luni 07 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

buget

223 articole
Eveniment

Ministerul Educației reduce bugetul Palatului Copiilor din Iași: aproape 1.000 de copii, victimele austerității

Palatul Copiilor Iași intră în anul școlar 2026-2027 cu un buget redus cu 10%, 17 cercuri blocate și aproximativ 1.000 de copii afectați, scrie Ziarul de Iași. Pianul, șahul, tenisul de masă, saxofonul, percuția, jurnalismul și teatrul de păpuși se numără printre activitățile amenințate. Peste 100 de grupe, afectate Măsurile vizează Palatul Copiilor Iași și structurile din Târgu Frumos, Podu Iloaiei și Hârlău. Citește și: BREAKING Deficit bugetar de doar 2,34% din PIB la 7 luni, cu 28 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025 Sunt blocate activități din domenii precum muzica, sportul, teatrul, jurnalismul, robotica și protecția mediului. Cei 90 de elevi înscriși la Jurnalism/Ziaristică vor fi direcționați către Studii europene, iar copiii de la Percuție, Tenis de masă sau Teatru de păpuși vor primi alternative. Părinții pot însă refuza, existând riscul ca elevii să renunțe complet. Datorii și posturi vacante blocate Directorul interimar Ana Hegyi susține că blocarea posturilor vacante a fost singura soluție pentru păstrarea profesorilor titulari și plata salariilor. Instituția are și datorii de aproximativ 8.000 de lei la utilități. Palatul nu își mai poate completa veniturile prin închirierea spațiilor fără aprobarea Ministerului Educației. Între timp, părinții au lansat o petiție pentru salvarea cercurilor gratuite.

Ministerul Educației reduce bugetul Palatului Copiilor din Iași: aproape 1.000 de copii, victimele austerității
România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)
Economie

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)

Pentru exercițiul financiar 2028-2034, Comisia Europeană a propus ca României să i se aloce 60,2 miliarde de euro, arată parlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Beneficiu net de 78 miliarde de euro „Apartenența țării noastre la Uniunea Europeană le permite cetățenilor români să ducă o viață mai bună. De la intrarea în UE și până astăzi, România a primit 116 miliarde de euro de la UE și a plătit 38 miliarde de euro, având un beneficiu net de 78 miliarde de euro. ℹ️ Fondurile UE sunt folosite pentru autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, creșe, spitale, canalizare și alimentare cu apă, gaze sau sprijin pentru IMM-uri. Agricultura și dezvoltarea rurală beneficiază de un sprijin european considerabil. ℹ️ Din fonduri UE sunt finanțate proiecte prin care protejăm tradițiile și moștenirea noastră culturală:» Biserici și mănăstiri cu secole de istorie sunt restaurate și puse în valoare» Cetăți, castele, conace și palate au fost salvate de la degradare și redeschise pentru generațiile viitoare» Meșteșugurile, obiceiurile și tradițiile care definesc identitatea românească sunt promovate și protejate » Această susținere arată respectul UE față de valorile care ne definesc ca popor: credința, cultura și rădăcinile noastre. ℹ️ În calitate de europarlamentar, am depus amendamente, am susținut proiectele importante pentru comunitățile si țara noastră, am apărat interesele românilor. Parlamentul European a aprobat amendamentele pe care le-am depus pentru ca România să se poată dezvolta în continuare pe baza fondurilor din Politica de Coeziune.  ℹ️ Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 prevede alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România, din care 54,6 miliarde de euro este alocarea generală, un miliard este pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde de euro pentru Fondul Social și pentru Climă.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii
Politică

Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii

Premierul Ilie Bolojan a arătat, joi seara, că, în medie, doar 63% din paturile din spitale sunt ocupate, dar sunt unele cu grad de ocupare de 40-45%. Pe de altă parte, în medie, ponderea cheltuielilor cu salariile este de 65% din bugetul instituției, dar sunt 50-60 de spitale de stat unde acest procent este de 90%.  Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia El a propus ca spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională să fie depunctate, atunci când solicită creșteri de personal în continuare, la fel ca și spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională. „Pentru că dacă avem doar spitale care nu reacționează la ceea ce se întâmplă în comunitățile din jur, constatăm că, în loc să avem mult mai multe paturi de paliație în România, care sunt solicitate, avem doar 4.000 de paturi de paliație, din numărul mare pe care vi l-am spus, și, în loc să avem o secție, două, trei care nu au activitate, ar fi mult mai corect să redirecționăm personalul și paturile către zone unde avem un necesar în societate, unde știm care sunt problemele cu vârstnicii noştri și cu cazurile grave care ar trebui tratate”, a arătat premierul. „Avem spitale, 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract” Cum a explicat Bolojan faptul că a refuzat constant noi angajări în Sănătate: „Suntem în situația în care, la aproximativ 193.000 de angajați care lucrează în sectorul de sănătate public din România, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi” „Din cele 132.000 de paturi care sunt în spitalele din România, 90% dintre ele în sectorul public, gradul de ocupare al patului este de 63%, mediu ‒ dar avem spitale cu 40%, 45%, deci, practic, jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu. În același timp, cheltuielile medii de personal în spitalele din România, raportat la suma contractată cu Casa Națională de Sănătate, deci la veniturile pe care le realizează, reprezintă 65%, în medie. Așadar, din cele peste 400 de spitale și alte structuri care țin de Ministerul Sănătății sau de autoritățile locale, aceasta este ponderea medie a cheltuielilor de personal. Dar avem și spitale, în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract” „Aveți aici o dinamică a cheltuielilor de personal din Sănătate în ultimii 10 ani. Am început cu aproximativ 6 miliarde în 2015 și astăzi avem peste 25 de miliarde ‒ în 2025, 25 de miliarde. Asta înseamnă că cheltuielile de personal au crescut de patru ori” „Două treimi din ceea ce se folosește pentru salariile personalului din Sănătate se alocă direct. Nu pentru câți pacienți tratezi, nu pentru ce activitate faci, ci pur și simplu pentru că așa vine din istorie, și asta înseamnă diferențele de creșteri salariale. Și atunci, ca să înțelegeți: managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii, chiar dacă n-ar trata, ipotetic, niciun pacient, și doar diferența provine din tarifele pe care le contractează cu Casa de Sănătate pentru serviciile pe care le acordă pacienților” „Dacă continuăm cu acest sistem, în care două tremi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă faci activități sau nu, nu o să ne ajungă niciodată banii, iar problemele din sănătate nu doar că nu vor fi rezolvate, ci se vor agrava”, a susținut Bolojan.  „De asemenea, trebuie să discutăm foarte deschis și despre problemele legate de medici, pentru că, din numărul total de personal, avem cam 27.000 de medici care lucrează în sectorul public din România. Gândiți-vă că în fiecare an școlarizăm aproximativ 7.000 de medici, deci avem 7.000 de absolvenți, dintre care de medicină generală jumătate la taxă, jumătate la fără taxă, adică suportate integral de statul român; avem 4.000-5.000 care își iau rezidențiatul, rămân anii de rezidențiat și, la final, avem 1.000-1.500 care sunt angajați în sistem. Deci, avem o situație în care numărul de absolvenți este mai mare decât necesarul nostru și avem niște decalaje foarte mari. În spitalele din marile centre universitare avem o înghesuială ca oamenii să intre în sistem, iar în spitalele mici din județele mai slab dezvoltate, din orășelele mai mici, avem un deficit, în anumite zone, de medici care să acopere nevoile românilor care locuiesc în acele comunități. Și trebuie lucrat și la asta la modul serios”, a mai spus el. 

ANALIZĂ Sunt spitale care cheltuie 90% din buget pe salarii. Cum va suporta sistemul cerințele Sanitas
Eveniment

ANALIZĂ Sunt spitale care cheltuie 90% din buget pe salarii. Cum va suporta sistemul cerințele Sanitas

În medie, spitalele de stat din România cheltuiesc între 65 și 80% din bugetul lor total pentru plata salariilor. În cazurile unităților sanitare aflate în dificultate financiară, această pondere poate depăși 90% și, în situații extreme, poate ajunge până la 99% din fondurile disponibile. Citește și: Medicul Marius Uscatu relatează cum a plătit fiica sa de 3 ori o amendă, dar are conturile blocate În aceste condiții, Sanitas a organizat, azi, o grevă de avertisment, susținută de PSD și de presa sponsorizată de acest partid, afirmând că noua lege a salarizării ar duce la reducerea veniturilor salariale ale angajaților din spitale.  Spital local unde 99% din cheltuieli sunt pentru salarii Legea ar crește ușor salariile de bază, dar plafonează sporul pentru condiții deosebit de periculoase care variază, de regulă, între 55% și 85% aplicat la salariul de bază, la 50%. Proiectul prevede un spor de doar 20% pentru zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, mult sub nivelul actual. Însă realitatea este că, în condițiile actuale, salariile consumă cea mai mare parte a bugetului spitalelor și nu mai rămân bani pentru pacienți.  Spitalul Orășenesc Târgu Cărbunești este un caz de referință în sistemul medical românesc, unde 99% din buget este absorbit de salarii. Spitalul funcționează cu doar 1% din fonduri pentru medicamente, hrană și utilități, fiind dependent de alocări speciale de urgență din partea autorităților locale sau a guvernului.  „Suntem într-o situaţie financiară foarte delicată, am folosit un termen nepotrivit, ”faliment”, pentru că totuşi suntem un spital, dar suntem într-o situaţie foarte, foarte delicată din punct de vedere financiar. 99% din bugetul spitalului intră în salarizare, în condiţiile în care nouă ne mai lipsesc patru miliarde pentru furnizori lună de lună. Asta înseamnă că dăm salariile, ne mai rămân cam 400 de milioane aşa, Mai achităm luna următoare iar şi ne adâncim din ce în ce mai mult”, spunea managerul unității, Sorin Mehedinţu.  Spitalul de Pneumoftiziologie „Constantin Anastasatu” Mihăești: peste 80% din buget merge către cheltuielile cu personalul. Managerul spitalului „Constantin Anastasatu”, Marius Constantin Lumineanu, încasează 25.544 de lei lunar, adică aproximativ 5.000 de euro, potrivit ultimei declarații de avere depuse în anul 2025 (care conține veniturile din 2024), arăta Digi 24.  Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) consumă cam 70% din buget pe salarii.  „E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc peste 90%. Întreb: Cu ce mai rămâne – medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți de-adevăratelea? Sau pacienții sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta? Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM-ul, așa numit, indicatorul de complexitate. Și, dacă știi cum se întocmește o foaie de tratament, o foaia de observație cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari, nu pentru că ești mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine. Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie să-și facă datoria”, spunea premierul Ilie Bolojan în septembrie 2025.  „Cât timp, deși fondurile au crescut într-o dinamică foarte mare, percepția asupra sistemului de sănătate nu se îmbunătățește, înseamnă că există niște probleme. Creșterea de resurse n-are nici o legătură cu îmbunătățirea percepției”, mai spunea el. 

Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern
Politică

Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern

Premierul Ilie Bolojan a relatat, azi, la Radio România Actualități, că a aflat cât de mare era deficitul bugetar moștenit de la guvernarea Ciolacu abia după două săptămâni la Palatul Victoria. El a povestit cum a apărut ministrul de Finanțe „cu o față destul de pământie”.  Citește și: Date catastrofale de la INS: inflația a urcat spre 11%, salariul mediu a scăzut, pensiile, mai mici „Nazare, cu o față destul de pământie...” „Ilie Bolojan: Mi se pare normal că atunci când vine cineva după tine să-i dai datele cât se poate de corect. Gândiți-vă, când am preluat guvernul, după vreo două săptămâni l-am văzut pe domnul Nazare, că vine ministrul de finanțe cu o față destul de pământie, informându-mă că, de fapt, datele nu erau... Datele privind? Ilie Bolojan: Datele privind starea bugetului nu erau cele pe care le știam, erau mult mai rele. Și deci e bine... Mult mai rele însemnând? Ilie Bolojan: În sensul că deficitele erau mai mari, în sensul că problemele erau mai mari. Din punctul meu de vedere, când predai, trebuie să predai pe cinstite, să spui toate datele și asta vom face în perioada următoare, când se va găsi formula pe care Parlamentul României o va aproba”, a spus prim-ministrul, la RRA.  În septembrie 2025, Defapt.ro a scris despre facturile astronomice ținute la secret pe care premierul Ilie Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB: circa 45 de miliarde de lei nu erau bugetați pentru 2025. De exemplu, deși se știa că plățile la dobânzi vor fi de 52 de miliarde de lei, în 2025, în bugetul oferit Trezoreriei au fost prinși doar 42 de miliarde de lei.  Guvernul s-a temut să vorbească public despre aceste date - care erau cunoscute de un număr extrem de limitat de oameni din Guvern - de teama că imediat România va trece la categoria junk, fără alte discuții. 

Buget record pentru Iași, dar investițiile încetinesc: administrația înghite cei mai mulți bani
Economie

Buget record pentru Iași, dar investițiile încetinesc: administrația înghite cei mai mulți bani

Bugetul municipiului Iași pentru 2026 ajunge la aproape 3 miliarde de lei, însă cea mai mare parte a fondurilor va merge către funcționarea aparatului administrativ, în timp ce investițiile primesc sume mai mici în termeni reali. Iași, buget record, investiții minime Deși administrația locală va avea la dispoziție mai mulți bani decât anul trecut, ponderea cheltuielilor pentru dezvoltare rămâne modestă, Iașiul alocând doar 23,65% din buget pentru investiții. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat Comparativ, Oradea direcționează peste 53% din cheltuieli către dezvoltare, iar Cluj-Napoca peste 35%, având și bugete totale semnificativ mai mari decât cel al Iașiului. În aceste condiții, apar tot mai multe semne de întrebare privind statutul Iașiului ca pol major al investițiilor și dezvoltării urbane din România. Continuarea, în Ziarul de Iași

Finanțele din Iași, instituția unde 90% din buget merge la salarii, în timp ce investițiile rămân la un nivel scăzut
Eveniment

Finanțele din Iași, instituția unde 90% din buget merge la salarii, în timp ce investițiile rămân la un nivel scăzut

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași alocă cea mai mare parte a bugetului pentru salarii, potrivit execuției bugetare pe 2025, unde cheltuielile de personal domină clar structura financiară. Bugetul DGRFP Iași, consumat pe salarii Din totalul de 363,5 milioane de lei cheltuiți, aproximativ 330,5 milioane de lei, adică aproape 91%, au fost direcționați către plata angajaților, ceea ce înseamnă că 9 din 10 lei merg către salarii. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Instituția, care acoperă șase județe din regiune și are aproape 1.900 de angajați, a utilizat aproape integral fondurile alocate pentru personal, cu un grad de execuție de peste 99%. În același timp, bugetul total al DGRFP Iași a fost consumat în proporție de peste 99%, în timp ce investițiile și alte cheltuieli rămân la un nivel semnificativ mai redus. Continuarea, în Ziarul de Iași

ANALIZĂ Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran - date
Internațional

ANALIZĂ Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran - date

Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran, arată datele unui analist de la un think-tank din Washington DC, The Foundation for Defense of Democracies (FDD). Analistul Miad Maleki a lucrat anterior la Trezoreria SUA și a supervizat regimul sancțiunilor. Citește și: VIDEO Viktor Orban nici nu a plecat din Guvern și Rusia deja s-a debarasat de el: „A votat 19 pachete de sancțiuni” El arată că pierderile Iranului vor fi de 435 de milioane de dolari pe zi, respectiv 13 miliarde USD pe lună. Peste 90% din comerțul Iranului tranzitează Golful Persic, acum blocat de marina SUA, care doar în ultimele 24 de ore a întors din drum opt nave iraniene. Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran Ce arată Maleki: Blocada navală impusă de SUA asupra Strâmtorii Hormuz ar costa Iranul aproximativ 276 de milioane de dolari pe zi în exporturi pierdute și ar perturba importuri în valoare de 159 de milioane de dolari pe zi, ceea ce ar însemna un prejudiciu economic total de aproximativ 435 de milioane de dolari pe zi, sau 13 miliarde de dolari pe lună. Peste 90% din comerțul anual al Iranului, în valoare de 109,7 miliarde de dolari, tranzitează Golful Persic. Petrolul și gazul reprezintă 80% din veniturile guvernului din exporturi și 23,7% din PIB. „ALTERNATIVE? Opțiunile Iranului în afara strâmtorii sunt neglijabile. Jask, mult-lăudata rută ocolitoare, funcționează la o fracțiune din capacitatea sa proiectată de 1 milion de barili pe zi. Au fost construite doar 10 din cele 20 de rezervoare de stocare. Debit efectiv: ~70.000 barili pe zi. Chabahar gestionează doar 8,5 milioane de tone pe an. Cele cinci porturi din Marea Caspică gestionează împreună 11 milioane de tone, față de peste 220 de milioane prin Golful Persic”.  „Un blocaj împiedică aprovizionarea cu materii prime industriale, utilaje și bunuri de larg consum. Inflația la alimente a atins deja 105% în februarie 2026. Prețul orezului au crescut de șapte ori. Situația se agravează dramatic în condițiile blocajului” „Un aspect extrem de important îl reprezintă capacitatea de stocare: Iranul dispune de aproximativ 50-55 de milioane de barili de capacitate totală de stocare a petrolului pe uscat, ocupată în proporție de aproximativ 60 %. Capacitatea disponibilă: aproximativ 20 de milioane de barili. Având în vedere surplusul de producție de 1,5 milioane de barili pe zi, care în mod normal este destinat exportului, capacitatea de stocare se umple în aproximativ 13 ZILE. După această perioadă, Iranul trebuie să închidă sondele. De ce este acest lucru foarte important: când puțurile de petrol mature se închid, apa de la fund se revarsă, un proces numit „water coning”. Picăturile de petrol rămân blocate permanent în porii rocilor. Acest petrol nu poate fi recuperat niciodată. Câmpurile petroliere ale Iranului înregistrează deja o scădere anuală de 5-8%. Închiderea forțată ar putea distruge definitiv o capacitate de producție de 300.000-500.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă venituri de 9-15 miliarde de dolari pe an, pierdute pentru totdeauna” „Rialul s-a prăbușit deja de la 42.000 la 1,5 milioane pe dolar. Băncile limitează retragerile la 18-30 de dolari pe zi. Inflația generală: 47,5%. Un blocaj care elimină toate veniturile din schimbul valutar împinge rialul către o hiperinflație ireversibilă. Regimul a emis cea mai mare bancnotă din istorie, de 10 milioane de riali, în valoare de aproximativ 7 dolari”.  Blocada face rezistența economică imposibilă, este concluzia lui Maleki.  1/10 The U.S. naval blockade of the Strait of Hormuz would cost Iran approximately $276M/day in lost exports and disrupt $159M/day in imports, a combined economic damage of ~$435M/day, or $13B/month.Over 90% of Iran's $109.7B in annual trade transits the Persian Gulf. Oil/gas… https://t.co/fOwhRltQhv — Miad Maleki (@miadmaleki) April 12, 2026      

Creșterea prețurilor la carburanți nu aduce nici un beneficiu Guvernului, spune Bolojan
Economie

Creșterea prețurilor la carburanți nu aduce nici un beneficiu Guvernului, spune Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu și blocajele în transportul de țiței din zona Golfului Persic vor avea efecte economice globale severe, inclusiv inflație în creștere și încetinirea economiei. De asemenea, Bolojan a susținut că nu există nici un beneficiu pentru Guvern în creșterea prețurilor la carburanți. Războiul din Iran afectează creșterea economică Premierul a afirmat, într-un mesaj public: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de ţiţei şi produse derivate către ţările lumii se simt atât pentru cetăţeni, cât şi pentru guverne. Aceste efecte se manifestă în special prin creşterea preţurilor la combustibili, la îngrăşăminte pentru agricultură şi prin rate ale dobânzilor mai mari. Dacă se prelungeşte conflictul, creşterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflaţia va creşte la nivel global. Toate ţările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepţie. Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităţilor pe care le avem", Creșterea prețurilor la carburanți nu aduce beneficii bugetului Șeful Executivului a subliniat că statul român nu câștigă din scumpirea carburanților, în ciuda creșterii veniturilor din TVA. "Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor la carburanţi", a precizat acesta, explicând că veniturile suplimentare sunt mult mai mici decât impactul negativ asupra economiei. "Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei, la un preţ mediu al carburanţilor de 10-10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanţi se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul (...) Criza preţului petrolului are pentru economie costuri indirecte şi mai mari. Creşterea generală a preţurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creşterii economice şi afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creşterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte semnificativ, afectând echilibrul bugetar", a evidenţiat premierul. Măsuri pentru transportatori și agricultori Guvernul a intervenit pentru a limita efectele scumpirilor, în special în sectoarele-cheie ale economiei. "În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plăţile pentru motorina achiziţionată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri şi pentru urgentarea decontărilor. Susţinerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, preţul final al oricărui produs fiind influenţat de costul transportului", a punctat premierul. Pentru agricultură, sprijinul a fost extins: "Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăţi pentru ultimele luni ale anului trecut. Sprijinul pentru agricultori are efecte atât asupra competitivităţii sectorului, cât şi asupra preţului alimentelor. Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creşterea speculativă a preţurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creşterilor de preţuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieşite din rafinăriile din ţară, creşterea preţului a fost limitată sau chiar preţurile au scăzut. Asta s-a văzut în preţul la staţii, la unele reţele de benzinării", a explicat Ilie Bolojan. Reducerea accizei la motorină: impact limitat, dar necesar Executivul a adoptat o reducere de 11% a accizei la motorină, echivalentul a 30 de bani pe litru. "Ieri, în şedinţa de Guvern, am aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care se reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru. Asta înseamnă un preţ mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marţi. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar. De ce doar motorina? În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creşterile de preţ au fost duble faţă de cele de la benzină. De asemenea, costul motorinei afectează preţul transportului de mărfuri şi de călători, costul pentru funcţionarea maşinilor şi utilajelor grele din construcţii şi industrie, preţurile din economie, în general, şi, implicit, costul vieţii", a argumentat premierul. Taxă de solidaritate pentru companiile din energie Guvernul a decis și supraimpozitarea profiturilor excepționale din sectorul petrolier. "Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parţial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin preţurile mai mari ale petrolului, de consecinţele războiului trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea poverii asupra cetăţenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanţelor, ar urma să se încaseze între 90 şi 100 de milioane lei lunar, în funcţie de preţurile ţiţeiului", a declarat Ilie Bolojan. Premierul a concluzionat: "Chiar dacă adăugăm şi veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm". Guvernul nu pregătește alte măsuri pentru benzină Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că, în acest moment, nu există alte măsuri în lucru pentru reducerea impactului scumpirilor. "Piaţa este fluidă, e foarte greu de spus ce se va întâmpla în perioada următoare, pentru că am văzut că este impredictibilă. În acest moment nu e în lucru nicio altă măsură, dar sigur că efectul măsurilor deja luate sunt într-o permanentă evaluare. (...) Toate măsurile luate până acum - şi cea de astăzi, şi cele din ordonanţa de săptămâna trecută - sigur că sunt în permanenţă evaluate. A fost stabilită o reducere de acciză pentru motorina Standard pentru că, pe de-o parte, acolo a fost creşterea cea mai mare de preţ, fără îndoială, 75% din consumul de pe piaţa românească este consum de motorină şi trebuie să ne gândim la faptul că motorina este cea care, de fapt, se duce cel mai puternic în inflaţie la o adică. Intervenind asupra motorinei, practic creezi şi un efect anti-inflaţionist", a explicat aceasta.

PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie
Politică

PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie

PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV, arată o notă publicată chiar pe site-ul acestui post. Contractul, strict pentru publicitate în on-line, se va derula din februarie 2026 în decembrie 2026. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea Realitatea TV este controlată de Maricel Păcuraru, iar fiica acestuia este vicepreședinte AUR, dar face și interviuri, cu George Simion, pentru acest post. Recent, ANAF a arătat că banii primiți de AUR de la stat intrau în circuitul financiar „dezechilibrat” al firmelor din jurul Realității TV. Rețeaua Realității TV are datorii astronomice la stat, de peste 259 milioane de lei.  „Notificare privind transparența Sponsor: Partidul Social Democrat ADRESĂ: Şoseaua KISELEFF, Nr. 10, Sector 1, BUCUREȘTI Perioada în care este prevăzută publicarea materialului publicitar politic: 01.02.2026 - 31.12.2026 Suma bugetată pentru materialul publicitar politic tip cheltuieli pentru presă și propagandă: 50000 euro/LUNĂ + TVA – ONLINE. Bugetul este constituit din finanțarea publică a partidului MATERIALUL ESTE PRODUS ȘI DIFUZAT DE DBV MEDIA HOUSE SRL, E-MAIL: [email protected]” Notificarea apare la finalul unei știri, „Ministrul Energiei, despre reducerea accizei la carburanți: «Decizia trebuie luată în această săptămână ca să producă efecte începând cu săptămâna viitoare»”.

Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament
Politică

Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament

Premierul Ilie Bolojan arată că Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament, aceasta fiind instituția care a modificat propunerea Guvernului și a decis ca banii destinați salariilor restante ale judecătorilor să fie distribuiți către proiecte de asistență socială. „Cred că o atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi această acțiune”, a spus Bolojan. Citește și: Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia” Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament Reacția sa, la Digi 24, vine după ce, azi, ÎCCJ a dat Guvernul și ministerul de Finanțe în judecată, cerând plata integrală a salariilor restante care, potrivit unor decizii judecătorești, trebuie plătite până la final de 2026. ÎCCJ cere „obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026”. Dar legea bugetului de stat este adoptată de Parlament.  „Guvernul a promovat un buget. Acest buget a fost amendat în Parlament și, indiferent de sentița care va fi dată, ea practic nu poate fi pusă în aplicare, că nu guvernul a definitivat proiectul de buget, ci Parlamentul. Cred că o atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi această acțiune. Guvernul a propus un buget care a fost modificat în Parlament. Nu guvernul este responsbil pentru această situație. E o problemă de suportabilitate ca, atunci când nu ai bani suficienți și trebuie achitate sume care vin istoric din spate, personal, din punct de vedere moral, ai dreptul să te gândești la eșalonări”, a explicat Ilie Bolojan, potrivit unei transcrieri G4Media. 

Savonea vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale. Însă ICCJ a ascuns anexa care arăta cât are Guvernul de plătit
Politică

Savonea vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale. Însă ICCJ a ascuns anexa care arăta cât are Guvernul de plătit

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale: ICCJ a transmis Executivului o așa-numită „plângere prealabilă” „împotriva refuzului nejustificat al Guvernului României și al Ministerului Finanţelorde a asigura şi pune la dispoziția reclamantei toate fondurile necesare pentru platadrepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionaleîndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, conform anexelor laprezenta”.  Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Însă ICCJ nu a publicat exact anexele. Acestea ar arăta exact ce sume au câștigat judecătorii dând statul în judecată pentru a-și mări astfel salariile.  Savonea vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale Inițial, Guvernul Bolojan prevăzuse 4,5 miliarde de lei pentru salariile judecătorilor, dar ulterior a tăiat peste 1,4 miliarde de lei din această sumă.  Acum, ÎCCJ vrea ca Guvernul să rectifice bugetul și să-i dea banii înapoi. „În caz de nesoluționare favorabilă a prezentei plângeri prealabile, ne rezervăm dreptulde a sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul Legii nr. 554/2004.Persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspundereaautorităților publice sesizate, ci şi, în condițiile legii, răspunderea persoanelor care aucontribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanțeiobligarea acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentruprejudiciul cauzat prin întârziere. În plus, în ipoteza neexecutării hotărârii judecătoreşti ce va fi pronunțată, vom solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere şi despăgubiri pentru neexecutarea obligației”, amenință ICCJ. 

Bugetul a fost contestat la CCR de către AUR, Curtea dezbate joi
Politică

Bugetul a fost contestat la CCR de către AUR, Curtea dezbate joi

Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR) de către parlamentarii AUR, care acuză nereguli majore în procesul de adoptare și în fundamentarea documentului. Judecătorii constituționali urmează să analizeze sesizările joi. AUR contestă bugetul și legea asigurărilor sociale Alianța pentru Unirea Românilor a depus două sesizări de neconstituționalitate, vizând atât legea bugetului de stat, cât și legea bugetului asigurărilor sociale, adoptate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Formațiunea solicită blocarea intrării în vigoare a acestor acte normative, pe care le consideră „profund viciate” și adoptate cu încălcarea principiilor statului de drept. Critici privind adoptarea „pe repede înainte” a bugetului Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu a declarat că una dintre principalele probleme este modul în care bugetul a fost dezbătut și aprobat. Potrivit acestuia, procesul legislativ a fost accelerat excesiv, fără o dezbatere reală în Parlament, ceea ce a redus rolul Legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliției de guvernare. Reprezentanții AUR susțin că bugetul a fost adoptat în doar câteva zile, fără o analiză serioasă a impactului asupra economiei și asupra populației. Buget „nerealist”, bazat pe estimări optimiste Un alt punct central al contestației îl reprezintă fundamentarea bugetului, considerată nerealistă. AUR acuză că documentul este construit pe estimări excesiv de optimiste și pe premise care nu reflectă situația economică reală, ceea ce ar putea genera dezechilibre majore în execuția bugetară. Acuzații privind încălcarea drepturilor sociale Formațiunea politică reclamă și încălcarea drepturilor sociale, în special prin neaplicarea prevederilor legale privind indexarea pensiilor. Potrivit AUR, această decizie afectează milioane de pensionari și contravine principiilor constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă. Critici la adresa Guvernului: derogări și lipsă de consultare În sesizarea depusă la CCR, AUR mai acuză Guvernul că a recurs la derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară, ceea ce ar submina stabilitatea cadrului legal. De asemenea, formațiunea susține că au fost ignorate avizele instituțiilor consultative, inclusiv ale Consiliului Economic și Social, și că nu a existat o consultare reală cu partenerii sociali. CCR analizează joi sesizările Curtea Constituțională a României urmează să dezbată joi cele două sesizări privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru 2026. Decizia judecătorilor constituționali va fi esențială pentru stabilirea legalității acestor acte normative și pentru eventualul blocaj al aplicării lor.

Cea mai mare înfrângere pentru PSD, despre care propaganda partidului nu pomenește: Grindeanu a renunțat la amendamentul privind eliminarea CASS pentru mame
Politică

Cea mai mare înfrângere pentru PSD, despre care propaganda partidului nu pomenește: Grindeanu a renunțat la amendamentul privind eliminarea CASS pentru mame

Cea mai mare înfrângere pentru PSD, despre care propaganda partidului nu pomenește: Grindeanu a renunțat la amendamentul privind eliminarea CASS pentru mame. El a anunțat această cedare după ce premierul Bolojan a fost de acord cu alt amendament al PSD, respectiv așa numitul „pachet social” propus de formațiunea lui Grindeanu. Citește și: Olguța Vasilescu îi ceartă pe pensionari fiindcă nu au votat masiv cu PSD Dar presa subvenționată de PSD a menționat această informație abia la final de știre, unde se știe că, statistic, ajung sub 10% din cititorii unui articol.  Cea mai mare înfrângere pentru PSD, despre care propaganda partidului nu pomenește Întrebat, la Palatul Parlamentului, ce se va întâmpla cu amendamentul privind eliminarea CASS pentru anumite categorii, Grindeanu a spus: “Vom continua parcursul legislativ, acum e în Camera Deputaților, a trecut de Senat. Vom merge pe circuit legislativ. Amendamentul respectiv va fi retras din buget”. Până recent, PSD considera o urgență eliminarea acestei plăți și anunța încă din august 2025 proiecte legislative în acest scop.  „Eliminarea CASS la indemnizația de creștere a copiilor este o reparație necesară, nu un privilegiu. Sprijinul pentru copii nu trebuia taxat, pentru că CASS 10% înseamnă mai puțini bani pentru nevoile celor mici. Cea mai mică indemnizație este astăzi 1651 lei. Asta înseamnă minus 165,1 de lei pentru hrană, haine, medicamente, scutece sau altele necesare. Pentru o mamă care câștigă doar atât, orice leu contează. Știu de aceste nemulțumiri din miile de petiții care au fost trimise către ANPIS și nu numai”, afirma ministrul Muncii, Florin Manole, la 3 februarie.    Impactul CASS-ului plătit de mame este relativ mic, de circa 691 milioane de lei pe an. Cel al veteranilor de 130 milioane de lei. Impactul social al pachetului social al PSD este între 1,7 și 2,65 miliarde de lei. Deci, PSD și-a redus azi pretențiile bugetare între 25% și 33%.    „Ne place, nu ne place, şi mămicile, în perioada în care au un copil mic, au nevoie de servicii medicale importante şi atunci trebuie să contribuie cu sumă infim de mică, raportat la beneficiile pe care sistemul medical le pune în practică”, a explicat Ilie Bolojan în iulie 2025 de ce vrea introducerea plății CASS pentru mame. 

Coaliția taie de la magistrați ca să plătească „pachetul social” solicitat de PSD, anunță Bolojan
Politică

Coaliția taie de la magistrați ca să plătească „pachetul social” solicitat de PSD, anunță Bolojan

Coaliția taie de la magistrați ca să plătească „pachetul social” solicitat de PSD, anunță premierul PNL Ilie Bolojan după negocieri cu liderii coaliției. Este vorba de reducerea sumelor pe care Guvernul le achită procurorilor și judecătorilor după ce aceștia au dat statul în judecată pentru a-și crește salariile. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Coaliția taie de la magistrați ca să plătească „pachetul social” solicitat de PSD, anunță Bolojan Totuși, aceste drepturi, câștigate în instanță, vor trebui plătite, iar ele sunt purtătoare de dobânzi și penalități. „Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ţinea de achitarea unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe care au fost câştigate în anii trecuţi. În aceste condiţii, vor fi reluate la prânz dezbaterle în Comisia de buget şi ne propunem ca în această seară să înceapă dezbaterile propriu-zise în plen şi în cursul zilei de mâine să fie aprobat bugetul”, a spus Ilie Bolojan.  Declaraţiile au fost făcute după ce liderii partidelor coaliţiei s-au reunit, joi, la biroul preşedintelui PSD Sorin Grindeanu, de la Parlament, pentru noi discuţii în vederea deblocării dezbaterilor parlamentare pe tema bugetului de stat pe 2026. La Parlament s-au aflat liderul PNL Ilie Bolojan, însoţit de ministrul Finanţelor, liderul USR Dominic Fritz, liderul UDMR Kelemen Hunor şi liderul Grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră