duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

spitale

92 articole
Eveniment

EXCLUSIV Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății, șefii de mari spitale au fost puși în alertă: mii de cazuri noi de COVID zilnic în România. Care sunt cele două variante dominante

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății. Numărul de cazuri de COVID crește alarmant în România în ultimele săptămâni. În prezent, s-ar înregistra peste 2.000 de cazuri zilnic. Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății În acest context, în ultimele zile au avut loc mai multe întâlniri fără caracter public la Ministerul Sănătății, potrivit surselor DeFapt.ro. Managerilor marilor spitale din București, dar și din țară, li s-au cerut situația paturilor libere de la ATI, cea a stocurilor de antivirale și alte date referitoare la gestionarea unei posibile aglomerări a saloanelor de Terapie Intensivă din cauza cazurilor de coronavirus. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe Cum îmbolnăvirile de COVID-19 nu mai au statut special, ca în perioada pandemiei (2020-2022), oficialii Sănătății nu au de gând să pună pe tapet situația îmbolnăvirilor pentru a nu crea nemulțumiri sociale. Mai mult decât atât, ministrul pesedist al Sănătății, Alexandru Rafila, a fost avertizat de conducerea PSD să nu inflameze starea de spirit socială dacă situația spitalicească poate fi ținută sub control prin măsuri preventive discrete. Variantele momentului: EG.5 și BA.2.86 Două variante de COVID sunt în acest moment considerate ca fiind cele mai importante. EG.5, una dintre acestea, se răspândește rapid, dar experții spun că nu este mai periculos decât versiunile anterioare. O altă variantă nouă, numită BA.2.86, este urmărită îndeaproape din cauza mutațiilor sale. Citește și: DIICOT a ratat-o pe doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu. De ce „Hidra” e doar prescurtarea de la hidrant În luna august, EG.5 a devenit varianta dominantă în Statele Unite, iar Organizația Mondială a Sănătății a clasificat-o ca "variantă de interes", ceea ce înseamnă că are modificări genetice care îi conferă un avantaj și că prevalența sa este în creștere. BA.2.86 este mult mai puțin răspândită, reprezentând doar o fracțiune infimă din cazuri, dar oamenii de știință sunt alarmați de numărul de mutații pe care le poartă. Așadar, se întreabă New York Times, cât de îngrijorați ar trebui să fie oamenii în legătură cu aceste variante? OMS: EG.5, risc scăzut la nivel global În timp ce bolile grave la adulții în vârstă și la persoanele cu afecțiuni subiacente sunt întotdeauna o preocupare, la fel ca și Covidul lung la oricine este infectat, experții spun că EG.5 nu reprezintă o amenințare substanțială - sau cel puțin nu mai mult decât oricare dintre celelalte variante majore care circulă în prezent. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat "Este îngrijorător faptul că este în creștere, dar nu pare a fi ceva foarte diferit de ceea ce a circulat deja în SUA în ultimele trei-patru luni", a declarat Andrew Pekosz, profesor de microbiologie moleculară și imunologie la Școala de Sănătate Publică Bloomberg a Universității Johns Hopkins. "Deci cred că asta este ceea ce îmi temperează îngrijorarea în legătură cu această variantă, în acest moment.", a adăugat acesta. Chiar și Organizația Mondială a Sănătății a declarat în anunțul său că, pe baza dovezilor disponibile, "riscul pentru sănătatea publică reprezentat de EG.5 este evaluat ca fiind scăzut la nivel global". Prima identificare: China Varianta a fost identificată în China în februarie 2023 și a fost detectată pentru prima dată în Statele Unite în aprilie. Este un descendent al variantei Omicron XBB.1.9.2 și are o mutație notabilă care o ajută să se sustragă anticorpilor dezvoltați de sistemul imunitar ca răspuns la variantele anterioare și la vaccinuri. Acest avantaj ar putea fi motivul pentru care EG.5 a devenit tulpina dominantă la nivel mondial și ar putea fi unul dintre motivele pentru care cazurile de Covid au crescut din nou. Această mutație "poate însemna că mai mulți oameni sunt susceptibili să se infecteze, deoarece virusul poate scăpa puțin mai mult de această imunitate", a declarat Dr. Pekosz. Dar EG.5, care a mai fost numit și Eris, nu pare să aibă capacități noi în ceea ce privește contagiozitatea, simptomele sau probabilitatea de a provoca boli grave. Testele de diagnosticare și tratamentele precum Paxlovid continuă să fie eficiente împotriva acestuia, a declarat Dr. Pekosz. Speranțe în noul vaccin Dr. Eric Topol, vicepreședinte executiv al Scripps Research din La Jolla, California, a declarat că nu este prea îngrijorat de această variantă; totuși, s-ar simți mai bine dacă noua formulă de vaccin, care se așteaptă să fie lansată în toamnă, ar fi deja disponibilă. Booster-ul actualizat a fost dezvoltat pe baza unei alte variante care este similară din punct de vedere genetic cu EG.5. Se așteaptă ca acesta să ofere o protecție mai bună împotriva EG.5 decât vaccinul de anul trecut, care a vizat tulpina originală a coronavirusului și o variantă Omicron mult mai veche, care este doar înrudită în mod îndepărtat. "Principala mea preocupare este pentru persoanele cu risc ridicat", a declarat Dr. Topol. "Vaccinurile pe care le-au avut sunt prea îndepărtate de locul în care se află virusul în acest moment și unde se îndreaptă". BA.2.86, număr mare de mutații Cealaltă nouă variantă pe care oamenii de știință o urmăresc îndeaproape este BA.2.86, supranumită Pirola. Descendentă dintr-o variantă Omicron diferită, BA.2.86 a fost legată definitiv de câteva zeci de cazuri de Covid pe patru continente, dar experții suspectează că este mai răspândită. Oamenii de știință sunt deosebit de îngrijorați de această variantă din cauza numărului de mutații pe care le poartă. Multe dintre ele se află în proteina spike, pe care virusul o folosește pentru a infecta celulele umane și pe care sistemele noastre imunitare o folosesc pentru a-l identifica. Potrivit lui Jesse Bloom, profesor la Fred Hutchinson Cancer Center, specializat în evoluția virușilor, mutațiile din BA.2.86 reprezintă "un salt evolutiv similar ca mărime" cu modificările din prima variantă Omicron în comparație cu tulpina originală a coronavirusului. Vaccinul, ineficient Datele publicate la 31 august pe X (fostul Twitter) de oamenii de știință din China au arătat că BA.2.86 este atât de diferit de versiunile anterioare ale virusului încât scapă cu ușurință anticorpilor produși ca răspuns la infecțiile anterioare - chiar mai mult decât EG.5. Datele (care nu au fost încă publicate sau analizate de alți cercetători) sugerează că vaccinul actualizat nu va fi foarte eficient împotriva acestuia. Cu toate acestea, cercetarea a indicat, de asemenea, că BA.2.86 ar putea fi mai puțin infecțioasă decât alte variante - deși studiile efectuate pe celule în laborator nu corespund întotdeauna modului în care se comportă un virus în lumea reală. La 1 septembrie, oamenii de știință din Suedia au postat rezultate mai încurajatoare (de asemenea, nepublicate sau neanalizate de alți cercetători) pe X, care arată că anticorpii produși de persoanele care au avut o infecție recentă cu Covid au oferit o anumită protecție împotriva BA.2.86 atunci când au fost testați în laborator. Descoperirile lor sugerează că anticorpii produși de noul vaccin nu vor fi complet neputincioși împotriva variantei. "Un scenariu posibil este ca BA.2.86 să fie mai puțin transmisibil decât variantele actuale și, astfel, să nu se răspândească niciodată pe scară largă", a scris Dr. Bloom într-un e-mail pentru The New York Times. "Cu toate acestea, există, de asemenea, o șansă ca varianta să se răspândească pe scară largă - și va trebui doar să așteptăm mai multe date pentru a ști", a adăugat acesta.

EXCLUSIV Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății, șefii de mari spitale au fost puși în alertă: mii de cazuri noi de COVID zilnic în România. Care sunt cele două variante dominante
MESAJ AURIST Rafila dă vina pe UE pentru că a tăiat din PNRR banii de spitale: „Nu guvernul a solicitat, ci Comisia Europeană”. Fact checking: ministrul Sănătății minte
Eveniment

MESAJ AURIST Rafila dă vina pe UE pentru că a tăiat din PNRR banii de spitale: „Nu guvernul a solicitat, ci Comisia Europeană”. Fact checking: ministrul Sănătății minte

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, dă vina pe UE pentru că a tăiat din PNRR banii de spitale, în sumă de 740 milioane de euro: „Nu guvernul a solicitat reducerea finanțării, ci Comisia Europeană a redus cuantumul alocat României cu 2,1 miliarde de euro”. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Ministrul Sănătății minte: în primul rând, Guvernul României putea decide să reducă sumele alocate pentru alte proiecte. Noul PNRR a fost decis de actualul Executiv, care a luat decizii fără nici un fel de consultare publică. În al doilea rând, chiar în noul PNRR se recunoaște faptul că Guvernul nu era capabil să termine la timp spitalele finanțate prin PNRR. Rafila dă vina pe UE pentru că a tăiat din PNRR banii de spitale De fapt, șase spitale sau secții noi ale unor unități medicale pierd finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu pentru că așa a cerut UE, ci din cauza „riscului ridicat” de nerealizare, cum scrie clar în documentele publicate de presă: „Având în vedere dificultățile întâmpinate pe parcursul implementării alocarea aferenta I1 Dezvoltarea infrastructurii prespitalicești (314,87 mil. euro) s-a diminuat cu suma de 63,20 milioane euro și alocarea aferenta I2. Dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești –I2.1 și I2.2 (1.724.050.000 euro) s-a diminuat cu suma de 677 milioane euro, cu diminuarea proporțională a țintelor (...) Reducerea alocării aferente investițiilor destinate infrastructurii spitalicești ține cont de analiza proiectelor cu risc ridicat de nerealizare”. „Nu guvernul a solicitat reducerea finanțării, ci Comisia Europeană a redus cuantumul alocat României cu 2,1 miliarde de euro. Deci România nu va mai beneficia de acea sumă inițială de granturi nerambursabile ci cu 2,1 miliarde de euro mai puțin. Există mai multe ministere care au trebuit să reducă finanțarea pentru diverse obiective, însă am înlocuit acele fonduri cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții", a spus Alexandru Rafila, la Antena 3. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Rafila minte și în această privință: există un acord de finanțare cu Banca Europeană de Investiții pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Craiova, dar nu și pentru Spitalul de boli infecțioase din Brașov, spitalul Gerota din București sau Secția de Oncologie din Alba Iulia, care au pierdut finanțarea PNRR.

Guvernul Ciolacu a tăiat, pe șest, din PNRR sute de milioane de euro destinați spitalelor- presă
Eveniment

Guvernul Ciolacu a tăiat, pe șest, din PNRR sute de milioane de euro destinați spitalelor- presă

Guvernul Ciolacu a tăiat, pe șest, din PNRR sute de milioane de euro destinați spitalelor, arată Economedia, care a consultat proiectul de modificare a PNRR trimis de autoritățile de la București către Comisia Europeană. Executivul nu a avut nici o consultare publică legată de modificarea PNRR și nu a anunțat de unde vrea să facă economii, însă documentul a ajuns la presă. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Sumele alocate spitalelor sunt reduse urmare a „dificultăților întâmpinate pe parcursul implementării”, adică Guvernul recunoaște că este incapabil să construiască sau să modernizeze spitale. Ciolacu a tăiat sute de milioane de euro destinați spitalelor România trebuie să renunțe la o parte din banii alocați de UE prin PNRR întrucât în 2021 a avut o creștere economică peste așteptări. În consecință, țara noastră va primi cu circa 2,1 miliarde de euro mai puțin. „Având în vedere dificultățile întâmpinate pe parcursul implementării alocarea aferenta I1 Dezvoltarea infrastructurii prespitalicești (314,87 mil. euro) s-a diminuat cu suma de 63,20 milioane euro și alocarea aferenta I2. Dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești –I2.1 și I2.2 (1.724.050.000 euro) s-a diminuat cu suma de 677 milioane euro, cu diminuarea proporțională a țintelor”, arată documentul citat de Economedia. „Reducerea alocării aferente investițiilor destinate infrastructurii spitalicești ține cont de analiza proiectelor cu risc ridicat de nerealizare. Totodată, în cazul Investiției 2 pentru proiectele care vor intra în alocarea de 677 milioane euro eliminată din PNRR, implementarea va continua fie prin finanțarea proiectelor privind infrastructura spitalicească prin împrumuturi BEI, fie prin transferul acestor proiecte către Programele din politica de coeziune”, se mai arată în documentul citat. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat, în ianuarie, lista cu cele 27 de unităţi spitaliceşti ce urmează să primească finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR. Citește și: ANALIZĂ Cazul dronei rusești de care statul român habar nu avea nu este singular: traficanții de țigări și de droguri treceau granița pe sub nasul autorităților „Angajamentul României referitor la proiectul de investiţii precizează sfârşitul lunii iunie a anului 2026 pentru finalizarea proiectelor, care înseamnă proiectare, execuţie şi dotarea a acestor unităţi spitaliceşti”, a explicat Rafila, într-o conferinţă de presă, la sediul Ministerul Sănătăţii, potrivit Agerpres.

ANALIZĂ România, țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă. Explozia de la Crevedia - anchetă „in rem”. Incendiile din spitale, în pandemie, zero trimiteri în judecată
Eveniment

ANALIZĂ România, țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă. Explozia de la Crevedia - anchetă „in rem”. Incendiile din spitale, în pandemie, zero trimiteri în judecată

România este țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă: au trecut zece zile de la incendiul de la Crevedia, cinci oameni au murit, zeci de persoane sunt rănite, dar ancheta Parchetului general este „in rem”. După incendiul de la Colectiv, patronii clubului au fost reținuți în circa 72 de ore. Citește și: Teodosie Tomitanul, delir verbal împotriva lui Bănescu: „Culpabilitate irefutabilă față de raportarea eclesiologic-ontogenezică”. Baconschi: „N-are sens, nu-i duce bila” În cazul firmei Flagas, controlată de Ionuț Doldurea, fiul primarului PSD de Caracal, statul nu a luat nici o măsură. Nici măcar nu se știe dacă patronii firmei, Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă, ar fi fost audiați la Parchet. Firma Flagas funcționează fără nici un fel de impediment din partea autorităților. UPDATE 18.39: Procurorii Parchetului General i-au adus, marți, la audieri pe Ionuț Doldurea, acționar majoritar și administrator al firmei Flagas SRL, al cărei depozit de gaze a produs explozia de la de la Crevedia. La Parchet a fost adus și celălalt patron, Cosmin Stângă. România, țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă Cazul Crevedia/ Flagas nu este singurul în care incendii a căror cauză poate fi conexată politic, la PSD, au rămas nerezolvate, fără nici o trimitere în judecată. Incendiul de la spitalul județean Piatra Neamț, din 14 noiembrie 2020, în care zece oameni au murit și patru au fost rănite. Parchetul General a anunțat punerea sub acuzare a unor foști manageri ai spitalului, dar nimeni nu a fost trimis în judecată. Spitalul era fieful baronului PSD Ionel Arsene, acum refugiat în Italia, după ce a fost condamnat pentru corupție. Incendiul de la spitalul Matei Balș, din București, fief al lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD. La acest spital era angajat și actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, prietenul lui Cercel. În incendiu și imediat după au decedat 17 persoane, deși în unele cazuri nu este clară cauza morții. imediat după incendiu, presa și Corpul de Control al Primului-ministru au indicat numeroase suspiciuni de corupție. Nimeni nu a fost trimis în judecată, nu se mai știe soarta anchetei Parchetului. DNA a închis dosaruld e abuz în serviciu. Pe 1 octombrie 2021 un incendiu s-a produs la Secția ATI a Spitalului de Boli infecțioase din Constanța. În total, 12 persoane și-au pierdut viața în urma acestei tragedii. Nu se știe soarta anchetei penale. Managerul de la acel moment al spitalului a fost destituit de primarul PNL al Constanței, Vergil Chițac - fusese instalat la conducere pe vremea când primar era Radu Mazăre (PSD) - dar a câștigat în instanță dreptul de a-și relua funcția, întrucât ar fi fost dat afară ilegal. Pe 11 noiembrie 2021 un incendiu s-a produs la Spitalul suport covid Movila din Ploiești, iar doi pacienți au decedat. O infirmieră a fost arsă pe 40% din corp. Soarta anchetei parchetului - necunoscută. La acest spital, manager era Bogdan Nica, membru PNL, transferat la ALDE când liberalii erau în opoziție și apoi recuperat de PNL - potrivit presei locale. Foto: Captură video Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Chiar și în cazul condamnărilor de la Colectiv, singura persoană conexată politic, primarul Cristian Popescu Piedone, membru al PUSL, aliatul permanent al PSD, a fost eliberată, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta, consilierul premierului: „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român”
Eveniment

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta, consilierul premierului: „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român”

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta, consilierul premierului: „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român”, a spus fostul premier la România TV, citat de Știri pe surse. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Practic, Ponta a acuzat spitalele care ajută marii arși din România că vor doar să jefuiască românii. Zece persoane arse în incendiul de la Crevedia, la stația GPL a unei beizadele PSD, au fost deja transferate în străinătate. Fostul premier PSD Victor Ponta, în prezent președinte al Pro România, a fost desemnat acum o săptămână consilier onorific al premierului PSD Marcel Ciolacu în domeniul relațiilor economice internaționale. Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Pacienții în stare rea sunt lăsați în România, să moară aici. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român, acesta este interesul lor. Guvernul a făcut foarte bine că i-a pus în avion și i-a trimis în străinătate pe cei care aveau nevoie de îngrijiri medicale de specialitate, dar e posibil ca românii să se întrebe: Noi nu plătim taxe? Pe noi de ce nu ne trimit în străinătate”, a spus Victor Ponta la România TV, potrivit Stiri pe surse. Însă fostul premier și-a apărat actualul șef, premierul Ciolacu: „Cred că domul Ciolacu și Guvernul au reacționat foarte bine, și-au făcut treaba cum, de altfel, am făcut și noi în 2015, doar că acum și nu sunt ironic, eu cred că domnul Iohannis face foarte bine că își vede în continuare de vacanță și nu s-a mai băgat peste Guvern, că nu a mai venit să spună imediat că corupția ucide. Nu a mai răspândit minciuni, i-a lăsat în pace pe Ciolacu și pe cei de la Guvern și lucrul ăsta se vede (…) Așa arată România lucrului binefăcut În 2015, după incendiul de la Colectiv, Ponta, ministrul Sănătății, Nicu Bănicioiu, și șeful DSU, Raed Arafat, s-au opus timp de mai multe zile ca marii arși să fie trimiși la tratament în străinătate, deși știau că nu sunt condiții adecvate. Însă, Arafat și Bănicioiu declarau public, după Colectiv, că România are tot ce este necesar pentru a trata un număr uriaș de arși.

Pe cine a susținut PSD la conducerea câtorva din cele mai mari spitale: un hoț de conserve, un lăcătuș mecanic, activiști de partid fără CV sau care-l aplaudau pe Dragnea
Eveniment

Pe cine a susținut PSD la conducerea câtorva din cele mai mari spitale: un hoț de conserve, un lăcătuș mecanic, activiști de partid fără CV sau care-l aplaudau pe Dragnea

Pe cine a susținut PSD la conducerea câtorva din cele mai mari spitale din provincie, deși, formal, majoritatea au câștigat concursuri (la care, de obicei, participau fără concurență și erau „evaluați” de clientela partidului): un hoț de conserve, un lăcătuș mecanic, activiști de partid care-l aplaudau pe Dragnea. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Pe cine a susținut PSD la conducerea câtorva din cele mai mari spitale Câteva exemple, probabil cele mai scandaloase: Managerul Spitalului Județean Focșani, Constantin Mândrilă, are o condamnare penală pentru că a furat conserve destinate sinistraților. Constantin Mîndrilă a fost condamnat la închisoare cu suspendare în 2008 pentru că a furat conserve de carne din Rezerva de stat destinate victimelor indundațiilor pe când era secretarul Prefecturii Vrancea. Cu toate acestea, în 2012, el a ajuns manager al Spitalului Județean Vrancea, prin concurs, numirea fiind semnată de ministrul Sănătății de la acel moment, Raed Arafat. Poreclit "secretarul conservă" pentru că a furat din alimentele sinistraţilor, el a reuşit să câştige concursul pentru funcţia de director al Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sf. Pantelimon" din Focşani cu nota 9,58, în condiţiile în care lucrarea i-a fost corectată de colegii săi de la Partidul Social Democrat. Managerul Spitalului Județean Botoșani a fost un fost lăcătuș mecanic, numit în funcție de conducerea PSD a Consiliului Județean. Acesta este spitalul unde, recent, o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând zadarnic un medic. Managerul Angel Iulian Călin a terminat liceul ca lăcătuș mecanic, apoi a făcut un curs de contabilitate și a terminat facultatea de management la 41 de ani. O vreme, el a fost contabil la o fermă. Are zero experiență în domeniul managementului din sănătate. Spitalul are circa 2.500 de angajați și este, de facto, în faliment. Azi, după scandalurile de la acest spital, a fost eliberat din funcție. Manager al spitalului județean Gorj, Dumitru Vienescu, unde azi s-a aflat că medicii au operat, din greșeală, o gravidă în luna a noua de hernie, este un economist fără biografie publică. Nu este de găsit nici documentația de la concursul de manager. În 2021, Vienescu recunoștea că soția sa, o cumnată și doi cumnați sunt subordonații săi. Dumitru Vienescu a fost numit manager cu sprijinul PSD. Managerul celui mai mare spital din Iași, Sfântu Spiridon, este „economistul” Mihai Corneliu, numit în funcție tot cu susținerea politică a PSD. Din nou, nu este de găsit o biografie publică a acestuia. Presa a consemnat că a fost subprefect și șef al Gărzii Financiare, înainte de a ocupa, în serie, funcția de manager la mai multe spitale, inclusiv SJU Botoșani. Managerul spitalului din Fălticeni, Vlad Alexandru Morariu, susținut de administrația PSD a orașului, participa, în 2019, la unul din cele mai sinistre mitinguri organizate de Liviu Dragnea, la Iași. Aici, el și-a făcut un selfie, postat apoi pe Facebook, alături de susținătorul său politic, primarul PSD al Fălticeniului. Managerul spitalului județean Olt, Angela Nicolae, numită în funcție cu susținerea PSD, a făcut economia la Craiova. Ulterior, a luat un masterat la universitatea privată Dimitrie Cantemir. Ea a fost bugetar toată viața, mai întâi la casa de pensii Olt și apoi la Consiliul Județean. Recent, ea nu i-a permis prefectului județului să verfice sesizările potrivit cărora secția de chirurgie a spitalului ar fi infestată de gândaci. Citește și: Șefii din Jandarmerie și-au luat ore suplimentare ilegal. Procurorii militari vor redeschiderea dosarului închis de DNA. Acuzații, acum pensionari speciali la 50 de ani Autoritatea care controlează calitatea actului medical din spitale, condusă de un jurnalist „garantat Darius Vâlcov” În România, administrația locală controlează circa 300 de spitale. Majoritatea zdrobitoare a managerilor sunt numiți politic și nu au nici o biografie publică. Un ziarist „garantat Darius Vâlcov” este președinte al autorității care trebuia să verifice spitalul Botoșani, unde o tânără mamă a murit ignorată de medici. Valentin Florin Ciocan, președinte al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), a absolvit Jurnalismul la Spiru Haret, dar cariera sa publică a înflorit după ce a ajuns purtător de cuvânt la primăria Slatina, în perioada în care primar era Darius Vâlcov, aflat în prezent la pușcărie

Șefii de spitale au averi impresionante în bunuri, dar conturi în bănci mai deloc. O explicație: banii cash nu sunt fiscalizați
Eveniment

Șefii de spitale au averi impresionante în bunuri, dar conturi în bănci mai deloc. O explicație: banii cash nu sunt fiscalizați

Șefii bogați de spitale, fără conturi. Salariile managerilor din Iași nu au crescut substanțial față de anul anterior, în multe cazuri diferențele fiind doar de câteva sute de lei lunar. Șefii bogați de spitale, fără conturi Zestrea acestora este însă consistentă, în materie de mașini, case sau terenuri, chiar și obiecte de artă sau bijuterii de zeci de mii de euro. Citește și: VIDEO Bătăușii de la Costinești nu au fost arestați, au fost puși sub control judiciar. Eliberați, au amenințat cu bătaia chiar în fața secției de poliție Un aspect interesant este că majoritatea conducătorilor spitalelor din Iași fie nu vor să economisească banii în bănci, fie preferă să îi țină "la saltea". Sau nu au economii deloc. Conform legii, se declară toate conturile bancare care au soldul cumulat de peste 5.000 de euro, adică 25.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezastrul din spitalele din Argeș, constatat de prefectură: pacienții așteaptă la urgențe „cu orele”, murdărie în blocurile alimentare sau uși de evacuare în caz de incendiu blocate
Eveniment

Dezastrul din spitalele din Argeș, constatat de prefectură: pacienții așteaptă la urgențe „cu orele”, murdărie în blocurile alimentare sau uși de evacuare în caz de incendiu blocate

Dezastrul din spitalele din Argeș, constatat de prefectură: pacienții așteaptă la urgențe „cu orele”, murdărie în blocurile alimentare sau uși de evacuare în caz de incendiu blocate. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Dezastrul din spitalele din Argeș, constatat de prefectură „Primele concluzii ale comisiei de control în spitale confirmă o parte din sesizările făcute de argeşeni! Nu este respectat timpul maxim de preluare a unui pacient în zona de tratament, nici prioritizarea la laboratorul de imagistică. Probleme au fost depistate şi pe linia securităţii la incendiu: mai multe uşi blocate împiedicau evacuarea în caz de urgenţă”, a transmis, vineri, Prefectura Argeş, într-un comunicat de presă, citat de news.ro. Sursa citată a precizat că verificările dispuse începând de joi în spitalele publice din Argeş sunt în desfăşurare. S-a început cu Spitalul de Urgenţă Piteşti şi concluziile primei zile arată că sunt deficienţe pe mai multe paliere. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Argeş au stabilit că este încălcat Protocolul naţional de triaj al pacienţilor la Urgenţă. Cu alte cuvinte, au confirmat faptul că sunt oameni care aşteaptă prea mult. Nu se respectă urgenţele, în special la laboratorul de imagistică unde s-a constatat că intrau alte cazuri înaintea celor din UPU. Vorbim despre analize importante pentru că în acest laborator se fac examinări CT şi radiologice”, a transmis prefectul de Argeş, Radu Perianu. Acesta anunţă că a fost aplicată o sancţiune pentru că nu este respectat timpul maxim de preluare în zona de tratament, în valoare de 3.000 de lei şi s-a impus să se remedieze această situaţie. ”Nu pentru o perioadă, ci permanent. Este absolut normal ca o persoană cu o situaţie medicală gravă să fie examinată înaintea unui alt pacient cu probleme mai mici. Oamenii nu trebuie să mai fie lăsaţi cu orele la uşa Urgenţelor. Nimeni nu vine la spital de drag, ci fiecare are o problemă. Acesta trebuie să fie singurul criteriu: care pacient are nevoie de îngrijire mai repede”, a mai transmis prefe4ctul. „Slalom cu pacienții”, în caz de incendiu Acesta a precizat că nu sunt respectate o parte din măsurile de securitate la incendiu. ”Unităţile medicale care au 300 de paturi sau peste acest număr ar trebui să aibă constituit Serviciu Privat pentru Situaţii de Urgenţă, lucru care nu s-a făcut la Spitalul de Urgenţă Piteşti. La mai multe secţii, uşile aveau dispozitivele electrice blocate şi nu putea fi asigurată evacuarea. Erau echipamente şi materiale medicale depozitate pe holuri. Asta înseamnă că, tot în caz de urgenţă, trebuia făcut slalom cu pacienţii”, a mai arătat sursa citată. Potrivit acesteia, neconformităţi au depistat şi inspectorii DSVSA care au controlat blocul alimentar, respectiv, plafonul avea urme de condens şi s-a cerut igienizare, spaţiul pentru spălarea fructelor şi legumelor era deteriorat. O echipă de control formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii a început, joi, verificări la 13 spitale publice din judeţul Argeş, aflate în administrarea Consiliului Judeţean sau a autorităţilor publice locale. Controalele au loc după ce Prefectura a primit numeroase sesizări de la pacienţi sau rude ale acestora, reclamaţii care vizau condiţiile din spitale, timpul de aşteptare şi chiar faptul că aparţinătorii nu pot lua legătura cu rudele internate în spital sau cu medicii care le tratează pe acestea.

Dumitru Costin (BNS): 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”
Eveniment

Dumitru Costin (BNS): 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”

Dumitru Costin (BNS) a criticat dur „operaţiunea de cosmetizare” a Casei Caționale de Asigurări de Sănătate, inițiată de premierul Ciolacu: 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, a arătat liderul sindical. Reacția sa vine după ce premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, joi, în debutul şedinţei de Guvern, ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, să gândească ”schimbări profunde” la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Vă solicit să începem să facem schimbări profunde şi la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate”, i-a cerut, joi, Marcel Ciolacu lui Alexsndru Rafila. 20% din banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale „Astăzi, peste 20% din bugetul FUNASS se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale. Nu vrem să mai întrebăm despre motivele care au stat la baza amânării la nesfârşit a unor programe de investiţii în infrastructura spitalicească nouă, pentru că asta ţine de politicile guvernelor care s-au succedat la putere, şi nu de FNUASS!”, a arătat liderul sindical într-o scrisoare deschisă adresată premierului și „tuturor oamenilor politici amnezici”. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră El a spus că amânarea informatizării CNAS s-a datorat dorinței de a se acoperi fraudele din sistem. Sistemul informatic al CNAS, scump și nefuncțional, pentru a acoperi furtul „Nu noi, domnilor politicieni, am amânat ani în şir introducerea unui sistem informatic la nivelul CNAS care să ofere posibilitatea unui management eficient al acestuia şi pentru a elimina furtul organizat din bani publici! Nu noi, domnilor politicieni, am mituit dezvoltatorii IT şi am umflat nota de plată pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a sistemului informatic naţional care şi azi se află în suferinţă! Nu noi, domnilor politicieni, n-am reuşit până în ziua de azi să creăm un cadru legislativ coerent, ca în orele de program plătite de angajatorul public, să nu se mai permită unor angajaţi din cadrul furnizorilor de servicii publice de sănătate să recruteze clientelă pentru cilnici şi spitale private, unde, după orele de program, merg, prestează şi încasează atât din buzunarul pacienţilor, cât şi din bugetul CNAS. Nu noi, domnilor politicieni, tolerăm vânzarea pe piaţa naţională de asigurări private de sănătate, acelor tipuri de poliţe ale căror protecţii se suprapun ca servicii cu prestaţiile oferite asiguratului de pachetul de servicii de bază din sistemul public permiţând asigurătorilor şi furnizorilor de servicii medicale cu care aceste lucrează să sugă banii atât de la asiguraţi, cât şi din FNUASS”, a mai afirmat Costin. „Pentru noi, discursul din spaţiul public pe care îl aveţi acum: «o structură nouă şi mai ales de un nou mod de lucru» pare mai degrabă o operaţiune de cosmetizare a acestui sistem naţional care a fost tocat mărunt de generaţii de politicieni ce s-au succedat la purtere în această ţară după 1997 şi până în prezent”, a apreciat liderul BNS.

Opt secții ATI din spitale de stat au instalații electrice mai vechi de 70 de ani. Alte 17 funcționează cu instalații mai vechi de 50 de ani - Context.ro
Eveniment

Opt secții ATI din spitale de stat au instalații electrice mai vechi de 70 de ani. Alte 17 funcționează cu instalații mai vechi de 50 de ani - Context.ro

Opt secții ATI din spitale de stat au instalații electrice mai vechi de 70 de ani, iar alte 17 funcționează cu instalații mai vechi de 50 de ani, arată o investigație Context.ro. „În cazul incendiilor de la Matei Balș (ianuarie 2021 – 26 de morți), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța (octombrie 2021- 7 morți) și Spitalului Județean din Ploiești (noiembrie 2021 – 2 morți) investigațiile n-au fost finalizate, însă informațiile publicate de presă arată că printre cauzele incendiilor sunt și instalațiile electrice”, explică acest site. Opt spitale au instalații electrice mai vechi de 70 de ani Context.ro s-a judecat un an și jumătate cu ministerul Sănătății, condus în această perioadă de Alexandru Rafila (PSD) pentru a obține aceste date. „Dar nu numai ministerul lui Rafila a ascuns datele. Pentru platforma noastră, am cerut date de la aproape toate spitalele din țară. Ne-au răspuns 100 din cele peste 300. Așa am aflat că 21 de spitale din 100 funcționează în clădiri mai vechi de 100 de ani. De la spitale am cerut și date despre starea instalațiilor electrice din toate corpurile de clădire, nu doar din ATI-uri. Concluzia: doar o treime din spitale au instalația electrică renovată în totalitate. Continuăm să colectăm datele”, mai arată Context. Din datele publicate de Context se poate observa că, de exemplu, Spitalul Municipal Sighisoara are intslația electrică de la ATI din 1890/2000. Spitalul nu specifică dacă a reabilitat vreodată instalația electrică generală. La Spitalul Clinic De Obstetrica-Ginecologie Elena Doamna Iași, instalația electrică este din 1900. Spitalul nu s-a deranjat să precizeze dacă a reabilitat-o vreodată. Spitalul Clinic De Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia din București folosește clădiri din 1923 și nu a transmis de când este instalația electrică și dacă a fost reabilitată vreodată. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” „Spitalele din România aveau nevoie, conform unui raport oficial, de peste 80 de milioane de euro pentru extinderea și modernizarea sistemelor electrice. Același raport evidențiază ceea ce românii aflaseră deja: instalațiile vechi, suprasolicitate de pandemie, în combinație cu rețelele de oxigen medicinal pun în pericol pacienții”, mai arată investigația.

ANALIZĂ ZF Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase
Eveniment

ANALIZĂ ZF Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase

Bugetele ministerului Sănății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase, arată o analiză a Ziarului Financiar. Astfel, în 2015, suma bugetelor alocate ministerului Sănătății și CNAS era de 30,3 miliarde de lei. În 2022, ea a ajuns la 75,3 miliarde de lei, urmând să atingă 77,9 miliarde de lei în 2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Și la spitale de stat, bugetele au crescut masiv. De exemplu, spitalul universitar din București avea un buget de circa 300 de milioane de lei în 2013, ajungând la puțin sub un miliard de lei în 2023. Tabel. Ziarul Financiar Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos Însă, recent, președinta CNAS, Adela Cojan, arăta că 80% din bugetul unui spital se consumă pe salarii. „Bugetul alocat spitalelor reprezintă aproape jumătate din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Din această jumătate ce merge către spitale, pot să vă spun că 80% se duc înspre salariile personalului medical", a precizat Cojan, la 8 aprilie. „Totuşi, pacienţii sunt nevoiţi să aştepte în continuare câteva luni pentru acces la investigaţii medicale cu bilet de trimitere, în baza contribuţiei lunare de 10% din salariul brut care merge către Sănătate. Din calculele ZF, un angajat român cu salariu minim contribuie lunar la stat cu 280 de lei pentru sănătate, ceea ce la final de an înseamnă 3.300 de lei, din datele ZF, colectate de pe platforma calculator-salarii.ro. Cu cât creşte salariul, cu atât contribuţia este mai mare. Deşi anual bugetul creşte, mai mulţi bani nu se traduc prin acces mai rapid la servicii medicale. De exemplu, pentru investigaţiile medicale cum este şi cea RMN sau pentru analize de laborator, vitale pentru prevenţia unor boli precum diabetul, spre exemplu, statul decontează pacienţilor asiguraţi costul, însă fondurile se termină rapid, în primele zile ale lunii. Pacienţii sunt astfel nevoiţi fie să aştepte un loc disponibil, fie să plătească în sistemul privat consultaţia integrală”, scrie Ziarul Financiar. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo „Nu avem nici o șansă” La 25 martie, tot Ziarul Financiar arăta: „Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) creşte de la un an la altul, până la un miliard de lei în 2021, plus 20%, însă pacienţii nu îşi pot face nici măcar o ecografie abdominală în baza biletului de trimitere. Un mesaj dramatic a fost afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București, Spitalul Universitar: „Nu avem nici o șansă”! Mesajul este tradus în mai multe limbi. Protestul medicilor de la radiologie intervențională a fost generat de lipsa unor medicamente și materiale sanitare esențiale. „Am ținut o listă de așteptare pentru pacienții cu patologie cerebrală, anevrisme cerebrale, nerupte, dar cu potențial de rupere. Am o listă cu 50 de pacienți și de 6 luni n-am mai trecut nimic pe listă, că trec degeaba. Sunt pacienți de 30, 40, 50 de ani. Sigur, se ajunge și la deces”, a explicat, la Digi 24, medicul Bogdan Dorobăț.

Războiul spitalelor pentru banii PNRR: sudul țării domină lista stabilită de Guvern pentru proiecte cu finanțări nerambursabile
Economie

Războiul spitalelor pentru banii PNRR: sudul țării domină lista stabilită de Guvern pentru proiecte cu finanțări nerambursabile

Spitalele din sudul României, fonduri PNRR. Cele din Iași au ratat o finanțare de zeci de milioane de lei, fonduri nerambursabile, oferită prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Spitalele din sudul României, fonduri PNRR Conform listei comunicate de Guvern, Iașiul are doar trei spitale care au obținut finanțare pe linia „Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale”, dintr-un total de 65 de proiecte aprobate pentru finanțare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe lista de rezerve sunt alte opt proiecte, dar șanse reale de „promovare” în prima categorie ar avea doar Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Citește și: Justiția din România l-a ucis iar pe polițistul Bogdan Gigină, care-i deschidea calea în trafic ministrului de Interne: l-a achitat pe Gabriel Oprea. Dosarul se prescrie, oricum, în toamnă Pe lista câștigătorilor, dominată de unități medicale din sudul țării, se regăsesc Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, Spitalul Municipal din Pașcani și Spitalul Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Într-un spital din două din România, pacienților li s-a cerut șpagă în ianuarie, potrivit declarațiilor acestora
Eveniment

Într-un spital din două din România, pacienților li s-a cerut șpagă în ianuarie, potrivit declarațiilor acestora

Șpagă în jumătate din spitalele românești. În 55% dintre spitalele din România pacienţii au declarat în ianuarie, prin intermediul chestionarelor puse la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii, că vor să raporteze responsabilului anticorupţie faptul că li s-a cerut şpagă în bani sau sub formă de atenţii. Șpagă în jumătate din spitalele românești Pe ţară, procentul celor care voiau să raporteze corupţia a fost de 2,2% din totalul pacienţilor care au completat sondajele. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar majoritatea covârşitoare a pacienţilor care vor să se întâlnească cu responsabilul anticorupţie (83%) fuseseră trataţi în doar 7% dintre spitalele ţării (adică 23 din 338). Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Din judeţul Iaşi intră în această “elită” a şpăgii Institutul Regional de Oncologie, spital în care în luna ianuarie şapte pacienţi (dintr-un total de 29 pe tot judeţul) erau hotărâţi să raporteze corupţia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rafila, lovitură dură corupției din spitale: ministerul Sănătății a organizat cursuri „de prevenire a actelor de corupţie”. Participanții vor „disemina” informațiile acumulate
Eveniment

Rafila, lovitură dură corupției din spitale: ministerul Sănătății a organizat cursuri „de prevenire a actelor de corupţie”. Participanții vor „disemina” informațiile acumulate

Ministerul Sănătății anunță că a organizat cursuri „de prevenire a actelor de corupţie” la care au participat managerii unităţilor aflate în subordinea / autoritatea acestui minister. Cu acest prilej, ministrul a declarat că trebuie luptat cu „mentalități vechi”. Citește și: Mircea Dinescu, zvonistică antiamericană și propagandă pro-rusă: „Se prefigurează o bază militară americană în Rezervația de Îngeri din Delta Dunării. Doamne, cu ce ți-am greșit!?” Ministerul Sănătății a organizat cursuri de prevenire a actelor de corupţie „În cadrul întâlnirilor au fost prezentate informaţii legate de modalităţile de prevenire a actelor de corupţie, de încălcare a eticii profesionale şi a integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi riscurilor de corupţie. Au fost abordate teme care au vizat consolidarea cunoştinţelor privind starea de incompatibilitate şi a conflictelor de interese a personalului din sistemul sanitar. Participanţii la cursuri trebuie să disemineze informaţiile personalului din subordinea lor. Prezentările au fost susţinute de reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Integritate, Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Afacerilor Interne şi din Ministerul Justiţiei precum şi de specialişti ai societăţii civile şi mediului de afaceri”, se arată în comunicat. Cu acest prilej, ministrul Rafila a declarat: „Este încă o problemă la care trebuie să lucrăm toţi, cea legată de mentalităţi vechi. Obiceiurile acestea nu dispar dintr-o dată, dar se pot reduce treptat prin informare şi educare. Pacienţii trebuie să înţeleagă că nu trebuie să ofere niciun fel de beneficii materiale personalului medical ca să obţină serviciile medicale de care au nevoie”. Ministerul dă asigurări că activităţile de prevenire a corupţiei vor avea „un caracter permanent, urmând a fi organizate sesiuni de informare şi instruire şi pentru alte categorii de personal din sistemul sanitar”.

Dezastrul din spitalele de stat: peste jumătate sunt mai vechi de 60 de ani, multe au sărit de 100 de ani. Circa 15% ar putea pica la cutremur. România nu are nici un centru de mari arși
Eveniment

Dezastrul din spitalele de stat: peste jumătate sunt mai vechi de 60 de ani, multe au sărit de 100 de ani. Circa 15% ar putea pica la cutremur. România nu are nici un centru de mari arși

Dezastrul din spitalele de stat, prezentat într-un raport al Curții de Conturi: peste jumătate sunt mai vechi de 60 de ani, multe au sărit de 100 de ani. În plus, circa 15% ar putea pica la cutremur. Raportul mai arată că, la peste ani de la drama de la Colectiv, nu există nici un centru de arși, care să trateze cazurile grave. Azi, Raed Arafat îndemna populația să nu intre în spații cu risc seismic. „Dacă ştii că o locaţie este într-un risc seismic clasa I şi că este un pericol dacă eşti acolo, eu, îmi pare rău să o zic, dar mai bine nu te duci. Adică tu trebuie să fii tu responsabil pentru tine. Nu intri într-un spaţiu, dacă nu eşti chiar obligat, într-un spaţiu care este cu risc seismic şi care ştii despre el că este cu risc seismic de clasa I”, a afirmat Raed Arafat. Puteți citi și: Raport Curtea de Conturi: salariile personalului medical s-au triplat, faţă de 2014. În schimb, investițiile au evoluat „oscilant” Dezastrul din spitalele de stat Potrivit raportului: Peste 50% din clădirile unităților sanitare spitalicești au o vechime mai mare de 60 ani, doar 3% fiind construite în ultimii 20 de ani. Un număr de 10 unități sanitare din subordinea MS au în administrare și clădiri cu o vechime mai mare de 100 ani Referitor la riscul seismic, aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeței utile aferente unităților sanitare din subordinea MS sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic, RsI, RsII, RsIII sau RsIV, însă două unități sanitare fac parte din clasa de RsI, cu susceptibilitate de prăbușire în cazul unui cutremur (Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență “Sf. Spiridon” Iași). Un număr de 49 de clădiri sunt încadrate în clasa RsII, susceptibile de avariere majoră în cazul unui cutremur, care pot pune în pericol siguranța utilizatorilor. În ceea ce privește autorizația de prevenire și stingere a incendiilor, un număr de 27 unități din subordinea MS (46%) nu dețin acest tip de autorizație, ceea ce reprezintă un factor major de risc Datele oficiale prezentate UE arată o situație mai dramatică Însă, datele prezentate într-o anexă a PNRR, consultată de DeFapt.ro arată că dezastrul este mult mai mare. Cel puțin 21 de spitale românești se află în clasa de risc I, adică au un risc ridicat de prăbușire la cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, construcții care în urma unui cutremur pot suferi degradări majore. Dar Curtea de Conturi a analizat doar situația spitalelor suborodnate ministerului Sănătății, iar datele din PNRR cuprind și spitalele subordonate autorităților locale. Citește și: EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale În raportul Curții de Conturi se arată clar că România nu are Centre de arși și nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe. „Numărul de paturi autorizate de Ministerul Sănătății în unități specializate pentru tratamentul pacienților critici cu arsuri severe este de 39 de paturi pentru arsi în secțiile din Spitalele Clinice de Urgență din Timișoara, Iași, București, Brașov, precum și 300 de paturi pentru arși în secțiile din spitalele județene și municipale din întreaga țară. Aceste paturi sunt dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mica spre medie și necesită îmbunătățiri”, scrie Curtea de Conturi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră