joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: buget

178 articole
Politică

Nicușor Dan anunță că Administrația Prezidențială și-a redus cheltuielile cu 30%, în 2025

Nicușor Dan anunță că Administrația Prezidențială și-a redus cheltuielile cu 30%, în 2025: „Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, a scris șeful statului pe Facebook.  Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Nicușor Dan anunță că Administrația Prezidențială și-a redus cheltuielile cu 30%, în 2025 Pe 14 iulie 2025, într-o conferință de presă, Nicușor Dan anunța că Administrația Prezidențială își va diminua bugetul propriu cu 20% la rectificarea bugetară. „În momentul în care o să vină rectificarea bugetară pentru 2025, Administrația Prezidențială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu, pentru a participa la acest efort colectiv”, spunea șeful statului. Ulterior, în septembrie, el a scris pe X/Twitter: „În luna iulie am spus că Administraţia Prezidenţială va contribui la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice. La rectificarea bugetară publicată ieri, am transmis Guvernului că Administraţia Prezidenţială returnează 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru anul 2025. Asta înseamnă aproximativ 17% din creditele bugetare, o reducere serioasă, rezultat al unei analize atente a cheltuielilor instituţiei. Ştiu că pentru mulţi români vremurile sunt grele şi cred că statul trebuie să dea primul exemplu de responsabilitate. E normal ca şi Administraţia Prezidenţială să participe la acest efort colectiv. Nu putem cere eforturi de la oameni fără ca statul să fie primul care le face. Nu e un gest politic, e o chestiune de bun-simţ. Mergem înainte cu un angajament ferm pentru un stat mai suplu, mai eficient şi mai aproape de oameni”.  Potrivit datelor de pe site-ul Administrației Prezidențiale, în 2025, bugetul inițial al Administrației Prezidențiale a fost de 102 milioane de lei credite bugetare. În 2024, sub Iohannis, Administrația Prezidențială a cheltuit 116 milioane de lei.   

Nicușor Dan anunță că Administrația Prezidențială și-a redus cheltuielile cu 30%, în 2025 Foto: Facebook
Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” Foto: Facebook
Politică

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026”

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, într-o lungă postare, ordonanța-trenuleț: „Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Șeful Guvernului mai anunță că Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi. Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” „Guvernul României a adoptat ieri seară Ordonanța de Urgență pentru completarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”.   Datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%.   Gestionam bugetul în mod responsabil.   Actul normativ este necesar pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic.   Ordonanța cuprinde un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore:   Reducerea cheltuielilor bugetare și responsabilitate fiscală Reducerea cu 10% a sumelor alocate partidelor și organizațiilor minorităților naționale Amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale Introducerea unor reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară pentru întreprinderile publice   Relansare economică și stimularea investițiilor Reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în anul 2026 Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din 2027 și înlocuirea acestuia cu taxarea cheltuielilor sensibile și a afiliaților Instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 100.000 de euro Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027 Scutirea integrală, în anul 2026, de impozit pentru construcțiile agricole (solarii, sere, silozuri, ciupercării)   Simplificări fiscale și digitalizare Clarificarea și extinderea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoane fizice Simplificarea mecanismelor sistemului electronic de administrare a TVA în România   Sprijin pentru persoanele vulnerabile Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim până la 1 iulie 2026 Prelungirea acordării voucherelor de energie în valoare de 50 de lei pe lună și în anul 2026 Menținerea criteriilor actuale pentru consumatorii vulnerabili Asigurarea continuității Programului național „Masă sănătoasă” în școli   Sprijin pentru autoritățile publice locale Acordarea de împrumuturi din Trezorerie, în valoare de 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR Fond de 200 de milioane de lei pentru sprijinirea sistemelor de termoficare Măsuri tranzitorii care permit funcționarea autorităților locale până la adoptarea bugetului pe 2026   Combaterea evaziunii fiscale și reglementarea produselor accizabile Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF Reintroducerea comisiei de autorizare pentru evaluarea riscurilor Introducerea garanțiilor financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice   Executivul a adoptat o ordonanță care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026. Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi.   Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”, a scris Bolojan. 

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate Foto: Facebook
Politică

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate, anunță, pe Facebook, deputatul USR Claudiu Năsui. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile, mai arată acesta.  Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Un proiect de ordonanță a guvernului Bolojan prevede însă că suma forfetară pentru parlamentari se reduce cu 10%. Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate „După creșterea taxelor, vin din nou creșterile de cheltuieli. Tocmai a fost votat în comisia pentru buget-finanțe-bănci viitorul buget al Camerei Deputaților.   Cheltuielile de personal cresc cu 8%.   Sporurile și indemnizațiile cresc cu, țineți-vă bine, 28%.   Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 29%.   Iar cheltuielile cu deplasări (adică turism pe banii statului în destinații exotice din toată lumea) cresc cu 25%!   E clar că austeritatea nu e pentru toți.   Creșterea taxelor a scăzut veniturile și a crescut prețurile pentru populație, dar la stat totul merge bine.   A fost o mare greșeală creșterea taxelor. Acum statul nu mai are niciun motiv să se reformeze sau să taie vreo cheltuială semnificativă. Pentru că deodată sunt bani. Banii dumneavoastră”, a scris Năsui, pe Facebook. 

Liderii coaliției, reuniune pentru buget (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Prima discuție în coaliția de guvernare pe bugetul din 2026, pe 17 decembrie 2025

Liderii coaliției de guvernare se reunesc miercuri într-o nouă ședință, pe agenda discuțiilor aflându-se proiectul bugetului de stat pentru anul viitor, stabilirea salariului minim pe 2026 și reforma administrației publice. Reuniunea are loc într-un context tensionat, marcat de divergențe politice apărute recent în Parlament. PSD susține majorarea salariului minim și continuarea investițiilor Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că social-democrații vor veni la masa discuțiilor cu mai multe „puncte mari”, printre care creșterea salariului minim. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Potrivit acestuia, Guvernul ar putea achita până la finalul anului toate facturile restante pentru proiectele derulate prin CNI și programul „Anghel Saligny”, urmând ca investițiile să continue și anul viitor. Grindeanu a subliniat că PSD nu susține tăieri de salarii și propune eliminarea impozitului pe solarii, măsură care ar urma să fie inclusă în proiectul de buget. Reducerea posturilor din administrație, subiect sensibil Întrebat despre reducerea cu 10% a posturilor din administrația publică centrală și locală, liderul PSD a reiterat că formațiunea nu este de acord cu diminuarea salariilor. El a precizat că pachetul de reforme pentru administrația locală este deja stabilit, în timp ce pentru administrația centrală urmează să fie analizate propunerile care vor fi aduse în coaliție. Moțiunea împotriva ministrului Mediului, pe agenda coaliției Un alt subiect important al ședinței vizează poziția PSD în Senat la moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu. Grindeanu a afirmat că votul senatorilor PSD a fost un semnal de sancționare a ceea ce el a numit un „management catastrofal”, subliniind că partidul va reacționa similar ori de câte ori un ministru va pune în pericol drepturi sau servicii esențiale pentru cetățeni. Kelemen Hunor: votul PSD, o greșeală procedurală Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că votul PSD la moțiunea simplă va fi, cel mai probabil, discutat în ședința coaliției. În opinia sa, gestul a fost o greșeală raportat la protocolul coaliției, care prevede că partidele membre nu votează moțiuni simple sau de cenzură. Totuși, liderul UDMR a subliniat că nu există riscul ruperii coaliției și a amintit că situații similare au mai existat, fără consecințe politice majore. Dialogul, singurul mecanism de funcționare a coaliției Kelemen Hunor a mai precizat că, deși fiecare partid din coaliție are proiecte proprii care nu sunt întotdeauna discutate în comun, dialogul rămâne singurul mecanism de funcționare. Potrivit acestuia, nemulțumirile trebuie gestionate prin negocieri interne, nu prin voturi publice împotriva miniștrilor din aceeași coaliție.

Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați

Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați prin procese, între 2025 și 2029: 10,6 miliarde de lei. Această sumă reprezintă 0,6% din PIB, potrivit informațiilor dintr-un răspuns la o interpelare adresată ministerului de Finanțe. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați Acestea sunt sumele câștigate de magistrații care au dat statul în judecată pentru a-și mări salariile. Și în anii anteriori de la buget s-au plătit sume enorme pentru plata acestor așa-numite „restanțe salariale”, care vin încărcate de penalități și dobânzi penalizatoare imense. Potrivit premierului Bolojan s-au plătit deja două miliarde de euro pentru cele 23.000 de procese deschise de magistrați pentru a-și majora salariile. „În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați care bineînțeles au fost câștigate, cea mai mare parte, și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar diferențe salariale și mai avem de plătit cam încă atât”, spunea Bolojan în august 2025.  Din suma de 10,6 miliarde de lei, 8,45 miliarde de lei ajung la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care gestionează bugetele tuturor instanțelor. Ministerul Public, care plătește salariile procurorilor, are de încasat 1,89 miliarde de lei, CSM - peste 137 milioane de lei și Ministerul Justiției - 126 milioane de lei.  Ministerul de Finanțenu răspunde însă la întrebarea: „Cum veți stopa fenomenul prin care magistrații își cresc la nesfârșit propriile salarii prin decizii pe care tot ei le judecă?”. 

Programul „Rabla 2025”, buget suplimentat (sursa: Pexels/Thomas Ronveaux)
Eveniment

"Rabla 2025" pentru persoane fizice, încă 45 de milioane de lei de la AFM

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat marți suplimentarea bugetului destinat achiziției de autovehicule termice și hibride din cadrul Programului „Rabla 2025”. Măsura vine în contextul unei cereri foarte mari din partea persoanelor fizice, care au epuizat rapid fondurile disponibile la prima etapă de înscriere. Programul „Rabla 2025”, buget suplimentat Potrivit AFM, suma suplimentară de 45 de milioane de lei va fi redirecționată din bugetul alocat autovehiculelor electrice, care a rămas parțial neutilizat. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Decizia vizează categoria de mașini cu motoare pe combustie internă (inclusiv GPL/GNC), motociclete și vehicule hibride, pentru care cererea a depășit estimările inițiale. Înscrierile reîncep pe 6 noiembrie Persoanele fizice interesate se vor putea înscrie în aplicația informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până pe 15 decembrie 2025, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor. Totodată, programul pentru achiziția de autovehicule electrice rămâne deschis, în limita bugetului rămas disponibil. AFM: „Dorim să oferim o nouă șansă românilor” „O parte din fondurile neutilizate pentru autovehiculele electrice vor fi redirecționate pentru ca mai mulți români să poată beneficia de sprijin la achiziția unei mașini noi, mai puțin poluante”, a declarat președintele AFM, Florin Bănică. Potrivit acestuia, sumele eliberate provin din rezervări nefinalizate sau proiecte care nu au respectat procedurile de finanțare. Valoarea ecotichetelor pentru fiecare categorie de vehicul În cadrul programului „Rabla 2025”, valoarea ecotichetelor este următoarea: 18.500 lei pentru un autovehicul 100% electric sau cu pilă de combustie pe hidrogen; 15.000 lei pentru un plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 lei pentru un vehicul cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei pentru un autovehicul termic nou (inclusiv GPL/GNC) sau o motocicletă. Programul „Rabla 2025”, buget total de 200 de milioane de lei Bugetul total al programului destinat persoanelor fizice este de 200 de milioane de lei, însă fondurile pentru mașinile cu combustie internă și hibride s-au epuizat rapid, în doar 13 minute de la lansarea din 30 septembrie 2025. Suplimentarea anunțată acum are rolul de a permite unui număr mai mare de beneficiari să acceseze programul și să-și achiziționeze vehicule mai puțin poluante.

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna Foto: Inquam/George Calin
Politică

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025, cel mai nerealist

Consilierul lui Bolojan, Ionuț Dumitru, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025 a fost „cred că cel mai nerealist buget pe care l-am văzut, cel puțin până acum”. Ionuț Dumitru a fost președinte al Consiliului Fiscal și, în această calitate, aviza bugetul de stat al României. Acum, el este consilier onorific al premierului PNL.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Ciolacu a semnat acest proiect de buget în calitate de premier, iar Tanczos Barna l-a inițiat, în calitate de ministru de Finanțe. Tanczos Barna este acum vicepremier.  Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna „Au fost sub bugetate masiv cheltuielile - în primul rând pe partea de dobânzi, unde ai o predibitate destul de mare. Au fost necesare încă 15 miliarde de lei pentru a putea acoperi cheltuieli obligatorii cu dobânzile, apoi încă multe miliarde la alte capitole de cheltuieli, cum ar fi asistență socială sau la chiar și la salarii. Au fost adăugați bani mulți la rectificare pentru a putea acoperi aceste cheltuieli obligatorii. Totul doar dintr-o prezumtivă îmbunătățire a colectării - aproape 10 miliarde de lei au fost puse din pix, pur și simplu, la începutul anului acesta. O îmbunătățire a colectării, care e de dorit, dar e pur și simplu ca și cum ai vinde «pielea ursului din pădure» . Adică nu poți să pui în buget o chestie care e incertă și de a cărei realizare depinde dacă vei face sau nu ținta de deficit bugetar - și dacă ne uităm per total pe venituri și pe cheltuieli discutăm de cel puțin 2% din PIB, o sumă foarte mare, deficit bugetar care pur și simplu nu s-a bugetat la începutul anului”, a explicat Ionuț Dumitru.  Însă Ionuț Dumitru - care, recent, a propus desființarea ANAF și reînființarea Fiscului după modelul din Grecia - a fost neîncrezător în capacitatea acestei instituții de a colecta sumele necesare. „Dacă ANAF nu va reuși să îmbunătățească, să schimbe ceva major în termeni de colectarea taxelor și impozițiilor, vom avea o mare problemă în anii următori. Și o mare problemă o să însemne creștere de taxe”, a spus el. 

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei Foto: Facebook CJ Tulcea
Eveniment

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei pentru că este mai mare cu 17 mp

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei pentru că este mai mare cu 17 mp și va avea nouă locuri în plus, arată un proiect de hotărâre de guvern „ pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici” ai acestei cheltuieli de capital. Banii vin de la bugetul central, prin ministerul Dezvoltării, județul Tulcea finanțând sub 3% din construcție.  Citește și: Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică” Firma „Construcții Erbașu” realizează această sală. Complexul va fi controlat de Consiliul Județean, dominat de PSD. Presa a scris că firma Erbașu a beneficiat de contracte cu statul în valoare de 900 de milioane de lei. „G4Media.ro a publicat, în trecut, mai multe articole care arătau legături între Rotaru și Erbașu, pe de o parte, și interese ale PSD, ale soției lui Marcel Ciolacu și ale unei apropiate a acestuia”, scria acest site în septembrie 2024.  Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei  Inițial, prețul sălii polivalente din Tulcea era de puțin peste 119 milioane de lei. Acum el sare la 193,8 milioane de lei, o majorare de circa 70%. Din acești bani, județul Tulcea plătește sub șase milioane de lei.  Potrivit notei de fundamentare la proiectul de hotărâre, sala va fi „reconfigurată”: „Mărirea capacității Sălii de la  4438 la 4447 de locuri” - nouă locuri în plus.  „Suprafață construită  a obiectivului de investiții se mărește de  la 4.755,00 mp. la 4.772,00 mp” - creștere de 17 mp. „Implementarea unui sistem format din piezometre și puțuri de epuizment necesar gestionării apelor subterane din amplasament și monitorizării condițiilor hidrogeologice complexe din zona construcției Sălii Polivalente precum și executarea unei soluții de stopare a infiltrațiilor de la nivelul subsolului 2” GSP scria că sala trebuia să fie gata în aprilie 2025, dar acum ea este la un stadiu de circa 85%. Recent, presa locală anunța că va fi inaugurată pe 1 decembrie 2025, Ziua Națională a României. 

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF Foto: Guvernul Romaniei
Eveniment

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister, mai multe unități militare și instanțe de judecată se află pe lista rușinii cu datornicii ANAF, listă publicată azi de Fisc.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) informează instituțiile și autoritățile publice, care au datorii fiscale neachitate până la data de 31 august 2025, că trebuie să își plătească aceste obligații”, se arată comunicatul difuzat azi, 17 octombrie, de Fisc.  Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF Totalul datoriilor  fiscale restante ale instituțiilor și autorităților publice era de 582.901.355 lei. Cel mai mare datornic este Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare care figurează cu restanțe de peste 136 de milioane de lei.  Însă pe listă sunt nume surprinzătoare: Cancelaria premierului are o datorie relativ mică, de 110.045 de lei Curtea de Conturi are o restanță de puțin peste 59.000 de lei Fostul minister al antreprenoriatului și turismului, care nu mai există din 2023, fiind înglobat în ministerul Economiei, are datorii uriașe la stat: 29,1 milioane de lei. Autoritatea Națională pentru Turism a acumulat restanțe la plata impozitelor și taxelor în valoare de 6,35 milioane de lei mai multe unități militare apare cu datorii între peste 500.00 de lei și câteva zeci de mii de lei Curtea de apel Craiova, mai multe tribunale și parchete figurează, fiecare, cu datorii de sute de mii de lei Casa Națională de Asigurări de Sănătate - 507.000 lei Însă cele mai mari datorii par a fi cele ale administrației locale. Orașul Făgăraș este pe primul loc, cu restanțe de aproape 16 milioane de lei. Spitalul clinic căi ferate Constanța datorează ANAF peste 17 milioane de lei. 

Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României (sursa: Facebook/Ludovic Orban)
Eveniment

Legea bugetului pe 2026, decisivă pentru credibilitatea României în fața Comisiei Europene

Consilierul prezidențial Ludovic Orban a declarat sâmbătă, la Digi 24, că modul în care va fi construită Legea bugetului de stat pentru anul 2026 va reprezenta un test crucial pentru România în evaluările Comisiei Europene și ale agențiilor de rating. Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României „Ştim foarte clar că suntem sub monitorizare la nivelul Comisiei Europene, că România este în procedură de deficit excesiv. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Agenţiile de rating care dau, cât de cât, un certificat de bonitate, urmăresc evoluţiile. Şi unul din elementele cele mai importante de care se va ţine cont în evaluarea conduitei României este Legea bugetului de stat”, a explicat Ludovic Orban. Orban a subliniat că bugetul trebuie deja elaborat, conform legii finanțelor publice, pentru a fi depus în Parlament în luna octombrie, atrăgând atenția că acest lucru este imposibil fără „măsuri reale de reformă, restructurare și reducere a cheltuielilor de personal și a altor cheltuieli nenecesare”. „Este nevoie de un semnal clar de restructurare și eficientizare” Consilierul prezidențial a apreciat că actuala guvernare a luat unele măsuri necesare, dar a insistat că este nevoie de o schimbare de atitudine în administrație. „Trebuie dat semnalul unei restructurări în administraţie, unei eficientizări a instituţiilor publice, unei debirocratizări şi unei orientări a instituţiilor publice către cetăţean”, a spus Orban. Acesta a criticat faptul că, de două luni, coaliția de guvernare nu reușește să ajungă la o decizie privind reducerea aparatului bugetar: „Fiecare formaţiune politică vine cu propria idee şi, de fapt, nu vine cu nicio idee. Este vital să se ajungă la o decizie cât mai repede.” „E mult mai greu să faci restructurări acum” Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan este responsabil pentru întârzierea reformei din administrație, consilierul prezidențial a răspuns că vina nu poate fi pusă exclusiv pe umerii acestuia. „Ilie Bolojan a venit cu nişte propuneri, dar acestea nu au fost aprobate aşa cum le-a formulat. Au apărut alte variante, unele fără consistență. Eu vă spun o părere personală: e mult mai greu să faci restructurări acum decât dacă le-ai fi făcut din prima zi a guvernării”, a afirmat Orban. El a explicat că, la începutul mandatului, o ordonanță de urgență care să prevadă trecerea temporară a unei părți din angajați în șomaj tehnic ar fi întâmpinat o rezistență mult mai mică. În schimb, măsurile luate ulterior, precum reducerea unor sporuri, nu au dus la o reală redimensionare a administrației. „Nu e suficient să tai bugetele, trebuie restructurate instituțiile” Orban a insistat că simpla reducere a bugetelor instituțiilor nu poate fi considerată o reformă reală. „Trebuie să faci o restructurare a agenţiilor, a autorităţilor, inclusiv în administraţia locală. Inițial, pachetul al treilea de reforme a fost botezat drept reformă a administraţiei locale, iar unele partide care nu au fost de acord cu propunerile premierului Bolojan au justificat opoziția prin ideea că este nevoie și de restructurări la nivel central. Dar unde sunt aceste propuneri?”, a întrebat retoric Orban. „Joaca de-a pasarea responsabilității nu va ține” Consilierul prezidențial a avertizat că tergiversarea deciziilor și încercarea partidelor de a se distanța de măsurile nepopulare vor fi sancționate de electorat. „Toată joaca asta de a arunca pisica în spinarea altuia nu va ţine. Oamenii vor judeca guvernarea în ansamblu și nu vor face o diferenţă între partidele politice. Chiar dacă unii îşi imaginează că se pot detaşa de răspunderea politică pentru măsurile impopulare, nu vor scăpa de pierderile de încredere şi de votanţi”, a conchis Ludovic Orban.

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan Foto: Metrorex
Eveniment

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan: Transporturile propuneau salarii mult mărite

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan: Transporturile propuneau salarii mult mărite în proiectul de buget pe anul curent.  Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi se afla un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2025 al Societăţii de Transport cu Metroul Bucureşti ,,Metrorex”. Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan După ședința de guvern, acest proiect nu mai apărea în informarea „privind actele normative adoptate în cadrul ședinței Guvernului României din 9 octombrie 2025”. Nici în briefingul purtătoarei de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, nu s-a menționat acest act normativ.  În proiect erau prevăzute majorări salariale. În bugetul rectificat pentru 2024, câștigul mediu pe salariat în Metrorex era de 13.869 de lei. Proiectul de buget pe 2025 prevedea un câștig mediu pe salariat de 15.445 de lei. În total, cheltuielile cu salariile ar fi urmat să sară de la 981.753,84 mii lei (anul 2024) la 1.056.098,04 mii lei (anul 2025), se arată în nopta de fundamentare a proiectului de hotărâre.  Pentru conducerea companiei - consiliu de administrație și doi directori - bugetul aloca puțin peste un milion de lei.  Subvenția pentru metroul din București rămânea aproximativ egală cu cea din 2024, de circa 873 de milioane de lei.  Veniturile din serviciile prestate (activitatea de transport călători cu metroul) erau estimate la 491.188 mii lei, în creștere cu 87,83 % față de cele realizate la data de 31.12.2024, respectiv cu suma de 229.686,42 mii lei, ca urmare a creșterii tarifului mediu de călătorie cu metroul de la 1,71 lei/călătorie la 2,79 lei/călătorie. 

În județul Iași, doar opt primării din 98 au primit bani la rectificarea bugetară (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Vânt de faliment în primării după rectificarea bugetară: sub 10% au primit bani de la Guvern

Prin recenta rectificare bugetară, județul Iași, de exemplu, primește o alocare de 26,34 milioane de lei. Opt primării din 98 au primit bani Suma este destinată Consiliului Județean și unui număr restrâns de primării din județ: doar opt din cele 98. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Fondurile provin din cotele defalcate din impozitul pe venit și din Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), fiind completate de o contribuție suplimentară de 14% din impozitul pe venit, alocată special pentru echilibrarea bugetelor locale. Aceste sume au ca scop sprijinirea autorităților locale pentru acoperirea obligațiilor financiare curente și asigurarea serviciilor publice esențiale pentru comunități. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR Foto: CNAIR
Eveniment

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei, în 2025, la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit: guvernul Bolojan a aprobat bugetul companiei care administrează infrastructura rutieră care prevede o creștere a salariului mediu de la 10.654 de lei la 11.716 lei.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR În august, CNAIR anunța că România va avea în acest an 150-160 de kilometri noi de autostrăzi și drumuri expres, circa 100 km mai puțin decât estimările de la început de an. Pe autostrada A7 sunt în execuție șase loturi care trebuiau finalizate în 2025, dar potrivit presei se va deschide la timp doar un tronson și jumătate.  Însă, salariile la CNAIR vor crește consistent: „Cheltuielile cu personalul în valoare de 1.049.363,37 mii lei, sunt programate în anul 2025 în creștere cu 11,48% față de cele realizate la data de 31.12.2024”, se arată în nota de fundamentare a bugetului pe 2025. Bonusuri în valoare de 94.692,12 mii lei  Cheltuielile cu conducerea companiei: peste 2,8 milioane de lei Potrivit datelor AMEPIP, directorul CNAIR, Cristian Pistol, are un salariu brut lunat de 56.322 de lei și o indemnizație anuală „variabilă” de 168.966 de lei. În plus, potrivit datelor AMEPIP, ar încasa 27.000 de lei, indemnizație brută lunară, și din CA-ul/CS-ul CNAIR, plus 81.000 de lei, indemnizație variabilă. 

Ambasada SUA suspendă actualizările pe Facebook (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

Ambasada SUA (București), afectată de blocajul bugetar, va funcționa "în măsura posibilităților"

Ambasada SUA suspendă actualizările pe Facebook. Ambasada Statelor Unite a anunţat că pagina sa oficială de Facebook nu va mai fi actualizată până la reluarea completă a activităţii. Singurele excepţii vor fi mesajele urgente legate de securitate şi siguranţă. Ambasada SUA suspendă actualizările pe Facebook Potrivit anunţului publicat online, suspendarea activităţii are la bază „lipsa fondurilor alocate pentru desfăşurarea activităţii”. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Reprezentanţii ambasadei au precizat că serviciile pentru paşapoarte şi vize vor continua să fie oferite la ambasadele şi consulatele SUA din străinătate, chiar şi în această perioadă de restricţii bugetare. Totuşi, acestea vor funcţiona „în măsura posibilităţilor”. Unde pot fi găsite informațiile actualizate Ambasada a subliniat că pagina de Facebook nu va mai fi actualizată decât pentru situaţii urgente. Pentru informaţii despre serviciile curente şi operaţiunile diplomatice, cetăţenii sunt îndrumaţi să acceseze site-ul oficial travel.state.gov.

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Foto: Facebook MApN
Politică

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții - presă

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții , susțin surse citate de Digi 24. Totuși aceste investiții și achiziții de armament de la care sunt luați banii continuă, dar vor fi plătite în 2026.  Citește și: Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale” Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Azi, coaliția majoritară a căzut de acord asupra rectificării bugetare, dar, potrivit unor surse politice, doar câteva ministere au primit bani în plus. Aceleași surse susțin că premierul Ilie Bolopjan a cerut imperativ ca ministerele să nu mai amâne plăți pentru 2026: „Vă furați singuri căciula”, ar fi spus acesta.  La rectificarea bugetară au primit bani în plus: ministerul de Finanțe - 18,3 miliarde de lei, din care 12,1 miliarde sunt pentru plata dobânzilor. Restul - buffer investiții PNRR 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, bani pentru plata medicamentelor 2,5 miliarde de lei la ministerul Muncii, din care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici  2,1 miliarde de lei la Transporturi, pentru plata facturilor la lucrări în curs 1,2 miliarde lei la ministerul Energiei, plăți pentru furnizori De la partide se taie 10% din finanțare. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră