joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

184 articole
Internațional

Rusia, aproape în faliment, gata să ridice interdicția privind cazinourile online pentru taxe

Rusia ar putea ridica interdicția privind cazinourile online și ar putea introduce o taxă de 30% pe veniturile acestora, în încercarea de a aduce la bugetul de stat până la 100 de miliarde de ruble anual (aproximativ 1,3 miliarde de dolari), relatează cotidianul rus Kommersant. Rusia caută venituri din jocuri online Potrivit surselor citate de Kommersant, ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a propus modificarea legislației privind piața jocurilor de noroc într-o scrisoare adresată președintelui Vladimir Putin. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Planul prevede ridicarea interdicției pentru cazinourile online, sub condiții stricte, inclusiv: - desemnarea unui operator unic, aprobat de Guvern; - utilizarea unei platforme unificate pentru acceptarea pariurilor, similară sistemelor existente pentru casele de pariuri; - stabilirea vârstei minime de 21 de ani pentru jucători. Ministerul Finanțelor estimează că măsura ar putea aduce până la 100 de miliarde de ruble anual, într-un context de presiune bugetară crescută. Buget afectat de costurile războiului din Ucraina Veniturile statului rus sunt sub presiune din cauza cheltuielilor militare ridicate generate de războiul din Ucraina. Anul trecut, Rusia a fost nevoită să majoreze de două ori ținta de deficit bugetar, ajungând la 2,6% din PIB. Pentru anul în curs, autoritățile de la Moscova vizează un deficit bugetar de 1,6% din PIB, în pofida eforturilor de creștere a veniturilor fiscale. Creșteri de taxe și extinderea bazei de impozitare Din 2022 până în prezent, Guvernul rus a colectat cel puțin 27.600 miliarde de ruble prin diverse măsuri fiscale menite să stabilizeze bugetul. Economiștii avertizează însă că noi majorări de taxe sunt inevitabile. Printre măsurile anunțate: - majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu 1 ianuarie 2026, cu un impact estimat de 4.400 - miliarde de ruble între 2026 și 2028; - eliminarea unor scutiri de TVA pentru întreprinderile mici, măsură care ar putea aduce încă 200 de miliarde de ruble. Taxarea importurilor și a comerțului electronic transfrontalier Pentru a crește veniturile, Guvernul de la Moscova vizează și importurile de bunuri de consum din China, care ajung în Rusia prin statele din Asia Centrală, profitând de acordurile de liber schimb din cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Separat, ministrul adjunct al Industriei, Roman Chekushov, a declarat pentru Business FM că autoritățile vor monitoriza și transporturile mari de bunuri de consum realizate prin platforme de comerț electronic transfrontalier. Guvernul rus a introdus, de asemenea, noi taxe asupra industriei pariurilor, de la care se așteaptă o creștere a veniturilor colectate de la aproximativ 1 miliard de ruble anual, în prezent, până la 60 de miliarde de ruble. Economiștii avertizează asupra riscului unei „spirale fiscale” Analiștii economici avertizează că majorările succesive de taxe ar putea declanșa o „spirală fiscală”, în care presiunea asupra mediului de afaceri reduce activitatea economică, ducând la încasări fiscale mai mici pe termen lung și forțând autoritățile să introducă noi taxe. Ministerul Finanțelor de la Moscova a refuzat să comenteze informațiile publicate de Kommersant sau declarațiile oficialilor guvernamentali.

Cazinourile online, soluție pentru bugetul Rusiei (sursa: Pexels/Azamat Hatypov)
Ciucu îl acuză pe Băluță de „scheme măsluite” pentru a stoarce bugetul Primăriei București: „bani din pix pentru proiecte inventate” Foto: Facebook
Politică

Ciucu îl acuză pe Băluță de „scheme măsluite” pentru a stoarce bugetul Primăriei București

Primarul Municipiului București, Ciprian Ciucu (PNL), îl acuză pe primarul PSD al Sectorului 4, Danial Băluță, de „scheme măsluite” pentru a stoarce bugetul Primăriei București: „se pricepe să facă rost de bani din pix, prin decizii politice arbitrare, de multe ori pentru proiecte scumpe si inventate”, a scris Ciucu, pe pagina de Facebook a PNL București.  Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Acesta răspunde după mai multe atacuri ale lui Băluță, care a susținut că este „absolut inadmisibil cinismul pe care îl afișează Ciprian Ciucu la adresa oamenilor suferinzi și a persoanelor cu handicap care nu și-au mai primit indemnizațiile și stimulentele de aproape doi ani”. Acum, primarul general al Capitalei, arată că Băluță, prieten cu Ciolacu, este vinovat de situația bugetului Bucureștiului. Ciucu îl acuză pe Băluță de „scheme măsluite” pentru a stoarce bugetul Primăriei București „Populismul lui Daniel Băluță era de așteptat. Nu imediat, dar era complet previzibil. Daniel Băluță, prin influența pe care a avut-o la nivelul Coaliției pe vremea în care era prietenul premierului Marcel Ciolacu, este direct responsabil de situația în care este acum bugetul Bucureștiului.   Îmi amintesc foarte bine schemele gândite de el, scheme măsluite, pentru a lua cât mai mult din bugetul PMB și pentru a-l duce către sectoare, cu totală desconsidrație în raport cu nevoile reale ale PMB și ale bucureștenilor. Îi transmit că nu mai ține!   Știu că se pricepe să facă rost de bani din pix, prin decizii politice arbitrare, de multe ori pentru proiecte scumpe si inventate. Totuși, Bucureștiul are nevoie de formule de finanțare predictibile, nu de bugete de bazar, negociate pe sub masa Guvernului.   Înțeleg că lupta electorală începe a doua zi după ce ai pierdut alegerile, chiar dacă le-ai pierdut de pe locul trei. Înțeleg. Totuși, nu cred că aceste declarații belicoase țin drept soluții pentru orașul nostru.   Altfel, da, PSD are un viceprimar în PMB, unul cu atribuții și am plecat de la premisa că își dorește în contiunare o colaborare în Consiliul General, și cu mine, în calitatea de Primar General.   Am spus repetat că îi voi respecata pe primarii de Sector și că intenția mea este să îi ajut. Inclusiv pe primarul Sectorului 4, Daniel Băluță.   Cred că greșește dacă vrea să înceapă o colaborare cu astfel de declarații politicianiste și populiste. Îl voi invita la discuții și îi voi explica în mod clar ceea ce se face că nu înțelege. Și dacă consideră că este nevoie și vrea să-și asume alături de mine ceea ce urmează, îl voi invita să negociem transparent un program de reforme pentru București”, a scris Ciucu. 

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Foto: Facebook
Politică

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea

Premierul Ilie Bolojan arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut masiv după ce el a preluat conducerea Guvernului. Potrivit datelor postate de el pe Facebook, în semestrul II din 2025, cheltuielile de personal au fost cu 4,6 miliarde de lei mai mici decât în semestrul II din 2024. În semestrul I din 2025, când Ciolacu era încă premier, ele crescuseră cu 7,8 miliarde de lei.  Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt În 2025, cheltuielile de personal au fost de 167,8 miliarde de lei, iar în 2024 de 164,6 miliarde de lei. Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Cea mai dură reducere a acestor cheltuieli a fost în decembrie 2025, când au fost cu 2,9 miliarde de lei mai mici decât în decembrie 2024 - probabil datorită tăierii unor prime. „Economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut ne-au permis să reducem deficitul bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată. Ne-am respectat angajamentele și am recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare.   În 2025 am redus deficitul fără a diminua investițiile. Acestea au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate.   Am menținut disciplina financiară și am parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului, așa cum reiese din graficul alăturat.   Am crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe.   Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români.   Fără a mai crește taxele, avem însă o bază solidă pentru relansare în acest an.   Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%.   Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune.   La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul.   Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului. Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”, a scris premierul pe Facebook.   

Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Foto: Facebook
Politică

Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan

Penelistul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan pentru că întârzie adoptarea bugetului pe 2026: „Cred că asociațiile aleșilor locali ar trebui să ia poziție în acest context. PNL are 1.150 de primari la nivel național care așteaptă și merită claritate și predictibilitate”, a scris Thuma pe Facebook. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Disputa dintre Thuma și Bolojan este mai veche, liderul PNL reproșându-i că nu l-a susținut pe Ciprian Ciucu în campania electorală pentru alegerea primarului Capitalei. Însă șeful CJ Ilfov i-a spus lui Bolojan că nu s-a implicat în campania de la prezidențiale, când Crin Antonescu era candidatul PSD-PNL. Acum, el „reamintește” că proiectul de buget trebuia prezentat, legal, de la 15 noiembrie. Fostul deputat PNL Hubert Thuma a fost condamnat in 2014 la sase luni de inchisoare cu suspendare pentru fapte de coruptie.  UPDATE 11.38: Într-o postare pe Facebook, Thuma neagă că ar fi instigat aleșii locali: „Nu am instigat niciun primar împotriva premierului. Am spus doar ce gândim cei mai mulți dintre noi: Ne dorim predictibilitate și o finanțare corectă. Peste 8.000 de instituții din România și 3.200 de UAT-uri sunt în așteptarea Bugetului de Stat”.  El a repins și acuzația că ar fi apropiat de PSD. „Există insinuarea că aș fi pus respectivul mesaj pentru că ar exista o colaborare apropiată cu PSD. Reamintesc că nu am participat la nicio ședință de coaliție și că doar anumiți prim-vicepreședinți ai partidului sunt invitați la aceste discuții, lucru care se întâmplă la discreția președintelui partidului nostru”, a scris Thuma. Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan „În mesajul său, colegul meu Ciprian Ciucu identifică două probleme semnificative cu care se confruntă majoritatea administrațiilor locale din România: 1. În acest moment, funcționăm cu 1/12 din bugetul promovat de Ciolacu pentru anul 2025. De aici și limitările de cheltuieli pe care primarii și președinții de consilii județene trebuie să le facă, mai ales pe fondul unei inflații galopante de aproape 10%. Pot fi cazuri în care anumite prestații sociale să nu poată fi plătite sau anumite servicii să fie stopate.   Perspectiva de a avea Bugetul de Stat aprobat abia în a doua jumătate a lunii februarie creează probleme mari în construcția bugetelor locale. Dacă, așa cum este previzibil, bugetul este contestat de opoziție la CCR, el ar putea fi promulgat abia în martie. Ceea ce înseamnă că adoptarea de către CJ-uri se va face la sfârșit de martie, început de aprilie, iar ulterior se vor adopta bugetele localităților. Nu e exclus să ne trezim cu UAT-uri care au bugetul adoptat în luna mai.   Reamintesc că legea responsabilității bugetare vorbește de necesitatea prezentării proiectului de buget încă de pe 15 noiembrie anul trecut.   2. A doua problemă este cea de predictibilitate. Nici măcar teoretic nu putem discuta despre cum arată bugetele locale câtă vreme nu știm care sunt cotele pe care le vom primi din impozitul pe venit și TVA. Or, acest lucru este o problemă în sine dublată de absența unei consultări reale cu administrațiile locale.   Cred că asociațiile aleșilor locali ar trebui să ia poziție în acest context. PNL are 1.150 de primari la nivel național care așteaptă și merită claritate și predictibilitate. Luând în considerare lucrurile scrise de noul Primar General, cred, totuși, că ar trebui să purtăm o discuție la un moment dat, cu cifrele pe masă, despre transportul public în București-Ilfov, având în vedere că sunt sute de mii de cetățeni ai județului nostru care lucrează și plătesc taxe în Capitală.   O să revin cu datele concrete pentru că, în contextul unor decizii atât de importante, nu cred că e bine să rămânem în zona declarațiilor vagi. Bugetul nu este un meci politic. Este despre funcționarea normală a comunităților: școli, transport, termoficare și investiții. Și trebuie tratat ca atare!”, a scris Thuma.   

Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri” Foto: Facebook
Politică

Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”

Primarul general Ciprian Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma reforme, restructurări, comasări, tăieri de cheltuieli”, a anunțat el, pe Facebook. Ciucu a făcut un apel la președintele Nicușor Dan, cerându-i să nu promulge legea bugetului de stat pe 2026 dacă „principiile REFERENDUMULUI nu sunt aplicate”, adică o alocare financiară predominant către primăria generală, nu către sectoare. Citește și: Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat. Zero interpelări către Guvern Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri” „Problema STRCTURALĂ a bugetului Bucureștiului lovește în PMB încă de la început de an. Am primit 1/12, conform legii, până ce vom avea aprobat bugetul. Cel mai repede, acest lucru, să avem un buget local votat în Consiliul General, s-ar putea întâmpla în martie. Pentru luna în curs am primit doar 317 milioane de lei. Să aveți o comparație, în anii anteriori, PMB a primit astfel: - 358 mil, ianuarie 2022; - 488 mil, ianuarie 2023; - 551 mil, ianuarie 2024; - 400 mil, ianuarie 2025.   Acum, în acest început de an, PMB nu are bani nici să treacă strada. Voi explica mai jos, pentru transparență maximă, cum am “decis” să alocăm acestă sumă. Decis este mult spus, pentru că, după cum veți vedea, avem obligații din trecut, pe care dacă nu le-am plăti, ne-ar bloca conturile.   Deci, cei 317 milioane se duc după cum urmează: - 75 de mil. au mers doar pe salarii (12,5 apart propriu, restul la subordonate); - 18 mil. pleacă la datoria publică (rate și dobânzi, credite facute de PMB de-a lungul timpului); - 18 mil. se duc pe eșalonările din litigii (Constanda, Bomax și o corecție financiară pentru achiziția de tramvaie); - 35 mil. sunt arieratele; - 90 mil. dăm la STB pentru a-și plati salariile, pentru funcționare (piese etc.) și pentru a-și plăti rata la ANAF. Asta din datoria de 700 de milioane pe care o avem la STB. Doar pentru luna în curs ne-au cerut 163 de mil. pentru serviciul de transport public. Nu știu cum se vor descurca, dar salariile vor fi plătite. Nu și contribuțiile la ANAF pentru aceste salarii, iar acea sumă de va intra în imensul bulgăre pe care îl tot rostogolim și care crește; - 10 mil. merg pentru transportul public din Ilfov, din datoria de 21. mil pe care o avem. Mi se pare absurd ca PMB să plătească cca. 150 mil. pe an pentru transportul din Ilfov, dar acesta este un subiect pe care voi reveni după ce mă voi pune la punct cu toată politica de mobilitate “gândită” și aplicată în acest moment. - 30 mil. merg la Termoenergetica. Au cerut dublu. Sper să se descurce din încasări. Salariile pe ianuarie vor fi plătite. Reamintesc că datoria publică pe care o avem la Termoenergetica este 590 de milioane. Și crește; - 8.5 mil vor merge la copiii cu dizabilități ca stimulente (de fapt sunt ajutoare sociale, nu stiu de ce doamna Firea le-a numit, atunci când le-a decis, drept “stimulenete”). Și mă vor înjura adulții cu dizabilități, care nu și-au mai primit banii de la nivelul lunii martie 2024, care ar trebui să primescă și ei cca. 13 mil. pe lună. Ce să fac, nu am ce să fac, aceste ajutoare, nu sunt suportabile bugetar în acest moment; - 6 mil. vor merge negereșit la iluminatul public, e iarnă, trebuie să plătim energia electrică și noaptea e lungă, nu putem opri iluminatul public; - 3 mil. la riscul seismic, pentru că ne pleacă muncitorii din șantiere și e mai bine să finalizezi lucrările începute decât să le lași să se degradeze; - și alte 3 mil. merg la Administrația Străzilor pentru a asigura funcționarea semaforizării și să aibă pentru reparațiile curente.   Și așa, din cei 317 mil. ne mai rămân cca. 20 de mil. (Absurd! Sunt politicieni care au mai mult prin conturi...) Și acești bani se vor evapora rapid în următoarele două săptămâni pentru că mă aștept la alte urgențe de care nu am aflat deja și să nu ni se mai blocheze din conturi.   V-am detaliat toate cele de mai sus pentru transparență și pentru a vă prezenta adevărul. Bucureștiu are o gravă problemă structurală de finanțare. Că sunt eu primar, că este altul sau alta, realitatea este acesta: acum suntem practic o “agenție de plăți” care ia banii de la Guvern și îi dă mai departe, cu zero flexibilitate legală de a-și construi o strategie bugetară.   Cu o capacitate de dezvoltare limitată, jenantă pentru o capitală.   Eu voi face ceea ce trebuie făcut, ceea ce este corect pentru orașul nostru pe termen lung și nu ceea ce este populist. Vor urma reforme, restructurări, comasări, tăieri de cheltuieli. Voi face ce este omenește posibil să eficientizez cheltuielile proprii și ale subordonatelor. Îmi voi lua toate înjurăturile necesare, pe care alți primari, din ultimii 20 de ani le-au evitat cu grație. Voi face ce e corect și nu voi aștepta doar să vina banii de la guvern.   În luna martie voi veni deja cu un prim pachet de reforme, pe care îl voi explica temeinic. Dar din simulările pe care deja le-am făcut, NU va fi de ajuns! Oricât am tăia și restructura și eficientiza nu vom putea acoperi datoriile generate de subvențiile la STB și Termoenergetica.   La Legea Bugetului din acest an este IMPERIOS ca Primăria Municipiului București să primească 70% din Bugetul orașului nostru (cotele defalcate) pentru a evita falimentul! Voi propune tuturor partidelor din Consiliul General și din Parlament UN PACT astfel încât să avem o instituție, Primăria Capitalei, funcțională, responsabilă și capabilă să administreze și să dezvolte Bucureștiul!   Mă bazez pe sprijinul domnului președinte Nicușor Dan, care a adeclarat că nu va semna legea Bugetului dacă principiile REFERENDUMULUI nu sunt aplicate și pe sprijinul domnului Prim Ministru Ilie Bolojan pentru reformele structurale necesare.   Fac apel la PSD, USR și UDMR, partidele din Coaliția Guvernamentală, să susțină decizii responsabile cu privire la viitorul Bucureștiului”, a scris Ciucu, pe Facebook. 

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025 Foto: Facebook Alexandru Nazare
Economie

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025, arată datele ministerului de Finanțe. În octombrie, aceste arierate erau de 671,1 milioane de lei, iar în noiembrie ajunseseră la 859,4 milioane de lei.  Citește și: Ghinion: primarul Băii-Mari a ajuns la spital, cu hernie, după ce a dat la zăpadă Arieratele la bugetul general consolidat reprezintă datorii și plăți restante pe care statul (autoritățile publice centrale și locale, instituțiile publice) nu le-a efectuat la timp către diverși creditori (firme, persoane fizice, alte instituții), în special cele care au depășit o anumită vechime (de obicei 90 de zile), acumulând astfel datorii vechi neplătite.    Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025 Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 62,8%, de la 195,3 milioane lei, până la 318,1 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 22,55%, de la 267,4 milioane de lei, în octombrie 2025, la 327,7 milioane de lei în noiembrie. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat un avans de 2,5%, de la 208,4 milioane lei, până la 213,6 milioane lei. În ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele au urcat cu 26,21%, de la 632,9 milioane de lei (în octombrie 2025) la 798,8 milioane de lei (în noiembrie 2025). Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 63,56%, la 298,7 milioane lei, cele peste 120 de zile cu 18%, la 297,4 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 2,21%, până la 202,7 milioane de lei. La capitolul „Buget de stat şi autonome”, arieratele au crescut de la 38,3 milioane de lei în octombrie 2025, la 61 milioane de lei în noiembrie 2025 (+159,2%). Arieratele de peste 90 de zile au consemnat un avans de 51,16%, ajungând la 19,5 milioane lei. Cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 95,48%, la 30,3 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au crescut cu 12%, la 11,2 milioane lei.

Nicușor Dan anunță că Administrația Prezidențială și-a redus cheltuielile cu 30%, în 2025 Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan anunță că Administrația Prezidențială și-a redus cheltuielile cu 30%, în 2025

Nicușor Dan anunță că Administrația Prezidențială și-a redus cheltuielile cu 30%, în 2025: „Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, a scris șeful statului pe Facebook.  Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Nicușor Dan anunță că Administrația Prezidențială și-a redus cheltuielile cu 30%, în 2025 Pe 14 iulie 2025, într-o conferință de presă, Nicușor Dan anunța că Administrația Prezidențială își va diminua bugetul propriu cu 20% la rectificarea bugetară. „În momentul în care o să vină rectificarea bugetară pentru 2025, Administrația Prezidențială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu, pentru a participa la acest efort colectiv”, spunea șeful statului. Ulterior, în septembrie, el a scris pe X/Twitter: „În luna iulie am spus că Administraţia Prezidenţială va contribui la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice. La rectificarea bugetară publicată ieri, am transmis Guvernului că Administraţia Prezidenţială returnează 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru anul 2025. Asta înseamnă aproximativ 17% din creditele bugetare, o reducere serioasă, rezultat al unei analize atente a cheltuielilor instituţiei. Ştiu că pentru mulţi români vremurile sunt grele şi cred că statul trebuie să dea primul exemplu de responsabilitate. E normal ca şi Administraţia Prezidenţială să participe la acest efort colectiv. Nu putem cere eforturi de la oameni fără ca statul să fie primul care le face. Nu e un gest politic, e o chestiune de bun-simţ. Mergem înainte cu un angajament ferm pentru un stat mai suplu, mai eficient şi mai aproape de oameni”.  Potrivit datelor de pe site-ul Administrației Prezidențiale, în 2025, bugetul inițial al Administrației Prezidențiale a fost de 102 milioane de lei credite bugetare. În 2024, sub Iohannis, Administrația Prezidențială a cheltuit 116 milioane de lei.   

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” Foto: Facebook
Politică

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026”

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, într-o lungă postare, ordonanța-trenuleț: „Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Șeful Guvernului mai anunță că Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi. Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” „Guvernul României a adoptat ieri seară Ordonanța de Urgență pentru completarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”.   Datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%.   Gestionam bugetul în mod responsabil.   Actul normativ este necesar pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic.   Ordonanța cuprinde un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore:   Reducerea cheltuielilor bugetare și responsabilitate fiscală Reducerea cu 10% a sumelor alocate partidelor și organizațiilor minorităților naționale Amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale Introducerea unor reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară pentru întreprinderile publice   Relansare economică și stimularea investițiilor Reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în anul 2026 Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din 2027 și înlocuirea acestuia cu taxarea cheltuielilor sensibile și a afiliaților Instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 100.000 de euro Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027 Scutirea integrală, în anul 2026, de impozit pentru construcțiile agricole (solarii, sere, silozuri, ciupercării)   Simplificări fiscale și digitalizare Clarificarea și extinderea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoane fizice Simplificarea mecanismelor sistemului electronic de administrare a TVA în România   Sprijin pentru persoanele vulnerabile Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim până la 1 iulie 2026 Prelungirea acordării voucherelor de energie în valoare de 50 de lei pe lună și în anul 2026 Menținerea criteriilor actuale pentru consumatorii vulnerabili Asigurarea continuității Programului național „Masă sănătoasă” în școli   Sprijin pentru autoritățile publice locale Acordarea de împrumuturi din Trezorerie, în valoare de 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR Fond de 200 de milioane de lei pentru sprijinirea sistemelor de termoficare Măsuri tranzitorii care permit funcționarea autorităților locale până la adoptarea bugetului pe 2026   Combaterea evaziunii fiscale și reglementarea produselor accizabile Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF Reintroducerea comisiei de autorizare pentru evaluarea riscurilor Introducerea garanțiilor financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice   Executivul a adoptat o ordonanță care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026. Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi.   Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”, a scris Bolojan. 

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate Foto: Facebook
Politică

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate, anunță, pe Facebook, deputatul USR Claudiu Năsui. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile, mai arată acesta.  Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Un proiect de ordonanță a guvernului Bolojan prevede însă că suma forfetară pentru parlamentari se reduce cu 10%. Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate „După creșterea taxelor, vin din nou creșterile de cheltuieli. Tocmai a fost votat în comisia pentru buget-finanțe-bănci viitorul buget al Camerei Deputaților.   Cheltuielile de personal cresc cu 8%.   Sporurile și indemnizațiile cresc cu, țineți-vă bine, 28%.   Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 29%.   Iar cheltuielile cu deplasări (adică turism pe banii statului în destinații exotice din toată lumea) cresc cu 25%!   E clar că austeritatea nu e pentru toți.   Creșterea taxelor a scăzut veniturile și a crescut prețurile pentru populație, dar la stat totul merge bine.   A fost o mare greșeală creșterea taxelor. Acum statul nu mai are niciun motiv să se reformeze sau să taie vreo cheltuială semnificativă. Pentru că deodată sunt bani. Banii dumneavoastră”, a scris Năsui, pe Facebook. 

Liderii coaliției, reuniune pentru buget (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Prima discuție în coaliția de guvernare pe bugetul din 2026, pe 17 decembrie 2025

Liderii coaliției de guvernare se reunesc miercuri într-o nouă ședință, pe agenda discuțiilor aflându-se proiectul bugetului de stat pentru anul viitor, stabilirea salariului minim pe 2026 și reforma administrației publice. Reuniunea are loc într-un context tensionat, marcat de divergențe politice apărute recent în Parlament. PSD susține majorarea salariului minim și continuarea investițiilor Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că social-democrații vor veni la masa discuțiilor cu mai multe „puncte mari”, printre care creșterea salariului minim. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Potrivit acestuia, Guvernul ar putea achita până la finalul anului toate facturile restante pentru proiectele derulate prin CNI și programul „Anghel Saligny”, urmând ca investițiile să continue și anul viitor. Grindeanu a subliniat că PSD nu susține tăieri de salarii și propune eliminarea impozitului pe solarii, măsură care ar urma să fie inclusă în proiectul de buget. Reducerea posturilor din administrație, subiect sensibil Întrebat despre reducerea cu 10% a posturilor din administrația publică centrală și locală, liderul PSD a reiterat că formațiunea nu este de acord cu diminuarea salariilor. El a precizat că pachetul de reforme pentru administrația locală este deja stabilit, în timp ce pentru administrația centrală urmează să fie analizate propunerile care vor fi aduse în coaliție. Moțiunea împotriva ministrului Mediului, pe agenda coaliției Un alt subiect important al ședinței vizează poziția PSD în Senat la moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu. Grindeanu a afirmat că votul senatorilor PSD a fost un semnal de sancționare a ceea ce el a numit un „management catastrofal”, subliniind că partidul va reacționa similar ori de câte ori un ministru va pune în pericol drepturi sau servicii esențiale pentru cetățeni. Kelemen Hunor: votul PSD, o greșeală procedurală Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că votul PSD la moțiunea simplă va fi, cel mai probabil, discutat în ședința coaliției. În opinia sa, gestul a fost o greșeală raportat la protocolul coaliției, care prevede că partidele membre nu votează moțiuni simple sau de cenzură. Totuși, liderul UDMR a subliniat că nu există riscul ruperii coaliției și a amintit că situații similare au mai existat, fără consecințe politice majore. Dialogul, singurul mecanism de funcționare a coaliției Kelemen Hunor a mai precizat că, deși fiecare partid din coaliție are proiecte proprii care nu sunt întotdeauna discutate în comun, dialogul rămâne singurul mecanism de funcționare. Potrivit acestuia, nemulțumirile trebuie gestionate prin negocieri interne, nu prin voturi publice împotriva miniștrilor din aceeași coaliție.

Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați

Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați prin procese, între 2025 și 2029: 10,6 miliarde de lei. Această sumă reprezintă 0,6% din PIB, potrivit informațiilor dintr-un răspuns la o interpelare adresată ministerului de Finanțe. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o plătească pentru salariile câștigate de magistrați Acestea sunt sumele câștigate de magistrații care au dat statul în judecată pentru a-și mări salariile. Și în anii anteriori de la buget s-au plătit sume enorme pentru plata acestor așa-numite „restanțe salariale”, care vin încărcate de penalități și dobânzi penalizatoare imense. Potrivit premierului Bolojan s-au plătit deja două miliarde de euro pentru cele 23.000 de procese deschise de magistrați pentru a-și majora salariile. „În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați care bineînțeles au fost câștigate, cea mai mare parte, și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar diferențe salariale și mai avem de plătit cam încă atât”, spunea Bolojan în august 2025.  Din suma de 10,6 miliarde de lei, 8,45 miliarde de lei ajung la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care gestionează bugetele tuturor instanțelor. Ministerul Public, care plătește salariile procurorilor, are de încasat 1,89 miliarde de lei, CSM - peste 137 milioane de lei și Ministerul Justiției - 126 milioane de lei.  Ministerul de Finanțenu răspunde însă la întrebarea: „Cum veți stopa fenomenul prin care magistrații își cresc la nesfârșit propriile salarii prin decizii pe care tot ei le judecă?”. 

Programul „Rabla 2025”, buget suplimentat (sursa: Pexels/Thomas Ronveaux)
Eveniment

"Rabla 2025" pentru persoane fizice, încă 45 de milioane de lei de la AFM

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat marți suplimentarea bugetului destinat achiziției de autovehicule termice și hibride din cadrul Programului „Rabla 2025”. Măsura vine în contextul unei cereri foarte mari din partea persoanelor fizice, care au epuizat rapid fondurile disponibile la prima etapă de înscriere. Programul „Rabla 2025”, buget suplimentat Potrivit AFM, suma suplimentară de 45 de milioane de lei va fi redirecționată din bugetul alocat autovehiculelor electrice, care a rămas parțial neutilizat. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Decizia vizează categoria de mașini cu motoare pe combustie internă (inclusiv GPL/GNC), motociclete și vehicule hibride, pentru care cererea a depășit estimările inițiale. Înscrierile reîncep pe 6 noiembrie Persoanele fizice interesate se vor putea înscrie în aplicația informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până pe 15 decembrie 2025, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor. Totodată, programul pentru achiziția de autovehicule electrice rămâne deschis, în limita bugetului rămas disponibil. AFM: „Dorim să oferim o nouă șansă românilor” „O parte din fondurile neutilizate pentru autovehiculele electrice vor fi redirecționate pentru ca mai mulți români să poată beneficia de sprijin la achiziția unei mașini noi, mai puțin poluante”, a declarat președintele AFM, Florin Bănică. Potrivit acestuia, sumele eliberate provin din rezervări nefinalizate sau proiecte care nu au respectat procedurile de finanțare. Valoarea ecotichetelor pentru fiecare categorie de vehicul În cadrul programului „Rabla 2025”, valoarea ecotichetelor este următoarea: 18.500 lei pentru un autovehicul 100% electric sau cu pilă de combustie pe hidrogen; 15.000 lei pentru un plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 lei pentru un vehicul cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei pentru un autovehicul termic nou (inclusiv GPL/GNC) sau o motocicletă. Programul „Rabla 2025”, buget total de 200 de milioane de lei Bugetul total al programului destinat persoanelor fizice este de 200 de milioane de lei, însă fondurile pentru mașinile cu combustie internă și hibride s-au epuizat rapid, în doar 13 minute de la lansarea din 30 septembrie 2025. Suplimentarea anunțată acum are rolul de a permite unui număr mai mare de beneficiari să acceseze programul și să-și achiziționeze vehicule mai puțin poluante.

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna Foto: Inquam/George Calin
Politică

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025, cel mai nerealist

Consilierul lui Bolojan, Ionuț Dumitru, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025 a fost „cred că cel mai nerealist buget pe care l-am văzut, cel puțin până acum”. Ionuț Dumitru a fost președinte al Consiliului Fiscal și, în această calitate, aviza bugetul de stat al României. Acum, el este consilier onorific al premierului PNL.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Ciolacu a semnat acest proiect de buget în calitate de premier, iar Tanczos Barna l-a inițiat, în calitate de ministru de Finanțe. Tanczos Barna este acum vicepremier.  Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna „Au fost sub bugetate masiv cheltuielile - în primul rând pe partea de dobânzi, unde ai o predibitate destul de mare. Au fost necesare încă 15 miliarde de lei pentru a putea acoperi cheltuieli obligatorii cu dobânzile, apoi încă multe miliarde la alte capitole de cheltuieli, cum ar fi asistență socială sau la chiar și la salarii. Au fost adăugați bani mulți la rectificare pentru a putea acoperi aceste cheltuieli obligatorii. Totul doar dintr-o prezumtivă îmbunătățire a colectării - aproape 10 miliarde de lei au fost puse din pix, pur și simplu, la începutul anului acesta. O îmbunătățire a colectării, care e de dorit, dar e pur și simplu ca și cum ai vinde «pielea ursului din pădure» . Adică nu poți să pui în buget o chestie care e incertă și de a cărei realizare depinde dacă vei face sau nu ținta de deficit bugetar - și dacă ne uităm per total pe venituri și pe cheltuieli discutăm de cel puțin 2% din PIB, o sumă foarte mare, deficit bugetar care pur și simplu nu s-a bugetat la începutul anului”, a explicat Ionuț Dumitru.  Însă Ionuț Dumitru - care, recent, a propus desființarea ANAF și reînființarea Fiscului după modelul din Grecia - a fost neîncrezător în capacitatea acestei instituții de a colecta sumele necesare. „Dacă ANAF nu va reuși să îmbunătățească, să schimbe ceva major în termeni de colectarea taxelor și impozițiilor, vom avea o mare problemă în anii următori. Și o mare problemă o să însemne creștere de taxe”, a spus el. 

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei Foto: Facebook CJ Tulcea
Eveniment

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei pentru că este mai mare cu 17 mp

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei pentru că este mai mare cu 17 mp și va avea nouă locuri în plus, arată un proiect de hotărâre de guvern „ pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici” ai acestei cheltuieli de capital. Banii vin de la bugetul central, prin ministerul Dezvoltării, județul Tulcea finanțând sub 3% din construcție.  Citește și: Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică” Firma „Construcții Erbașu” realizează această sală. Complexul va fi controlat de Consiliul Județean, dominat de PSD. Presa a scris că firma Erbașu a beneficiat de contracte cu statul în valoare de 900 de milioane de lei. „G4Media.ro a publicat, în trecut, mai multe articole care arătau legături între Rotaru și Erbașu, pe de o parte, și interese ale PSD, ale soției lui Marcel Ciolacu și ale unei apropiate a acestuia”, scria acest site în septembrie 2024.  Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei  Inițial, prețul sălii polivalente din Tulcea era de puțin peste 119 milioane de lei. Acum el sare la 193,8 milioane de lei, o majorare de circa 70%. Din acești bani, județul Tulcea plătește sub șase milioane de lei.  Potrivit notei de fundamentare la proiectul de hotărâre, sala va fi „reconfigurată”: „Mărirea capacității Sălii de la  4438 la 4447 de locuri” - nouă locuri în plus.  „Suprafață construită  a obiectivului de investiții se mărește de  la 4.755,00 mp. la 4.772,00 mp” - creștere de 17 mp. „Implementarea unui sistem format din piezometre și puțuri de epuizment necesar gestionării apelor subterane din amplasament și monitorizării condițiilor hidrogeologice complexe din zona construcției Sălii Polivalente precum și executarea unei soluții de stopare a infiltrațiilor de la nivelul subsolului 2” GSP scria că sala trebuia să fie gata în aprilie 2025, dar acum ea este la un stadiu de circa 85%. Recent, presa locală anunța că va fi inaugurată pe 1 decembrie 2025, Ziua Națională a României. 

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF Foto: Guvernul Romaniei
Eveniment

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister, mai multe unități militare și instanțe de judecată se află pe lista rușinii cu datornicii ANAF, listă publicată azi de Fisc.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) informează instituțiile și autoritățile publice, care au datorii fiscale neachitate până la data de 31 august 2025, că trebuie să își plătească aceste obligații”, se arată comunicatul difuzat azi, 17 octombrie, de Fisc.  Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF Totalul datoriilor  fiscale restante ale instituțiilor și autorităților publice era de 582.901.355 lei. Cel mai mare datornic este Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare care figurează cu restanțe de peste 136 de milioane de lei.  Însă pe listă sunt nume surprinzătoare: Cancelaria premierului are o datorie relativ mică, de 110.045 de lei Curtea de Conturi are o restanță de puțin peste 59.000 de lei Fostul minister al antreprenoriatului și turismului, care nu mai există din 2023, fiind înglobat în ministerul Economiei, are datorii uriașe la stat: 29,1 milioane de lei. Autoritatea Națională pentru Turism a acumulat restanțe la plata impozitelor și taxelor în valoare de 6,35 milioane de lei mai multe unități militare apare cu datorii între peste 500.00 de lei și câteva zeci de mii de lei Curtea de apel Craiova, mai multe tribunale și parchete figurează, fiecare, cu datorii de sute de mii de lei Casa Națională de Asigurări de Sănătate - 507.000 lei Însă cele mai mari datorii par a fi cele ale administrației locale. Orașul Făgăraș este pe primul loc, cu restanțe de aproape 16 milioane de lei. Spitalul clinic căi ferate Constanța datorează ANAF peste 17 milioane de lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră