marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

195 articole
Economie

Guvernul Bolojan se pregătește să pompeze iar bani publici în Tarom, prin majorarea capitalului

Guvernul Bolojan se pregătește să pompeze iar bani publici în Tarom, prin majorarea capitalului social. Potrivit proiectului de buget pe 2026, consultat de Profit, ministerul Transporturilor poate aloca fonduri „cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat, pentru majorarea contribuției statului la capitalul social al Societății Comerciale «Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM»”.  Citește și: Sondaj: O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Guvernul Bolojan se pregătește să pompeze iar bani publici în Tarom „TAROM va utiliza suma prevăzută pentru reducerea deficitului de finanțare necesar în anul 2026, pentru plata parțială a datoriilor cu termen scadent depășit, cu respectarea deciziilor Comisiei Europene”, mai arată Profit.  Director la Tarom este Bogdan Costaș, un apropiat al PSD, fost șef de pușcărie.  Comisia Europeană a aprobat în aprilie 2024 un ajutor de până la 95,3 milioane euro (aprox. 471-474 milioane lei) pentru Tarom. Compania a primit multiple ajutoare de stat și între 2020 și 2021, în perioada restricțiilor impuse de epidemia de Covid.  DeFapt.ro a scris că în ianuarie 2026, un fost director de pușcărie, Bogdan Costaș, îmbuibat cu sinecuri la companii de stat, a fost numit director interimar la Tarom. Anterior, Costaș fusese plasat de fostrul ministru PSD al Economiei, Bogdan Ivan, la conducerea Romarm. Costaș a absolvit în 1996 Institul militar de intendență de la Sibiu. În 2010 a ajuns doctor în management la universitatea din Craiova.

Guvernul Bolojan se pregătește să pompeze iar bani publici în Tarom Foto: Facebook Tarom
Cel mai influent pesedist și-a pus fotografie cu Crin Antonescu pe cover-ul Facebook Foto: Facebook Olguța Vasilescu
Politică

Cel mai influent pesedist și-a pus fotografie cu Crin Antonescu pe cover-ul Facebook

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, probabil cel mai influent pesedist, și-a pus fotografie cu Crin Antonescu pe cover-ul Facebook și a anunțat că va vota pentru ieșirea de la guvernare după ce va fi adoptat bugetul pe 2026. „Să trecem bugetul și votăm ieșirea. Eu cel puțin așa voi vota. Că țara are nevoie de buget, oricât de prost ar fi. Se rectifică după”, i-a spus Vasilescu unui comentator de pe pagina ei de Facebook, care o întrebase „De ce stați cu ei la guvernare și de ce îi lăsați să vă încalece în ultimul hal?”. Citește și: Sondaj: O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Cel mai influent pesedist și-a pus fotografie cu Crin Antonescu pe cover-ul Facebook La 6 martie, Olguța Vasilescu a schimbat fotografia de copertă de pe Facebook - o ilustrație din Craiova - postând o imagine în care apare alături de fostul candidat PSD-PNL la președinția României, Crin Antonescu. Pe una din fotografiile ei de copertă apare Marcel Ciolacu, dar nu sunt imagini cu Sorin Grindeanu.  Soțul Olguței Vasilescu, Claudiu Manda, este secretar general al PSD. Azi, președintele PSD, Sorin Grindeanu a evitat un răspuns legat de afirmațiile Olguței Vasilescu, spunând că aceasta este o opinie personală, iar decizia privind ieșirea de la guvernare trebuie luată în urma consultărilor din cadrul Consiliului Politic Național și al consiliilor politice județene.  Însă PSD va convoca Consiliul Politic Național pentru duminica viitoare, când partidul urmează să stabilească poziția oficială față de proiectul de buget. „Vom decide poziția noastră legată de buget pentru că ne așteptăm ca până la finalul acestei săptămâni proiectul de buget să fie trimis în Parlament, astfel încât în perioada de final de săptămână să poată fi depuse amendamente la buget”, a declarat Grindeanu.

Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019 Foto: Bihoreanul
Economie

Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019

Este oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019, arată datele publicate în această dimineață de ministerul de Finanțe. Excedentul este de 845 milioane de lei, respectiv 0,04% din PIB.  Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților În ianuarie 2025, deficitul era deja de 0,58%, iar în ianuarie 2024 de 0,45%.  Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019 Încasările la TVA au crescut, în ianuarie 2026, cu 23,9%, față de ianuarie 2025. În total, veniturile la buget s-au majorat cu 17,9%, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 6%.  “Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,02 mld lei, înregistrând o creștere de 31,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+59,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluție pozitivă au fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,7%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (6,1%1). Evoluția acestei categorii de venituri este influențată de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator începând cu 1 ianuarie 2025“, explică ministerul de Finanțe. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,54 mld lei, în scădere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026 Foto: Facebook
Eveniment

Șoc: bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026 - presă. Au scăzut cheltuielile de personal

Bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026, susține Ziarul Financiar. Potrivit acestei publicații, au scăzut cheltuielile de personal și cele cu dobânzile, față de ianuarie 2025. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Datele oficiale privind execuția bugetară ar trebui anunțate oficial în această seară sau vineri. Șoc: bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026 ZF scrie că excedentul este de aproape un miliard de lei. “Practic, veniturile de 55,1 mld. lei au fost mai mari decât cheltuielile care s-au ridicat la 54,3 mld. lei. În luna ianuarie 2025, deficitul era de 0,6% din PIB adică 11 mld. lei“, arată publicația economică. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au scăzut cu 12% pentru că, atât timp cât bugetul pe 2026 nu este adoptat, nivelul de cheltuieli este plafonat la 1/12 din cheltuielile aferente anului anterior. Chetluielile de personal au scăzut cu 3%, iar cele cu dobânzile cu 8%.  ZF estimează că și februarie ar putea aduce excedent bugetar, pentru că cheltuielile sunt limitate de neadoptarea bugetului pe 2026. 

PSD condiționează bugetul de luarea măsurilor de solidaritate (sursa: Facebook/Mihai Fifor)
Politică

PSD îl amenință pe față pe Bolojan: Fără măsurile de solidaritate propuse de noi, bugetul nu trece

Deputatul PSD Mihai Fifor a declarat luni că bugetul de stat pentru acest an nu poate fi adoptat fără introducerea măsurilor de solidaritate propuse de social-democrați. Potrivit acestuia, aceste măsuri reprezintă „oxigen” pentru zeci de mii de români afectați de reformele economice din ultimele luni. Fifor a criticat modul în care au fost implementate reformele, pe care le descrie ca fiind aplicate „cu barda”, fără analiză și fără rezultate concrete, susținând că presiunea economică asupra populației a crescut semnificativ. Critici la adresa politicilor de austeritate Într-o postare publicată pe Facebook, deputatul PSD a afirmat că, în opinia sa, politicile promovate de premierul Ilie Bolojan au accentuat nemulțumirea socială. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” El a susținut că protestele din stradă sunt rezultatul presiunii economice acumulate și al măsurilor de austeritate percepute de populație ca fiind excesive. Fifor a subliniat că există o ruptură între „România reală”, unde oamenii se confruntă cu creșterea costurilor și scăderea veniturilor, și viziunea decidenților politici. În acest context, el a descris politica austerității drept una aplicată fără echilibru, care riscă să afecteze stabilitatea socială. Nemulțumire socială și riscuri economice Deputatul PSD consideră că politica de reduceri bugetare realizate fără analize aprofundate a contribuit la o stare generalizată de nemulțumire. În opinia sa, echilibrele economice pot fi refăcute, însă nu prin concedieri în lanț sau tăieri brute de venituri. Fifor a argumentat că economia trebuie tratată ca un organism complex, care are nevoie de stabilitate și încredere. El a susținut că, în ultimele luni, majoritatea categoriilor sociale au fost afectate de măsurile guvernamentale și a invocat date oficiale și sondaje care ar indica dificultăți economice și riscuri de recesiune. Totodată, deputatul a avertizat că tensiunile sociale și lipsa de încredere în instituții pot expune România la riscuri economice și politice majore. Avertisment privind o posibilă explozie socială Potrivit lui Mihai Fifor, principalul pericol este ca tensiunile acumulate să conducă la o „explozie socială”, care ar putea anula progresele realizate în reducerea deficitului bugetar și ar amplifica instabilitatea. El a subliniat că menținerea coeziunii sociale este esențială pentru stabilitatea statului și pentru implementarea unor reforme sustenabile. Ce măsuri de solidaritate propune PSD Deputatul social-democrat a precizat că bugetul trebuie să includă explicit măsurile de solidaritate propuse de PSD. Printre acestea se numără sprijinul pentru pensionarii cu venituri mici, protejarea persoanelor vulnerabile, eliminarea unor obligații fiscale considerate injuste — precum CASS pentru mame și veterani — și menținerea finanțării pentru Educație. În concluzie, Mihai Fifor a reiterat că, în lipsa acestor măsuri, adoptarea bugetului ar fi dificilă, insistând că solidaritatea socială este o condiție esențială pentru stabilitate economică și reforme pe termen lung.

Buget record pentru CSM în 2026 (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Eveniment

CSM, cel mai mare buget din ultimii ani: majorare de 50%, aproape 70% din bani merg pe salarii

Bugetul Consiliului Superior al Magistraturii pentru 2026 ajunge la un nivel record de 413,7 milioane lei, în creștere cu aproape 50% față de anul anterior, potrivit datelor oficiale. Buget record pentru CSM în 2026 Din această sumă, 289,3 milioane lei, adică aproape 70% din bugetul CSM, sunt alocate cheltuielilor de personal, salariile reprezentând principala destinație a fondurilor. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Restul de 124,4 milioane lei acoperă cheltuieli cu bunuri și servicii, investiții și proiecte finanțate din fonduri externe. Comparativ, în 2024 și 2025, bugetele CSM au fost mai reduse, iar ponderea cheltuielilor salariale a rămas dominantă, depășind constant două treimi din totalul alocărilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Taxe mai mari, buget local mai mic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Taxele locale au crescut, dar orașele vor încasa mai puțin decât în 2025

Deși taxele și impozitele locale au fost majorate, veniturile totale ale municipiului Iași ar putea fi mai mici în 2026 decât în 2025, în contextul scăderii transferurilor de la bugetul de stat. Taxe mai mari, buget local mai mic Primarul Mihai Chirica a declarat că aplicarea noii legislații va aduce o creștere de 39,5% a încasărilor din taxe și impozite locale, echivalentul a aproximativ 70 de milioane de lei. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Această sumă ar reprezenta însă doar 10% din bugetul estimat al orașului, de 2,7 miliarde de lei, sub nivelul bugetar din anul precedent. Scăderea este explicată prin diminuarea subvențiilor și a cotelor defalcate din TVA și impozitul pe venit, în condițiile în care bugetul de stat pe 2026 se află încă în faza de elaborare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială, spune Ionuț Dumitru Foto: Inquam/George Calin
Economie

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și dobânzi, arată Ionuț Dumitru, consilierul premierului Bolojan. El se opune propunerii UDMR ca administrațiile locale să poată reduce noile impozite pe casă și mașină, puternic majorate.  Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială „Haideți să ne uităm un pic pe cifrele mari. România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa. Din acești 28% din PIB, noi finanțăm cam în felul următor: în 2024, spre exemplu, aveam salarii în sectorul public de aproape 11% din PIB, ele au mai scăzut anul trecut, pentru că au fost înghețate salariile și probabil că vor scădea și anul ăsta, pentru că și în 2026 sunt înghețate salariile în sectorul public. Deci noi cheltuiam dintr-un 28% din PIB, circa 11% din PIB salarii și mai aveam și partea de asistență socială, care include în primul rând partea de pensii pe la un 11-12% din PIB, deci deja din 28% din PIB, 11 salarii plus încă 12, asistență socială, deja se duceau un aproape în jur de 90% din ce încasăm din taxe și impozite, pe salarii și asistență socială, adică cheltuielile sociale obligatorii. Evident că noi astfel de situație dacă mai adaugi alte cheltuieli, obligatorii, cum sunt cheltuielile cu dobânzile pe care le-ați menționat dumneavoastră, circa 3% din PIB, ca să ne dăm seama cât de mare este acest procent, este maximul de deficit bugetar pe care îl permit reglementările europene. Adică noi avem un maxim de deficit bugetar în care trebuie să ne încadrăm, de 3% din PIB și 3% din PIB, noi îl consumăm doar cu dobânzi”, a arătat Ionuț Dumitru.  „Presiunea pe fiecare cetățean e foarte mare. Anul trecut inflația a fost de aproape 10%. Ultima picătură a fost cu aceste taxe mărite. Am cerut ca între limita inferioară și cea superioară cerută de Guvern primarii să aibă posibilitatea, până la aprobarea bugetului, să revină asupra deciziei și să dea o reducere de până la 50%”, a spus, marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor. 

Oradea depășește un miliard de lei în investiții (sursa: Facebook/Primăria Oradea)
Economie

Buget uluitor la Oradea: peste un miliard de lei în investiții, 98% din taxe - achitate (2025)

Municipiul Oradea a depăşit, în anul 2025, pragul de un miliard de lei al investiţiilor, potrivit datelor prezentate marţi într-o conferinţă de presă de directorul executiv al Direcţiei Economice din Primăria Oradea, Eduard Florea, cu ocazia publicării raportului anual. Grad ridicat de colectare a taxelor, în ciuda unui an dificil Reprezentanţii administraţiei locale au subliniat că 2025 a fost un an marcat de provocări financiare şi legislative, însă municipiul a reuşit să înregistreze un grad de colectare de 98% a taxelor şi impozitelor locale. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Eduard Florea a precizat că, pe lângă nivelul ridicat de încasare, s-a înregistrat şi o scădere a numărului de restanţieri, ceea ce reflectă responsabilitatea fiscală a comunităţii locale. Investiţii record şi creştere semnificativă faţă de anul precedent Potrivit Direcţiei Economice, anul 2025 a fost unul dintre cei mai buni ani în materie de investiţii, datorită demarării accelerate a proiectelor finanţate prin PNRR, bugetul naţional şi fonduri europene, inclusiv în parteneriat cu Spitalul Judeţean. Valoarea cumulată a investiţiilor plătite într-un singur an a depăşit un miliard de lei, înregistrând o creştere de peste 37% faţă de anul anterior. Stabilitate financiară confirmată de Fitch Ratings Municipiul Oradea îşi menţine stabilitatea financiară, fapt confirmat în luna aprilie de agenţia Fitch Ratings, care a reconfirmat calificativele de rating şi perspectiva negativă, în linie cu ratingul de ţară al României. Evaluarea reflectă performanţele financiare solide ale municipiului şi capacitatea administraţiei locale de a susţine dezvoltarea economică. Profilul individual de împrumut (Standalone Credit Profile) a fost evaluat la nivelul A-. Datorie publică sub plafonul legal şi excedent bugetar În ceea ce priveşte datoria publică, administraţia locală a contractat două noi împrumuturi, menţinând însă gradul de îndatorare la 18,94%, sub limita legală. Execuţia bugetară s-a încheiat cu un excedent cumulat de 63,7 milioane de lei, din care 6,2 milioane de lei reprezintă excedentul aferent anului 2025. Politică fiscală predictibilă şi digitalizare accelerată Politica fiscală a municipiului a rămas predictibilă, cu menţinerea cotelor de impozitare şi ajustarea acestora exclusiv prin indexarea cu rata inflaţiei, de 10,4%. În paralel, Direcţia Economică a continuat digitalizarea serviciilor, campania „Online câştigi (mai mult decât) Dublu” contribuind la: o creştere de 22% a sumelor încasate online; o majorare de 15% a numărului de plăţi online. Totodată, municipalitatea a aplicat o reducere de 75% a majorărilor de întârziere pentru contribuabilii care şi-au achitat integral debitele restante. Scăderea restanţelor şi sprijin pentru educaţie şi comunitate Rezultatele politicilor fiscale s-au reflectat în cel mai ridicat nivel de colectare a debitelor fiscale, concomitent cu o scădere semnificativă a restanţelor la persoane fizice: minus 6,2% ca valoare şi minus 2% ca număr de contribuabili. Administraţia locală a continuat să susţină educaţia şi comunitatea prin aşa-numitele „proiecte de suflet”, care includ: premierea elevilor olimpici; sprijinirea învăţământului dual; implementarea programului Make IT in Oradea; finanţarea ONG-urilor şi a proiectelor din bugetarea participativă.

Măsuri sociale cerute de PSD, fără buget (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Politică

PNL dă semnale că nu e de acord cu măsurile sociale cerute de PSD: Nu există bani în buget

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat luni că actuala coaliție de guvernare, deși „complicată” și „tensionată”, și-a demonstrat stabilitatea în Parlament. Potrivit acestuia, Partidul Național Liberal își dorește continuarea guvernării în actuala formulă. Abrudean a subliniat că PNL rămâne un factor de stabilitate politică și că menținerea coaliției este esențială pentru continuitatea guvernării. Măsuri sociale, condiționate de existența fondurilor Întrebat despre propunerile de măsuri sociale susținute de Partidul Social Democrat, Mircea Abrudean a precizat că acestea pot fi susținute doar dacă există resurse bugetare suficiente. Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Potrivit liberalului, fără bani în buget nu pot fi adoptate noi măsuri sociale, iar echilibrul bugetar trebuie să rămână o prioritate. Reforma administrației, cheia echilibrului bugetar Președintele Senatului a insistat asupra necesității reformei administrației publice, pe care a descris-o drept singura soluție reală pentru reducerea cheltuielilor și crearea de spațiu fiscal. Abrudean a arătat că premierul Ilie Bolojan susține ferm această reformă, considerată esențială pentru economii la buget și pentru finanțarea măsurilor destinate categoriilor vulnerabile și mediului economic. PNL respinge condiționările cu tentă electorală Referindu-se la solicitarea PSD de a adopta un pachet de solidaritate alături de măsurile de relansare economică, Abrudean a avertizat că astfel de condiționări riscă să creeze un climat electoral artificial. Acesta a subliniat că, deși toate partidele își doresc sprijinirea categoriilor vulnerabile, deciziile trebuie luate în funcție de realitățile bugetare, nu de calcule politice. Programul de guvernare, „linie roșie” pentru liberali Mircea Abrudean a amintit că Biroul Politic Național al PNL a adoptat o decizie clară de susținere a reformei administrației, considerată o „linie roșie” în cadrul coaliției. El a avertizat că nerespectarea programului de guvernare asumat public afectează credibilitatea clasei politice și actul de guvernare, subliniind că responsabilitatea și coerența sunt esențiale. Tensiuni în coaliție și impact asupra guvernării Întrebat dacă PSD joacă rolul unei opoziții interne, președintele Senatului a recunoscut că situația din coaliție este complicată și că aceste tensiuni se resimt în actul de guvernare. Abrudean și-a exprimat speranța că divergențele vor fi depășite, pentru a permite adoptarea bugetului de stat, un element crucial pentru stabilitatea economică, ratingul de țară și atragerea investițiilor. PSD susține pachetul de solidaritate și relansare economică Duminică, Partidul Social Democrat a decis, în Consiliul Politic Național, să susțină adoptarea în regim de urgență a unui pachet de relansare economică, însoțit de unul de solidaritate. Acesta vizează protejarea pensionarilor și a altor categorii vulnerabile în contextul creșterii accelerate a costului vieții.

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Foto: Guvernul României
Economie

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi”

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi”, a spus el la un interviu la Prima TV. El a arătat că, inițial, beneficiarii fondurilor PNRR-ului renegociat l-au asigurat că au capacitatea să termine la timp, adică în august 2026. Dar, între timp, aceștia au început să întrebe dacă nu pot obține o prelungire.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Anul trecut a fost un exerciţiu extrem de dificil de a recâştiga încrederea Comisiei (Europene – n.r.) prin asumarea a ce mai putem să facem, prin punerea unui plan coerent în care dăm jos supracontractarea aceea, că ne aruncasem de două, trei ori mai mult decât banii şi cumva în acest exerciţiu am stabilit cu toate ministerele, coordonatorii de reformă şi investiţie, cum se numesc, ce ştiu ei sigur, sigur, sigur, sigur, dar cu jurământ pe Biblie, că termină până în august (din PNRR – n.r.). Şi acum cumva suntem doar la câteva luni distanţă. Gândiţi-vă, eu am avut aceste meciuri mari în care ziceam «Nu termini, pentru că văd graficul tău», se jura coordonatorul de reformă, «Termin, nu-mi lua proiectul, că termin» (...) Acum, după ce s-au curăţat, s-a renegociat, s-a liniştit tot, acum toată lumea ştie că contractele merg înainte, acum, în ianuarie a început marea fibrilaţie, şi anume faptul că parcă termenele sunt cam strânse, parcă 31 august e cam la limită, deci vă mărturisesc... Deci eu nu cred că acest tip de abordare unde te juri că îl faci şi dai şi în scris, semnat că îl faci, eu intru în numele României într-o negociere în care spun, uite, spre deosebire de trecut, în care promiteam bazaconii... la câteva luni, 3-4 luni, ca eu acum să aflu că de fapt «ştii că am fost un pic ambiţios, că nu ştiu»... Deci asta acum, vă spun, este marele meu meci şi e meciul României, nu e al lui Pîslaru”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.  „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi. Deci, faptul că merge şi aşa, o ştiam. Faptul că pe PNRR-ul îl vom termina 100% cu Doamne-ajută, şi asta o ştiam. Dar, un pic de profesionalism! Adică, nu cred că cer prea mult”, adaugă Dragoş Pîslaru. El a relatat și că, la negocierea bugetului, așa-zișii „coordonatori de reformă și investiție”, susțin în fața ministerului de Finanțe că vor termina proiectele prin PNRR, dar la discuțiile cu MIPE cer prelungiri. „Ministrul de Finanţe, pe bună dreptate, zice, măi, dar tu, pe coeziune, zici că absorbi 5 miliarde, ministerele de linie se jură că absorb 10 miliarde, adică absorb 100% pe PNRR, bani pe care trebuie să îi regăseşti în buget. Zice: «Păi tu ai vorbit cu ei, toţi fac chiar tot şi aşa?», pentru că dumnealui are o problemă de cum construieşte bugetul. Convenţia pe care am avut-o eu cu domnul Nazare este că, evident, fondurile europene sunt mai presus de orice. Înainte să mă gândesc la rachete sau trăsnăi cu relansare şi să dau banii pe alte părţi, trebuie să mă asigur că folosesc banii europeni, ăsta este practic levierul de dezvoltare pentru România. Şi acum, deci, Finanţele spun: ”Măi, le terminaţi?”. Domnului ministru Nazare i se spune, «Facem tot», mie au început să-mi zică pe partea ailaltă, că «Aşa, dar nu merge o prelungire?».  Deci chestia asta, că prelungim, că, hai mă, lasă-mă, că am mai avut date limite. Nu! Şi dacă e ceva ce să reţinem din misiunea noastră, este un lucru: când este o dată limită, un deadline, cum se spune, că de aia se numeşte deadline, mori dacă nu-l faci, asta presupune ca să poată să te ia cineva în serios şi să aibă minimă încredere în România, asta presupune că-ţi asumi responsabilitatea şi că faci lucrurile astea în interesul românilor, la timp”, a mai afirmat demnitarul, citat de news.ro. 

Cazinourile online, soluție pentru bugetul Rusiei (sursa: Pexels/Azamat Hatypov)
Internațional

Rusia, aproape în faliment, gata să ridice interdicția privind cazinourile online pentru taxe

Rusia ar putea ridica interdicția privind cazinourile online și ar putea introduce o taxă de 30% pe veniturile acestora, în încercarea de a aduce la bugetul de stat până la 100 de miliarde de ruble anual (aproximativ 1,3 miliarde de dolari), relatează cotidianul rus Kommersant. Rusia caută venituri din jocuri online Potrivit surselor citate de Kommersant, ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a propus modificarea legislației privind piața jocurilor de noroc într-o scrisoare adresată președintelui Vladimir Putin. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Planul prevede ridicarea interdicției pentru cazinourile online, sub condiții stricte, inclusiv: - desemnarea unui operator unic, aprobat de Guvern; - utilizarea unei platforme unificate pentru acceptarea pariurilor, similară sistemelor existente pentru casele de pariuri; - stabilirea vârstei minime de 21 de ani pentru jucători. Ministerul Finanțelor estimează că măsura ar putea aduce până la 100 de miliarde de ruble anual, într-un context de presiune bugetară crescută. Buget afectat de costurile războiului din Ucraina Veniturile statului rus sunt sub presiune din cauza cheltuielilor militare ridicate generate de războiul din Ucraina. Anul trecut, Rusia a fost nevoită să majoreze de două ori ținta de deficit bugetar, ajungând la 2,6% din PIB. Pentru anul în curs, autoritățile de la Moscova vizează un deficit bugetar de 1,6% din PIB, în pofida eforturilor de creștere a veniturilor fiscale. Creșteri de taxe și extinderea bazei de impozitare Din 2022 până în prezent, Guvernul rus a colectat cel puțin 27.600 miliarde de ruble prin diverse măsuri fiscale menite să stabilizeze bugetul. Economiștii avertizează însă că noi majorări de taxe sunt inevitabile. Printre măsurile anunțate: - majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu 1 ianuarie 2026, cu un impact estimat de 4.400 - miliarde de ruble între 2026 și 2028; - eliminarea unor scutiri de TVA pentru întreprinderile mici, măsură care ar putea aduce încă 200 de miliarde de ruble. Taxarea importurilor și a comerțului electronic transfrontalier Pentru a crește veniturile, Guvernul de la Moscova vizează și importurile de bunuri de consum din China, care ajung în Rusia prin statele din Asia Centrală, profitând de acordurile de liber schimb din cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Separat, ministrul adjunct al Industriei, Roman Chekushov, a declarat pentru Business FM că autoritățile vor monitoriza și transporturile mari de bunuri de consum realizate prin platforme de comerț electronic transfrontalier. Guvernul rus a introdus, de asemenea, noi taxe asupra industriei pariurilor, de la care se așteaptă o creștere a veniturilor colectate de la aproximativ 1 miliard de ruble anual, în prezent, până la 60 de miliarde de ruble. Economiștii avertizează asupra riscului unei „spirale fiscale” Analiștii economici avertizează că majorările succesive de taxe ar putea declanșa o „spirală fiscală”, în care presiunea asupra mediului de afaceri reduce activitatea economică, ducând la încasări fiscale mai mici pe termen lung și forțând autoritățile să introducă noi taxe. Ministerul Finanțelor de la Moscova a refuzat să comenteze informațiile publicate de Kommersant sau declarațiile oficialilor guvernamentali.

Ciucu îl acuză pe Băluță de „scheme măsluite” pentru a stoarce bugetul Primăriei București: „bani din pix pentru proiecte inventate” Foto: Facebook
Politică

Ciucu îl acuză pe Băluță de „scheme măsluite” pentru a stoarce bugetul Primăriei București

Primarul Municipiului București, Ciprian Ciucu (PNL), îl acuză pe primarul PSD al Sectorului 4, Danial Băluță, de „scheme măsluite” pentru a stoarce bugetul Primăriei București: „se pricepe să facă rost de bani din pix, prin decizii politice arbitrare, de multe ori pentru proiecte scumpe si inventate”, a scris Ciucu, pe pagina de Facebook a PNL București.  Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Acesta răspunde după mai multe atacuri ale lui Băluță, care a susținut că este „absolut inadmisibil cinismul pe care îl afișează Ciprian Ciucu la adresa oamenilor suferinzi și a persoanelor cu handicap care nu și-au mai primit indemnizațiile și stimulentele de aproape doi ani”. Acum, primarul general al Capitalei, arată că Băluță, prieten cu Ciolacu, este vinovat de situația bugetului Bucureștiului. Ciucu îl acuză pe Băluță de „scheme măsluite” pentru a stoarce bugetul Primăriei București „Populismul lui Daniel Băluță era de așteptat. Nu imediat, dar era complet previzibil. Daniel Băluță, prin influența pe care a avut-o la nivelul Coaliției pe vremea în care era prietenul premierului Marcel Ciolacu, este direct responsabil de situația în care este acum bugetul Bucureștiului.   Îmi amintesc foarte bine schemele gândite de el, scheme măsluite, pentru a lua cât mai mult din bugetul PMB și pentru a-l duce către sectoare, cu totală desconsidrație în raport cu nevoile reale ale PMB și ale bucureștenilor. Îi transmit că nu mai ține!   Știu că se pricepe să facă rost de bani din pix, prin decizii politice arbitrare, de multe ori pentru proiecte scumpe si inventate. Totuși, Bucureștiul are nevoie de formule de finanțare predictibile, nu de bugete de bazar, negociate pe sub masa Guvernului.   Înțeleg că lupta electorală începe a doua zi după ce ai pierdut alegerile, chiar dacă le-ai pierdut de pe locul trei. Înțeleg. Totuși, nu cred că aceste declarații belicoase țin drept soluții pentru orașul nostru.   Altfel, da, PSD are un viceprimar în PMB, unul cu atribuții și am plecat de la premisa că își dorește în contiunare o colaborare în Consiliul General, și cu mine, în calitatea de Primar General.   Am spus repetat că îi voi respecata pe primarii de Sector și că intenția mea este să îi ajut. Inclusiv pe primarul Sectorului 4, Daniel Băluță.   Cred că greșește dacă vrea să înceapă o colaborare cu astfel de declarații politicianiste și populiste. Îl voi invita la discuții și îi voi explica în mod clar ceea ce se face că nu înțelege. Și dacă consideră că este nevoie și vrea să-și asume alături de mine ceea ce urmează, îl voi invita să negociem transparent un program de reforme pentru București”, a scris Ciucu. 

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Foto: Facebook
Politică

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea

Premierul Ilie Bolojan arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut masiv după ce el a preluat conducerea Guvernului. Potrivit datelor postate de el pe Facebook, în semestrul II din 2025, cheltuielile de personal au fost cu 4,6 miliarde de lei mai mici decât în semestrul II din 2024. În semestrul I din 2025, când Ciolacu era încă premier, ele crescuseră cu 7,8 miliarde de lei.  Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt În 2025, cheltuielile de personal au fost de 167,8 miliarde de lei, iar în 2024 de 164,6 miliarde de lei. Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Cea mai dură reducere a acestor cheltuieli a fost în decembrie 2025, când au fost cu 2,9 miliarde de lei mai mici decât în decembrie 2024 - probabil datorită tăierii unor prime. „Economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut ne-au permis să reducem deficitul bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată. Ne-am respectat angajamentele și am recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare.   În 2025 am redus deficitul fără a diminua investițiile. Acestea au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate.   Am menținut disciplina financiară și am parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului, așa cum reiese din graficul alăturat.   Am crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe.   Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români.   Fără a mai crește taxele, avem însă o bază solidă pentru relansare în acest an.   Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%.   Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune.   La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul.   Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului. Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”, a scris premierul pe Facebook.   

Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Foto: Facebook
Politică

Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan

Penelistul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan pentru că întârzie adoptarea bugetului pe 2026: „Cred că asociațiile aleșilor locali ar trebui să ia poziție în acest context. PNL are 1.150 de primari la nivel național care așteaptă și merită claritate și predictibilitate”, a scris Thuma pe Facebook. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Disputa dintre Thuma și Bolojan este mai veche, liderul PNL reproșându-i că nu l-a susținut pe Ciprian Ciucu în campania electorală pentru alegerea primarului Capitalei. Însă șeful CJ Ilfov i-a spus lui Bolojan că nu s-a implicat în campania de la prezidențiale, când Crin Antonescu era candidatul PSD-PNL. Acum, el „reamintește” că proiectul de buget trebuia prezentat, legal, de la 15 noiembrie. Fostul deputat PNL Hubert Thuma a fost condamnat in 2014 la sase luni de inchisoare cu suspendare pentru fapte de coruptie.  UPDATE 11.38: Într-o postare pe Facebook, Thuma neagă că ar fi instigat aleșii locali: „Nu am instigat niciun primar împotriva premierului. Am spus doar ce gândim cei mai mulți dintre noi: Ne dorim predictibilitate și o finanțare corectă. Peste 8.000 de instituții din România și 3.200 de UAT-uri sunt în așteptarea Bugetului de Stat”.  El a repins și acuzația că ar fi apropiat de PSD. „Există insinuarea că aș fi pus respectivul mesaj pentru că ar exista o colaborare apropiată cu PSD. Reamintesc că nu am participat la nicio ședință de coaliție și că doar anumiți prim-vicepreședinți ai partidului sunt invitați la aceste discuții, lucru care se întâmplă la discreția președintelui partidului nostru”, a scris Thuma. Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan „În mesajul său, colegul meu Ciprian Ciucu identifică două probleme semnificative cu care se confruntă majoritatea administrațiilor locale din România: 1. În acest moment, funcționăm cu 1/12 din bugetul promovat de Ciolacu pentru anul 2025. De aici și limitările de cheltuieli pe care primarii și președinții de consilii județene trebuie să le facă, mai ales pe fondul unei inflații galopante de aproape 10%. Pot fi cazuri în care anumite prestații sociale să nu poată fi plătite sau anumite servicii să fie stopate.   Perspectiva de a avea Bugetul de Stat aprobat abia în a doua jumătate a lunii februarie creează probleme mari în construcția bugetelor locale. Dacă, așa cum este previzibil, bugetul este contestat de opoziție la CCR, el ar putea fi promulgat abia în martie. Ceea ce înseamnă că adoptarea de către CJ-uri se va face la sfârșit de martie, început de aprilie, iar ulterior se vor adopta bugetele localităților. Nu e exclus să ne trezim cu UAT-uri care au bugetul adoptat în luna mai.   Reamintesc că legea responsabilității bugetare vorbește de necesitatea prezentării proiectului de buget încă de pe 15 noiembrie anul trecut.   2. A doua problemă este cea de predictibilitate. Nici măcar teoretic nu putem discuta despre cum arată bugetele locale câtă vreme nu știm care sunt cotele pe care le vom primi din impozitul pe venit și TVA. Or, acest lucru este o problemă în sine dublată de absența unei consultări reale cu administrațiile locale.   Cred că asociațiile aleșilor locali ar trebui să ia poziție în acest context. PNL are 1.150 de primari la nivel național care așteaptă și merită claritate și predictibilitate. Luând în considerare lucrurile scrise de noul Primar General, cred, totuși, că ar trebui să purtăm o discuție la un moment dat, cu cifrele pe masă, despre transportul public în București-Ilfov, având în vedere că sunt sute de mii de cetățeni ai județului nostru care lucrează și plătesc taxe în Capitală.   O să revin cu datele concrete pentru că, în contextul unor decizii atât de importante, nu cred că e bine să rămânem în zona declarațiilor vagi. Bugetul nu este un meci politic. Este despre funcționarea normală a comunităților: școli, transport, termoficare și investiții. Și trebuie tratat ca atare!”, a scris Thuma.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră