vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: buget

173 articole
Eveniment

"Rabla 2025" pentru persoane fizice, încă 45 de milioane de lei de la AFM

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat marți suplimentarea bugetului destinat achiziției de autovehicule termice și hibride din cadrul Programului „Rabla 2025”. Măsura vine în contextul unei cereri foarte mari din partea persoanelor fizice, care au epuizat rapid fondurile disponibile la prima etapă de înscriere. Programul „Rabla 2025”, buget suplimentat Potrivit AFM, suma suplimentară de 45 de milioane de lei va fi redirecționată din bugetul alocat autovehiculelor electrice, care a rămas parțial neutilizat. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Decizia vizează categoria de mașini cu motoare pe combustie internă (inclusiv GPL/GNC), motociclete și vehicule hibride, pentru care cererea a depășit estimările inițiale. Înscrierile reîncep pe 6 noiembrie Persoanele fizice interesate se vor putea înscrie în aplicația informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până pe 15 decembrie 2025, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor. Totodată, programul pentru achiziția de autovehicule electrice rămâne deschis, în limita bugetului rămas disponibil. AFM: „Dorim să oferim o nouă șansă românilor” „O parte din fondurile neutilizate pentru autovehiculele electrice vor fi redirecționate pentru ca mai mulți români să poată beneficia de sprijin la achiziția unei mașini noi, mai puțin poluante”, a declarat președintele AFM, Florin Bănică. Potrivit acestuia, sumele eliberate provin din rezervări nefinalizate sau proiecte care nu au respectat procedurile de finanțare. Valoarea ecotichetelor pentru fiecare categorie de vehicul În cadrul programului „Rabla 2025”, valoarea ecotichetelor este următoarea: 18.500 lei pentru un autovehicul 100% electric sau cu pilă de combustie pe hidrogen; 15.000 lei pentru un plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 lei pentru un vehicul cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei pentru un autovehicul termic nou (inclusiv GPL/GNC) sau o motocicletă. Programul „Rabla 2025”, buget total de 200 de milioane de lei Bugetul total al programului destinat persoanelor fizice este de 200 de milioane de lei, însă fondurile pentru mașinile cu combustie internă și hibride s-au epuizat rapid, în doar 13 minute de la lansarea din 30 septembrie 2025. Suplimentarea anunțată acum are rolul de a permite unui număr mai mare de beneficiari să acceseze programul și să-și achiziționeze vehicule mai puțin poluante.

Programul „Rabla 2025”, buget suplimentat (sursa: Pexels/Thomas Ronveaux)
Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna Foto: Inquam/George Calin
Politică

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025, cel mai nerealist

Consilierul lui Bolojan, Ionuț Dumitru, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025 a fost „cred că cel mai nerealist buget pe care l-am văzut, cel puțin până acum”. Ionuț Dumitru a fost președinte al Consiliului Fiscal și, în această calitate, aviza bugetul de stat al României. Acum, el este consilier onorific al premierului PNL.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Ciolacu a semnat acest proiect de buget în calitate de premier, iar Tanczos Barna l-a inițiat, în calitate de ministru de Finanțe. Tanczos Barna este acum vicepremier.  Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna „Au fost sub bugetate masiv cheltuielile - în primul rând pe partea de dobânzi, unde ai o predibitate destul de mare. Au fost necesare încă 15 miliarde de lei pentru a putea acoperi cheltuieli obligatorii cu dobânzile, apoi încă multe miliarde la alte capitole de cheltuieli, cum ar fi asistență socială sau la chiar și la salarii. Au fost adăugați bani mulți la rectificare pentru a putea acoperi aceste cheltuieli obligatorii. Totul doar dintr-o prezumtivă îmbunătățire a colectării - aproape 10 miliarde de lei au fost puse din pix, pur și simplu, la începutul anului acesta. O îmbunătățire a colectării, care e de dorit, dar e pur și simplu ca și cum ai vinde «pielea ursului din pădure» . Adică nu poți să pui în buget o chestie care e incertă și de a cărei realizare depinde dacă vei face sau nu ținta de deficit bugetar - și dacă ne uităm per total pe venituri și pe cheltuieli discutăm de cel puțin 2% din PIB, o sumă foarte mare, deficit bugetar care pur și simplu nu s-a bugetat la începutul anului”, a explicat Ionuț Dumitru.  Însă Ionuț Dumitru - care, recent, a propus desființarea ANAF și reînființarea Fiscului după modelul din Grecia - a fost neîncrezător în capacitatea acestei instituții de a colecta sumele necesare. „Dacă ANAF nu va reuși să îmbunătățească, să schimbe ceva major în termeni de colectarea taxelor și impozițiilor, vom avea o mare problemă în anii următori. Și o mare problemă o să însemne creștere de taxe”, a spus el. 

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei Foto: Facebook CJ Tulcea
Eveniment

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei pentru că este mai mare cu 17 mp

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei pentru că este mai mare cu 17 mp și va avea nouă locuri în plus, arată un proiect de hotărâre de guvern „ pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici” ai acestei cheltuieli de capital. Banii vin de la bugetul central, prin ministerul Dezvoltării, județul Tulcea finanțând sub 3% din construcție.  Citește și: Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică” Firma „Construcții Erbașu” realizează această sală. Complexul va fi controlat de Consiliul Județean, dominat de PSD. Presa a scris că firma Erbașu a beneficiat de contracte cu statul în valoare de 900 de milioane de lei. „G4Media.ro a publicat, în trecut, mai multe articole care arătau legături între Rotaru și Erbașu, pe de o parte, și interese ale PSD, ale soției lui Marcel Ciolacu și ale unei apropiate a acestuia”, scria acest site în septembrie 2024.  Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei  Inițial, prețul sălii polivalente din Tulcea era de puțin peste 119 milioane de lei. Acum el sare la 193,8 milioane de lei, o majorare de circa 70%. Din acești bani, județul Tulcea plătește sub șase milioane de lei.  Potrivit notei de fundamentare la proiectul de hotărâre, sala va fi „reconfigurată”: „Mărirea capacității Sălii de la  4438 la 4447 de locuri” - nouă locuri în plus.  „Suprafață construită  a obiectivului de investiții se mărește de  la 4.755,00 mp. la 4.772,00 mp” - creștere de 17 mp. „Implementarea unui sistem format din piezometre și puțuri de epuizment necesar gestionării apelor subterane din amplasament și monitorizării condițiilor hidrogeologice complexe din zona construcției Sălii Polivalente precum și executarea unei soluții de stopare a infiltrațiilor de la nivelul subsolului 2” GSP scria că sala trebuia să fie gata în aprilie 2025, dar acum ea este la un stadiu de circa 85%. Recent, presa locală anunța că va fi inaugurată pe 1 decembrie 2025, Ziua Națională a României. 

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF Foto: Guvernul Romaniei
Eveniment

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister, mai multe unități militare și instanțe de judecată se află pe lista rușinii cu datornicii ANAF, listă publicată azi de Fisc.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) informează instituțiile și autoritățile publice, care au datorii fiscale neachitate până la data de 31 august 2025, că trebuie să își plătească aceste obligații”, se arată comunicatul difuzat azi, 17 octombrie, de Fisc.  Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF Totalul datoriilor  fiscale restante ale instituțiilor și autorităților publice era de 582.901.355 lei. Cel mai mare datornic este Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare care figurează cu restanțe de peste 136 de milioane de lei.  Însă pe listă sunt nume surprinzătoare: Cancelaria premierului are o datorie relativ mică, de 110.045 de lei Curtea de Conturi are o restanță de puțin peste 59.000 de lei Fostul minister al antreprenoriatului și turismului, care nu mai există din 2023, fiind înglobat în ministerul Economiei, are datorii uriașe la stat: 29,1 milioane de lei. Autoritatea Națională pentru Turism a acumulat restanțe la plata impozitelor și taxelor în valoare de 6,35 milioane de lei mai multe unități militare apare cu datorii între peste 500.00 de lei și câteva zeci de mii de lei Curtea de apel Craiova, mai multe tribunale și parchete figurează, fiecare, cu datorii de sute de mii de lei Casa Națională de Asigurări de Sănătate - 507.000 lei Însă cele mai mari datorii par a fi cele ale administrației locale. Orașul Făgăraș este pe primul loc, cu restanțe de aproape 16 milioane de lei. Spitalul clinic căi ferate Constanța datorează ANAF peste 17 milioane de lei. 

Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României (sursa: Facebook/Ludovic Orban)
Eveniment

Legea bugetului pe 2026, decisivă pentru credibilitatea României în fața Comisiei Europene

Consilierul prezidențial Ludovic Orban a declarat sâmbătă, la Digi 24, că modul în care va fi construită Legea bugetului de stat pentru anul 2026 va reprezenta un test crucial pentru România în evaluările Comisiei Europene și ale agențiilor de rating. Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României „Ştim foarte clar că suntem sub monitorizare la nivelul Comisiei Europene, că România este în procedură de deficit excesiv. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Agenţiile de rating care dau, cât de cât, un certificat de bonitate, urmăresc evoluţiile. Şi unul din elementele cele mai importante de care se va ţine cont în evaluarea conduitei României este Legea bugetului de stat”, a explicat Ludovic Orban. Orban a subliniat că bugetul trebuie deja elaborat, conform legii finanțelor publice, pentru a fi depus în Parlament în luna octombrie, atrăgând atenția că acest lucru este imposibil fără „măsuri reale de reformă, restructurare și reducere a cheltuielilor de personal și a altor cheltuieli nenecesare”. „Este nevoie de un semnal clar de restructurare și eficientizare” Consilierul prezidențial a apreciat că actuala guvernare a luat unele măsuri necesare, dar a insistat că este nevoie de o schimbare de atitudine în administrație. „Trebuie dat semnalul unei restructurări în administraţie, unei eficientizări a instituţiilor publice, unei debirocratizări şi unei orientări a instituţiilor publice către cetăţean”, a spus Orban. Acesta a criticat faptul că, de două luni, coaliția de guvernare nu reușește să ajungă la o decizie privind reducerea aparatului bugetar: „Fiecare formaţiune politică vine cu propria idee şi, de fapt, nu vine cu nicio idee. Este vital să se ajungă la o decizie cât mai repede.” „E mult mai greu să faci restructurări acum” Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan este responsabil pentru întârzierea reformei din administrație, consilierul prezidențial a răspuns că vina nu poate fi pusă exclusiv pe umerii acestuia. „Ilie Bolojan a venit cu nişte propuneri, dar acestea nu au fost aprobate aşa cum le-a formulat. Au apărut alte variante, unele fără consistență. Eu vă spun o părere personală: e mult mai greu să faci restructurări acum decât dacă le-ai fi făcut din prima zi a guvernării”, a afirmat Orban. El a explicat că, la începutul mandatului, o ordonanță de urgență care să prevadă trecerea temporară a unei părți din angajați în șomaj tehnic ar fi întâmpinat o rezistență mult mai mică. În schimb, măsurile luate ulterior, precum reducerea unor sporuri, nu au dus la o reală redimensionare a administrației. „Nu e suficient să tai bugetele, trebuie restructurate instituțiile” Orban a insistat că simpla reducere a bugetelor instituțiilor nu poate fi considerată o reformă reală. „Trebuie să faci o restructurare a agenţiilor, a autorităţilor, inclusiv în administraţia locală. Inițial, pachetul al treilea de reforme a fost botezat drept reformă a administraţiei locale, iar unele partide care nu au fost de acord cu propunerile premierului Bolojan au justificat opoziția prin ideea că este nevoie și de restructurări la nivel central. Dar unde sunt aceste propuneri?”, a întrebat retoric Orban. „Joaca de-a pasarea responsabilității nu va ține” Consilierul prezidențial a avertizat că tergiversarea deciziilor și încercarea partidelor de a se distanța de măsurile nepopulare vor fi sancționate de electorat. „Toată joaca asta de a arunca pisica în spinarea altuia nu va ţine. Oamenii vor judeca guvernarea în ansamblu și nu vor face o diferenţă între partidele politice. Chiar dacă unii îşi imaginează că se pot detaşa de răspunderea politică pentru măsurile impopulare, nu vor scăpa de pierderile de încredere şi de votanţi”, a conchis Ludovic Orban.

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan Foto: Metrorex
Eveniment

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan: Transporturile propuneau salarii mult mărite

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan: Transporturile propuneau salarii mult mărite în proiectul de buget pe anul curent.  Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi se afla un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2025 al Societăţii de Transport cu Metroul Bucureşti ,,Metrorex”. Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan După ședința de guvern, acest proiect nu mai apărea în informarea „privind actele normative adoptate în cadrul ședinței Guvernului României din 9 octombrie 2025”. Nici în briefingul purtătoarei de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, nu s-a menționat acest act normativ.  În proiect erau prevăzute majorări salariale. În bugetul rectificat pentru 2024, câștigul mediu pe salariat în Metrorex era de 13.869 de lei. Proiectul de buget pe 2025 prevedea un câștig mediu pe salariat de 15.445 de lei. În total, cheltuielile cu salariile ar fi urmat să sară de la 981.753,84 mii lei (anul 2024) la 1.056.098,04 mii lei (anul 2025), se arată în nopta de fundamentare a proiectului de hotărâre.  Pentru conducerea companiei - consiliu de administrație și doi directori - bugetul aloca puțin peste un milion de lei.  Subvenția pentru metroul din București rămânea aproximativ egală cu cea din 2024, de circa 873 de milioane de lei.  Veniturile din serviciile prestate (activitatea de transport călători cu metroul) erau estimate la 491.188 mii lei, în creștere cu 87,83 % față de cele realizate la data de 31.12.2024, respectiv cu suma de 229.686,42 mii lei, ca urmare a creșterii tarifului mediu de călătorie cu metroul de la 1,71 lei/călătorie la 2,79 lei/călătorie. 

În județul Iași, doar opt primării din 98 au primit bani la rectificarea bugetară (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Vânt de faliment în primării după rectificarea bugetară: sub 10% au primit bani de la Guvern

Prin recenta rectificare bugetară, județul Iași, de exemplu, primește o alocare de 26,34 milioane de lei. Opt primării din 98 au primit bani Suma este destinată Consiliului Județean și unui număr restrâns de primării din județ: doar opt din cele 98. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Fondurile provin din cotele defalcate din impozitul pe venit și din Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), fiind completate de o contribuție suplimentară de 14% din impozitul pe venit, alocată special pentru echilibrarea bugetelor locale. Aceste sume au ca scop sprijinirea autorităților locale pentru acoperirea obligațiilor financiare curente și asigurarea serviciilor publice esențiale pentru comunități. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR Foto: CNAIR
Eveniment

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei, în 2025, la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit: guvernul Bolojan a aprobat bugetul companiei care administrează infrastructura rutieră care prevede o creștere a salariului mediu de la 10.654 de lei la 11.716 lei.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR În august, CNAIR anunța că România va avea în acest an 150-160 de kilometri noi de autostrăzi și drumuri expres, circa 100 km mai puțin decât estimările de la început de an. Pe autostrada A7 sunt în execuție șase loturi care trebuiau finalizate în 2025, dar potrivit presei se va deschide la timp doar un tronson și jumătate.  Însă, salariile la CNAIR vor crește consistent: „Cheltuielile cu personalul în valoare de 1.049.363,37 mii lei, sunt programate în anul 2025 în creștere cu 11,48% față de cele realizate la data de 31.12.2024”, se arată în nota de fundamentare a bugetului pe 2025. Bonusuri în valoare de 94.692,12 mii lei  Cheltuielile cu conducerea companiei: peste 2,8 milioane de lei Potrivit datelor AMEPIP, directorul CNAIR, Cristian Pistol, are un salariu brut lunat de 56.322 de lei și o indemnizație anuală „variabilă” de 168.966 de lei. În plus, potrivit datelor AMEPIP, ar încasa 27.000 de lei, indemnizație brută lunară, și din CA-ul/CS-ul CNAIR, plus 81.000 de lei, indemnizație variabilă. 

Ambasada SUA suspendă actualizările pe Facebook (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

Ambasada SUA (București), afectată de blocajul bugetar, va funcționa "în măsura posibilităților"

Ambasada SUA suspendă actualizările pe Facebook. Ambasada Statelor Unite a anunţat că pagina sa oficială de Facebook nu va mai fi actualizată până la reluarea completă a activităţii. Singurele excepţii vor fi mesajele urgente legate de securitate şi siguranţă. Ambasada SUA suspendă actualizările pe Facebook Potrivit anunţului publicat online, suspendarea activităţii are la bază „lipsa fondurilor alocate pentru desfăşurarea activităţii”. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Reprezentanţii ambasadei au precizat că serviciile pentru paşapoarte şi vize vor continua să fie oferite la ambasadele şi consulatele SUA din străinătate, chiar şi în această perioadă de restricţii bugetare. Totuşi, acestea vor funcţiona „în măsura posibilităţilor”. Unde pot fi găsite informațiile actualizate Ambasada a subliniat că pagina de Facebook nu va mai fi actualizată decât pentru situaţii urgente. Pentru informaţii despre serviciile curente şi operaţiunile diplomatice, cetăţenii sunt îndrumaţi să acceseze site-ul oficial travel.state.gov.

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Foto: Facebook MApN
Politică

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții - presă

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții , susțin surse citate de Digi 24. Totuși aceste investiții și achiziții de armament de la care sunt luați banii continuă, dar vor fi plătite în 2026.  Citește și: Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale” Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Azi, coaliția majoritară a căzut de acord asupra rectificării bugetare, dar, potrivit unor surse politice, doar câteva ministere au primit bani în plus. Aceleași surse susțin că premierul Ilie Bolopjan a cerut imperativ ca ministerele să nu mai amâne plăți pentru 2026: „Vă furați singuri căciula”, ar fi spus acesta.  La rectificarea bugetară au primit bani în plus: ministerul de Finanțe - 18,3 miliarde de lei, din care 12,1 miliarde sunt pentru plata dobânzilor. Restul - buffer investiții PNRR 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, bani pentru plata medicamentelor 2,5 miliarde de lei la ministerul Muncii, din care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici  2,1 miliarde de lei la Transporturi, pentru plata facturilor la lucrări în curs 1,2 miliarde lei la ministerul Energiei, plăți pentru furnizori De la partide se taie 10% din finanțare. 

Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Foto: Facebook
Politică

Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Nu ar fi o catastrofă”

Cu cât vrea să taie premierul Ilie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a comentat el această intenție, într-o conferință de presă. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Totuși, Bolojan a fost extrem de rezervat și, la repetarea întrebării dacă această tăiere se va regăsi în rectificarea bugetară, a dat un răspuns ambiguu: „ Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri, așa cum v-am spus”. Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Procentul cu care ar putea fi tăiată subvenbția de la buget pentru partide ar fi de 10%, potrivit premierului. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a declarat Bolojan. El a răspuns la întrebarea: „Imediat ce ați adoptat primul pachet de măsuri, cel trecut prin asumare în Parlamentul României, spuneați că la rectificarea bugetară vor fi tăiate subvențiile partidelor. Rectificarea bugetară se va face în aceste zile. Aș vrea să vă întreb cu cât vor fi tăiate aceste subvenții ale partidelor și dacă vă mențineți părerea?”.  Până la luna august a anului acesta, statul a subvenționat partidele cu 388 de milioane de lei.  La 27 iunie, Bolojan afirma: „Reducerea subvenţiilor pentru partide şi toate celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică vor fi adoptate la rectificarea bugetară”.  Proiectul acestei rectificări ar urma să fie pus în dezbatere publică vineri, 26 septembrie. 

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială Foto: CCR
Eveniment

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români: 69.343 de lei/lună (pțin sub 14.000 de euro), scrie site-ul Antenei 3. Citește și: Ministrul Agriculturii, „Busi” Barbu, clientul lui Paul Stănescu, mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Potrivit acestui post - care nu oferă alte detalii despre beneficiarul acestei pensii - 30% din sumă, respectiv 21.085 de lei, este bazată pe contributivitate, iar 70%, adică 48.258 de lei, este subvenția lunară de la buget.  Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială  CCR discută în 24 septembrie sesizarea ICCJ privind legea prin care sunt modificate condiţiile de pensionare pentru magistraţi, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”. Pensia medie a magistraților a ajuns, în august 2025, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii (CNPP), la 25.356 de lei pe lună. Față de ianuarie, când media era de 25.185 lei, această pensie a crescut ușor. Din pensia medie de 25.356 de lei de care beneficiază judecătorii și procurorii, 22.150 de lei este subvenția din bugetul de stat, iar 7.498 este, în medie, suma bazată pe contributivitate. Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, declara, în august, că o pensie de 11.000 de lei, atât cât ar lua un judecător dacă intră în vigoare legea pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, este o pensie mică și că independența magistraților depinde de bani.

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 Foto: Liceul Dante Alighieri
Politică

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 - date prezentate de Bolojan

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024: dacă în 2015 erau doar 124.000, în 2024 s-a ajuns la 1,4 milioane, adică 62% din totalul elevilor beneficiau de această formă de recompensă.  Citește și: Cum a vrut Georgescu să dea puci: armele și mușchii de la Potra, dezinformarea, cu ajutorul Rusiei Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024  „Vă dau nişte cifre: Aveam, cred că, 188 de milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020 Peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creştere de 25 de ori în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi şi primeau burse 124.000 În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% faţă de 4% (...) E adevărat, studenţii nu mai primesc bursă în perioada de vacanţă. Dar în câte ţări din Europa primeşti bursă şi când eşti în perioada de vară de vacanţă?”, a spus premierul Ilie Bolojan, luni, la o dezbatere în Senat.  „Dacă am fi avut suficienți bani, nu ne-am fi atins de bursa de merit, deși au apărut fenomene ciudate în legătură cu bursa de merit față de 2023-2024, când unele unele burse de merit s-au dat cu note de 5-6, nu mai vorbesc chiar cu note de sub cinci. În 2024-2025 am pus pragul de 9,50 și, surprinzător, au crescut și mediile de 9,50, astfel încât lucrurile sunt foarte discutabile”, spunea ministrul Educației, Daniel David, la 3 septembrie. 

Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

Ministrul Manole minte grosolan când spune că plafonarea prețului alimentelor nu afectează bugetul

Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat luni că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este o măsură esențială pentru protejarea populației și nu implică niciun cost suplimentar pentru bugetul de stat. Totuși, această afirmație este falsă. PSD susține continuarea plafonării Oficialul a subliniat că Partidul Social Democrat sprijină menținerea plafonării, măsură introdusă pentru prima dată în România la inițiativa sa. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Potrivit acestuia, beneficiarii direcți sunt toți cetățenii, dar mai ales persoanele cu venituri reduse. Florin Manole a precizat că plafonarea adaosului comercial nu generează cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat, fiind un instrument de protecție economică fără presiune financiară asupra Guvernului. Răspuns la criticile din spațiul public În contextul opiniilor contrare exprimate public, ministrul Muncii a transmis că opoziția față de această măsură echivalează cu respingerea unuia dintre principalele instrumente anti-inflaționiste aflate la dispoziția Guvernului României. Manole a subliniat că plafonarea adaosului comercial este folosită și de alte state europene, ca metodă de temperare a creșterii prețurilor. „Pentru PSD, creșterea inflației este o îngrijorare reală”, a afirmat ministrul, adăugând că nu există niciun motiv pentru eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor Prin plafonarea prețului la alimentele de bază se reduc sumele pe care statul le impozitează și, astfel, bugetul câștigă mai puțini bani. Practic, în acest fel, bugetul este afectat: nu sunt făcute cheltuieli din bani publici, dar sumele din impozite care ajung la bugetul public sunt mai mici.

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională (sursa: France Info)
Internațional

Premierul demisionează după votul de încredere pentru bugetul de austeritate. Franța, în criză

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională. Luni, deputații francezi au respins votul de încredere cerut de premierul François Bayrou, după prezentarea unui buget de austeritate pentru Franța. Decizia marchează o înfrângere politică majoră pentru guvern. Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională Surse apropiate de cabinetul prim-ministrului au confirmat că Bayrou își va înainta demisia marți dimineață, în urma respingerii votului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Împotriva guvernului au votat 364 de deputați, din întreg spectrul politic – de la extrema dreaptă la extrema stângă. În favoarea executivului s-au pronunțat doar 194 de deputați, toți aparținând coaliției guvernamentale. Mesajul lui François Bayrou înaintea votului În fața Adunării Naționale, Bayrou a avertizat că Franța riscă să-și piardă libertatea dacă nu reduce datoria publică. „Dominați de armate sau dominați de creditori din cauza datoriei care ne scufundă, în ambele cazuri ne pierdem libertatea”, a declarat premierul de la tribuna Parlamentului. Proiectul bugetar prezentat de guvern prevedea economii de 44 miliarde de euro pentru 2026, măsură care a generat nemulțumiri puternice în rândul opoziției și al opiniei publice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră