sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: buget

123 articole
Eveniment

Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare

Suma uriașă pe care au primit-o, de la buget, partidele parlamentare, în 2024: peste 77 milioane de euro, cu 50% peste costul spitalui construit de „Dăruiește Viața”, care a fost edificat cu circa 50 de milioane de euro. Think tank-ul „Expert Forum” (EFOR) a publicat azi o scrisoare deschisă în care cere ca această subvenție să fie redusă masiv în 2025, nu doar cu 25%. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare Documentul arată cum a majorat guvernarea Ciolacu această subvenție în august 2024, prin orodonanță de urgență și deși știa situația catastrofală a deficitului bugetar. „Anul trecut partidele politice au ajuns după rectificarea din luna septembrie la 387 de milioane de lei. Reamintim că Guvernul Ciolacu a mărit subvențiile, pe ascuns, de la 314 milioane de lei, deși se înregistraseră economii. Dacă aplicăm reducerea de 25% la bugetul total s-ar ajunge la 290 milioane de lei. Această valoare rămâne oricum foarte ridicată și nejustificată. Chiar dacă 2024 a fost an electoral, am observat că partidele au folosit subvențiile foarte limitat în campanie, preferând să declare fonduri private, care se rambursează la rândul lor. Așadar, subvențiile nici măcar nu sunt folosite pentru campanii, așadar un buget semnificativ nu este justificat”, scrie Expert Forum. ONG-ul amintește că premierul Florin Cîțu a declarat că va reduce subvențiile cu 30%, în 2021, dar le-a mărit de la 162 de milioane de lei cu 90 de milioane de lei, „netransparent”. EFOR arată că 60% din subvenția de la buget - „214 milioane de lei în primele 11 luni ale anului” - a fost folosită pentru „presă și propagandă”. „Alocările ar putea ajunge la aproape 700 de milioane de lei, dacă partidele și-ar aloca valoarea maximă”, arată acest think-tank.

Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare Foto: Inquam/George Calin
Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Foto: ICCJ
Eveniment

Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei

Magistrații români încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei, din care 21.945 de lei este subvenția contribuabililor, arată datele publicate marți de Casa Națională de Pensii Publice. La începutul anului, în ianuarie 2024, pensia specială medie a magistraților era de 22.505 lei, deci a crescut cu circa 12%. La acel moment, subvenția era de doar 19.944. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Numărul magistraților cu pensii speciale era, potrivit CNPP, de 5.625, in decembrie 2024. În ianuarie 2024 erau 5.498. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna noiembrie, 811 persoane (711 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.928 de lei, din care 2.975 de lei pensie de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 888 de persoane (663 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.133 de lei (3.516 de lei de la bugetul de stat). Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.382 de pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.992 de lei, din care 8.129 lei suportaţi din bugetul de stat. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (680 cu pensie din BASS), media fiind de 10.144 de lei, din care 2.249 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.301 de pensionari (1.925 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.732 de lei, din care 3.960 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Marcel Ciolacu își laudă măsurile economice (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Marcel Ciolacu își laudă măsurile economice

Marcel Ciolacu își laudă măsurile economice. Premierul Marcel Ciolacu a condus, sâmbătă, discuțiile din cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, organizate la Palatul Victoria. Consultările au vizat pregătirea pachetului bugetar pentru anul 2025 și adoptarea măsurilor sociale și economice necesare, potrivit unui comunicat al Guvernului. Marcel Ciolacu își laudă măsurile economice Pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe 2025, Guvernul a anunțat că va adopta, prin ordonanță de urgență, un set de măsuri fiscal-bugetare. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul Acestea vor reduce cheltuielile bugetare cu 19 miliarde de lei, echivalentul a 1% din PIB. "Ne-am asumat să asigurăm stabilitate economică și să gestionăm cu responsabilitate resursele țării. Vom pune accent pe îmbunătățirea calității vieții, în special pentru persoanele cu venituri reduse, și pe susținerea investițiilor, menținând un control riguros al cheltuielilor publice," a declarat premierul Ciolacu. Investiții și cheltuieli esențiale pentru 2024 Prim-ministrul a subliniat că în 2024 vor fi alocate 69 de miliarde de lei (3,92% din PIB) pentru investiții și cheltuieli prioritare. Acestea includ: Majorările salariale din sectorul bugetar (sănătate, educație, apărare); Creșterea pensiilor; Plățile pentru plafonarea prețurilor la energie; Cheltuieli pentru sănătate și subvenții pentru transportul public. Patronatele susțin reducerea cheltuielilor Reprezentanții patronatelor au salutat măsurile de reducere a cheltuielilor statului, subliniind necesitatea combaterii evaziunii fiscale. Aceștia au cerut un efort major și urgent în acest sens, conform comunicatului Guvernului. La reuniune au participat, alături de premierul Marcel Ciolacu, mai mulți membri ai Guvernului, inclusiv: Marian Neacșu, vicepremier; Tanczos Barna, vicepremier; Bogdan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării și Turismului; Sebastian Burduja, ministrul Energiei; Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB Foto: Twitter Banco de Portugal
Politică

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB pentru perioada septembrie 2023 - septembrie 2024, în scădere față de surplusul de 1,2% din PIB înregistrat în anul anterior, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INE), transmite Reuters. Ciește și: Noi probe că Ciolacu și-ar fi falsificat așa-zisele facturi pentru plimbările cu Nordis: „Nu au fost emise în 2022, an în care acesta a călătorit cu avioane private” De asemenea, INE a anunțat că cheltuielile publice au crescut cu 2,1%, depășind astfel creșterea veniturilor, care a fost de 1,5%. Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB După preluarea puterii în aprilie, noul guvern portughez a majorat pensiile și salariile din sectorul public, reducând, în același timp, impozitele pe venit pentru clasa de mijloc, tineri și companii, cu scopul de a stimula economia. Executivul preconizează un excedent bugetar de 0,4% din PIB pentru acest an, comparativ cu 1,2% din PIB în 2023. În plus, se anticipează ca excedentul bugetar să scadă la 0,3% din PIB în 2025. Banca Centrală a Portugaliei estimează un excedent bugetar de 0,6% din PIB pentru anul curent, urmat de un deficit bugetar de 0,1% din PIB în 2025 și de 1% din PIB în 2026, toate fiind sub pragul UE de 3% din PIB. Deficitele anticipate "se datorează măsurilor permanente deja adoptate de Guvern, care vor avea un impact asupra cheltuielilor publice și veniturilor fiscale", precum și creditelor obținute din fondurile de redresare și majorării cheltuielilor necesare pentru continuitatea proiectelor finanțate. "Dinamica cheltuielilor publice este un motiv de îngrijorare", a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Portugaliei, Mario Centeno. Guvernul estimează o creștere economică de 1,8% în acest an și de 2,1% anul viitor. Banca Centrală a Portugaliei prezice o expansiune de 1,7% pentru acest an, cu o accelerare la 2,2% în 2025 și 2026, urmată de o încetinire la 1,7% în 2027. "Dinamismul ridicat al activității economice în următorii doi ani reflectă îmbunătățirea condițiilor financiare, așteptata creștere a cererii externe și fondurile europene. Cu toate acestea, riscurile sunt orientate în jos, în special în cazul unei încetiniri semnificative în zona euro și a creșterii dezechilibrelor, în special cele bugetare; de aceea, sunt necesare măsuri preventive", a subliniat guvernatorul Mario Centeno.

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie Foto: PSD
Eveniment

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025, dacă Ciolacu nu dă ordonanță de urgență, explică deputatul USR Claudiu Năsui pe Facebook. Însă actualul premier PSD refuză. Potrivit OUG 57/2019, pensia specială pentru primari se calculează astfel: „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”. Această „indemnizație” se cumulează cu pensia pe bază de contributivitate. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Un calcul exact al impactului ei nu a mai fost făcut, întrucât intrarea în vigoare a acestei prevederi a fost sistemtic amânată, de la an la an. Însă, dacă prevederea se aplică, aceste pensii nu vor mai putea fi abrogate, urmare a deciziilor CCR. Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie „De la 1 ianuarie urmează să intre în vigoare o groază de legi cu impact bugetar cât casa, dacă nu prorogă guvernul termenul lor de intrare în vigoare. Legi precum pensiile speciale ale primarilor (știu, o să sară că nu sunt „pensii speciale”) sau x% din PIB pentru nu-știu-ce domeniu. Legile astea există de mulți ani. Dar în loc să le abroge, clasa politică le ține acolo și nu le aplică. Le tot prorogă în fiecare an. De ce? Pentru că e nepopular să spui unor oameni cărora în teorie le-ai dat de toate, că le abrogi legea prin care le dai de toate pe hârtie. Tipic socialist, pe hârtie avem de toate: dreptul la sănătate, educație gratuită, etc. În practică e dezastru. Marcel Ciolacu mai are câteva zile să dea această ordonanța. La negocieri a zis că nu vrea să o dea, ca să o dea următorul guvern. Nu vrea să facă el lucruri nepopulare. El vrea doar să îndatoreze România cât poate iar apoi să paseze sarcina grea de a opri îndatorarea și a rambursa împrumuturile la alții. Tipic pentru politicienii escroci”, a scris Năsui, pe Facebook. El a mai arătat că „din 1.000 de lei cheltuiți de stat, aproximativ 250 au fost pe datorie”. „Asta înseamnă „deficit de 9%”. Veniturile vor fi pe la ~30% din PIB, iar cheltuielile pe la ~40% din PIB. Nu mediul privat a fost problema, nici baubaul etern evaziunea. Veniturile statului au tot crescut. Problema a fost clasa politică care a explodat cheltuielile”, a scris el.

NATO, în fața unei provocări financiare (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

NATO, în fața unei provocări financiare

NATO, în fața unei provocări financiare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că viitorul Alianței ar putea fi pus în pericol dacă nu se vor aloca mai multe fonduri pentru apărarea colectivă. Potrivit acestuia, ritmul rapid în care Rusia și China își cresc cheltuielile militare impune o reacție imediată din partea statelor membre NATO. NATO, în fața unei provocări financiare Rutte a subliniat că „ideea că NATO este în siguranță” rămâne valabilă, însă avertizează că, în următorii patru sau cinci ani, Alianța ar putea întâmpina dificultăți serioase dacă nu se iau măsuri urgente. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Unul dintre punctele principale ale declarației lui Rutte a fost legat de obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, considerat insuficient în contextul actual. Deși această țintă este un angajament al statelor membre NATO, multe dintre ele nu o ating în prezent. În contrast, țări precum Polonia și statele baltice solicită creșterea acestui prag minim, o decizie în acest sens urmând să fie discutată la summitul NATO din iunie 2025, ce va avea loc la Haga. Creșterea bugetelor și a producției militare Rutte a punctat două măsuri esențiale pentru consolidarea apărării NATO: alocarea mai multor fonduri pentru înarmare și creșterea producției militare. Acesta a cerut o schimbare de mentalitate în rândul statelor membre, sugerând o „mentalitate de război” care să prioritizeze securitatea colectivă. Recent, Rutte a propus o creștere a bugetelor Apărării la 3% din PIB, avertizând că Rusia își pregătește resursele pentru confruntări de lungă durată cu Ucraina și cu NATO. Scepticismul lui Trump față de NATO Propunerea lui Rutte se aliniază solicitărilor președintelui ales al SUA, Donald Trump, care a cerut de asemenea o creștere a bugetelor Apărării la 3% din PIB. Trump a subliniat că SUA ar putea reconsidera apartenența la NATO dacă alte state membre nu își respectă angajamentele financiare. Acest scepticism a determinat statele membre NATO să transfere coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina de la SUA către Alianță, pentru a asigura continuitatea acestuia. În acest scop, NATO a înființat un comandament în orașul german Wiesbaden, care este acum complet funcțional, conform declarațiilor lui Rutte. Decizie crucială pentru viitorul Alianței În fața creșterii capacităților militare ale Rusiei și Chinei, NATO trebuie să răspundă cu un efort financiar și strategic sporit. Următorul summit NATO din iunie 2025 ar putea marca un moment decisiv pentru viitorul Alianței, stabilind noi standarde pentru cheltuielile militare și nivelul de pregătire colectivă.

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-” Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la care Guvernul se împrumută. „Fitch Ratings a revizuit de la stabil la negativ perspectiva ratingului IDR (Issuer Default Rating) pe termen lung al României și a confirmat IDR la «BBB-»”, anunță agenția. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-” Ce arată Fitch, explicând motivele deciziei: „Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate și evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești. De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte” Parlament divizat: „Un nou guvern de coaliție proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menține incertitudinea politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia probabil și punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală” Deficit bugetar uriaș: „Previzionăm că deficitul public general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, făcând și mai dificilă consolidarea viitoare”. „Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, am revizuit în creștere previziunile privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 și la 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026” „În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală proiectată „BBB” de 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB până în 2028” Creștere economică și exporturi slabe Ce evoluții anticipează Fitch pe termen mediu: „Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești. Datoria externă netă va crește de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023” „Creștere economică slabă: Ritmul economiei a încetinit treptat în 2024, iar în T3 din 2024 rata anuală de creștere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de politica fiscală relaxată. Fitch arată că a acordat BBB- pentru că una din punctele tari ale României este apartenența la UE și ar putea primi fonduri semnificative din PNRR și fondurile de coeziune 2021-2027.

România, primul stat din UE care și-a cheltuit toate încasările Foto: Facebook
Economie

România, primul stat din UE care și-a cheltuit toate încasările

„Ziua trezoreriei goale”: România este primul stat din UE care și-a cheltuit, încă din 24 octombrie, toate încasările la buget și de atunci trăiește pe datorie, arată un think-tank austriac de orientare liberală, Agenda Austria. Citește și: Un an după ce Javier Milei a devenit președinte, economia Argentinei a ieșit din recesiune Agenda Austria a decis să marcheze așa-numita „Zi a trezoreriei goale” („Tag der leeren Staatskasse) care consemnează ziua din an în care încasările la bugetul unei țări din UE acoperă cheltuielile statului. „De la această dată trebuie făcute noi datorii pentru ca sarcinile statului să poată fi finanțate în continuare”, explică acest think-tank. România, primul stat din UE care și-a cheltuit toate încasările „«Alte țări demonstrează că este posibil să se țină sub control cheltuielile publice fără a pune în pericol economia», subliniază economistul Dénes Kucsera. Suedia a înregistrat venituri mai mari decât cheltuielile în zece din ultimii 20 de ani - un record la care Austria poate doar visa în prezent. Fără o politică reală de consolidare, Austria nu va putea scăpa de capcana datoriilor nici în anii următori. «Ziua trezoreriei goale» este un semnal de alarmă pe care ar trebui să îl luăm în serios - pentru un viitor financiar stabil pentru țara noastră”, arată Agenda Austria Graficul postat de Agenda Austria arată că România și-a epuizat încasările la buget din 24 octombrie, fiind urmată de Slovacia - 17 noiembrie și Polonia - 19 noiembrie. La polul opus, guvernele din Portugalia și Danemarca pot cheltui din încasările la buget până la 5 iaunuarie, repctiv 18 ianuarie. „Monstruoasa datorie națională a ajuns la douăsprezece fără cinci! Grupul de reflecție «Agenda Austria» declară sâmbătă „Ziua trezoreriei goale”. De acum înainte, trebuie contractate noi datorii pentru cheltuielile publice. În clasamentul la nivelul UE, doar două țări se află pe o poziție pozitivă. Începând de astăzi, sâmbătă, statul a rămas oficial fără bani. Acesta este motivul pentru care grupul de reflecție economică liberală „Agenda Austria” proclamă „Ziua trezoreriei goale”. Organizația a calculat că statul austriac a cheltuit acum toate veniturile de care dispunea. De acum înainte, va trebui să se recurgă la noi datorii pentru a putea face față cheltuielilor până la sfârșitul anului. Gradul de îndatorare al Austriei este deja de aproximativ 80 %”, scria publicația austriacă Exxpress la 7 decembrie.

„Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului”, spune Elena Lasconi Foto: Facebook
Politică

Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului

Președinta USR Elena Lasconi a avertizat membrii USR, într-un mesaj intern, că „bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni” și, în consecință, se pregătesc creșteri de taxe. Citește și: Călin Georgescu este stăpân peste o armată de zombie, plină de frustrări și ură. Iar vechea clasă politică habar nu are cum să o oprească Vă redăm integral mesajul lui Lasconi: „Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului” „Dragi colegi, Așa cum ați văzut, discuțiile legate de guvernare merg destul de greu, vechile partide nu renunță așa ușor la vechile lor obiceiuri. Ne-am asumat negocieri pentru construirea unui guvern proeuropean care să ducă Romania înainte, însă asta se poate face doar dacă vedem asumarea curajoasă a viitorilor parteneri de guvernare. Am spus și noi, și ei că la anul nu vor crește taxe - azi am aflat că vor să crească taxe. Am tras semnale de alarmă că bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni – nici azi nu avem de la premier și de la ministrul Finanțelor o execuție bugetară clară, o estimare a bugetului pe anul viitor, o detaliere a angajamentelor făcute cu Comisia Europeană. Azi le-am spus clar că nu vom împărți funcții pentru politicieni înainte să agreăm soluții pentru bunăstarea românilor. Suntem deschiși dialogului în continuare, așteptăm sinceritate si transparență din partea celorlalți și continuăm negocierile. Aveți încredere în mine și în echipa alături de care port toate discuțiile zilele astea. Lupta noastră este lupta românilor harnici și corecți pentru care ne-am luptat din prima zi și ne vom lupta în continuare. Stăm uniți și câștigăm. Vă îmbrățișez!”

USR solicită transparența datelor privind bugetul (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

USR solicită transparența datelor privind bugetul

USR solicită transparența datelor privind bugetul. Uniunea Salvați România (USR) solicită guvernului să facă publice datele reale privind execuția bugetară și discuțiile cu Comisia Europeană despre reducerea deficitului. USR solicită transparența datelor privind bugetul Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, USR a precizat: Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță "De ce cerem asta? Ca să știm pe ce s-au cheltuit banii noștri în 2024. Ca să înțelegem cum arată cu adevărat economia României. Și mai ales, ca să luăm decizii corecte pentru 2025. Fără cifre clare, nu putem repara nimic." Conform USR, datoria externă a României a crescut cu 18 miliarde de euro în primele zece luni din 2024, ajungând la un total de 186 miliarde de euro. Totodată, investițiile străine directe au scăzut de la 5,9 miliarde de euro în 2023 la 5,5 miliarde de euro în 2024, ceea ce reflectă o scădere a încrederii investitorilor în stabilitatea economică a României. "Am ajuns la . Pe 24 octombrie, România și-a terminat bugetul pe 2024. De atunci, trăim exclusiv pe datorie. Anul acesta plătim peste 37 de miliarde de lei doar pe dobânzi, bani care nu mai ajung nici la spitale, nici la școli, nici la drumuri." Drulă: deficitul bugetar este „enorm” Deputatul Cătălin Drulă, fost președinte al USR, critică guvernarea PSD-PNL, pe care o consideră mai dăunătoare decât pandemia pentru economia României: "Nu mai merge cu falsificarea realității! Cerem asumare și responsabilitate guvernului Ciolacu. Să aducă bugetul în Parlament. Să vină să discutăm cu cifrele pe masă. Deocamdată, toate cifrele pe care le vedem arată rău." Nemulțumirea publică ar putea alimenta extremismul Drulă avertizează că lipsa de transparență și deteriorarea economică ar putea amplifica furia publică, ceea ce ar duce la o creștere a extremismului și izolaționismului: "Furia oamenilor doar va crește. Și pe bună dreptate. Iar asta va alimenta extremismul și izolaționismul, spre care unii vor să redirecționeze toate nemulțumirile reale ale oamenilor." USR subliniază că România are nevoie de reforme reale, nu cârpeli de moment, și cere guvernului să trateze cu seriozitate problema deficitului bugetar. Publicarea execuției bugetare ar reprezenta un pas esențial pentru a recâștiga încrederea cetățenilor și pentru a evita escaladarea crizei economice și sociale.

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Foto: CSM
Eveniment

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro

De Moș Crăciun, judecătorii vor primi salarii restante, tranșa pentru 2024, și dobânzi de peste 330 de milioane de euro: ministerul Justiției cere din Fondul de rezervă suma 1,65 miliarde de lei pentru plata „tranșelor scadente și neplătite în anul 2024 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”, plus dobânzi la aceste titului executorii. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Este vorba de plata majorărilor de salarii obținute de judecători după ce au dat statul în judecată. Numărul total al judecătorilor este de circa 4.100. Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Doar în decembrie, Guvernul a scos din rezerva bugetară 2,5 miliarde de lei pentru această problemă: acum câteva zile, s-a aprobat transferarea unei sume de peste 900 de milioane de lei pentru plata „în vederea achitării tranșelor scadente și neplătite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”. În nota de fundamentare se arată că tranșele pe 2024 din salariile câștigate de magistrați prin acțiuni în isntanță trebuie plătite până la 31 decembrie 2024 „orice depășire suplimentară a acestui termen fiind inadmisibilă în raport cu rigorile legii, debitorul și, în general, autoritățile publice neavând vreun drept de opțiune cu privire la îndeplinirea obligațiilor de plată stabilite în sarcina lor prin hotărâri judecătorești”. Proiectul de hotărâre este promovat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

40% din bugetul Rusiei pentru război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

40% din bugetul Rusiei pentru război

40% din bugetul Rusiei pentru război. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat bugetul de stat pentru perioada 2025-2027, care include o sumă considerabilă pentru apărare. Conform decretului publicat duminică pe portalul oficial de informaţii juridice, cheltuielile pentru apărare sunt estimate la 13,5 trilioane de ruble (aproape 126,844 miliarde de euro) pentru anul 2025. 40% din bugetul Rusiei pentru război Suma alocată apărării pentru 2025 reprezintă o creştere de 24,4% faţă de anul 2024, reflectând angajamentele financiare pentru continuarea campaniei militare din Ucraina. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Aceasta echivalează cu 6,31% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat al Rusiei pentru anul viitor. Cheltuielile pentru apărare şi securitate naţională vor reprezenta aproximativ 40% din cheltuielile totale ale bugetului Rusiei. Aceasta va depăşi alocările financiare pentru sectoarele educaţie, sănătate, economie şi politică socială, cumulate. Proiecţii pentru 2026 şi 2027 Deşi în 2025 cheltuielile pentru apărare sunt semnificative, acestea vor suferi o uşoară reducere în anii 2026 şi 2027, conform legii bugetului, aprobată în noiembrie anul trecut de către ambele camere ale Parlamentului Rusiei. Este important de menţionat că cifrele incluse în bugetul militar pentru anul 2025 nu reflectă alocările clasificate, care sunt destinate finanţării efortului militar al Rusiei, precum şi alte cheltuieli sensibile, considerate secrete.

Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii Foto: Facebook
Politică

Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii

Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii, așa că scoate sute de milioane de euro din rezerva bugetară, în regim de urgență. Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi se află o așa-numită „Hotărâre de guvern privind suplimentarea bugetului Ministerului Muncii și Solidarității Sociale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului”, iar în nota de fundamentare se arată că: „sumele aprobate în bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata drepturilor de pensie, până la sfârșitul anului, sunt insuficiente ca urmare a faptului că, începând cu data de 01 septembrie 2024, au intrat în plată drepturile de pensie si a indemnizației aferente deciziilor de pensii recalculate”. Citește și: Nu există nici o dovadă că Trump a vorbit cu Ciolacu: președintele ales al SUA nu menționează nicăieri această conversație, nici ambasada SUA la București Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii În consecință, ministerul Muncii vrea să ia din fondul de rezervă nu mai puțin de 1,6 miliarde de lei, adică circa 320 de milioane d eeuro. Nota de fundamentare arată că problemele ar apare în decembrie. Acum, ministerul ar dispune de 9,386 miliarde de lei pentru pensii, dar este nevoie de 10,986 miliarde de lei. „Execuția bugetară estimată ianuarie- octombrie 2024 la bugetul asigurărilor sociale de stat, titlul 57„Asistență socială”, este în sumă de 112.234.024 mii lei, dintr-un buget aprobat la acest titlu în sumă de 134.620.843 mii lei, buget rămas = 22.386.819 mii lei. Din bugetul disponibil de 22.386.819 mii lei se va achita suma estimată de 13.000.000 mii lei pe luna noiembrie (limita), rămânând un disponibil pentru luna decembrie de 9.386.819 mii lei, față de necesarul de 10.986.819 mii lei”, explică ministerul Muncii. „Grupurile-țintă afectate sau care beneficiază direct sau indirect în urma implementării proiectului de act normativ: Pensionarii sistemului public de pensii își vor primi drepturile de pensie pentru luna decembrie 2024. Problemele la rezolvarea cărora va contribui proiectul de act normativ: Plata integrală și la timp a drepturilor de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii în luna decembrie 2024”, se mai arată în Nota de fundamentare.

Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici

Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici. Premierul Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale, susține că a avut o convorbire telefonică cu Donald Trump, noul președinte al SUA. Mesajul cu acest subiect postat pe contul său de Facebook conține codul electoral 31240010, în baza căruia Autoritatea Electorală Permanentă va deconta cheltuielile pentru promovarea mesajului din bani publici. Ambasadorea SUA, invitată la Palatul Victoria Marcel Ciolacu, în calitate de prim-ministru, a primit marți la Palatul Victoria o delegație a Ambasadei SUA, condusă de ambasadoarea Kathleen Kavalec. Citește și: Nu există nici o dovadă că Trump a vorbit cu Ciolacu: președintele ales al SUA nu menționează nicăieri această conversație, nici ambasada SUA la București Oficial, s-a vorbit despre Parteneriatul Strategic cu SUA și procesul de evaluare pentru includerea României în Programul Visa Waiver. Teme discutate și în trecut, dar folosite asiduu de Marcel Ciolacu în campania electorală din acest an, mai ales că a promis în repetate rânduri că românii vor călători în SUA fără vize până la sfârșitul acestui an. O promisiune foarte greu de realizat, mai ales în contextul în care în această perioadă se transferă puterea de la președintele Joe Biden la Donald Trump. Iar a vorbit Ciolacu limbi străine La zece ore distanță de la întâlnirea cu ambasadoarea Kathleen Kavalec, Marcel Ciolacu a postat un mesaj pe Facebook în care anunța triumfător că a avut o discuție telefonică cu Donald Trump, noul președinte al SUA. „Am avut o conversație telefonică foarte bună cu președintele ales al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. I-am transmis felicitări pentru victoria istorică și i-am spus că sunt întru totul dedicat dezvoltării Parteneriatului nostru Strategic. Președintele ales Donald Trump a dorit să transmit din partea domniei sale cele mai bune urări poporului român!”, conform spuselor lui Marcel Ciolacu. Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici A ținut apoi să spună că i-a promis lui Donald Trump că va aloca 2,5% din PIB pentru Armată, așa cum a cerut președintele american în repetate rânduri. La finalul postării lui Marcel Ciolacu a fost menționat codul electoral „CMF 31240010”. În baza acestui cod, Marcel Ciolacu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, respectiv PSD, vor cere decontarea banilor alocați pentru promovarea acestui mesaj de la Autoritatea Electorală Permanentă. Bani care vor fi decontați din taxe și impozite.

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina. Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a anunțat duminică că Statele Unite vor cheltui restul celor șase miliarde de dolari destinați sprijinului Ucrainei înainte ca Donald Trump să preia mandatul. Sullivan a avertizat asupra riscurilor unei posibile întreruperi a sprijinului american pentru Kiev. Transferul de putere Dosarele de politică externă vor fi discutate în cadrul întâlnirii de miercuri dintre Joe Biden și Donald Trump în Biroul Oval. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu Aceasta va fi o oportunitate pentru președintele în exercițiu, Joe Biden, de a prezenta stadiul actual al situațiilor internaționale și de a discuta abordările viitoare. SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina Jake Sullivan a subliniat că administrația Biden se concentrează pe susținerea Ucrainei pentru a o poziționa cât mai favorabil pe câmpul de luptă și la masa negocierilor. Joe Biden a condus o coaliție internațională pentru sprijinirea Ucrainei, esențială într-un moment critic al conflictului după succesele militare ale Rusiei și un deficit de trupe ucrainene. Poziția lui Trump față de războiul din Ucraina Donald Trump a declarat că ar putea încheia războiul „într-o zi”, fără a oferi detalii despre modul în care ar face acest lucru, însă se sugerează că ar putea opta pentru un acord care ar impune Ucrainei să cedeze o parte din teritoriu Rusiei. Kremlinul a notat semnalele pozitive transmise de Trump în campanie, inclusiv dorința de a evita o înfrângere strategică a Rusiei. Progrese așteptate în Orientul Mijlociu Jake Sullivan a menționat că se așteaptă la avansuri în Orientul Mijlociu și că la un moment dat guvernul israelian ar putea dori un acord care să asigure securitatea cetățenilor săi. Sullivan estimează că vom vedea „unele progrese în următoarele săptămâni.” Relația strânsă Trump - Netanyahu Donald Trump menține o legătură puternică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a descris realegerea lui Trump drept o „victorie uriașă.” Netanyahu a precizat că a discutat de trei ori cu Trump în ultimele zile, subliniind colaborarea strânsă dintre cei doi lideri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră