338). Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Din judeţul Iaşi intră în această “elită” a şpăgii Institutul Regional de Oncologie, spital în care în luna ianuarie şapte pacienţi (dintr-un total de 29 pe tot judeţul) erau hotărâţi să raporteze corupţia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ministerul Sănătății a organizat cursuri de prevenire a actelor de corupţie Foto: captură video
Eveniment

Ministerul Sănătății cursuri prevenire actelor corupţie

Ministerul Sănătății anunță că a organizat cursuri „de prevenire a actelor de corupţie” la care au participat managerii unităţilor aflate în subordinea / autoritatea acestui minister. Cu acest prilej, ministrul a declarat că trebuie luptat cu „mentalități vechi”. Citește și: Mircea Dinescu, zvonistică antiamericană și propagandă pro-rusă: „Se prefigurează o bază militară americană în Rezervația de Îngeri din Delta Dunării. Doamne, cu ce ți-am greșit!?” Ministerul Sănătății a organizat cursuri de prevenire a actelor de corupţie „În cadrul întâlnirilor au fost prezentate informaţii legate de modalităţile de prevenire a actelor de corupţie, de încălcare a eticii profesionale şi a integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi riscurilor de corupţie. Au fost abordate teme care au vizat consolidarea cunoştinţelor privind starea de incompatibilitate şi a conflictelor de interese a personalului din sistemul sanitar. Participanţii la cursuri trebuie să disemineze informaţiile personalului din subordinea lor. Prezentările au fost susţinute de reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Integritate, Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Afacerilor Interne şi din Ministerul Justiţiei precum şi de specialişti ai societăţii civile şi mediului de afaceri”, se arată în comunicat. Cu acest prilej, ministrul Rafila a declarat: „Este încă o problemă la care trebuie să lucrăm toţi, cea legată de mentalităţi vechi. Obiceiurile acestea nu dispar dintr-o dată, dar se pot reduce treptat prin informare şi educare. Pacienţii trebuie să înţeleagă că nu trebuie să ofere niciun fel de beneficii materiale personalului medical ca să obţină serviciile medicale de care au nevoie”. Ministerul dă asigurări că activităţile de prevenire a corupţiei vor avea „un caracter permanent, urmând a fi organizate sesiuni de informare şi instruire şi pentru alte categorii de personal din sistemul sanitar”.

Dezastrul din spitalele de stat, într-un raport al Curții de Conturi
Eveniment

Dezastrul din spitalele de stat

Dezastrul din spitalele de stat, prezentat într-un raport al Curții de Conturi: peste jumătate sunt mai vechi de 60 de ani, multe au sărit de 100 de ani. În plus, circa 15% ar putea pica la cutremur. Raportul mai arată că, la peste ani de la drama de la Colectiv, nu există nici un centru de arși, care să trateze cazurile grave. Azi, Raed Arafat îndemna populația să nu intre în spații cu risc seismic. „Dacă ştii că o locaţie este într-un risc seismic clasa I şi că este un pericol dacă eşti acolo, eu, îmi pare rău să o zic, dar mai bine nu te duci. Adică tu trebuie să fii tu responsabil pentru tine. Nu intri într-un spaţiu, dacă nu eşti chiar obligat, într-un spaţiu care este cu risc seismic şi care ştii despre el că este cu risc seismic de clasa I”, a afirmat Raed Arafat. Puteți citi și: Raport Curtea de Conturi: salariile personalului medical s-au triplat, faţă de 2014. În schimb, investițiile au evoluat „oscilant” Dezastrul din spitalele de stat Potrivit raportului: Peste 50% din clădirile unităților sanitare spitalicești au o vechime mai mare de 60 ani, doar 3% fiind construite în ultimii 20 de ani. Un număr de 10 unități sanitare din subordinea MS au în administrare și clădiri cu o vechime mai mare de 100 ani Referitor la riscul seismic, aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeței utile aferente unităților sanitare din subordinea MS sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic, RsI, RsII, RsIII sau RsIV, însă două unități sanitare fac parte din clasa de RsI, cu susceptibilitate de prăbușire în cazul unui cutremur (Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență “Sf. Spiridon” Iași). Un număr de 49 de clădiri sunt încadrate în clasa RsII, susceptibile de avariere majoră în cazul unui cutremur, care pot pune în pericol siguranța utilizatorilor. În ceea ce privește autorizația de prevenire și stingere a incendiilor, un număr de 27 unități din subordinea MS (46%) nu dețin acest tip de autorizație, ceea ce reprezintă un factor major de risc Datele oficiale prezentate UE arată o situație mai dramatică Însă, datele prezentate într-o anexă a PNRR, consultată de DeFapt.ro arată că dezastrul este mult mai mare. Cel puțin 21 de spitale românești se află în clasa de risc I, adică au un risc ridicat de prăbușire la cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, construcții care în urma unui cutremur pot suferi degradări majore. Dar Curtea de Conturi a analizat doar situația spitalelor suborodnate ministerului Sănătății, iar datele din PNRR cuprind și spitalele subordonate autorităților locale. Citește și: EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale În raportul Curții de Conturi se arată clar că România nu are Centre de arși și nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe. „Numărul de paturi autorizate de Ministerul Sănătății în unități specializate pentru tratamentul pacienților critici cu arsuri severe este de 39 de paturi pentru arsi în secțiile din Spitalele Clinice de Urgență din Timișoara, Iași, București, Brașov, precum și 300 de paturi pentru arși în secțiile din spitalele județene și municipale din întreaga țară. Aceste paturi sunt dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mica spre medie și necesită îmbunătățiri”, scrie Curtea de Conturi.

Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Investigații

Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire

Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire. Multe spitale din România riscă să se prăbușească unul după altul la primul cutremur. La nivel național au fost expertizate tehnic 197 de unități sanitare care au fost încadrate în diferite clase de risc seismic. Cel puțin 21 de spitale românești se află în clasa de risc I, adică au un risc ridicat de prăbușire la cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, construcții care în urma unui cutremur pot suferi degradări majore. Dar aceste date sunt contradictorii pentru că în PNRR, program prin care România primește bani de la Bruxelles, sunt menționate doar 137 de spitatele cu risc seismic. Cine minte: IGSU sau România la Bruxelles? Până când o să aflăm răspunsul, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de general Dan Paul Iamandi și coordonat de Raed Arafat, în calitate de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, ține la secret lista cu spitalele care ar putea să se prăbușească la cutremur. Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire Guvernul, Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență nu au vorbit niciodată despre spitalele românești cu risc seismic ridicar, dar nici nu au alocat fonduri pentru consolidarea acestora. Acest subiect tabu pentru autorități a fost devoalat pe scurt în documentele aferente Planului Național de Rederesare și Rezilieță (PNRR), componenta Sănătate. În versiunea extinsă a documentului, la pagina 6, aflăm că numărul ridicat de clădiri cu risc seismic în care funcționează spitalele din România este, de asemenea, îngrijorător. „Potrivit datelor comunicate de IGSU în 2018, 137 de spitale situate în București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență”, se menționează în documentul aprobat de Bruxelles la cererea României. Lista celor mai periculoase spitale, la secret Pe baza acestor informații, Defapt.ro a solicitat Inspectoratului pentru Situații de Urgență (IGSU) lista spitalelor cu risc seismic ridicat. Generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU, a transmis sec că „nu are atribuții și responsabilități pe linia inventarierii construcțiilor expertizate tehnic și încadrate cu în clase de risc seismic”. Însă, conform Ordonanței de Guvern nr. 20/1994, șefii spitalelor expertizate și încadrate în clase de risc seismic ridicat sunt obligați să înștiințeze autoritățile publice locale, precum și a comitetelor județene respectiv a municipiului București pentru situații de urgență „cu privire la construcțiile identificate, expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic”. Ceea ce nu spune spune generalul Dan Paul Iamandi este faptul că din comitetele pentru situații de urgență fac parte și reprezentanți ai IGSU. Cu toate acestea, Iamandi ține la secret lista spitalelor cu risc seismic pe motiv „că lista nominală a clădirilor sanitare expertizate și încadrate în clase de risc seismic (…) nu reprezintă informații de interes public, astfel încât să o putem pune la dispoziție”. 21 - clasa I de risc, 68 - clasa II Dacă din PNRR am aflat că în România sunt 137 de spitale cu risc seismic, de la IGSU am aflat că, de fapt, ar fi 197 de unități spitalicești încadrate în diverse clase de risc seismic. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” „În prezent, în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență figurează un număr de 197 de clădiri aparținând unităților sanitare care au fost expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic, 21 dintre acestea fiind încadrate în clasa de risc I (construcții cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime) și 68 în clasa de risc II (construcții care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă)”, a transmis generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU. Tot el a mai menționat că IGSU nu are responsabilități legale pentru a dispune anumite măsuri în urma încadrărilor clădirilor sanitare în clase de risc seismic. Astfel, autoritățile române nu au luat nici o măsură pentru a consolida spitalele cu risc seismic ridicat, deși se știe despre această problemă cel puțin din 2018.

La Oradea, administrația testează transportul cu drone între spitale Foto: Facebook
Eveniment

La Oradea, testează transportul drone între spitale

Proiect unic la Oradea: administrația locală testează transportul cu drone, între spitale, al probelor de laborator. Însă un test executat sâmbătă, în prezența presei, a fost fără încărcătură, pentru că administrația caută ambalaje aerodinamice, care să nu îngreuneze zborul. La Oradea, administrația testează transportul cu drone între spitale „Adusă și operată de o companie australiană, Skyy Network, fondată de un fost pilot militar, drona de tip X 11 – concepută pentru zborul pe distanțe relativ scurte, în zone urbane, și care poate atinge 40 km / oră - a zburat de pe heliportul Spitalului Județean din Oradea până pe una dintre clădirile secției din Rogerius, de pe Corneliu Coposu, unde funcționează un laborator robotizat de analize, în 8.32 minute”, arată Bihoreanul. Testele precedente realizate zilele trecute la Oradea au fost îngreunate de vânt, drona fiind nevoită în unele cazuri să aterizeze forțat înainte de finalizarea traseului. Mereu, însă, a aterizat în punctele prestabilite, patru în total, pentru astfel de situații. Cu astfel de drone pot fi transportate nu doar probe de laborator, ci și sânge, respectiv medicamente. Traseul a fost de 9,2 kilometri, pentru a se evita zonele aglomerate. „Gândiți-vă că acest sistem este disponibil 24 din 24 de ore, aparatul poate să zboare și noaptea. Personalul heliportului va fi instruit ca să piloteze aceste drone, deci nu trebuie să angajăm alt personal, iar costurile de funcționare sunt mult reduse față de mașini care trebuie să facă tot felul de tururi în permanență”, a spus managerul Spitalului Județean, Gheorghe Carp. Drona folosită în timpul testelor costă aproximativ 60.000 de euro. Pentru operarea sa a fost nevoie de doi piloţi, după cum a decis Autoritatea Aeronautică. Însă, în viitor, după mai multe teste, dronele vor fi autonome. Dacă se va concretiza, soluţia dronelor medicale nu va viza doar municipiul Oradea. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București Cele patru spitale orăşeneşti din Bihor vor putea beneficia de transportul probelor cu drone către Oradea, pentru analizele care nu se fac în locaţiile proprii.

Fișe necompletate, bani pierduți de spitale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fișe necompletate, bani pierduți de spitale

Fișe necompletate, bani pierduți de spitale. Banii care ar trebui folosiți pentru pacienții spitalelor se întorc la buget din cauza birocrației. Fișe necompletate, bani pierduți de spitale Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași a pierdut 159.000 lei pentru că medicii nu au completat toate rubricile unor fișe de spitalizare de zi, în valoare de doar 6.400 de lei. Nici când cazul a ajuns în instanță, juriștii spitalului nu s-au prea agitat. Citește și: Putin, sfidat de Biden: Statele Unite, aproape să anunțe că vor trimite sisteme anti-rachetă Patriot în Ucraina. Rusia a amenințat că va riposta față de o astfel de „escaladare” Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să stabilească soarta banilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpăgi și mizerie topul spitalelor românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Șpăgi și mizerie: topul spitalelor românești

Șpăgi și mizerie: topul spitalelor românești. Mecanismul de feedback al pacientului a început să fie publicat încă din anul 2018. În lista de pe site-ul Guvernului apar 18 unităţi medicale din judeţul Iaşi, din care 13 sunt din municipiul Iaşi şi cinci din Paşcani, Tg. Frumos, Hârlău, Grajduri. Șpăgi și mizerie: topul spitalelor românești Lună de lună, pacienţii abia externaţi sunt invitaţi să răspundă la chestionare de satisfacţie privind calitatea serviciilor medicale şi la interacţiunea cu cadrele medicale, dar şi să spună cât de mulţumiţi sau nemulţumiţi sunt de curăţenia din spital, dacă s-au simţit mai bine după externare, dacă ar recomanda şi altora spitalul în care s-au tratat, dacă li s-a cerut şpagă şi dacă sunt dispuşi să raporteze şpaga cerută responsabilului anticorupţie din Ministerul Sănătăţii. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Chestionarul constă din zece întrebări. Răspunsurile nu sunt obligatorii, astfel încât, pentru judeţul Iaşi, numărul celor care au răspuns a scăzut de la 17.376 la prima întrebare, la 16.724 de răspunsuri la ultima întrebare. Pornind de la acest date, am analizat situaţia spitalelor din judeţ în anul 2021, ultimul an întreg după care se poate face o anualizare a cifrelor. Astfel, am reuşit să vedem ce îi nemulţumeşte cel mai mult pe pacienţi şi care sunt problemele cele mai mari, pentru fiecare spital în parte. În final, pe baza răspunsurilor, am realizat un top al celor mai apreciate spitale din Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Alexandru Coman, medic epidemiolog: Nu ştim situaţia reală a infecţiilor nosocomiale Foto: Semmelweis Foundation
Politică

Nu ştim situaţia infecţiilor nosocomiale

Medic epidemiolog la Institutul Inimii Cluj - Napoca şi vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Prevenţia şi Controlul Infecţiilor (APCI), dr. Alexandru Coman, a declarat într-un interviu pentru News.ro: nu ştim situaţia reală a infecţiilor nosocomiale, suntem obişnuiţi să ascundem problemele sub preş. Mai mulți clujeni au ieși vineri seară în Piața Unirii din oraș pentru a protesta după ce cel puțin patru bebeluși au murit la Clinica de Ginecologie, potrivit publicației locale Știri de Cluj. Presa a relatat în ultimele zile că familiilor nou-născuților le-a fost ascunsă prezența infecțiile nosocomiale în spital. Nu ştim situaţia reală a infecţiilor nosocomiale Coman a spus că nu se cunosc cifrele reale legate de infecţiile asociate asistenţei medicale, pentru că ele nu sunt raportate în totalitate. Pe de o parte, este vorba despre obiceiul de a ascunde problemele, spune medicul, iar pe de alta, este vorba despre o realitate în sistemul medical românesc, cea legată de nevoia de unităţi spitaliceşti noi sau refăcute, proces esenţial în controlul acestui tip de infecţii. În opinia medicului, în afară de anumite ghiduri de bune practici care trebuie respectate într-un spital, foarte importantă este şi atitudinea pacienţilor. Iar la acest aspect este vorba despre respectarea strictă a regulilor de igienă, dar şi despre înţelegerea faptului că un număr mare de aparţinători veniţi în vizită creşte riscul de apariţie a unor infecţii sau complicaţii ale bolii. „În opinia mea de medic epidemiolog, situaţia vine din trecut, suntem obişnuiţi să ne facem planul cincinal în 3 ani şi jumătate şi suntem obişnuiţi să nu recunoaştem problemele, să le ascundem sub preş şi să le minimizăm. La noi totul e perfect, în altă parte lucrurile se pot întâmpla rău, dar la noi lucrurile merg bine. Internarea în spital nu trebuie prelungită În momentul de faţă nu mai există bariere legale sau obiective referitoare la sau legate de raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, nosocomiale. Însă continuăm dintr-o inerţie sau dintr-o spaimă rău înţeleasă, ar putea fi şi o problemă de comunicare, orice spital care alege să pornească pe calea corectă şi să-şi evalueze corect infrastructura şi situaţia din spital devine dintr-o dată prezent în presă, în discuţii”, a spus medicul. Citește și: Halep, apărată de sportivi români: Câţi dintre voi ştiţi că substanţele interzise de WADA se regăsesc în atâtea medicamente banale şi alimente? Internarea în spital nu trebuie prelungită sub nicio formă, mai spune medicul epidemiolog, pentru că asta înseamnă riscuri suplimentare de îmbolnăvire sau transmitere a unor infecţii. Înţelegerea faptului că nu pot intra în spital mulţi aparţinători pentru un pacient internat pe Secţia de terapie intensivă, de exemplu, este importantă. Saloanele din spitalele noastre nu sunt mari, iar supraaglomerarea lor poate duce la complicaţii suplimentare pentru cei internaţi.

Putin îi stoarce pe angajații Gazprom Foto: Gazprom
Eveniment

Putin îi stoarce pe angajații Gazprom

Putin îi stoarce pe angajații Gazprom: aceștia trebuie să facă o donație „obligatorie” din salariu pentru medicamente destinate celor de pe front, scire un juranlist de la Europa Liberă. Într-un mesaj intern către angajații Gazprom, se arată că donația este obligatorie datorită „lipsurilor catastrofale din spitale”. Donația este de 1.000 de ruble, adică de 17 dolari. Putin îi stoarce pe angajații Gazprom Jurnalistul Mark Krutov, de la Radio Europa Liberă, cel care a publicat această informație, precum și un print-screen al mesajului intern, spune că solicitări au mai fost, dar este prima oară când angajații Gazprom sunt obligați să doneze. 1/5 Employees of Gazprom, Russian energy giant, are being forced to chip in at least RUB 1000 (17 US dollars) each to buy medications for Russian soldiers wounded in Ukraine – due to the "catastrophic lack of supplies in hospitals". pic.twitter.com/uBbfPLnW8x— Mark Krutov (@kromark) September 19, 2022 Grupul de unde Krutov a preluat mesajul este al echipei de securitate Gazprom de la Lena, în Yakutia, echipă de circa 100 de persoane. „Dragi colegi, pe parcursul operațiunii speciale numeroși angajați ai Districtului Militar din Orientul Îndepărtat au suferit diverse răni. Filiala PJSC Gazprom, Direcția interregională din Orientul Îndepărtat al PJSC Gazprom din orașul Khabarovsk, s-a oferit voluntar pentru a oferi asistență financiară pentru achiziționarea de medicamente, care lipsesc foarte mult în spitale și spitale militare. Este necesar să transferați fonduri (…) în valoare de cel puțin 1000 de ruble. După transferul de fonduri, trebuie să trimiteți numele dvs. de familie. Acest lucru trebuie făcut deoarece se va face un raport către conducere despre câte persoane au participat activ la acordarea asistenței și numărul celor care au ignorat această solicitare”, se arată în mesaj. Citește și: Cu ochii la eșecul Kremlinului, China comunistă pompează miliarde de dolari în propaganda externă și construiește cultul personalității lui Xi Jinping Din 25 martie, Rusia n-a mai precizat câți militari ruși au murit sau au fost răniți în invazia Ucrainei.

Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș (sursa: Facebook/Laurențiu Ivanovici)
Investigații

Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș

Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș. Laurențiu Ivanovici, noul vicepreședinte al ANDIS, instituția care va gestiona câteva miliarde de euro pentru construcția spitalelor regionale, a fost condamnat la două luni de închisoare cu executare pentru că racola persoane care voiau să treacă ilegal frontiera în țări din spațiul Schengen. Ivanovici a fost numit pe funcție printr-un ordin semnat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la recomandarea europarlamentarului Cristian Bușoi, vicepreședintele PNL. Președintele interimar al ANDIS, Adrian George Popa, a fost numit pe filiera PSD Bacău, la recomandarea lui Dragoș Benea. ANDIS: bani europeni, numiri românești Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Sănătate (ANDIS) a fost înființată din bani europeni, în subordinea Ministerului Sănătății, pentru a se ocupa de construcția spitalelor regionale. Această nouă instituție va gestiona în jur de trei miliarde de euro, în mare parte fonduri europene. Banii din sănătate au atras ca un magnet cele două partide aflate în coaliția de guvernare. În urma negocierilor dintre PSD și PNL s-a decis ca funcția de președinte al ANDIS să revină social-democraților, iar cea de vicepreședinte, liberalilor. Citește și: Kremlinul arde gazul ca să șantajeze Europa: Putin aruncă milioane de euro, zilnic, pe coș. Se apropie momentul în care Rusia nu va mai avea ce să facă cu gazele extrase Ministrul Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila, a executat ordinul venit de la coaliția PNL – PSD și a semnat două ordine de ministru. Primul, pentru numirea lui Adrian George Popa în funcția de președinte interimar al ANDIS. Cel de-al doilea viza numirea lui Laurențiu Ivanovici în funcția de vicepreședinte interimar. Șeful ANDIS: "Nu știu cum m-a selectat ministrul" Adrian George Popa deținea funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență Bacău din anul 2014. Anterior, fusese director economic al spitalului băcăuan. Înainte de a intra în sistemul sanitar, Adrian George Popa era economist la o firmă de construcții. Numirea acestuia în funcția de președinte al ANDIS a fost anunțată de europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău. La solicitarea Defapt.ro, președintele interimar Adrian George Popa a declarat că nu știe criteriile care au stat la baza numiri sale. „Nu știu cum m-a selectat ministrul. Eu am primit ordinul, habar n-am. Ar trebui să îl întrebați pe dânsul. Eu nu sunt membru de partid. Însă, sigur, fiecare are simpatiile și antipatiile lui politice. Sigur, m-a susținut PSD Bacău. Nu știu când se va organiza concursul pentru funcția de președinte. Ministerul organizează concursul. Eu zic că la acest moment voi candida”, a precizat Adrian George Popa. Ivanovici, blindat cu funcții publice Ministrul Alexandru Rafila l-a numit în funcția de vicepreședinte al ANDIS pe Laurențiu Ivanovici, la recomandarea liberalilor. De-a lungul timpului, Ivanovici a mai lucrat ca director al Camerei de Comerț Oltenia, ba chiar și vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj. În vara anului 2020, liberalul Ivanovici a fost numit manager interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova. Apoi a revenit pe funcția de șef Serviciu managementul calității. La preluarea funcție de manager interimar, Laurențiu Ivanovici declara, potrivit adevarul.ro, că la începutul fiecărui mandat este nevoit să explice ce s-a întâmplat în urmă cu 20 de ani, atunci când a fost condamnat la două luni de închisoare cu executare pentru fals și uz de fals. Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș Ce s-a întâmplat? La începutul anilor 2000, liberalul Laurențiu Ivanovici a fost acuzat de racolarea unor persoane care voiau să treacă frontiera ilegal în ţări din spaţiul Schengen, iar pentru fiecare tranzacţie încasa între 1.000 şi 2.000 de mărci germane. „Este o poveste de acum vreo 20 de ani şi de fiecare dată când preiau o funcţie de conducere, mi se aminteşte acea perioadă grea din viaţa mea, deşi vreau s-o uit. Da, am greşit, fosta soţie m-a reclamat, dar acum sunt fără pată. Am demonstrat că a fost o greşeală, că a fost un episod urât din viaţa mea, pe care-l regret. Aşa era în acea vreme. Am vrut să ajut nişte prieteni şi fosta soţie m-a reclamat”, a declarat Laurenţiu Ivanovici. Ivanovici: "Am fost propus de Bușoi" Dar după numai două luni de muncă, noul vicepreședinte al ANDIS și-a luat un binemeritat concediu, deși instituția nu este încă funcțională. Dar leafa merge. Contactat de către Defapt.ro, liberalul Laurențiu Ivanovici a spus că se află în concediu. „Sunt numit de două luni jumate. E operațională (ANDIS – n.r.), adică s-au făcut demersurile în acest timp scurt. Trebuie să îl întrebați pe domnul ministru cum m-a numit. Am fost manager la Spitalul Județean de Urgență Craiova. Nu m-a propus PNL Craiova. Am fost propus de către Cristian Bușoi, europarlamentarul, și de PNL”, a declarat Laurențiu Ivanovici. "Sună cam rău, așa, că am făcut închisoare" Întrebat despre probleme cu justiția, liberalul Ivanovici a refuzat orice dialog pe acest subiect susținând că nu mai are nici o problemă. „Acum nu am nici o problemă. Nu pot să vă spun nimic despre asta. Sună cam rău, așa, că am făcut închisoare. În toată această perioadă am ocupat funcții la nivel județean. Am fost vicepreședintele CJ Dolj, am fost manager de spital. Nu am avut probleme legat de activitatea mea în toate aceste instituții. Nu comentez. Nu vreau să comentez! V-am spus că îndeplinesc condițiile legale”, a mai declarat Laurențiu Ivanovici.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră