miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: buget

128 articole
Politică

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de peste 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizarea acestor proiecte se scot din bugetul de stat. Banii pentru modernizarea a patru aeroporturi - Craiova, Târgu Mureș, Satu Mare și Maramureș - trebuiau să vină de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Eșecul aeroportului Craiova, răspunderea familiei Olguța Vasilescu-Manda Director al aeroportului Craiova este cumnatul Olguței Vasilescu, Sorin Manda. Cumnatul a ajuns director peste aeroport în ianuarie 2021, el având trei masterate: unul la institutul PSD Ovidiu Șincai și două la universitatea din Craiova, în sport și în științe juridice. Până la numirea la aeroport, el conducea regia de transport Craiova. În octombrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook: „Vorbim de o investiție de peste 100 de milioane de euro la Aeroportul Craiova, cea mai mare parte fiind fonduri europene nerambursabile. Va fi un terminal nou, cu infrastructură și echipamente la standarde europene. De modernizarea aeroportului va beneficia și municipalitatea din Craiova, care devine o destinație turistică. Asta înseamnă munca în echipă, iar această echipă puternică dintre Olguța și Cosmin Vasile este secretul succesului. Iar un merit major în constituirea acestei echipe îl are și președintele organizației PSD Dolj, Claudiu Manda”.  Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro Proiectele trebuiau finalizate la 31 decembrie 2023, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai rău, ele nu au putut fi transferate pe bugetul Programului Transport 2021-2027. În sfârșit, dacă lucrările la aceste aeroporturi nu vor fi finalizate, România riscă să returneze Uniunii Europene toți banii decontați pe cele patru proiecte, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență prin care ministerul Transporturilor își asumă să închidă aceste șantiere.  „Într-o astfel de situație, impactul bugetar va fi dublu: pe de o parte, guvernul va trebui să returneze fonduri europene deja cheltuite, iar pe de altă parte, va fi necesară alocarea unor resurse suplimentare pentru a finaliza lucrările, într-un moment în care presiunea pe bugetul național este deja ridicată”, explică ministerul.  În acest scop, ministerul lui Grindeanu va cheltui 465 de milioane de lei din bugetul de stat, cea mai mare restanță fiind la aeroportul din Craiova, unde este nevoie de 250 de milioane de lei. Pentru aeroportul Târgu Mureș, de la buget vor veni 150 de milioane de lei, Satu Mare - 40 milioane lei și Maramureș - 25 milioane de lei.  Ministerul Transporturilor sugerează că vina pentru acest eșec este al autorităților locale și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene: „De-a lungul perioadei de programare 2014-2020, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a funcționat în cadrul MIPE, având responsabilitatea de monitorizare, implementare și alocare a fondurilor europene pentru proiectele de transport, inclusiv cele din domeniul aviației”. 

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale
România pregătește un buget de război (sursa: Facebook/MApN))
Eveniment

România pregătește un buget de război în 2025. Guvernul încearcă să-i calmeze pe conspiraționiști

România pregătește un buget de război anul acesta, însă fără nici o legătură cu conflictul armat din Ucraina, arată Guvernul. România pregătește un buget de război În ultimele zile, pe rețelele sociale a circulat imaginea unei adrese trimise Consiliului Județean Timiș de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat. Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” Documentul vorbește de "prețul cartelelor pentru consumul raționalizat (...) în vederea întocmirii Proiectului bugetului pentru război". Adresa este datată 11 martie 2025. Guvernul a confirmat că, în prezent, lucrează la un buget pentru război, dar a explicat că demersul este unul periodic. Al șaselea buget de război din ultimii 20 de ani "Biroul de presă al Guvernului atrage atenția asupra unei știri false care circulă în mediul on-line cu intenția de a genera emoții negative în spațiul public. Documentul real care circulă pe rețele sociale Ținem să precizăm că solicitarea la care face referire postarea care se răspândește în mediul on-line nu înseamnă în niciun fel intrarea țării în vreun conflict, ci este doar o procedură periodică inițiată de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRPS) și autoritățile locale competente. De 22 de ani România are o lege, nr. 477/2003, care prevede ca odată la patru ani  țara noastră să își contureze măsurile de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare. Demersuri și proceduri similare s-au mai desfășurat în anii 2021, 2017, 2013, 2009, 2005. Ultimul ciclu de pregătire s-a încheiat la finalul anului trecut, ceea ce declanșează proceduri firești pentru realizarea unui nou buget privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare. Prin urmare, procedurile începute fac parte dintr-un calendar repetitiv și firesc în baza legislației menționate. Atragem atenția celor care văd aceste postări în on-line că extragerea de concluzii manipulatoare în baza unor informații reale reprezintă un instrument de dezinformare folosit cu rea-credință.", a arătat Executivul într-o precizare. Valabil timp de patru ani Într-adevăr, potrivit legii 477/2003, articolul 1, "(1) Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare este parte componentă a securității naționale și are la bază prevederile Constituției, ale legilor țării și ale documentelor privind planificarea apărării naționale, precum și obligațiile asumate de România prin tratate și alte înțelegeri internaționale. (2) Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare cuprinde ansamblul de măsuri și de acțiuni care se stabilesc și se realizează din timp de pace, în vederea utilizării potențialului economic și uman al țării, pentru satisfacerea nevoilor de apărare și asigurarea continuității activităților economico-sociale în caz de mobilizare sau de război.  (3) Resursele materiale, umane și financiare prevăzute a fi utilizate în caz de mobilizare sau de război pot fi folosite și la instituirea stării de urgență și a stării de asediu, conform legii." Același act normativ mai arată (art. 11, alin. 1) că "Proiectul planului de mobilizare și proiectul bugetului de stat pentru război se dimensionează pentru o perioadă de un an, sunt aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și au valabilitate timp de 4 ani."  

Iașiul e codaș la capitolul investiții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Unul din oamenii de bază din echipa candidatului Crin Antonescu își conduce județul spre sărăcie

Iașiul e codaș la capitolul investiții. Tot mai multe județe prioritizează investițiile, iar cel puțin cinci Consilii Județene alocă peste 50% din buget pentru dezvoltare, însă Iașiul are un deficit semnificativ la acest capitol. Iașiul e codaș la capitolul investiții Bugetul Iașiului pentru 2025 rămâne printre cele mai mari din țară, fiind comparabil cu cel al județului Constanța, însă orașul a rămas în urmă în privința investițiilor. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Deși nu a mai crescut în același ritm ca în 2024, bugetul CJ Iași depășește două miliarde de lei și a fost pus recent în dezbatere publică, fără clarificări privind termenul legal de consultare. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus În paralel, județul Constanța a propus un buget de aproximativ 2,1 miliarde de lei, consolidându-și poziția printre cele mai bine finanțate administrații din România. Continuarea, în Ziarul de Iași

Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea (sursa: zaobao.com.sg)
Internațional

Japonia refuză presiunile SUA privind creșterea bugetului de apărare

Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea. Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a declarat că Japonia își stabilește singură cheltuielile de apărare, fără a urma indicațiile altor țări. Declarația vine după ce administrația președintelui Donald Trump a cerut Japoniei să își majoreze bugetul militar. Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea În fața Parlamentului japonez, premierul Shigeru Ishiba a subliniat că deciziile privind bugetul militar al țării nu trebuie influențate de cererile venite din exterior: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Japonia își decide singură bugetul de apărare. Aceste cheltuieli nu ar trebui să fie stabilite în funcție de ceea ce ne spun alte țări să facem.” La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, a accentuat că prioritatea Japoniei este consolidarea capacităților militare, nu neapărat creșterea cheltuielilor ca procent din PIB. Cerințele Pentagonului Reacția oficialilor japonezi vine după ce Elbridge Colby, oficial de rang înalt din cadrul Pentagonului, a transmis într-un răspuns scris către Senatul SUA că Japonia ar trebui să își majoreze cheltuielile de apărare la cel puțin 3% din PIB. Colby a argumentat: „Nu are prea mult sens ca Japonia, o țară aflată sub amenințare directă din partea Chinei și Coreei de Nord, să cheltuiască doar 2% din PIB-ul său.” Această solicitare se aliniază apelurilor președintelui Trump către țările NATO și Taiwan, prin care le-a cerut să își sporească semnificativ bugetele destinate apărării. Japonia își păstrează independența decizională Deși timp îndelungat Japonia și-a limitat cheltuielile militare la aproximativ 1% din PIB, în anul 2022 guvernul a anunțat cea mai amplă reformă din domeniul apărării de după Al Doilea Război Mondial. Obiectivul Tokyo este de a ajunge la 2% din PIB până în 2027, pe fondul unor tensiuni regionale tot mai mari, generate de invazia rusă în Ucraina, consolidarea puterii militare a Chinei și dezvoltarea arsenalului nuclear și balistic al Coreei de Nord. În ciuda acestor creșteri bugetare, Japonia continuă să își limiteze acțiunile militare la apărarea împotriva agresiunii externe, respectând prevederile Constituției sale pacifiste, adoptată în 1946 sub ocupația SUA, după înfrângerea din cel de-al Doilea Război Mondial.

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă - Consiliul Fiscal

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă și a ratat și absorbția fondurilor UE, arată președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. El spune că o soluție ar fi majorarea sumelor destinate Apărării „printr-o contribuție a cetățenilor, a mediului de afaceri” - dar nu explică exact ce ar trebui făcut.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm. Această situație este rezultatul unei miopii și al unor erori de politică economică. Iar să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire”, a scris Dăianu.  „Modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține. Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decat regretabil. Când se sție că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței!”, mai scrie președintele Consiliului Fiscal.  El arată că nici un stat din UE nu se apropie de ținta de cheltuieli militare cerută de președintele SUA, Donald Trump. „Noua Administrație Trump cere europenilor să aloce considerabil mai mult pentru apărare, ca pondere în PIB ținta fiind 5%. Numai Polonia se apropie de această cifră acum, în timp ce celelalte țări din UE care fac parte din NATO au ponderi ce merg de la puțin peste 1% din PIB (Spania, Belgia) până la între 3 și 4% din PIB (Țările Baltice, Grecia) (...)  Media în UE a cheltuielilor pentru apărare este în jur de 2% din PIB. Să ajungi la 5% din PIB, dacă admitem exigența maximalistă a SUA, semnifică mai mult decât o dublare ca medie a acestor cheltuieli pentru țările din UE; este un veritabil șoc pentru bugetele publice, chiar dacă se poate argumenta că pentru apărare, securitate, nu trebuie să eziți”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal. România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB.   

Bugetul astronomic pe care îl au primăriile de sector pentru salubrizare Foto: Facebook
Eveniment

Bugetul astronomic pe care îl au primăriile de sector pentru salubrizare, inclusiv deszăpezire

Bugetul astronomic pe care îl au primăriile de sector pentru salubrizare, inclusiv deszăpezire: aproape 1,15 miliarde de lei, împreună. Informația a fost postată de Nicușor Dan, pe Facebook. Interesante sunt și diferențele uriașe de costuri, între sectoare. Bugetul astronomic pe care îl au primăriile de sector pentru salubrizare De exemplu, Sectorul 4 alocă salubrității o sumă mai mult decât dublul celei cheltuite de Sectorul 6, deși sectorul unde primar este liberalul Ciprian Ciucu are suprafață mai mare și un număr semnificativ mai mare de locuitori. Ce alocari sunt, pe sectoare, pentru salubrizare, în 2024: Sectorul 1: 227,5 milioane de lei Sectorul 2: 199,8 milioane lei Sectorul 3: 143,3 miliaone lei Sectorul 4: 277,7 milioane lei Sectorul 5: 165,4 milioane lei Sectorul 6: 128,5 milioane lei  În total: 1,1423 miliarde de lei.  „Acesta este bugetul pe care cele 6 primării de sector l-au alocat pentru salubrizarea Bucureștiului, capitol care include și serviciile de deszăpezire. Primăria Capitalei nu are atribuții pentru curățarea zăpezii de pe bulevardele și străzile orașului, acestea sunt exclusiv în sarcina primăriilor de sector”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.   

Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului (sursa: X/President Donald J. Trump)
Internațional

Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului

Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului. Donald Trump a declarat că i-a cerut lui Elon Musk să analizeze și să optimizeze bugetul Pentagonului. Această măsură face parte dintr-o inițiativă extraguvernamentală menită să reducă semnificativ cheltuielile publice federale. Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului Statele Unite alocă cele mai mari fonduri din lume pentru apărare, iar creșterea anuală a bugetului Pentagonului este susținută deopotrivă de democrați și republicani. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Acest sprijin vine în contextul unui puternic atașament al populației americane față de forțele armate. „I-am cerut să se uite la educație, la Pentagon, adică la armată”, a declarat Donald Trump într-o conferință de presă organizată la Casa Albă. Controverse iscate de echipa lui Musk Fostul lider de la Casa Albă a afirmat că Elon Musk beneficiază de „un grup de oameni foarte calificați” care „știu ce fac” și că „totul este fertil” pentru eforturile multimiliardarului. Cu toate acestea, Departamentul de Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Musk, a fost recent afectat de demisia unui tânăr angajat, în urma unor controverse legate de mesaje rasiste publicate pe platforma X. Limitele puterii lui Elon Musk Întrebat despre limitele influenței lui Musk asupra bugetului federal, Donald Trump a menționat că acestea ar putea viza „domeniile de foarte înaltă securitate”. Totuși, implicarea directă a miliardarului în astfel de inițiative ridică semne de întrebare și generează reacții aprinse. Democrații și justiția împotriva lui Musk Activitățile lui Elon Musk provoacă furia democraților și au dus la multiple acțiuni în justiție. Cel mai bogat om din lume, patronul Tesla și SpaceX, este acuzat că acționează în afara cadrului legal, fără a respecta regulile privind protecția datelor publice. Relația sa de afaceri cu Pentagonul nu este o noutate, având în vedere numeroasele contracte pe care le-a semnat cu guvernul federal.

Parlamentul respinge bugetul CCR pentru medicamente (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Parlamentul respinge bugetul CCR pentru medicamente

Parlamentul respinge bugetul CCR pentru medicamente. Parlamentarii din comisiile reunite de buget-finanțe au respins, marți, o prevedere din bugetul Curții Constituționale a României (CCR) pentru anul 2025, care aloca suma de 700.000 de lei pentru decontarea medicamentelor destinate angajaților instituției și foștilor judecători pensionați. Parlamentul respinge bugetul CCR pentru medicamente În timpul discuțiilor, deputatul USR Claudiu Năsui a cerut explicații despre această sumă, care nu fusese prevăzută în bugetul de anul trecut. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi "Anul trecut era zero, deci nu e o creștere, e o cheltuială nouă. Cumpărați medicamente de 700.000 lei?", a întrebat Năsui, adresându-se reprezentantului CCR. Oficialul instituției a explicat că sumele sunt destinate drepturilor medicale pentru mai multe categorii de personal, iar creșterea provine din „creșterea proporțională a dreptului medicamentelor”. Confuzie în rândul reprezentanților CCR Întrebat dacă foștii judecători pensionați își cumpără medicamente prin intermediul CCR, reprezentantul instituției nu a reușit să ofere detalii clare. Dezbaterile au fost suspendate pentru câteva minute, deoarece acesta nu a putut preciza câte persoane ar urma să beneficieze de această facilitate.

Proiect major din București blocat de Ciolacu Foto: PSD
Politică

Proiect major din București blocat de Ciolacu

Încă un proiect major din București de guvernul Ciolacu II: Banca de Țesuturi de la Spitalul Colentina, care mai avea nevoie de doar 30 milioane de lei, a arătat primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, într-o postare pe Twitter. Ea urma să stocheze țesuturi esențiale pentru transplanturi – tendoane, piele, oase, cornee. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Nicușor Dan a arătat că și patinoarul și bazinul de înot Mihai Flamaropol a fost sabotat de guvernul Ciolacu, care a tăiat banii primăriei Capitalei și i-a redistribuit către sectoare, deși acestea nu fac investiții majore. Proiect major din București blocat de Ciolacu „Guvernul nu privează doar Bucureștiul de investiții esențiale, ci întreaga țară! Prin alocarea injustă și sfidătoare a banilor, coaliția PSD-PNL-UDMR blochează un proiect crucial pentru sănătatea românilor: Banca de Țesuturi de la Spitalul Colentina. Acesta nu este doar un proiect local, ci unul cu impact național, având în vedere că va stoca țesuturi esențiale pentru transplanturi – tendoane, piele, oase, cornee – care vor salva vieți în toată România! Proiectul este aproape finalizat, lucrările la construcție sunt aproape de final, iar instalațiile și finisajele sunt în plină desfășurare. Dar mai avem nevoie de 30 de milioane de lei pentru dotări și finalizarea completă. Și în loc ca Guvernul să investească în viața oamenilor, acești bani sunt tăiați și dați pe borduri și panseluțe în sectoare! Acestea nu sunt doar cifre, sunt vieți de oameni care depind de această investiție!”, a scris Nicușor Dan pe Twitter. ? Guvernul nu privează doar Bucureștiul de investiții esențiale, ci întreaga țară!*Prin alocarea injustă și sfidătoare a banilor, coaliția PSD-PNL-UDMR blochează un proiect crucial pentru sănătatea românilor: Banca de Țesuturi de la Spitalul Colentina. Acesta nu este doar un…— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) February 4, 2025 „Coaliția PSD-PNL-UDMR taie fonduri pentru proiectele esențiale ale Capitalei, iar patinoarul și bazinul de înot Mihai Flamaropol sunt un alt exemplu clar de sabotaj! Avem toate avizele și suntem gata să începem lucrările, dar Guvernul a redirecționat bugetul către primarii „de partid”, lăsând Bucureștiul fără susținere pentru dezvoltare”, scria, luni, Nicușor Dan.

Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei

Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a criticat, luni, modul în care sunt distribuiți banii între Primăria Generală a Municipiului București (PMB) și primăriile de sector, acuzând un dezechilibru major. Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei Într-o conferință de presă, primarul Capitalei l-a atacat pe ministrul Tanczos Barna. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal „Noi vorbim de pere și dumnealui de mere. Adică, Primăria Generală și primăriile de sector au un buget total de 13 miliarde de lei. Ce spune domnul Barna este că, din aceste 13 miliarde, să dăm aproape 1,5 miliarde către acest fond de redistribuire. Eu nu am contestat asta. Este o decizie a statului, se aplică și la alte județe. Nu am contestat asta. Ce am contestat eu este ce facem cu restul de 12 miliarde. Pentru că e absurd ca, din cele 12 miliarde, Primăria Capitalei să primească doar 4 miliarde, iar sectoarele să ia 8 miliarde, în condițiile în care noi trebuie să alocăm 2,5 miliarde pentru subvenții. Deci, raportul real între PMB și primăriile de sector este 1,5 miliarde la 8 miliarde, în condițiile în care noi avem mai multe atribuții. La asta n-a răspuns domnul Barna. Și, dacă îl mai prindeți pe undeva, vă rog să îi puneți întrebarea asta”, a declarat Nicuşor Dan. Protecția "micilor interese" Edilul a subliniat că nu există nicio legătură între candidatura sa la Președinție și această dispută bugetară. În opinia sa, modul în care au fost distribuiți banii este rezultatul unui sistem de protecție pentru interesele locale ale primăriilor de sector. „În momentul în care eu am convocat referendumul, în iunie anul trecut, am spus că, din banii pe care îi are Bucureștiul, raportul între Primăria Capitalei și primăriile de sector este de 1 la 3. Adică, sectoarele primesc de trei ori mai mulți bani decât PMB, în condițiile în care lucrurile mari și mai multe sunt aici, la noi. Am făcut referendum, bucureștenii au spus „Da, Consiliul General trebuie să decidă cum se împart banii”. Și care a fost răspunsul? Hai să dăm sectoarelor de cinci ori mai mult decât Primăriei Capitalei. Pe scurt, asta a fost”, a susținut primarul general. Reorganizarea administrativ-teritorială a României Nicuşor Dan consideră că reorganizarea teritorială a României este necesară, dar trebuie realizată „pe baze științifice”. El a dat exemplul reorganizării din 1968, care a fost pregătită timp de doi ani, în urma unor studii detaliate, rezultând „o împărțire echilibrată” a teritoriului. „Situația socială și economică s-a schimbat foarte mult de atunci. În economie contează foarte mult polii de dezvoltare, care sunt marile orașe. De aceea, o organizare administrativ-teritorială trebuie să pună în prim-plan acești poli de dezvoltare, pentru că, până la urmă, totul ține de economie. De asemenea, cred că serviciile pentru acele comunități trebuie să fie la îndemâna dumnealor, adică nu trebuie să facă 30 de kilometri pentru a obține un act de stare civilă. Însă asta nu înseamnă că organizarea acelor servicii publice nu se poate centraliza la nivelul orașelor”, a explicat primarul general. Declarațiile lui Tanczos Barna Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat, sâmbătă, că Bucureștiul va contribui anul acesta cu 14% la Fondul Național de Solidaritate, așa cum se întâmplă și în cazul altor municipii din țară. El a precizat că modul de împărțire a bugetului între PMB și primăriile de sector a fost o decizie a coaliției de guvernare. În ceea ce privește rezultatele referendumului invocat de Nicușor Dan, Tanczos Barna a explicat că acestea vor fi luate în calcul doar în momentul în care se vor concretiza printr-un act normativ.

Guvernul a sabotat lucrările la patinoarul Flamariopol Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Guvernul a sabotat lucrările patinoarul Flamariopol

Guvernul a sabotat lucrările la bazinul de înot și patinoarul Flamaropol, din Capitală, arată Nicușor Dan într-o postare pe Facebook. El a arătat deja că executivul condus de Marcel Ciolacu a dirijat, prin legea bugetului de stat pe 2025, sume foarte mari de bani către primăriile de sector, în detrimentul bugetului Primăriei Municipiului București. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal Guvernul a sabotat lucrările la patinoarul Flamaropol „Coaliția PSD-PNL-UDMR taie fonduri pentru proiectele esențiale ale Capitalei, iar patinoarul și bazinul de înot Mihai Flamaropol sunt un alt exemplu clar de sabotaj! Avem toate avizele și suntem gata să începem lucrările, dar Guvernul a redirecționat bugetul către primarii „de partid”, lăsând Bucureștiul fără susținere pentru dezvoltare. Investiția necesară pentru acest proiect, care include o arenă sportivă, un patinoar artificial, un centru sportiv multifuncțional, spații pentru recuperare, bazin de înot și multe altele, depășește 100 de milioane de lei. În loc să sprijine dezvoltarea reală a orașului, Guvernul preferă să finanțeze proiecte politice și să ignore nevoile reale. Voi continua să lupt pentru aceste lucrurile de care oamenii chiar au nevoie! #GuvernulTaieBaniDeInvestitii#PSD#psdpnludmrsfideazaromanii”, a scris Nicușor Dan.

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei

Premierul PSD, Marcel Ciolacu, a distribuit, discreționar, prin HG, peste 60 de miliarde de lei de la buget, în perioada campaniilor electorale, arată un raport al Consiliului Fiscal. Teoretic, aceste hotărâri de guvern (HG) sunt adoptate în ședința Executivului, dar ele nu trec printr-o procedură de vot, premierul având dreptul de a lua decizia. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Consiliul Fiscal arată, în Opinia preliminară a Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, că este fără precedent modul în care bugetul a fost distribuit discreționar prin așa-numitul Fond de Rezervă. „În anul 2024, din FRB au fost alocați circa 64 mld. lei (58,6 mld. lei la nivelul administrației centrale și 5,4 mld. lei la nivelul administrațiilor locale). Ponderea sumelor utilizate din FRB în totalul cheltuielilor bugetare este de circa 8,8%, în creștere cu 3,6 pp față de anul 2023 și cu 7,6 pp mai mult decât media perioadei 2007-2023. De notat că, până în anul 2022, ponderea alocărilor din FRB în total cheltuieli bugetare a variat într-un interval cuprins între 0,2% și 1,9%”, arată Consiliul Fiscal. Instituția mai arată că aceste cheltuieli au explodat după 14 mai, adică exact când se intrase în primele campanii electorale, cele pentru locale și pentru Parlamentul European. „În 2024, 96% din alocările din FRB au fost efectuate după data de 14 mai, când au fost adoptate derogările privind modul de funcționare a acestuia. Astfel, până la 14 mai 2024, din FRB au fost alocate 2,5 mld. lei, între 14 mai și 23 septembrie (data adoptării rectificării bugetare), din FRB au fost alocate 27,5 mld. lei, iar din 24 septembrie până în 31 decembrie, din FRB au fost alocate 33,9 mld. lei”, arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, sâmbătă, la începutul ședinței de Guvern, că Executivul va adopta bugetul pentru 2025 fără modificări de taxe și impozite. Acesta a subliniat că strategia bugetară se axează pe dezvoltare economică și investiții record. Taxele nu vor crește, susține Ciolacu Premierul a susținut că anul 2025 nu va aduce creșteri de taxe și impozite. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Totodată, Ciolacu a lăudat bugetul. „Bugetul este unul de dezvoltare, în care investițiile ajung la un nou record, respectiv 150 de miliarde de lei. Este un plus de 30 de miliarde față de anul trecut.” Conform prim-ministrului, 20% din cheltuielile totale ale statului vor merge către investiții, contribuind la creșterea PIB-ului României la 1913 miliarde lei în 2025, cu o perspectivă de 2000 miliarde lei la mijlocul anului viitor. „Adică 400 miliarde euro, dublu față de anul 2018. Este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică.” Reducerea costurilor statului Premierul a anunțat și măsuri pentru reducerea costurilor administrative, cu o scădere de 0,5% a cheltuielilor de funcționare a statului. Aceasta include ajustarea cheltuielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii. În același timp, Guvernul continuă măsurile sociale pentru protejarea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici. „Am crescut de la 1 ianuarie salariul minim la 4050 lei. În 2025, câștigul salarial net va crește cu 6,1%, peste nivelul inflației de 4,4%.” Totodată, pensionarii cu venituri mici vor beneficia de un sprijin financiar suplimentar. „Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici și îmi asum această decizie.” Sprijin pentru economie Executivul menține schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri, integrate în Planul Bugetar Structural agreat cu Comisia Europeană. „Sunt zeci de miliarde de lei țintite spre creșterea producției industriale locale.” Premierul și-a exprimat dorința de a promova firmele și produsele românești la nivel internațional, inclusiv pe platformele de social media. „Mi-aș dori ca împreună să promovăm firmele și produsele românești oriunde, chiar și pe TikTok.” Investiții prioritizate și exploatarea fondurilor europene Guvernul va aloca 11 miliarde de lei pentru programele Anghel Saligny și PNDL, 8,2 miliarde pentru proiecte PNRR și 3,3 miliarde pentru fonduri europene. Ciolacu a subliniat importanța descentralizării finanțărilor publice către autoritățile locale și exploatarea la maximum a fondurilor europene disponibile. „Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni și voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să luăm acești bani.” Venituri mai mari pentru infrastructură, sănătate și educație Premierul a anunțat că investițiile vor fi mai mari decât deficitul bugetar, ceea ce înseamnă resurse sporite pentru infrastructură, sănătate și educație. „Asta înseamnă alte autostrăzi finalizate, construirea de noi spitale și un sistem de educație mai performant.” O veste bună a venit de la Ministerul Finanțelor, care a raportat o creștere semnificativă a veniturilor colectate în ianuarie 2025. „În ianuarie 2025 s-au colectat 44,7 miliarde de lei, în comparație cu anul 2024, când s-au colectat 41,6 miliarde de lei. Înseamnă o creștere de 7,5%.”

Referendumul din București, ignorat de guvernanți (sursa: Facebook/Tánczos Barna)
Eveniment

Referendumul din București, ignorat de guvernanți

Referendumul din București, ignorat de guvernanți. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat sâmbătă, după ședința de Guvern, că în 2025, Bucureștiul va contribui pentru prima dată la Fondul Național de Solidaritate. Referendumul din București, ignorat de guvernanți Aceasta este o schimbare majoră în mecanismul de distribuire a fondurilor locale, întrucât până acum Capitala fusese exceptată de la această obligație. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului „Este primul an când și-a dat Bucureștiul seama că țara are Capitală și nu Capitala are țară. Este un pas important.” Conform declarațiilor oficialului, această contribuție va fi de 14%, la fel ca în cazul celorlalte primării din România. Nicuşor Dan atenționează asupra bugetului Într-o conferință de presă susținută la Primăria Municipiului București (PMB), primarul general Nicușor Dan a atras atenția asupra unei probleme financiare majore. „Prin proiectul de buget elaborat de Coaliția de guvernare, Primăria Capitalei ar urma să primească 4 miliarde de lei în 2025, o sumă cu un miliard de lei mai mică față de anul anterior.” Edilul a solicitat Guvernului să modifice proiectul de buget, astfel încât împărțirea fondurilor să fie decisă de Consiliul General al Municipiului București (CGMB), și nu de Parlament. Referendumul din 24 noiembrie Una dintre principalele nemulțumiri ale primarului Capitalei este că proiectul de buget nu reflectă voința exprimată de bucureșteni la referendumul local din 24 noiembrie. Nicușor Dan cere parlamentarilor să adopte amendamente care să transpună acest rezultat în legislație. „Solicit parlamentarilor de bună credință să voteze amendamentele care să transpună în legislație punctul de vedere exprimat de către bucureșteni la referendumul local.” Împărțirea banilor între PMB și sectoare Ministrul Finanțelor a precizat că, în ceea ce privește distribuirea fondurilor între Primăria Generală și primăriile de sector, decizia aparține Coaliției de guvernare și va fi implementată printr-un act normativ, dacă Parlamentul adoptă o lege în acest sens. „În privința împărțirii banilor pe sectoare sau între PMB și sectoare, este decizia Coaliției. Orice Referendum trebuie să se materializeze printr-un act normativ.” Dacă Parlamentul va adopta o lege care reglementează acest aspect, bugetul de stat va respecta automat această decizie. Dan amenință cu contestație la Curtea Constituțională În cazul în care Parlamentul nu respectă referendumul, Nicușor Dan intenționează să conteste legea bugetului la Curtea Constituțională a României (CCR), invocând două decizii anterioare ale CCR – hotărârea 2/2019 și decizia 682/2012. „O lege care nu respectă un referendum este neconstituțională.” Acest conflict dintre Primăria Capitalei și Guvern deschide o nouă dezbatere despre autonomia financiară a Bucureștiului și despre echitatea în distribuirea fondurilor între municipiul reședință de județ și restul țării.

„N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan

„N-o s-avem bani pentru investiții, parcuri, pasaje, asfaltări”, spune Nicușor Dan, după ce Guvernul a tăiat din nou alocarea pentru Capitală. Potrivit primarului general al Bucureștiului, din cele 10 miliarde de lei colectate din impozitul pe venit de la bucureştieni, 3,8 miliarde de lei merg la Primăria Capitalei, 130 de milioane de lei la Consiliul Judeţean Ilfov, 4,8 miliarde lei la primările de sector şi 1,4 miliarde lei la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT „N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan „De ce, după ani de zile în care Primăria Capitalei a avut bani mai puțini decât sectoarele, ăsta a fost motivul după care s-a convocat referendumul, pentru care bucureștenii au înțeles și au votat DA la acest referendum, de ce dai și mai mulți bani la sectoare? E absurd, Primăria Capitalei are mai multe atribuții decât primăriile de sector. Și Primăria Capitalei avea până acum de trei ori mai puțini bani și acum are de cinci ori mai puțini bani decât primăriile de sector (...) Și toate celelalte lucruri pe care bucureștenii le așteaptă – investițiile în parcuri, locurile de joacă, pasajele care trebuie consolidate, străzile care trebuie asfaltate… Nu mai zis zic de investiții, cum ar fi banca de țesuturi sau Prelungirea Ghencea, pur și simplu n-o să avem bani pentru ele”, a spus Nicușor Dan la TVR Info. El a spus că proiectul legii bugetului ar putea fi amendat, la propunerea USR, dar a arătat că nu sunt mari șanse ca acesta amendament să fie votat de majoritate: „De obicei amendamentele Opoziției nu trec, că am fost și eu acolo patru ani, sau trec așa, câteva, pe chestiuni foarte punctuale și cu impact mic”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră