duminică 08 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

buget

236 articole
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD nu are bani de pomeni

PSD a ajuns la guvernare, dar nu are cum să-și îndeplinească „obiectivele”, adică noi pomeni, fiindcă bugetul e ciuruit, au arătat Cătălin Prisacariu și Mircea Marian, la podcastul „Cum e, de fapt?”.  Citește și: Nou șef la Hidroelectrica: un electrician cu studii superioare la 30 de ani, ex-agent SRI. A fost directorul de cabinet al lui Mihai Tudose Ultimul cui în coșciugul bugetului de stat l-au bătut magistrații, care ar trebui să primească aproape nouă miliarde de lei, după ce și-au crescut singuri salariile. Neplata atrage dobânzi cămătăreșit, de 1% pe zi. Însă sindicatele își amintesc că PSD le promitea, în vară, când se lupta cu guvernul Bolojan, o creștere a anvelopei salariale a bugetarilor de 20-27 de miliarde de lei, în plus față de 2026. Dar bani nu sunt. Așa că premierul Luca Niculescu s-a dus la Mugur Isărescu, eternele moaște la care se roagă toți premierii care au pierdut banii țării la păcănele politice. Guvernul discută azi o primă rectificare de buget. „Vom rezolva în şedinţa de guvern de azi problemele urgente de finanţare din Sănătate. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor primi azi, prin această primă rectificare bugetară realizată, sume prin care asigurăm medicamente, materiale sanitare, servicii medicale pacienţilor, inclusiv celor înscrişi în programe naţionale de sănătate. Şi, prin reaşezarea pe care o vom decide azi în buget, asigurăm resursele pentru plata tuturor pensiilor până la sfârşitul anului, a drepturilor copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi", a spus premierul la începutul şedinţei de guvern. „Problema zero care-i omoară și nu vor să vorbească de ea este cu salariile magistraților” „Prisacariu: Mircea, bugetul României este în comă, iar țara în faliment. S-au tot spus lucrurile astea în ultimii ani, dar acum se pare că ne apropiem de cimitir, nu? Marian: Da. Funia cu parul. Nu mai știu. Se apropie capătul funiei.   Prisacariu: Explică-te.   Marian: Problema e că n-au soluții. Da. N-au habar, n-au ce să facă. Le-au venit toate pe cap. Ei au venit repede la putere și acuma nu știu ce să facă. Problema zero care-i omoară și nu vor să vorbească de ea este cu salariile magistraților. Vreo 10 miliarde, 8,7 miliarde erau în ianuarie. De azi curg penalități de 1%. Deci, într-o lună, vorbim de penalități de 200 și ceva de milioane de lei, într-o lună, dacă nu le plătesc! Și după aia vin pe capul lor sindicatele. Le-au promis, când erau la galerie ăștia de la PSD, ca să-l ciocănească pe Bolojan le-au zis: «Fără număr, fără număr, cât vreți să vă mărim salariile, să fie egalitate, să fie bine». Acuma nu au bani. Sindicatele au cerut, față de 2026, vreo 20 de miliarde de lei în plus, spre 27. Bolojan le dădea doar 12 miliarde. Ei, acuma sindicatele au venit la Grindeanu și echipa lui și au zis: «Bă, țineți-vă de cuvânt sau facem grevă generală». Nu cred că o s-o facă, dar îi presează. Mai sunt pensiile, mai sunt ajutoarele pentru încălzire pentru că cresc prețurile la gaze foarte mult și trebuie să dai oamenilor ceva altfel....   Prisacariu: Stai puțin. Ce înseamnă mai sunt pensiile?   Marian: Mai sunt pensiile de indexat, cu 7,8% legal. Deci, dacă se respectă legea, ar trebui ca de la 1 ianuarie să crească pensiile cu 7,8% (...) E ceva enorm, nu o să fie bani. 

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD nu are bani de pomeni
Cum demontează rectificarea lui Nazare propaganda PSD despre „gaura bugetară” lăsată de Bolojan: deficitul la nouă luni este mult mai mic decât în 2025
Politică

Cum demontează rectificarea lui Nazare propaganda PSD despre „gaura bugetară” lăsată de Bolojan: deficitul la nouă luni este mult mai mic decât în 2025

Proiectul ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară arată că guvernul Bolojan a menținut un deficit, la nouă luni, de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025. PSD reclama o „gaură” la buget de 35-40 de miliarde de lei, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spunea: „Apropo de metoda pe care a găsit-o Bolojan de a reduce deficitul din pix, iar acum, când se vor elibera toate facturile, vom vedea că datoriile sunt de peste 30 de miliarde de lei”. Citește și: Ministerul lui Neacșu, marele câștigător al rectificării bugetare: peste 0,5 miliarde lei pentru pensii speciale. Ministerul Sănătății, plus de doar 72 milioane de lei Pe surse, presa finanțată de PSD anunța că Sorin Grindeanu se opune rectificării bugetare până când ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, nu prezintă o așa-zisă situație reală a bugetului. Grindeanu a scris pe Facebook: „I-am cerut ministrului Finanțelor să prezinte public situația economică reală a României, pentru a avea o radiografie completă a bugetului consolidat (...) Ne dorim transparență și date clare, pentru a putea lua cele mai bune decizii pentru români și pentru economie!”. Liderul PSD a abandonat acest ultimatum.  Miniștrii PSD plus Predoiu, ratări masive a proiectelor europene Nota de fundamentare a ordonanței privind rectificarea arată că însuși ministrul PSD Rogobete a ratat, în mandatul său din guvernul Bolojan,  un volum uriaș de proiecte europene, așa că ministerul Sănătății a rămas cu fonduri necheltuite în valoare de 700 milioane de lei. „Având în vedere gradul redus de execuție a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, se reduc 700 milioane lei de la această natură de cheltuieli; per sold, bugetul ministerului se majorează cu 72 milioane lei”, se afirmă într-un comunicat al ministerului de Finanțe.  De altfel, premierul Ilie Bolojan a vorbit, în octombrie, despre aceste ratări de la ministerul Sănătății: „A lăsat bugetele din PNRR fără cofinanțare, s-au oprit lucrările la spitalele care erau finanțate din PNRR și, sigur, s-a inaugurat cu pompă spitalul de la Bistrița, se va inaugura spitalul din București de la Nasta, dar a trebuit să dăm câteva sute de milioane imediat după aceea, pentru că constructorii s-au retras de pe șantier”.  Și la ministerul Muncii, care a fost condus până la început de mai de pesedistul Florin Manole, au rămas necheltuiți banii pentru proiecte europene. „De asemenea, având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare în sumă de -295,6 milioane lei”, se arată în nota de fundamentare a rectificării bugetare.  Alt minister care a ratat proiectele europene este cel al Internelor, condus, în guvernarea Bolojan, de Cătălin Predoiu: „De asemenea, având în vedere execuția cheltuielilor bugetare, s-au identificat economii la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în sumă de -360,0 milioane lei și la cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă în sumă de -8,6 milioane lei”. Însă acest minister, condus acum de pesedistul Marian Neacșu, primește 560 de milioane de lei în plus pentru plata pensiilor speciale.  Potrivit lui Nazare, mai urmează o ordonanță de rectificare a bugetului. Cea publicată acum nu menționează, de exemplu, problema salariilor restante către magistrați, estimată la aproape zece miliarde de lei. 

Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare în bugetul UE pentru 2028-2034. Siegfried Mureșan subliniază rolul României la granița de est a Uniunii
Internațional

Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare în bugetul UE pentru 2028-2034. Siegfried Mureșan subliniază rolul României la granița de est a Uniunii

Securitatea și competitivitatea ocupă un loc central în negocierea bugetului european pentru 2028–2034. Grupul PPE susține creșterea investițiilor în apărare și în capacitatea economiei de a dezvolta tehnologii și produse, concomitent cu păstrarea finanțării pentru agricultură și regiuni. Poziția leagă protecția cetățenilor de existența unei baze industriale capabile să producă echipamente, să susțină inovarea și să limiteze dependențele strategice. Comisia propune un Fond european pentru competitivitate, coordonat cu programul de cercetare Orizont Europa. Mecanismele ar trebui să faciliteze finanțarea pe parcursul dezvoltării unei tehnologii, de la cercetare până la producție și utilizare. Proiectul bugetar nu reprezintă însă o listă de contracte atribuite. Dimensiunea fondurilor și regulile finale depind de negocierile dintre instituțiile UE și de acordul statelor membre. [2] [3] Ce ar finanța Fondul pentru competitivitate Propunerea legislativă a Comisiei prevede 234,3 miliarde de euro, în prețuri curente, pentru Fondul european pentru competitivitate. Separat, pentru Orizont Europa sunt propuse 175 de miliarde. Împreună, cele două componente însumează aproximativ 409 miliarde de euro. Această precizare evită dublarea sumelor: cele 175 de miliarde pentru cercetare sunt incluse în pachetul combinat de aproximativ 409 miliarde, nu se adaugă încă o dată acestuia. Fondul ar reuni 14 instrumente existente într-un cadru cu reguli comune și un punct unic de acces pentru solicitanți. Domeniile propuse sunt tranziția curată și decarbonizarea industrială; sănătatea, biotehnologia, agricultura și bioeconomia; tehnologiile digitale; reziliența și securitatea, industria de apărare și spațiul. Obiectivul declarat este reducerea fragmentării finanțării și atragerea capitalului privat alături de resursele publice. Consiliul și-a adoptat poziția parțială asupra fondului la 16 iunie 2026. Mandatul include măsuri destinate IMM-urilor și solicită o implicare mai mare a statelor în administrarea programului. Acordul exclude chestiunile financiare și orizontale, care sunt negociate în cadrul bugetului general. Astfel, stabilirea unei poziții asupra regulilor nu echivalează cu aprobarea definitivă a sumei propuse de Comisie. Cercetarea și transformarea ei în activitate economică Propunerea pentru Orizont Europa păstrează sprijinul pentru cercetarea de excelență și prevede finanțarea colaborării, inovării și infrastructurilor științifice. Comisia urmărește reducerea intervalului dintre închiderea apelurilor și semnarea granturilor. Programul ar include și sprijin pentru întreprinderi care dezvoltă tehnologii cu utilizare duală, civilă și militară, alături de cercetarea în domenii cu impact economic și social.  Legătura dintre cercetare și competitivitate depinde de etapele ulterioare descoperirii. Un rezultat științific poate necesita testare, demonstrare și investiții pentru a deveni un produs. Comisia propune proiecte ample, finanțate prin combinarea resurselor europene, naționale și private, în domenii precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice sau energia de fuziune. În această abordare, finanțarea urmărește continuitatea dezvoltării, fără ca succesul comercial al fiecărui proiect să fie garantat. Pentru o întreprindere, existența mai multor instrumente coordonate poate reduce dificultatea identificării finanțării potrivite etapei sale de dezvoltare. Totuși, participarea va depinde de condițiile apelurilor și de evaluarea proiectelor. Consiliul subliniază sprijinul pentru IMM-uri și atragerea investițiilor private. Aceste obiective trebuie transpuse în reguli aplicabile, înainte ca o companie să poată considera finanțarea viitoare drept o resursă disponibilă pentru propriul plan de afaceri. Apărarea industrială și infrastructura de transport În proiectul Fondului pentru competitivitate, componenta pentru reziliență și securitate, industria de apărare și spațiu are o alocare propusă de 125,2 miliarde de euro. Suma nu reprezintă exclusiv achiziții de armament și nu este bugetul total de apărare al statelor membre. Ea acoperă domenii distincte ale finanțării europene propuse, care trebuie diferențiate de cheltuielile militare naționale. O altă componentă este mobilitatea militară. Comisia propune 17,65 miliarde de euro pentru următoarea perioadă bugetară, destinate infrastructurii de transport cu utilizare duală. Podurile, tunelurile, porturile și aeroporturile trebuie să poată susține deplasarea echipamentelor și a personalului, alături de utilizările civile. Programul urmărește reducerea blocajelor care pot întârzia transporturile și consolidarea conexiunilor dintre state. Finanțarea infrastructurii este însoțită de discuții despre procedurile de trecere a frontierelor și coordonarea dintre autorități. Comisia arată că diferențele dintre regulile naționale pot întârzia operațiunile. În consecință, construcția sau modernizarea unei infrastructuri trebuie corelată cu reguli care permit utilizarea ei eficientă. Pentru statele de la frontiera estică, inclusiv România, această relație este relevantă pentru planificarea legăturilor de transport, fără a presupune finanțarea automată a unui proiect anume. Ce instrumente există deja SAFE este un mecanism deja adoptat, separat de negocierea viitorului cadru financiar. Consiliul l-a aprobat în mai 2025, cu o capacitate de până la 150 de miliarde de euro în împrumuturi pentru statele participante. Banii susțin achiziții de apărare, în principiu realizate în comun, iar statele beneficiare trebuie să îi ramburseze. Prin urmare, valoarea SAFE nu poate fi prezentată ca o alocare de granturi nerambursabile.  Un alt instrument este Programul privind industria europeană de apărare, EDIP, aprobat definitiv de Consiliu la 8 decembrie 2025, după votul Parlamentului. Acesta prevede granturi de 1,5 miliarde de euro pentru 2025–2027, dintre care 300 de milioane pentru sprijinirea industriei de apărare ucrainene. Programul finanțează cooperarea la achiziții, consolidarea producției și proiecte industriale comune, în condițiile regulamentului adoptat. EDIP include condiții privind originea componentelor. Potrivit Consiliului, componentele provenite din afara UE și a țărilor asociate vizate nu trebuie să depășească 35% din costul total al componentelor produsului final, cu reguli specifice pentru instrumentul destinat Ucrainei. Cerința urmărește consolidarea lanțului european de aprovizionare. Așadar, eligibilitatea finanțării depinde și de structura producției, nu numai de utilitatea militară a echipamentului. Programul prevede, totodată, acțiuni care facilitează accesul IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate la piața apărării. Pentru furnizori, cooperarea industrială poate implica participarea la proiecte comune și adaptarea la cerințele produselor finanțate. Aceste oportunități sunt supuse regulilor programului și selecției acțiunilor eligibile; adoptarea EDIP nu atribuie automat contracte unei companii. PPE a susținut EDIP, iar reprezentanții săi François-Xavier Bellamy și Michael Gahler au participat la negocierile parlamentare. Grupul a prezentat adoptarea drept un pas pentru consolidarea bazei industriale europene, semnalând totodată distanța dintre ambițiile programului și resursele alocate. Rezultatul legislativ aparține procedurii comune a Parlamentului și Consiliului; rolul PPE poate fi descris prin contribuția sa documentată la negociere și susținerea politică. Pentru evaluarea finanțării securității și competitivității, distincțiile dintre programe rămân decisive. Granturile EDIP, împrumuturile SAFE și alocările propuse pentru perioada de după 2027 au baze juridice, calendare și beneficiari diferiți. Ele pot susține obiective complementare, dar nu formează o singură sumă disponibilă în aceleași condiții. Bugetul viitor va stabili ce resurse suplimentare vor putea susține cercetarea, industria și infrastructura europeană. Siegfried Mureșan: „România apără frontiera Europei. Europa trebuie să contribuie la apărarea României” „România apără frontiera Europei. Europa trebuie să contribuie la apărarea României. Am votat astăzi, în plenul Parlamentului European, o rezoluție prin care cerem creșterea sprijinului european pentru România în fața atacurilor rusești din Marea Neagră și a încălcărilor spațiului aerian al României. În rezoluție, cerem: ➡️ Folosirea fondurilor SAFE încă neutilizate pentru întărirea capacității de apărare a României și Bulgariei. ➡️ Operaționalizarea rapidă a Centrului pentru Securitate Maritimă de la Marea Neagră, cu centre la Constanța și Varna, și asigurarea resurselor necesare funcționării sale. ➡️ Finanțare pentru securitatea la Marea Neagră în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Sunt exact cele trei lucruri pe care le-am cerut și eu în intervenția mea din plen, în dezbaterea care a pregătit această rezoluție. În plus, Parlamentul European cere evaluarea posibilității unei operațiuni navale a UE în Marea Neagră și sprijin pentru România în detectarea și combaterea dronelor, supravegherea spațiului aerian și protejarea comunităților din Delta Dunării. Rezoluția solicită și întărirea protecției porturilor și a infrastructurii energetice, inclusiv a proiectului Neptun Deep, esențial pentru securitatea energetică a României. Mesajul este clar: România și Bulgaria nu pot fi lăsate singure în fața acestor amenințări. Rolul nostru în apărarea Europei trebuie susținut prin finanțare, echipamente și măsuri concrete.”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din PE, pe 22 octombrie a.c. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

INTERVIU Siegfried Mureșan: România nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. La frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, are nevoie atât de dezvoltare, cât și de apărare
Politică

INTERVIU Siegfried Mureșan: România nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. La frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, are nevoie atât de dezvoltare, cât și de apărare

Bugetul multianual 2028-2034 al Uniunii Europene este dezbătut pe toate fronturile la Bruxelles iar o versiune finală este departe de a fi stabilită. Unul din cei mai importanți actori ai negocierilor pe viitorul buget multianual este Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și vicepreședinte al Grupului PPE (Popularii Europeni) din Parlamentul European, dar și coraportor pentru viitorul buget european. DeFapt.ro i-a adresat lui Mureșan mai multe întrebări în legătură cu stadiul negocierilor, cu alocările propuse, cu criticile Parlamentului European și cu sumele pe care le-ar putea primi România. În calitate de coraportor pentru viitorul cadru financiar multianual, ați atras atenția în repetate rânduri asupra propunerilor de compromis ale Consiliului, argumentând că acestea reduc finanțarea pentru noile priorități și lasă fermierii și regiunile subfinanțate. Având în vedere acest blocaj, care sunt liniile roșii absolute ale PPE în negocieri pentru a ne asigura că fondurile pentru coeziune și agricultură nu vor fi sacrificate în favoarea securității, apărării și competitivității? Linia noastră roșie este clară: nu vom finanța noile priorități prin sacrificarea politicilor care au făcut Europa mai puternică, precum agricultura și coeziunea. Acestea sunt și principalele politici din care România primește fonduri europene, iar obiectivul meu este să asigurăm o finanțare adecvată pentru ele și în următorii ani. Ca atare, poziția noastră este că agricultura și coeziunea trebuie să beneficieze de finanțări adecvate, distincte și protejate. Nu vom accepta ca fermierii să concureze cu regiunile pentru aceiași bani și nici ca agricultura și coeziunea să concureze cu apărarea și competitivitatea. Pe de altă parte, susținem nevoia de a finanța noile priorități: apărarea și competitivitatea. Sunt foarte importante și pentru România. Europa are nevoie de toate aceste politici. De aceea, soluția este un buget european mai puternic și introducerea unor noi resurse proprii, nu împărțirea unui buget care este deja insuficient. În cadrul dezbaterilor din plenul Parlamentului European din octombrie 2026, ați declarat ferm că „orice reducere a bugetului care ar slăbi Europa în anii următori nu va constitui o bază pentru aprobarea Parlamentului”. Dacă Consiliul și statele membre vor continua să insiste pe o politică de austeritate bugetară, cum intenționează Grupul PPE și majoritatea proeuropeană din Parlament să își folosească dreptul de veto pentru a impune un buget cu adevărat ambițios? Acordul Parlamentului European nu este o formalitate. Pentru aprobarea bugetului sunt necesare cel puțin 361 de voturi. Toate partidele guvernamentale din cele 27 de state membre reprezentate în Consiliu numără puțin peste 270 de eurodeputați. Deci Consiliul European nu ar putea controla majoritatea din Parlament nici dacă ar vrea. Noi, Grupul PPE, împreună cu liderii celorlalte grupuri politice proeuropene – S&D, Renew Europe și Verzii –, am transmis că reducerile aflate acum pe masă nu pot constitui baza acordului Parlamentului.Consiliul European nu a reușit să ajungă la un acord, în timp ce Parlamentul are o poziție adoptată cu o majoritate puternică încă de acum șase luni. Vrem să adoptăm bugetul la timp, pentru ca fermierii, regiunile, întreprinderile și cercetătorii din România și din întreaga Europă să poată beneficia de finanțare de la 1 ianuarie 2028. Dar nu vom accepta un buget slab, prezentat pe ultima sută de metri și negociat în grabă.Dacă principalele cerințe ale Parlamentului nu sunt incluse, Consiliul nu va putea obține majoritatea necesară pentru aprobarea bugetului. Ați subliniat public faptul că, pentru a finanța bunurile publice europene și noile priorități fără a crește povara directă asupra bugetelor naționale, Uniunea trebuie să găsească noi resurse proprii. Care sunt mecanismele concrete sau taxele la nivelul UE pe care PPE le susține cu prioritate în acest moment și cum plănuiți să depășiți reticența miniștrilor de finanțe de la nivel național? Comisia Europeană a propus un pachet de noi resurse proprii estimat la 57,4 miliarde de euro anual. Noi, Parlamentul, am propus trei resurse suplimentare: o contribuție digitală din partea marilor companii, o resursă bazată pe criptoactive și o contribuție aplicată jocurilor de noroc și pariurilor online. În funcție de forma lor finală, acestea ar putea genera între 18 și 32 de miliarde de euro anual. Numai contribuția digitală ar putea aduce până la 25 de miliarde de euro pe an. Mesajul nostru pentru guverne este simplu: cu cât avem mai multe resurse proprii, cu atât presiunea asupra bugetelor naționale este mai mică. Noile resurse proprii sunt puntea dintre dorința unor state de a-și limita contribuțiile naționale și nevoia Europei de a avea un buget capabil să finanțeze toate prioritățile. Nu le putem explica oamenilor de ce reducem fondurile pentru fermieri, regiuni, securitate și cercetare, în timp ce marile corporații tehnologice globale, din afara Europei, beneficiază gratuit de acces la piața unică europeană. Parlamentul European – dar și dumneavoastră personal – a insistat ca viitorul MFF (buget multianual) 2028–2034 să fie definit prin viteză, substanță și, mai ales, flexibilitate pentru a reacționa rapid la dezastre naturale sau crize geopolitice. Din perspectiva Grupului PPE, cum ar trebui să arate o structură bugetară ideală care să permită o reacție rapidă în caz de criză, fără a fi nevoie de revizuiri birocratice constante care să blocheze fondurile alocate proiectelor pe termen lung? Avem nevoie de predictibilitate pentru investițiile pe termen lung și de flexibilitate pentru situațiile de criză. Fondurile destinate agriculturii, coeziunii, cercetării și infrastructurii trebuie protejate. Un fermier, un primar sau o întreprindere din România nu poate planifica o investiție dacă banii sunt mutați permanent de la un program la altul. În același timp, bugetul trebuie să conțină rezerve reale și instrumente speciale care să poată fi mobilizate rapid în cazul incendiilor, inundațiilor, crizelor energetice sau amenințărilor de securitate. Pentru România, acest lucru este deosebit de important. Suntem expuși atât dezastrelor naturale, cât și riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de situația de la Marea Neagră. Ca atare, flexibilitatea trebuie să însemne bani suplimentari disponibili rapid în situații de criză, dar nu prin realocarea fondurilor deja promise fermierilor, regiunilor sau cercetătorilor. Apărarea, protecția frontierelor, competitivitatea și reconstrucția Ucrainei necesită toate finanțări substanțiale. Cum ar asigura PPE că aceste noi provocări nu se vor face în detrimentul politicii de coeziune și al fondurilor de convergență destinate regiunilor din Europa Centrală și de Est? România demonstrează cel mai bine de ce alegerea dintre securitate și coeziune este una falsă. Investițiile în autostrăzi, căi ferate, energie, porturi și dezvoltarea comunităților contribuie atât la economie, cât și la securitate. Infrastructura construită prin politica de coeziune poate fi folosită inclusiv pentru mobilitate militară și pentru reacția rapidă în situații de criză. Regiunile aflate la frontiera cu Ucraina nu vor deveni mai sigure dacă le reducem investițiile și le lăsăm în urmă. De aceea, apărarea, protecția frontierelor și sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova trebuie finanțate suplimentar, printr-un buget mai puternic și noi resurse proprii, nu prin reducerea fondurilor de coeziune de care România și celelalte state din regiune au nevoie. România este atât un beneficiar important al fondurilor de coeziune și al celor din cadrul PAC, cât și un stat situat în prima linie a securității europene. Puteți să vă angajați că Grupul PPE nu va susține un acord privind CFM care să reducă, în termeni reali, alocările destinate României din fondurile de coeziune sau din fondurile agricole pentru a finanța noi priorități în domeniul apărării și al competitivității? Voi continua să apăr, ca și până acum, în calitate de coraportor al Parlamentului European și vicepreședinte al Grupului PPE, o finanțare adecvată pentru România din politica agricolă și politica de coeziune. Poziția de buget a Parlamentului – deci și a Grupului PPE – este cea mai favorabilă României dintre toate variantele aflate pe masă. În propunerea Comisiei, alocarea țării noastre este estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro. Poziția Parlamentului ar putea crește această sumă la aproximativ 66 de miliarde de euro. Țara noastră nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. Fiind la frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, România are nevoie atât de fonduri pentru agricultură și coeziune, cât și de investiții suplimentare în apărare, protecția frontierelor și infrastructură strategică. În același timp, România poate beneficia de mai multe fonduri, per total, și prin accesarea banilor pentru apărare, competitivitate, cercetare și Erasmus+. Aceste fonduri beneficiază de creșteri importante în buget atât în propunerea de buget a Comisiei, cât și în propunerea Parlamentului și s-ar adăuga anvelopei de 60–66 de miliarde de euro a României. Domnule Mureșan, noua arhitectură bugetară propusă pentru MFF 2028–2034 prevede integrarea fondurilor destinate agriculturii și coeziunii într-un singur instrument gigantic numit Fondul pentru Parteneriat Național și Regional. Există temeri legitime că această comasare va reduce finanțarea reală și va lăsa agricultura expusă altor priorități. Cum se va asigura Grupul PPE că fondurile destinate fermierilor vor rămâne strict protejate și că nu vom asista la o descentralizare birocratică ce va lăsa fermele de familie fără sprijin direct? Poziția noastră este foarte clară și a fost aprobată de Parlament încă din aprilie: viitorul buget trebuie să finanțeze adecvat Politica Agricolă Comună și să prevadă fonduri distincte și protejate pentru subvențiile agricole, pentru zonele rurale, pentru investițiile în modernizarea agriculturii, precum și pentru politica de coeziune. Comasarea acestor politici într-un singur fond comun ar crea riscul ca fermierii, comunitățile rurale și regiunile să concureze între ele pentru aceleași fonduri europene. Nu putem accepta acest lucru. Agricultura și coeziunea trebuie să aibă alocări distincte, clar identificate și protejate. În același timp, autoritățile locale, regiunile și reprezentanții fermierilor trebuie implicați direct în stabilirea și implementarea investițiilor. Simplificarea trebuie să însemne mai puțină birocrație pentru beneficiari, nu mai multă putere discreționară pentru guvernele naționale, în detrimentul beneficiarilor finali ai fondurilor europene. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Mai mult sprijin pentru regiunile de la frontiera estică a UE afectate de războiul din Ucraina, cere PPE
Internațional

Mai mult sprijin pentru regiunile de la frontiera estică a UE afectate de războiul din Ucraina, cere PPE

Politica de coeziune finanțează investiții menite să reducă diferențele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene. În negocierea bugetului pentru 2028–2034, discuția privește atât volumul resurselor, cât și puterea autorităților locale și regionale de a decide cum sunt folosite. Grupul PPE susține păstrarea unei politici distincte, cu finanțare identificabilă și participarea regiunilor. Comisia propune reunirea mai multor intervenții în planuri naționale și regionale de parteneriat. Pentru România, dezbaterea are relevanță prin amploarea investițiilor susținute de această politică. La aprobarea acordului de parteneriat pentru 2021–2027, Comisia a anunțat o alocare de 31,5 miliarde de euro din politica de coeziune. Suma privește perioada actuală și reprezintă finanțare programată, nu dovada că toate fondurile au fost deja absorbite. Ea nu trebuie prezentată drept alocare confirmată pentru bugetul care va începe în 2028. De ce coeziunea este și o politică economică Investițiile regionale pot sprijini transportul, serviciile publice, digitalizarea, cercetarea sau dezvoltarea întreprinderilor. În cazul României, acordul actual prevede finanțări pentru competitivitatea IMM-urilor și colaborarea dintre întreprinderi și universități. Sunt vizate și tranziția energetică, infrastructura de mediu și mobilitatea urbană. Efectul urmărit este dezvoltarea capacității economice a teritoriilor, împreună cu îmbunătățirea condițiilor de viață.  O analiză realizată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, JRC, și de serviciile pentru politică regională estimează efecte economice care depășesc regiunile beneficiare. Modelarea investițiilor de coeziune din perioadele 2014–2020 și 2021–2027 indică aproximativ 1,3 euro de PIB suplimentar până în 2030 pentru fiecare euro investit și aproape trei euro până în 2043. Sunt rezultate ale unui model economic, nu randamente garantate pentru fiecare proiect. Studiul explică faptul că beneficiile se pot transmite prin relațiile comerciale dintre regiuni. O investiție într-o zonă mai puțin dezvoltată poate genera cerere pentru produse și servicii din alte state. Efectele diferă însă în funcție de structura economiei și de calitatea implementării. De aceea, justificarea politicii de coeziune trebuie însoțită de evaluarea proiectelor și de verificarea modului în care acestea răspund nevoilor locale. Ce propune reorganizarea fondurilor Noua arhitectură discutată pentru 2028–2034 ar reuni într-un plan al fiecărui stat intervenții care sunt acum organizate separat: coeziune, agricultură, pescuit, migrație și securitate, alături de Fondul social pentru climă. Consiliul a convenit o poziție parțială asupra regulamentului planurilor naționale și regionale la 16 iunie 2026. Scopul declarat este simplificarea finanțării și corelarea mai bună a investițiilor cu reformele. Caracterul parțial al poziției este important: acordul respectiv exclude chestiuni financiare și orizontale negociate în cadrul bugetului general. Prin urmare, existența unui mandat al Consiliului asupra unor reguli nu înseamnă că sunt fixate definitiv sumele pentru toate regiunile. O autoritate locală trebuie să urmărească atât cadrul european, cât și modul în care viitorul plan național va reflecta prioritățile teritoriului său. La 29 iunie 2026, Consiliul a adoptat și poziții parțiale asupra regulilor pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european. Mandatul clarifică domeniile de sprijin și urmărește păstrarea vizibilității politicii de coeziune. Aceste documente permit avansarea negocierilor legislative, însă bugetele programelor rămân dependente de acordul asupra cadrului financiar multianual. Ce cere PPE pentru autoritățile locale Documentul PPE privind politica regională susține menținerea coeziunii ca pilon distinct al viitorului buget, cu resurse și mecanisme de administrare dedicate. Grupul cere ca nevoile să fie identificate pornind de la situația teritoriilor și ca autoritățile locale și regionale să participe la proiectarea și implementarea programelor. Sunt susținute gestionarea partajată și implicarea partenerilor economici și a societății civile. Pentru o primărie sau o administrație regională, participarea poate influența alegerea investițiilor eligibile, calendarul apelurilor și adaptarea condițiilor de finanțare. O regiune afectată de depopulare are alte nevoi decât un centru urban în creștere. Poziția PPE pledează tocmai pentru posibilitatea diferențierii intervențiilor, în limitele obiectivelor europene. În acest model, simplificarea trebuie să reducă dificultățile administrative fără a îndepărta deciziile de comunitățile vizate.  Regiunile de frontieră și cooperarea între state PPE solicită sprijin adaptat regiunilor de la frontiera estică a Uniunii, afectate de consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Poziția grupului menționează presiuni economice și nevoia unor instrumente flexibile pentru stabilitate și dezvoltare. Pentru România, această orientare este relevantă în evaluarea proiectelor din teritoriile de frontieră, dar nu stabilește, prin ea însăși, o alocare financiară pentru un anumit județ. Cooperarea teritorială are și reguli specifice. În mandatul Consiliului din iunie 2026, Interreg ar dispune de un plan separat de planurile naționale și regionale, deoarece implică mai mulți parteneri și, în unele cazuri, cooperarea cu state din afara UE. Această particularitate arată că proiectele transfrontaliere necesită proceduri adaptate organizării lor. Bugetul și forma finală a regulilor rămân subiecte ale procesului legislativ. Ce ar trebui să arate rezultatele finanțării Pentru cetățeni, relevanța fondurilor se vede în serviciile și capacitățile create: acces mai bun, infrastructură utilizabilă, întreprinderi mai productive sau competențe care permit ocuparea unui loc de muncă. Modelarea JRC arată că administrarea politicilor influențează efectele investițiilor. În termeni practici, capacitatea instituțiilor de a pregăti și urmări proiecte contează alături de dimensiunea alocării. Cheltuirea fondurilor trebuie legată de obiectivul pentru care au fost acordate. Negocierile vor decide câtă autonomie vor avea regiunile și cât de clar vor fi protejate finanțările dedicate. Pentru beneficiarii români, este necesară diferențierea între proiectele actuale, finanțate în cadrul 2021–2027, și oportunitățile viitoare.  Mureșan vrea șase miliarde de euro în plus pentru România „Fondurile europene au schimbat atât de mult în bine România, încât a devenit noua normalitate să vedem autostrăzi noi, blocuri reabilitate și școli modernizate, împreună cu plăcuța aferentă care arată sursa banilor: bugetul Uniunii Europene. Beneficiile sunt atât de evidente, încât nici euroscepticii nu le pot nega, oricât și-ar dori. România gri, a subdezvoltării, a rămas în trecutul anilor ’90 și, din fericire, noua generație nici nu a cunoscut-o. Nivelul de trai din România, deși nu este încă la nivelul celui din vestul Europei, este mult mai aproape de cel din Germania sau Austria decât de cel din multe state europene care încă nu au aderat la UE. Beneficiile vor continua și în anii următori, dar trebuie să ne asigurăm că vor fi la același nivel. De aceea, în aceste săptămâni, prioritatea zero este să apărăm un nivel cât mai ridicat al viitorului buget al Uniunii Europene, care să poată finanța adecvat politica de coeziune, prin care s-au construit drumuri și s-au modernizat școli în România. Ca negociator-șef al Parlamentului European, obiectivul meu este să apăr fondurile europene și poziția Parlamentului, care prevede o creștere cu 10% a bugetului, ceea ce ar însemna, doar pentru România, șase miliarde de euro în plus.”, a scris recent pe Facebook europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din parlamentul European. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Agricultura europeană după 2027 și condițiile sprijinului pentru fermieri. Ce i se pregătește României, la propunerea lui Siegfried Mureșan
Internațional

Agricultura europeană după 2027 și condițiile sprijinului pentru fermieri. Ce i se pregătește României, la propunerea lui Siegfried Mureșan

Viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) va influența veniturile fermierilor, investițiile în exploatații și capacitatea Uniunii Europene de a produce alimente. Pentru perioada 2028–2034, Comisia propune păstrarea unor sume rezervate agriculturii, într-o arhitectură bugetară care reunește mai multe politici. Grupul PPE cere finanțare suficientă, protejarea plăților către agricultori și menținerea identității distincte a politicii agricole. Regulile și sumele finale sunt încă negociate.  Dezbaterea are efecte potențiale și pentru România, unde agricultura cuprinde exploatații foarte diferite ca dimensiune și orientare comercială. Un sistem de sprijin poate avea consecințe diferite pentru o fermă de familie, o întreprindere agricolă mare sau un tânăr care încearcă să intre în sector. Evaluarea reformei trebuie să urmărească cine este eligibil, ce intervenții sunt finanțate și câtă libertate vor avea autoritățile naționale în aplicarea lor.  Ce presupune menținerea unei politici agricole comune În poziția prezentată în septembrie 2025, PPE susține păstrarea unei PAC finanțate adecvat și respinge diluarea fondurilor agricole în instrumente cu alte obiective. Grupul argumentează că agricultorii au nevoie de predictibilitate pentru investiții și pentru adaptarea la șocurile economice. Totodată, solicită reguli administrative mai simple, sprijin pentru inovare și măsuri care să faciliteze intrarea unei noi generații de fermieri. Dimensiunea comună a politicii urmărește existența unor obiective și reguli europene, chiar dacă aplicarea lor implică alegeri naționale. În interpretarea PPE, o reformă care ar lăsa prea mult din finanțare la concurență cu alte nevoi bugetare ar putea afecta stabilitatea sprijinului. Aceasta este critica politică a grupului față de propunerea Comisiei. Ea trebuie diferențiată de regulile definitive, care vor necesita acordul co-legiuitorilor. Cât ar fi rezervat agriculturii Comisia propune cel puțin 300 de miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor și pentru intervenții în situații de criză. În prezentarea oficială, suma cuprinde minimum 293,7 miliarde pentru sprijinul veniturilor și 6,3 miliarde pentru o plasă de siguranță destinată perturbărilor pieței. Valorile sunt propuneri pentru întreaga perioadă 2028–2034, nu plăți anuale și nici sume deja distribuite fermierilor. Agricultura ar putea accesa și finanțări din partea nerezervată a planurilor naționale și regionale. Comisia menționează 453 de miliarde de euro disponibile pentru nevoi naționale, care pot include agricultura și mediul rural. Întreaga sumă nu reprezintă însă o alocare garantată exclusiv fermierilor. Utilizarea acesteia depinde de programarea fondurilor și de prioritățile planurilor. Diferența dintre un minim rezervat și un fond accesibil mai multor domenii este esențială. Sprijinul agricol va trebui corelat și cu dezvoltarea comunităților în care funcționează exploatațiile. Comisia prevede continuarea instrumentului LEADER și posibilitatea combinării finanțărilor pentru investiții rurale. Un proiect agricol și unul de dezvoltare locală pot răspunde unor nevoi complementare, dar au beneficiari și criterii distincte. Anunțarea unei resurse comune nu stabilește automat ce finanțare va primi fiecare localitate sau exploatație. Cum s-ar putea schimba plățile Propunerea introduce un sprijin pentru venit bazat pe suprafață, cu caracter degresiv. În prezentarea Comisiei, plățile ar urma să scadă progresiv pentru exploatațiile mai mari, iar acest instrument ar avea un plafon de 100.000 de euro pe fermă anual. Limita privește schema descrisă, nu trebuie interpretată automat ca un plafon general pentru orice finanțare europeană accesată de o exploatație. Pentru fermele mici este prevăzută posibilitatea unei plăți anuale simplificate de până la 3.000 de euro. Sunt propuse și instrumente pentru tineri, pentru agricultoare și pentru exploatații din zone dezavantajate. Statele ar avea flexibilitate în adaptarea intervențiilor. De aceea, valorile prezentate la nivel european nu permit calcularea unei subvenții individuale pentru un fermier român înainte de adoptarea cadrului și de stabilirea opțiunilor naționale. Succesiunea fermelor și securitatea alimentară Comisia leagă viitorul agriculturii de atragerea tinerilor și a noilor agricultori. Strategia de reînnoire generațională urmărește dublarea ponderii acestora până în 2040. Este un obiectiv de politică publică, a cărui realizare presupune măsuri europene și naționale. Accesul la teren, la finanțare, la pregătire profesională și la servicii poate influența posibilitatea unei persoane de a începe și de a menține o activitate agricolă. Strategia include și facilitarea transferului exploatațiilor, alături de securitatea veniturilor pentru agricultorii care se retrag. Problema succesiunii nu se rezolvă exclusiv printr-un ajutor de instalare: sunt relevante condițiile în care o fermă poate fi preluată și continuată. Din această perspectivă, securitatea alimentară presupune existența, în timp, a oamenilor și a capacităților productive necesare aprovizionării, împreună cu viabilitatea economică a activității agricole. Ce s-a adoptat deja pentru reducerea birocrației Reforma pentru perioada de după 2027 trebuie separată de modificările deja adoptate ale PAC actuale. La 18 decembrie 2025, Consiliul a aprobat definitiv pachetul de simplificare agricolă cunoscut ca Omnibus III. Acesta include reducerea unor sarcini administrative, ajustări ale condiționalității, diminuarea controalelor la fața locului și eliminarea procedurii anuale de verificare a performanței. Sunt prevăzute și măsuri pentru fermele mici și agricultura ecologică.  Evaluarea inițială a Comisiei estima economii administrative anuale de până la 1,6 miliarde de euro pentru agricultori și peste 200 de milioane pentru administrații. Aceste valori reprezintă economii potențiale estimate, nu rezultate deja măsurate în fiecare stat. Adoptarea pachetului constituie un rezultat legislativ al Parlamentului și Consiliului; sprijinul PPE pentru simplificare nu transformă actul într-o măsură decisă exclusiv de acest grup. Ce contează pentru fermierii din România Comisia descrie agricultura românească printr-o structură polarizată, cu numeroase exploatații individuale mici și un segment de întreprinderi mari. Această diversitate explică de ce distribuirea sprijinului poate fi la fel de relevantă ca suma totală. Intervențiile pentru orientarea către piață, investițiile în modernizare și sprijinul veniturilor răspund unor probleme diferite. În analiza unei reforme, o medie națională nu descrie situația fiecărei categorii de fermieri. Planul actual este, de asemenea, modificabil prin procedurile europene. Pagina Comisiei consemnează aprobarea celei de-a cincea modificări a planului României în februarie 2026. Prin urmare, chiar și în interiorul unei perioade de programare trebuie verificată versiunea aplicabilă a intervențiilor, înainte de evaluarea condițiilor concrete de sprijin. Planul strategic PAC al României pentru 2023–2027 urmărește creșterea viabilității exploatațiilor, reducerea diferențelor de venit și dezvoltarea orientării către piață. Comisia menționează, între obiective, protecția mediului, bunăstarea animalelor și dezvoltarea socioeconomică rurală. Acest plan aprobat descrie cadrul actual; el nu stabilește automat regulile și alocările aplicabile din 2028. Pentru următoarea perioadă, efectul reformei va depinde de combinația dintre fondurile rezervate, distribuirea sprijinului și intervențiile naționale. O analiză utilă fermierilor trebuie să distingă plățile pe suprafață de investiții, măsurile de criză de finanțarea curentă și simplificarea procedurilor de schimbarea eligibilității. Aceste diferențe permit evaluarea efectelor concrete atunci când legislația finală și planurile de aplicare vor fi disponibile. Ce i-a cerut Siegfried Mureșan Comisiei Europene „În urma muncii pe care am condus-o anul trecut, în calitate de coraportor al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să introducă o alocare de minimum 10% pentru investiții în zonele rurale din fondurile planurilor naționale și regionale, peste sumele deja rezervate agriculturii și pescuitului. Acest angajament înseamnă aproximativ 48,7 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală. Ulterior, în contextul acordului cu Mercosur, președinta Comisiei Europene s-a angajat, prin scrisoarea din 6 ianuarie 2026, să permită statelor membre să mobilizeze, încă din 2028, aproximativ 45 de miliarde de euro pentru sprijinirea fermierilor și a comunităților rurale. Aceste două angajamente nu trebuie să rămână doar promisiuni. Ele trebuie incluse în legislația privind viitoarea Politică Agricolă Comună, prin alocări clare și garanții obligatorii.”, a spus europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, pentru DeFapt.ro. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Cine va finanța bugetul european și cum vor fi protejați banii publici. Grupul PPE susține introducerea unor resurse proprii suplimentare
Internațional

Cine va finanța bugetul european și cum vor fi protejați banii publici. Grupul PPE susține introducerea unor resurse proprii suplimentare

Negocierea bugetului Uniunii Europene pentru 2028–2034 presupune stabilirea veniturilor care vor susține cheltuielile comune. Agricultura, dezvoltarea regională, cercetarea și securitatea concurează pentru resurse, iar următorul exercițiu va include obligații legate de finanțarea redresării după pandemie. Grupul PPE susține introducerea unor resurse proprii suplimentare. Miza este împărțirea costurilor între bugetele naționale și veniturile colectate prin mecanisme europene, concomitent cu menținerea controlului asupra utilizării fondurilor.  Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan a insistat că Parlamentul European are o poziție unitară și fermă pe acest subiect. De unde provin veniturile actuale Bugetul european este finanțat în principal prin patru categorii de resurse: taxe vamale, contribuții calculate pe baza TVA, contribuții raportate la venitul național brut și contribuții asociate deșeurilor de ambalaje din plastic nereciclate. Potrivit Consiliului, resursele proprii reprezintă peste 90% din veniturile bugetului UE. Există și alte încasări, precum amenzi aplicate companiilor pentru încălcarea regulilor de concurență.  Contribuția bazată pe venitul național brut acoperă diferența dintre cheltuielile bugetare și celelalte venituri. Dacă o sursă suplimentară nu este aprobată, necesarul de finanțare nu dispare. El trebuie compensat prin alte venituri sau prin ajustarea cheltuielilor. Acest mecanism explică de ce negocierile despre nivelul fondurilor și cele despre proveniența banilor sunt strâns legate. O resursă proprie europeană poate proveni din transferarea unei părți a veniturilor deja colectate național sau dintr-un mecanism nou. Denumirea nu înseamnă automat că fiecare cetățean va primi o obligație fiscală directă către Bruxelles. Efectul concret depinde de baza de calcul, de entitatea care plătește și de deciziile prin care mecanismul este introdus. În forma actuală, numeroase contribuții sunt vărsate de statele membre. Cele cinci surse propuse de Comisie Pachetul Comisiei prevede cinci resurse noi. Prima ar transfera bugetului UE o parte din veniturile sistemului existent de comercializare a certificatelor de emisii, ETS1. A doua ar proveni din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, CBAM. Comisia estimează venituri medii anuale de aproximativ 9,6 miliarde, respectiv 1,4 miliarde de euro, în prețurile anului 2025. Acestea sunt estimări pentru propuneri aflate în negociere.  A treia resursă ar fi calculată în funcție de cantitatea de deșeuri electrice și electronice necolectate, cu un venit estimat la aproximativ 15 miliarde de euro anual. A patra ar fi legată de accizele pe tutun, cu aproximativ 11,2 miliarde. A cincea, denumită CORE, ar presupune o contribuție anuală a companiilor mari vizate de sistem, cu o cifră de afaceri de cel puțin 100 de milioane de euro; estimarea este de aproximativ 6,8 miliarde anual. Prezentarea Comisiei indică aproximativ 58,5 miliarde de euro pe an pentru întregul pachet de venituri, exprimat în prețurile anului 2025. Totalul include și ajustări ale resurselor existente, astfel că nu trebuie confundat cu suma exclusivă a celor cinci categorii noi. Pentru bugetele naționale, rezultatul urmărit este limitarea presiunii generate de contribuțiile bazate pe venitul național brut.  Estimările de venit sunt medii pentru un interval de șapte ani. Ele nu înseamnă că aceeași sumă va fi încasată în fiecare exercițiu sau că toate mecanismele vor fi aprobate exact în forma inițială. Pentru compararea propunerilor trebuie păstrate aceleași prețuri de referință și același perimetru al veniturilor. O modificare a bazei de calcul poate schimba atât încasările europene, cât și distribuția contribuțiilor între state sau între entitățile vizate. În consecință, evaluarea pachetului presupune examinarea fiecărui mecanism, nu numai a totalului anunțat. Veniturile legate de emisii, de colectarea deșeurilor ori de activitatea companiilor au baze distincte. Obiectivul finanțării comune trebuie transpus în reguli de calcul și colectare care pot fi aplicate și verificate. Rambursarea finanțării din perioada pandemiei NextGenerationEU a permis Uniunii să împrumute bani pentru redresarea economică. Comisia indică anul 2028 pentru începerea rambursării împrumuturilor alocate instrumentului, pe un orizont care se întinde până în 2058. Componenta acordată statelor sub formă de împrumuturi trebuie diferențiată de finanțarea nerambursabilă susținută prin bugetul european. O subvenție pentru beneficiar poate fi finanțată printr-o datorie contractată la nivelul Uniunii.  Această distincție explică solicitarea PPE pentru venituri suplimentare. În poziția sa bugetară, grupul leagă noile resurse atât de acoperirea obligațiilor financiare, cât și de păstrarea capacității de finanțare a politicilor comune. Obiectivul politic este ca rambursarea datoriei să nu reducă automat resursele disponibile pentru programe și nici să se traducă integral în contribuții naționale mai mari. Cine poate aproba noile venituri Procedura pentru resursele proprii este diferită de cea pentru cadrul financiar. Decizia privind resursele necesită unanimitate în Consiliu, consultarea Parlamentului European și aprobarea fiecărui stat membru conform cerințelor sale constituționale. Pentru regulamentul CFM (Cadrul Financiar Multianual - n.r.), Consiliul decide tot în unanimitate, dar Parlamentul trebuie să își dea consimțământul. Prin urmare, sprijinul unui grup parlamentar nu poate introduce singur o nouă sursă de venit.  Parlamentul susține diversificarea veniturilor și a propus examinarea unor alternative dacă pachetul Comisiei nu obține acordul necesar. Acestea includ o contribuție pentru serviciile digitale, una pentru jocurile de noroc online și o prelevare legată de câștigurile din criptoactive. Sunt opțiuni politice pentru negociere, fără a echivala cu obligații fiscale deja aplicabile contribuabililor din România.  Controlul cheltuielilor și protejarea beneficiarilor Un buget mai mare presupune și reguli verificabile privind utilizarea banilor. Regulamentul european de condiționalitate permite măsuri atunci când încălcarea principiilor statului de drept afectează sau riscă grav să afecteze, într-un mod suficient de direct, buna gestiune financiară ori interesele financiare ale UE. Comisia poate propune măsuri proporționale, iar Consiliul decide. Mecanismul urmărește protecția bugetului, în condițiile stabilite de legislație.  Comisia precizează că beneficiarii finali își păstrează dreptul la plățile datorate, iar statul vizat trebuie să continue să le achite. Distincția este relevantă pentru un student, o întreprindere sau o organizație care respectă condițiile finanțării. Responsabilitatea autorităților pentru încălcări nu anulează automat obligațiile acestora față de beneficiari. Protecția respectivă nu înlocuiește verificarea eligibilității fiecărui proiect. Curtea de Conturi Europeană avertizează, în analiza sa din aprilie 2026, că neaprobarea noilor venituri ar crea un deficit de finanțare care ar impune contribuții naționale mai mari sau obiective bugetare reduse. Curtea identifică și riscuri privind trasabilitatea cheltuielilor și măsurarea rezultatelor. Așadar, adoptarea unui mecanism de venit trebuie însoțită de posibilitatea de a verifica ce rezultate produce finanțarea publică.  Pentru contribuabili, evaluarea viitorului buget depinde de legătura dintre sursa banilor, regulile programelor și rezultatele obținute. Un mecanism nou poate reduce necesarul contribuțiilor naționale, dar presupune propriile costuri și condiții. Dezbaterea parlamentară include tocmai cerințe privind transparența și controlul democratic. Forma finală va rezulta din acordul instituțiilor și al statelor membre, nu din simpla publicare a propunerilor.  Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Avertismentul lui Siegfried Mureșan: Parlamentul European nu va vota bugetul multianual al UE 2028-2034. Ce capitole sunt disputate
Internațional

Avertismentul lui Siegfried Mureșan: Parlamentul European nu va vota bugetul multianual al UE 2028-2034. Ce capitole sunt disputate

Uniunea Europeană negociază bugetul care va finanța politicile comune între 2028 și 2034, într-un context în care apărarea, competitivitatea și sprijinul pentru Ucraina solicită resurse suplimentare. Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European susține majorarea fondurilor, concomitent cu păstrarea sprijinului pentru agricultură și dezvoltarea regiunilor. Discuția privește atât dimensiunea bugetului, cât și regulile prin care banii vor ajunge la beneficiari. În prezent, negocierile nu sunt încheiate.  Ce stabilește cadrul financiar multianual Cadrul financiar multianual, abreviat CFM, fixează limitele cheltuielilor europene pentru mai mulți ani. Aceste plafoane organizează finanțarea politicilor comune și oferă beneficiarilor un orizont de planificare. Bugetele anuale se înscriu în limitele respective. Pentru o autoritate care pregătește o investiție de durată, existența unui cadru multianual permite corelarea etapelor proiectului cu disponibilitatea finanțării.  În acest sistem, angajamentele și plățile au sensuri diferite. Angajamentele reprezintă obligațiile juridice pe care Uniunea le poate asuma, inclusiv prin contracte de finanțare. Plățile reprezintă sumele efectiv achitate într-un anumit an. Un proiect contractat într-un exercițiu bugetar poate genera plăți în anii următori. Astfel, aprobarea unei alocări europene nu echivalează cu transferul sumei către beneficiari.  Bugetul anual pentru 2026 oferă un exemplu concret al acestei diferențe: Consiliul indică 192,8 miliarde de euro în angajamente și 190,1 miliarde în plăți. Acordul dintre Consiliu și Parlament a fost încheiat în noiembrie 2025. Aceste valori se referă la un singur an din actualul cadru 2021–2027 și nu pot fi comparate direct cu totalul propus pentru următorii șapte ani.  În același buget anual, aproximativ 715,7 milioane de euro au fost păstrate ca marjă sub plafoanele angajamentelor, pentru nevoi neprevăzute. Exemplul arată că planificarea financiară include și spațiu pentru reacție la evenimente care nu pot fi anticipate integral. Negocierea unui cadru mai flexibil presupune stabilirea regulilor prin care asemenea resurse pot fi utilizate și a instituțiilor care decid asupra destinației lor. Propunerea Comisiei și mandatul Parlamentului Comisia Europeană a prezentat propunerea inițială la 16 iulie 2025 și a completat pachetul legislativ în septembrie. Valoarea anunțată este de aproape 2.000 de miliarde de euro, în prețuri curente, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al UE, în medie pe perioada 2028–2034. Propunerea urmărește o organizare mai flexibilă a programelor, stimularea investițiilor și diversificarea veniturilor europene.  Parlamentul și-a adoptat mandatul de negociere la 28 aprilie 2026, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri. Poziția cere un buget pentru politici de 1,27% din venitul național brut, iar serviciul datoriei NextGenerationEU, estimat la încă 0,11%, să fie tratat în afara plafoanelor respective. Împreună, componentele reprezintă 1,38% din venitul național brut.  Diferența față de propunerea Comisiei este de aproximativ 175 de miliarde de euro în prețurile anului 2025. Parlamentul prezintă suplimentarea drept o creștere de circa 10%, destinată priorităților de politică publică, fără o majorare suplimentară pentru administrație. Raportul parlamentar a fost coordonat de Siegfried Mureșan, din PPE, și Carla Tavares, din grupul Socialiștilor și Democraților. Mandatul adoptat este poziția instituției, rezultată din votul plenului.  Dincolo de marile alocări economice, propunerea Comisiei continuă finanțarea competențelor, educației, culturii și valorilor europene. Erasmus+ este prezentat ca instrument al investiției în oameni. Pentru beneficiari, dimensiunea totală a bugetului trebuie citită împreună cu distribuția între programe: creșterea ansamblului nu stabilește, prin ea însăși, finanțarea fiecărei activități, iar efectul se vede în regulile și alocările concrete. Ce solicită Grupul PPE În poziția comunicată în aprilie 2026, PPE susține că finanțarea noilor priorități trebuie să fie însoțită de resurse suficiente pentru politicile consacrate. Grupul cere fonduri dedicate agricultorilor și regiunilor, argumentând că alocările identificabile le oferă beneficiarilor predictibilitate. De asemenea, solicită venituri europene suplimentare, pentru ca finanțarea politicilor și rambursarea datoriei să nu depindă exclusiv de contribuții naționale mai mari.  Poziția pune în discuție și arhitectura propusă pentru fondurile administrate în statele membre. Comisia dorește reunirea mai multor intervenții în planuri naționale și regionale de parteneriat, pentru a coordona investițiile cu reformele. Pentru cetățeni, întrebarea practică este dacă noua organizare va face finanțarea mai accesibilă și dacă proiectele locale vor păstra suficientă stabilitate pe întreaga perioadă de implementare. Aceste efecte depind de regulile finale.  La 7 octombrie 2026, PPE a cerut accelerarea negocierilor între guverne. Siegfried Mureșan a argumentat că adoptarea la timp trebuie însoțită de un nivel de finanțare adecvat. Grupul a anunțat că nu va susține un compromis pe care îl consideră insuficient pentru apărare, competitivitate, regiuni și agricultori. Aceasta este o condiție politică exprimată pentru negocieri, nu o decizie definitivă asupra viitorului buget.  Pe 16 octombrie, Mureșan s-a declarat dezamăgit de lipsa de progres de la Consiliul European privind bugetul mutlianual al Uniunii Europene. De ce cifrele trebuie comparate în aceleași prețuri Sumele prezentate în dezbatere folosesc uneori baze diferite. Prețurile curente includ valoarea nominală a banilor în anii respectivi. Prețurile constante, raportate la un an de referință, permit compararea puterii de cumpărare. Curtea de Conturi Europeană explică această distincție în analiza pachetului bugetar. Compararea unei sume în prețuri curente cu una în prețurile anului 2025 poate crea o impresie eronată despre amploarea creșterii.  Contează, de asemenea, includerea rambursărilor aferente instrumentului de redresare. O sumă totală mai mare poate cuprinde obligații financiare care nu reprezintă investiții noi. De aceea, poziția Parlamentului separă finanțarea programelor de serviciul datoriei NextGenerationEU. Pentru evaluarea propunerilor, trebuie urmărite simultan totalul, baza de preț și destinația banilor, astfel încât bugetele comparate să acopere aceleași categorii de cheltuieli. Unde se află negocierile Președinția irlandeză a Consiliului a prezentat la 10 octombrie 2026 o nouă variantă de negociere. Potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, aceasta reduce cu aproximativ 8%, respectiv 141 de miliarde de euro, nivelul propus de Comisie. Documentul președinției organizează discuțiile între guverne; el nu reprezintă bugetul adoptat al Uniunii. Divergențele privesc atât plafonul general, cât și distribuirea resurselor.  Aceeași analiză arată că liderii PPE, Socialiștilor și Democraților, Renew Europe și Verzilor au criticat propunerea comun, la 12 octombrie. Cooperarea între grupuri contează deoarece aprobarea cadrului financiar necesită consimțământul Parlamentului. Sprijinul pentru un buget mai mare depășește, astfel, poziția unei singure familii politice, chiar dacă grupurile pot avea priorități diferite pentru utilizarea banilor. La reuniunea din 15–16 octombrie, Consiliul European a discutat elementele unui compromis și a cerut continuarea negocierilor. Concluziile precizează că un acord până la sfârșitul lui 2026 ar permite adoptarea legislației în 2027, astfel încât finanțarea beneficiarilor să poată continua din ianuarie 2028. Pentru instituțiile publice, fermieri și întreprinderi, calendarul influențează pregătirea proiectelor și certitudinea accesului la următoarea generație de fonduri europene. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Bolojan îl desființează pe Rogobete, după ce a lăsat spitalele fără bani: iresponsabil, incompetent - surse presă
Politică

Bolojan îl desființează pe Rogobete, după ce a lăsat spitalele fără bani: iresponsabil, incompetent - surse presă

La ședința Biroului Permanent Național al PNL, președintele partidului, Ilie Bolojan, a explicat de ce mai multe spitale, inclusiv unități de primiri-urgențe (UPU) sunt pe cale să rămână fără bani: fiindcă, deși putea estima cheltuielile acestor unități medicale, fostul ministru Rogobete a bugetat în unele cazuri sub 50% din ceea ce se cheltuise în 2025. Antena 3 și stiripesurse.ro  au publicat fragmente din discuțiile din ședința BPN a PNL.  Citește și: Nazare tamponează promisiunile populiste ale PSD: „Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente” Potrivit acestor stenograme, Bolojan - care pare să nu-i fi pomeni numele lui Rogobete - a spus că „în mod iresponsabil, fie din incompetență, fie în mod premeditat, Ministerul Sănătății a alocat la începutul anului sume total insuficiente pentru funcționarea acestor unități”. Bolojan speră să convingă conducerea partidului să voteze cabinetul Luca Niculescu pentru ca acesta să poată rectifica, prin OUG, bugetul de stat pe 2026.  UPDATE: Alexandru Rogobete a explicat, pentru DeFapt.ro: „Alocarea inițială din 2025 la Floreasca era 4,8 milione lei. In septembrie am făcut rectificarea și le-am dat încă cinci milioane de lei. De acolo au ajuns la zece. Am cerut 650 milioane de lei  pentru urgență, însă pentru reducerea deficitului și prin încăpățânarea lui Bolojan, s-au alocat doar 400”.  Rogobete, iresponsabil și/sau incompetent Președintele PNL a oferit ca exemplu situația de la Spitalul Floreasca.  „Ca să înțelegeți, în 2025, cea mai mare unitate de primiri urgențe din România, cea de la Spitalul Floreasca, a avut o alocare inițială de peste 10 milioane de lei. Pentru a putea funcționa până la sfârșitul anului, au mai fost alocate câteva milioane de lei. Anul acesta, aceeași unitate a avut o alocare inițială de sub 5 milioane de lei, adică mai puțin de jumătate din alocarea inițială din 2025. Una dintre primele probleme cu care s-a confruntat ministrul interimar al Sănătății a fost tocmai lipsa fondurilor pentru Spitalul Floreasca. Am reușit să rezolvăm această problemă prin redistribuiri bugetare în interiorul Ministerului Sănătății. Un al doilea exemplu este unitatea de primiri urgențe de la Târgu Mureș. În 2025, aceasta a avut o alocare inițială de 8 milioane de lei. Pentru a-și putea încheia anul, au mai fost necesare câteva milioane de lei. Anul acesta, la începutul anului, i-au fost alocate sub 4 milioane de lei, adică mai puțin de jumătate din suma inițială din 2025. V-am dat aceste două exemple pentru a înțelege că avem unități de primiri urgențe care au primit aproximativ 30% din alocările necesare funcționării lor pe parcursul întregului an. În mod evident, fără rectificări bugetare serioase, aceste unități nu vor putea funcționa în condiții normale până la sfârșitul anului”, a explicat Bolojan, potrivit Antenei 3. El a arătat că, acum, plătește supracontractările făcute de ministerul Transporturilor - condus de PSD, din 2021.  „Vă dau exemplul Ministerului Transporturilor, unde, numai pe PNRR, avem contracte semnate în valoare de 19,5 miliarde de euro, în condițiile în care alocarea finală menționată este de 4,6 miliarde de euro. Aceste lucrări au fost începute și necesită fluxuri financiare suplimentare pentru continuarea lor, iar aceste necesități nu pot fi acoperite în condiții normale fără măsuri bugetare corespunzătoare”, a spus premierul interimar.  

Nazare tamponează promisiunile populiste ale PSD: „Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente”
Politică

Nazare tamponează promisiunile populiste ale PSD: „Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente”

Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare - care își va păstra mandatul și în guvernul Luca Niculescu - a transmis, pe Facebook, un avertisment dur: „Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”. Citește și: Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi El nu scrie, explicit, la cine se referă, dar mesajul său vine după ce liderii PSD au insistat pe faptul că vor crește pensiile și salariile bugetarilor. Nazare, în schimb, nu amintește de aceste probleme, ci se referă la deficit, la costul împrumuturilor statului român și reia, in cuvinte diferite, avertismentul: „Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort”. În plus, el pare că apără deciziile luate de guvernul Bolojan pentru a reduce deficitul bugetar: „În ultimul an, am făcut pași importanți în corectarea acestui dezechilibru: deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025”.  Critici la guvernările Ciucă-Ciolacu: „Ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanță” „De ce rigoarea şi disciplina bugetară rămân obligatorii nu doar ca garanții pentru dezvoltare, ci pentru evitarea blocajelor imediate. După mai mult de un an de consolidare fiscală, într-un context marcat de multiple tensiuni interne și externe, dezbaterea despre economia României și așteptările privind evoluția acesteia trebuie să pornească de la o evaluare realistă a situației în care ne aflăm, a dezechilibrelor pe care trebuie să continuăm să le corectăm și a eforturilor necesare pentru a recâștiga stabilitatea financiară.   Radiografia la zi este una singură: ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanță și a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată mai târziu. Rezultatul: cel mai mare deficit bugetar din UE, o datorie publică ajunsă la cote istorice și costuri tot mai mari pentru finanțarea funcționării statului.   În ultimul an, am făcut pași importanți în corectarea acestui dezechilibru: deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele 8 luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni concreți, vorbim despre un deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei față de primele 8 luni ale anului trecut. Nu sunt doar date statistice - înseamnă dobânzi care consumă resurse pentru educație, sănătate sau infrastructură, vulnerabilitate în fața crizelor și mai puține opțiuni pentru viitorul tuturor. Iar rezultatele au fost obținute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor și a unor măsuri de consolidare asumate și aplicate cu rigoare. Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort.   În același timp, dimensiunea presiunii este una foarte concretă: datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, echivalentul a aproximativ 1.205 miliarde de lei. În primele 8 luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB. Sunt resurse importante care nu mai pot fi direcționate către investiții și servicii publice - ci acoperă dobânzile.   Obiectivul principal în 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB. Este un pas necesar, dar nu o victorie: la finalul acestui an, nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%, iar în 2027 va trebui să continuăm eforturile de reducere a deficitului, într-un context marcat de mult mai multe presiuni şi obligații restante decât cele din acest an. În 2027 se vor elimina granturile din PNRR, în timp ce costul datoriei publice continuă să consume resurse importante, presiunile asupra bugetului și așteptările sociale rămân ridicate, iar necesarul de finanțare continuă să apese asupra bugetului. De aceea, rezultate obținute până în prezent trebuie apărate cu fermitate și trebuie să avem claritate cu privire la ceea ce își permite și la ce nu își permite România.   Bugetul pentru 2027 va fi un test major de responsabilitate. Trebuie construit pe venituri realiste, pe priorități clare și pe cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv. Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanțarea lor. Orice nou obiectiv trebuie însoțit de o întrebare simplă: care este sursa de finanțare? Nu putem construi un stat solid pe promisiuni care depășesc capacitatea reală a bugetului. O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare.   De aici pornim, înainte să trasăm alte obiective şi este important să marcăm exact unde suntem, pentru a ne stabili şi aşteptările în consecință. România nu se află încă în etapa unei relansări fără constrângeri, ci în etapa stabilizării și a redresarii derapajelor.   Menținem azi, cu mult efort şi precauție la Finanțe, alături de ceilalți parteneri instituționali, un echilibru foarte fragil în ceea ce privește păstrarea încrederii creditorilor externi. De aceea, un alt obiectiv esențial astăzi este protejarea ratingului suveran și menținerea României în afara categoriei „junk”. Fără credibilitate, finanțarea devine mai scumpă, investițiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetățenilor şi costurilor zilnice crește. Prima evaluare de rating va fi în ianuarie de la agenția Firch, dar în cazul unui derapaj semnificativ oricare altă agenție poate repune cu efect imediat ratingul Romániei în discuție prin convocarea unui comitet de rating ad-hoc.   Consolidarea fiscală trebuie, astfel, continuată strategic, printr-un management responsabil al cheltuielilor, continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării, prioritizarea cheltuielilor și protejarea investițiilor care cresc productivitatea. Trebuie să continuăm să reducem deficitul fără să creăm blocaje și fără să sacrificăm capacitatea de dezvoltare a țării.   Totodată, trebuie să ne putem proteja populația și economia de șocuri. Doar un stat cu finanțe sănătoase poate susține durabil dezvoltarea, dar și salariile, serviciile publice sau categoriile vulnerabile. Dar sprijinul trebuie să fie bine țintit, eficient și finanțat, nu construit pe promisiuni care produc dezechilibre și ajung, în final, să îi afecteze tocmai pe cei pe care dorim să îi protejăm.   Creșterea investițiilor cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026 arată cât de importantă este valorificarea fondurilor europene pentru susținerea economiei într-o perioadă în care consumul și producția sunt sub presiune. Ajustarea bugetară trebuie să reducă dezechilibrele fără să afecteze tocmai investițiile care susțin productivitatea și redresarea economică.   În acest moment, obiectivele principale rămân evitarea derapajelor și menținerea stabilității financiare. Traversăm în continuare o etapă de corecție necesară, iar capătul de linie nu se opreşte aici. Disciplina nu înseamnă renunțare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generațiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate.   Dar pentru a avea creștere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, a arătat demnitarul. 

VIDEO Profesorul de economie Năsulea se întreabă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se vor mai plăti salariile bugetarilor: „Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani”
Politică

VIDEO Profesorul de economie Năsulea se întreabă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se vor mai plăti salariile bugetarilor: „Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani”

Christian Năsulea, care predă economie la facultatea de istorie a Universității București, a discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dacă Guvernul mai poate plăti salariile bugetarilor, dacă nu are dreptul să emită o ordonanță de urgență prin care să rectifice bugetul. Năsulea a spus că este o situație fără precedent, iar aparent bugetarii vor rămâne fără salarii. Citește și: Senatorul USR Cristian Ghinea anunță falimentul Tarom: „Sfatul meu e să nu cumpărați bilet mai mult de 2 luni”. Miruță este ministru interimar la Transporturi De exemplu, Adriana Săftoiu a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că TVR nu are buget de salarii pentru luna decembrie.  „Dacă ajungem la retrogradare ne așteptăm să existe niște sincope în plata pensiilor și salariilor” Dar, arată Năsulea, se poate să existe o soluție legală de care deocamdată nu știm.  „Q: Domnule Năsulea, cred că chestiunea momentului, având în vedere interimatul guvernului, este dacă se vor mai plăti în scurt timp salarii și pensii. Se vor mai plăti? Năsulea: Vreți să vorbim despre rectificare bugetară, așa cum spune? Q: Ajungem și acolo.  Năsulea: Sunt mai multe chestiuni care ar trebui tranșate din capul locului, când vine vorba de plata pensiilor și salariilor. Odată noi avem un risc foarte mare de a ajunge la o retrogradare. Mai avem câteva zile până când aflăm care este decizia celor de la S&P și atunci dacă ajungem la retrogradare ne așteptăm să existe niște sincope în plata pensiilor și salariilor. Acesta este un scenariu. Și a doua chestiune este cea care ține de rectificarea bugetară, pentru că în situația de moment, fără guvern cu puteri depline, fără să existe vreo inițiativă vizibilă în Parlament în așa fel încât să preia Parlamentul atribuțiile guvernului în așa fel încât să mute banii dintr un buzunar într-altul, în așa fel încât să fie bani pentru sănătate, pentru lucrurile care în mod normal sunt lăsate în așteptare pentru niște realocări făcute prin toamnă... S-ar putea în anumite zone să nu existe bani pentru salarii nici în condițiile de față dacă nu găsim o formulă care să funcționeze bine în așa fel încât să evităm acest blocaj.  Q: Adică credeți că o să fie instituții care o să se trezească, dacă nu fac o rectificare prin OUG fără bani în efectiv de salarii? Ceea ce ar fi... cred că nu s a mai întâmplat asta în România....Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani așa ceva. Năsulea: Sunt mai multe moduri de a privi problema pentru că răspunsul din păcate nici măcar aici nu este simplu. În mod normal da, ar trebui să rămână fără bani anumite ministere care nu au avut sumele pentru...  Q: TVR-ul...ne-a povestit Adriana Săftoiu că nu are bani de salarii pe decembrie. Punct. Năsulea: Bun. Deci, în mod normal, ar trebui să nu se plătească salariile dacă nu se face rectificarea. Dar spun în mod normal, pentru că și aici am primit, am văzut asigurări de la diverși politicieni care au mai multe informații despre subiect, că există căi administrative prin care poate să fie rezolvată această problemă. Noi nu le am mai văzut până acum, deci n-am mai fost în situație, Q: Le vor găsi, vor fi creativi... Năsulea: ...dar o să vedem care sunt acele căi administrative, creative probabil, prin care se poate rezolva problema, fără să fie făcută rectificarea bugetară...Prin hotărâre de guvern sau prin hotărârea Parlamentului. Deci cumva apare că există și o a treia variantă despre care eu nu știu pentru că nu am mai văzut-o până acum, dar care există cumva într o rezervă, într un sertar al cuiva tocmai pentru o astfel de situație”. 

VIDEO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce discuta cu Bolojan și cum o refuza acesta
Politică

VIDEO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce discuta cu Bolojan și cum o refuza acesta

Fosta șefă a TVR, Adriana Săftoiu, a povestit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, care au fost interacțiunile ei cu premierul Ilie Bolojan, ce îi cerea și cum îi explica acesta că nu se poate. Săftoiu a fost susținută de PNL pentru a prelua conducerea televiziunii publice.  Citește și: Surse: judecătorii PSD din CCR, plus aliații lor, se pregătesc să blocheze SAFE. Decizia, miercuri În plus, întrebată pe cine ar prefera - Bolojan sau Siegfried Mureșan - ea a dat un răspuns ferm. Săftoiu a dat șanse „fifty-fifty” guvernului Mureșan să treacă de Parlament. Bolojan nu a vrut să-i dea bani în plus pentru TVR „Săftoiu: În perioada asta cât am fost la TVR am vorbit foarte puțin sau chiar deloc. Aș spune că...  Q: Cu Bolojan nu vorbeai decât despre bani?  Săftoiu: Vorbeam, dar vorbeam doar despre situația televiziunii. Ba da, ba da. Dar nu, nici aici n-am avut mare succes în momentul în care i-am cerut niște...adică o rectificare bugetară. Nu rectificare, pardon, la buget. Nu, la buget am rugat să primim mai mulți bani pentru că e un sistem de la știri pentru care am alocat deja trei milioane. Ar trebui să și intre din noiembrie, din câte știu eu, să fie instalat. Oricând știrile pot să să moară, adică să cadă sistemul și... Q: Știrile?? Săftoiu:...să nu mai poți să vezi nimic. Da, da, da, da, da. Și m-am dus să-l rog să-mi dea niște bani și s-a uitat, a deschis o hartă frumoasă pe masă și a zis: «Ia uitați, doamnă, aicea, vedeți aici o anvelopă salarială. O vedeți unde e? Dumneavoastră la anvelopa asta vreți eu să vă mai dau bani? Scădeți dumneavoastră anvelopa și mai veniți după aceea». La revedere. Mi-am luat gentuța, am plecat acasă și am început să calculez de unde și ce se taie, mai puțin darea afară a oamenilor ca să pun acei bani. Deci nu am discutat niciodată situația partidului sau ce se întâmplă în partid”. Întrebată pe cine ar prefera ca președinte de partid sau premier, între Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan, ea a spus: „Săftoiu: Pe domnul Bolojan. Q: Are mai multă experiență sau... Săftoiu: Absolut! Asta nu înseamnă că spun că Sigfried Mureșean nu are calități. Dar când vine vorba despre politica internă, vnu e suficient doar să știi limbi străine și să ai o minte care înțelege un buget și așa mai departe. Ceea ce e clar în Siegfried Mureșan...nu vorbim despre un om nepriceput sau care nu are competență, dar aici e ceva mai mult decât atât. Poate, nu știu, peste un an, doi, trei, vedem, nu știm”.   

Peste 80% din recipientele reciclabile de băuturi au fost returnate în 2026
Investigații

Peste 80% din recipientele reciclabile de băuturi au fost returnate în 2026

Peste 619 milioane de ambalaje de băuturi au fost returnate prin Sistemul de Garanție-Returnare în august 2026, potrivit raportării finale publicate de RetuRO. În aceeași lună, producătorii au introdus pe piață aproximativ 666 milioane de ambalaje din plastic, metal și sticlă. Plasticul, cât metalul și sticla la un loc Cea mai mare cantitate pusă pe piață a fost reprezentată de ambalajele din plastic: 346,6 milioane de unități. Au urmat cele din metal, cu 190,7 milioane, și recipientele din sticlă, cu 128,6 milioane. Raportarea se bazează pe datele transmise de 1.490 de producători înscriși în sistem. În august au fost returnate 312,4 milioane de ambalaje din plastic, 183,8 milioane din metal și 123 milioane din sticlă. Rata lunară de returnare a ajuns astfel la 90,1% pentru plastic, 96,4% pentru metal și 95,7% pentru sticlă. Datele indică o performanță lunară mai ridicată decât media cumulată a anului. În primele opt luni din 2026 au fost puse pe piață aproape 4,32 miliarde de ambalaje SGR. Dintre acestea, aproximativ 3,59 miliarde au fost returnate. Ratele cumulate de returnare au fost de 81,9% pentru plastic, 83,3% pentru metal și 86,9% pentru sticlă. Medie de 80% la reciclare Raportul diferențiază între ambalajele predate reciclatorilor și cele care au intrat efectiv în instalațiile de reciclare. În august, RetuRO a predat spre reciclare aproape 560 milioane de recipiente, iar circa 467,7 milioane au intrat în instalații. Pentru întregul interval ianuarie-august, ratele de reciclare, calculate în funcție de greutate, au fost de 82,5% la plastic, 76,4% la metal și 81,7% la sticlă. Cantitățile predate reciclatorilor în 2026 includ și stocurile existente la 31 decembrie 2025. Trei ani de RetuRO RetuRO Sistem Garanție Returnare SA este administratorul unic al SGR la nivel național. Compania a fost înființată în 2022 și funcționează în sistem dualist, pe principiul „not-for-profit”, eventualul profit trebuind reinvestit în dezvoltarea sistemului. Acționariatul este format din Asociația Berarii României pentru Mediu și Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, fiecare cu 30%, Asociația Retailerilor pentru Mediu, cu 20%, și statul român, reprezentat de Ministerul Mediului, cu 20%. SGR a devenit operațional la 30 noiembrie 2023 și acoperă ambalajele nereutilizabile din plastic, metal sau sticlă, cu volume între 0,1 și trei litri. Pentru fiecare produs eligibil se percepe o garanție de 50 de bani, restituită consumatorului la returnarea ambalajului. Raportarea din august arată consolidarea sistemului, dar și diferența dintre colectarea ambalajelor, predarea lor către reciclatori și procesarea efectivă în instalațiile specializate autorizate din România.

Ministerul Educației reduce bugetul Palatului Copiilor din Iași: aproape 1.000 de copii, victimele austerității
Eveniment

Ministerul Educației reduce bugetul Palatului Copiilor din Iași: aproape 1.000 de copii, victimele austerității

Palatul Copiilor Iași intră în anul școlar 2026-2027 cu un buget redus cu 10%, 17 cercuri blocate și aproximativ 1.000 de copii afectați, scrie Ziarul de Iași. Pianul, șahul, tenisul de masă, saxofonul, percuția, jurnalismul și teatrul de păpuși se numără printre activitățile amenințate. Peste 100 de grupe, afectate Măsurile vizează Palatul Copiilor Iași și structurile din Târgu Frumos, Podu Iloaiei și Hârlău. Citește și: BREAKING Deficit bugetar de doar 2,34% din PIB la 7 luni, cu 28 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025 Sunt blocate activități din domenii precum muzica, sportul, teatrul, jurnalismul, robotica și protecția mediului. Cei 90 de elevi înscriși la Jurnalism/Ziaristică vor fi direcționați către Studii europene, iar copiii de la Percuție, Tenis de masă sau Teatru de păpuși vor primi alternative. Părinții pot însă refuza, existând riscul ca elevii să renunțe complet. Datorii și posturi vacante blocate Directorul interimar Ana Hegyi susține că blocarea posturilor vacante a fost singura soluție pentru păstrarea profesorilor titulari și plata salariilor. Instituția are și datorii de aproximativ 8.000 de lei la utilități. Palatul nu își mai poate completa veniturile prin închirierea spațiilor fără aprobarea Ministerului Educației. Între timp, părinții au lansat o petiție pentru salvarea cercurilor gratuite.

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)
Economie

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)

Pentru exercițiul financiar 2028-2034, Comisia Europeană a propus ca României să i se aloce 60,2 miliarde de euro, arată parlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Beneficiu net de 78 miliarde de euro „Apartenența țării noastre la Uniunea Europeană le permite cetățenilor români să ducă o viață mai bună. De la intrarea în UE și până astăzi, România a primit 116 miliarde de euro de la UE și a plătit 38 miliarde de euro, având un beneficiu net de 78 miliarde de euro. ℹ️ Fondurile UE sunt folosite pentru autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, creșe, spitale, canalizare și alimentare cu apă, gaze sau sprijin pentru IMM-uri. Agricultura și dezvoltarea rurală beneficiază de un sprijin european considerabil. ℹ️ Din fonduri UE sunt finanțate proiecte prin care protejăm tradițiile și moștenirea noastră culturală:» Biserici și mănăstiri cu secole de istorie sunt restaurate și puse în valoare» Cetăți, castele, conace și palate au fost salvate de la degradare și redeschise pentru generațiile viitoare» Meșteșugurile, obiceiurile și tradițiile care definesc identitatea românească sunt promovate și protejate » Această susținere arată respectul UE față de valorile care ne definesc ca popor: credința, cultura și rădăcinile noastre. ℹ️ În calitate de europarlamentar, am depus amendamente, am susținut proiectele importante pentru comunitățile si țara noastră, am apărat interesele românilor. Parlamentul European a aprobat amendamentele pe care le-am depus pentru ca România să se poată dezvolta în continuare pe baza fondurilor din Politica de Coeziune.  ℹ️ Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 prevede alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România, din care 54,6 miliarde de euro este alocarea generală, un miliard este pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde de euro pentru Fondul Social și pentru Climă.”, a scris Motreanu pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră