joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

184 articole
Eveniment

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani, mult peste rata inflației. La fel au crescut și sporurile multiple de care beneficază aceasta.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Datele au fost luate de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Ce arată aceste date: în martie 2022, președintele ICCJ avea un salariu de bază de 29.663 de lei, plus 8.899 de lei sporuri - „Spor pentru condiţii de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii” - și 950 de lei spor de doctorat.  martie 2023: 32.731 lei salariul de bază, 9.207 lei sporuri și 950 lei pentru doctorat martie 2025: 40.914 lei salariul de bază, 12.274 - sporuri, 950 - doctorat Dacă nu luăm în calcul sporul de doctorat, care a fost fix - fosta șefă a ICCJ, Alina Corbu, avea doctorat, a fost acuzată de plagiat, dar Universitatea București a găsit diferite pretexte să nu-l verifice - veniturile salariale au crescut ușor peste 25% în doi ani.  Creșterea „cheltuielilor de personal” din bugetul ÎCCJ - suma care acoperă salariile tuturor instanțelor - a crescut chiar cu 30%: în 2023, Parlamentul a votat un buget de 2,64 miliarde de lei la rubrica „cheltuieli de personal” din bugetul ICCJ în 2025, aceste cheltuieli au alocate suma de 3,4 miliarde de lei Creșterea cheltuielilor de personal a fost de circa 30% în doi ani.  Rata medie a inflației a fost de 10,3% în 2023 și 5,1% în 2024, deci salariul șefei ICCJ, precum și alocarea buigetară pentru „cheltuielile de personal” din instanțe, au crescut mult peste inflație.

Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Foto: ICCJ
Deficit bugetar dezastruos la șase luni Foto: Facebook
Economie

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv, iar cheltuielile cu plata dobânzilor au explodat, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,68%, cu 0,06% mai mult decât anul trecut. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Deficit bugetar dezastruos la șase luni În schimb, așa-numitele cheltuieli de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 10,1% față de primele șase luni din 2024. Ele consumă 4,5% din PIB, față de 4,4% din PIB în primele șase luni din 2024. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43,3% față de aceeași perioadă din 2024 și reprezintă 1,3% din PIB.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei”, explică ministerul de Finanțe. 

Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor amenință cu blocarea bugetului UE dacă fondurile pentru Ungaria nu sunt deblocate

Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că guvernul său nu va sprijini noul buget multianual al Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu va debloca toate fondurile europene suspendate. Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs susținut la universitatea de vară de la Băile Tușnad, în România. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător „Aprobarea noului buget pe șapte ani necesită unanimitate, iar până când nu vom obține fondurile (înghețate) rămase, nu va exista niciun nou buget al UE”, a afirmat Orban, referindu-se la miliardele de euro reținute de Comisia Europeană din cauza îngrijorărilor privind statul de drept în Ungaria. Conflicte recurente cu Bruxellesul în ultimii 15 ani Relațiile dintre guvernul de la Budapesta și Bruxelles au fost tensionate în ultimul deceniu și jumătate, din cauza politicilor Ungariei privind migrația, drepturile LGBTQ și acuzațiilor de derapaje antidemocratice. Comisia Europeană a suspendat o parte din fondurile alocate Ungariei în cadrul mecanismului de condiționare de respectarea statului de drept. Orban acuză UE de ingerință politică și sprijin necondiționat pentru Ucraina În același discurs, Viktor Orban a acuzat Bruxellesul că intenționează să impună un guvern „pro-Ucraina și pro-Bruxelles” în Ungaria, cu ocazia alegerilor naționale din 2026. Premierul ungar a criticat și susținerea constantă a Ucrainei de către UE, susținând că „birocrații globaliști” încearcă să redirecționeze resursele europene către Kiev, în timp ce agricultorii europeni „protestează pentru a-și apăra viitorul”. Orban avertizează: posibil război comercial cu SUA Viktor Orban a mai afirmat că actuala conducere a Uniunii Europene „a pus blocul comunitar pe o pistă care ar duce la un război comercial cu Statele Unite – un conflict pe care Europa nu îl poate câștiga”. Potrivit lui, liderii UE semnează întotdeauna „cele mai proaste acorduri comerciale” și sunt ultimii care negociază eficient cu Washingtonul. Von der Leyen, întâlnire cu Trump În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urma să se întâlnească duminică în Scoția cu președintele SUA, Donald Trump. Oficialii europeni speră să încheie un acord comercial-cadru în acest weekend. Bugetul propus de Comisia Europeană: 2.000 de miliarde euro Comisia Europeană a propus la începutul lunii iulie un buget de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, cu accent pe competitivitatea economică și pe consolidarea apărării. Negocierile privind bugetul se anunță extrem de dificile, în contextul diviziunilor politice și economice dintre statele membre. Orban, încrezător în victoria FIDESZ la următoarele alegeri Deși partidul de opoziție TISZA conduce în sondaje înaintea alegerilor din 2026, Viktor Orban s-a arătat încrezător în șansele formațiunii sale, FIDESZ. Potrivit datelor interne ale partidului, acesta ar câștiga 80 din cele 106 circumscripții electorale dacă alegerile ar avea loc duminică.

Web Win, exclusă din licitație MDLPA (sursa: Facebook/Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei)
Investigații

EXCLUSIV Firmă îmbogățită din contracte cu statul, exclusă de la o licitație la Dezvoltare

Web Win, exclusă din licitație MDLPA. O firmă cu sute de contracte publice în IT, Web Win Group Net, a fost exclusă dintr-o licitație organizată de Ministerul Dezvoltării pentru că „și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice”. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Printre instituțiile publice cu care a avut contracte se numără Ministerul Apărării Naționale, Poliția Română, Inspectoratul de Stat în Construcții, dar și mai multe consilii județene și primării din țară. Web Win, exclusă din licitație MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a organizat o licitație pentru achiziția de servicii necesare pentru realizarea „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”. Un contract de aproape 700.000 de euro, dar care a scos în evidență mai multe nereguli din industria IT. DeFapt.ro a dezvăluit că firmele ASEE și Zipper Services au depus declarații false în speranța că vor câștiga contractul. O altă firmă din industria IT, Web Win Group Net, a participat la licitație în asociere cu Fabulosos, în calitate de terț și subcontractant. Comisia de evaluare a ofertelor a decis să excludă oferta Web Win Group Net pentru că aceasta „și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiat anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune interese sau alte sancțiuni comparabile”. Web Win, exclusă din licitație MDLPA (sursa: MDLPA) Stanache: „Firma a primit trei constatatoare negative” Firma Web Win Group Net a fost înființată la finalul anului 2009, în Craiova, de Bogdan Cristian Stanache. În februarie 2010, Stanache a vândut jumătate din firmă americanului Ryan Matthew Lebsock. Conform unei procuri autentificată la notarul Savici Ligia Maria, Bogdan Cristian Stanache avea dreptul de a-l reprezenta pe asociatul său american. Câțiva ani mai târziu, în iulie 2024, americanul Ryan Matthew Lebsock i-a vândut jumătatea de firmă înapoi lui Bogdan Cristian Stanache pentru suma de 2.272 euro. Contactat de către DeFapt.ro, afaceristul Bogdan Cristian Stanache a recunoscut că a avut probleme în derularea contractelor cu instituțiile statului. „Noi avem în sistemul acesta de licitații… atunci când din diverse motive se întârzie o livrare sau se întâmplă ceva cu contractul și nu mai au ei finanțare ca să plătească, se dau niște certificate constatatoare negative. Chiar dacă proiectul ulterior este încheiat cum trebuie și noi plătim niște penalități. Firma asta a primit trei constatatoare negative la licitațiile astea, de când lucrăm noi de 20 de ani. Cumva avem trei referințe negative. În sensul că nu ne-am îndeplinit la timp contractul sau au fost ceva probleme pe parcurs”, a declarat Bogdan Cristian Stanache. Câte instituții, atâtea obiceiuri Însă, a adăugat afaceristul, licitațiile la care participă pot fi câștigate de sau nu de firma sa în funcție de cât de indulgentă este autoritatea contractantă. Unele autorități acceptă explicațiile pe care le oferă cu privire la cele trei certificate negative, altele - nu. „Cele trei certificate negative au fost luate de-a lungul timpului, de la alte autorități. Avem două de la Universitatea Timișoara și unul de la Municipiul Sebeș sau Onești. Ceva de genul. Contractele le-am dus la capăt, dar am primit penalități”, a mai declarat Bogdan Cristian Stanache.

Nicușor Dan taie din bugetul Cotroceniului (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan taie 20% din bugetul Cotroceniului pentru a participa la reducerea cheltuielilor publice

Nicușor Dan taie din bugetul Cotroceniului. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a abordat, în conferinţa de presă de la Cotroceni că România, problema măsurilor fiscale. De asemenea, a declarat că va tăia 20% din bugetul Cotroceniului Măsuri fiscale provizorii În conferință, președintele României a clarificat chestiunea măsurilor fiscale, susținând cu sunt provizorii. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” "Pe măsurile fiscale, câteva chestiuni. Vreau să transmit românilor că e o chestiune provizorie, România are potențial economic, dacă nu facem greșeli la finalul lui 2026 vom intra în OCDE. România va fi interesantă pentru investitori străini. Economia are potențial de dezvoltare după ce trecem peste această perioadă scurtă de redresare. Vreau să asigur investitorii și piețele financiare că suntem oameni serioși. Nicușor Dan taie din bugetul Cotroceniului Când va veni rectificarea bugetară, administrația prezidențială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu, pentru a participa la acest efort colectiv. De ce nu s-a început că măsuri de corecție a privilegiilor? Răspunsul este că a fost o presiune a timpului pentru piețele financiare."

Dezastrul financiar, prevăzut din august 2024 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul falimentului

Dezastrul financiar, prevăzut din august 2024: documente strict confidențiale dezvăluite de Europa Liberă arată că cei mai importanți lideri ai statului român – Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – au fost informați încă din august 2024 că România riscă să intre în incapacitate de plată, dacă nu sunt adoptate urgent măsuri de reducere a deficitului bugetar. Dezastrul financiar, prevăzut din august 2024 Pe 31 octombrie 2024, poșta militară a SRI a livrat un document redactat de Ministerul Finanțelor și adresat către Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Cu mențiunile „URGENT” și „strict confidențial”, documentul avea titlul: „Riscuri bugetare pe anul 2024, luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”. Documentul a fost semnat de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, de secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF Nicoleta Mioara Cârciumaru. Bugetul, în colaps În conținut, se atrăgea atenția că finanțele publice ale României sunt în colaps, iar nerealizarea unui plan de reducere a cheltuielilor ar duce la creșterea costurilor de finanțare și depășirea țintei de deficit. „Există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar”, avertizau autorii documentului. Nu era primul avertisment transmis către conducerea statului român și nici ultimul – dar rămâne unul dintre cele mai clare semnale privind criza bugetară a României în 2024.

Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

CCR vrea să dea 180.000 de lei bonus judecătorilor care își termină mandatul. Dar nu sunt bani

Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil. Deputatul USR Claudiu Năsui susține că bonusul de 180.000 de lei pe care CCR vrea să-l plătească fiecăruia din cei trei judecători care își termină mandatul nu poate fi plătit. Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil Pe pagina de Facebook, Claudiu Năsui afirmă că bonusul de 180.000 de lei, pe care Curtea Constituțională intenționează să-l acorde fiecăruia dintre cei trei judecători care își încheie mandatul, nu poate fi acordat. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică "Mai țineți minte acum câteva luni când CCR a pitit în buget niște bani sperând că nimeni nu observă? Ei bine eu lucrez pe bugete din 2012, așa că am observat și i-am întrebat în comisia pentru buget-finanțe ce sunt. Au zis că sunt medicamente pentru judecătorii CCR. Cu ocazia asta am aflat că pe lângă salariile de lux și pensiile speciale, statul le mai cumpără și medicamente. Da, același stat care vrea să crească din nou taxele pentru că „nu sunt bani”. Dar ce să vezi că nu erau pentru medicamente! Reprezentantul CCR, altfel mare secretar general al instituției, fie nu știa, fie a mințit în fața comisiei." Neștiință sau minciună? "Pentru binele lui, sper că a fost mai degrabă neștiință decât minciună cu intenție. Banii aceia erau de fapt bonusul de pensionare pentru cei trei judecători care pleacă acum de la CCR. Cei de la CCR sunt panicați că nu mai pot să dea banii și caută feluri în care ar putea totuși să-i dea de altundeva", a afirmat Năsui.

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor: sporul pentru condiții de muncă, suopranumit “de antenă“, va fi redus de la 1.500 de lei brut lunar la 300 de lei brut lunar. Citește și: Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat de fostul ministru PSD Bogdan Ivan în conducerea Romarm Potrivit notei de fundamentare la proiectul de ordonanță de urgență prin care acest spor este diminuat, impactul bugetar va fi de 1,34 miliarde de lei, din care 1,04 la nivelul bugetului central și puțin sub 300 de milioane de lei la bugetele locale. Însă aceste economii reprezintă sub 10% din valoarea sporurilor plătite în 2024 către bugetari.  Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor “Cheltuielile de personal au crescut în cursul anului 2024 ca urmare a majorărilor salariale acordate pentru întreg personalul din sectorul public de la 132 mld lei la 164 mld lei cu o valoare nominală de +32 mld lei, respectiv cu un procent de +24%“, explică ministerul Muncii în nota de fundamentare.  Însă acest spor este unul din nenumăratele acordate bugetarilor.  Printre aceste sporuri mai sunt: Spor de fonduri europene: 50% din salariu Spor pentru informații clasificate - între 15% și 25%. La instanțele de judecată acest spor este acordat și șoferilor. spor pentru risc și solicitare neuorpsihică, care ajunge la 25% în cazul angajaților din Justiție.  spor pentru complexitatea muncii În 2022, presa estima că ar fi “peste“ 50 de sporuri.  Potrivit fostului ministru Marcel Boloș, valoarea sporurilor plătite în 2024 către bugetari a fost de 13,7 miliarde de lei..  

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB până în 2035, au convenit statele NATO. Spania face excepție

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania. Statele membre ale NATO, reunite începând de marți la Haga, au ajuns duminică la un acord privind creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare, cu obiectivul de a atinge 5% din PIB până în anul 2035. Această decizie vine după ce Spania a obținut o excepție de la noul prag bugetar. NATO, 5% din PIB, exceptând Spania Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat că țara sa nu va depăși 2,1% din PIB pentru cheltuieli de apărare, respingând propunerea NATO ca fiind „irațională și contraproductivă”. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan El a subliniat că un prag de 5% ar afecta grav sistemul social și prestațiile publice din Spania. „Nu este vorba doar de bani, ci de echilibru între securitate și protecția socială”, a declarat Sánchez. Formula agreată Acordul final prevede o împărțire a cheltuielilor astfel: 3,5% din PIB pentru apărare strict militară 1,5% din PIB pentru securitate în sens extins, incluzând infrastructura, apărarea cibernetică și alte domenii conexe. Această formulă a fost propusă de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care și-a exprimat dorința ca toate statele membre să adopte planuri anuale clare de creștere progresivă a bugetelor. Doar 9 state NATO ating în prezent pragul de 2% În ciuda acordului din 2014 privind atingerea a 2% din PIB pentru apărare în termen de 10 ani, doar 9 dintre cele 32 de state membre NATO respectă în prezent acest angajament. În acest context, noul obiectiv de 5% reprezintă o provocare majoră pentru Alianță. Rutte: „Nu se poate spune că nu sunt bani” Mark Rutte a făcut apel la liderii statelor membre să își asume responsabilitatea politică și să explice populației necesitatea acestor investiții. El a subliniat că societățile occidentale sunt suficient de bogate pentru a susține acest efort financiar. „Dacă nu acționăm acum, în următorii trei-patru ani vom fi bine, dar apoi vom fi cu adevărat amenințați”, a avertizat Rutte. Summitul de la Haga va oficializa noile angajamente Acordul urmează să fie semnat în cadrul summitului NATO de la Haga. Obiectivul este ca fiecare stat membru să prezinte planuri anuale de creștere a bugetului pentru apărare, pentru a asigura atingerea treptată a noului prag de 5% din PIB.

Politehnica Iași, finanțată din bani publici (sursa: Facebook/FC Politehnica Iași)
Economie

Banii publici continuă să se scurgă în echipe de fotbal. Cazul Politehnica Iași

Politehnica Iași, finanțată din bani publici și în sezonul 2025-2026, pe care-l va petrece în liga a doua, după retrogradarea de la finalul acestui sezon. Politehnica Iași, finanțată din bani publici ACSM Politehnica Iași a anunțat oficial, în cursul serii trecute, semnarea contractului cu antrenorul portughez Anthony „Tony” Da Silva. Citește și: Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD Tehnicianul a ajuns la Iași încă de luni și a semnat un contract valabil pentru un an, obiectivul principal fiind promovarea echipei în Liga I de fotbal. În paralel, clubul ieșean a bifat și primul transfer al perioadei de vară. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Energia va fi mai scumpă cu până la 130% și va afecta masiv populația vulnerabilă

Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor. Creșterea abruptă a prețului la energie, estimată la până la 130%, amenință stabilitatea financiară a multor gospodării din România. Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor Potrivit companiei Kilowat, specializată în soluții de energie verde, această scumpire vine într-un context economic dificil, marcat de creșterea generalizată a costului vieții. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică „Eliminarea plafonării energiei aduce multă incertitudine. Pentru mulţi români, povara scumpirilor va fi greu de dus”, avertizează compania. Plafonarea prețurilor se încheie la 1 iulie Kilowat atrage atenția că plafonarea prețurilor la energie, măsură temporară introdusă în perioada de criză, se va încheia de la 1 iulie. Acest moment marchează un punct de cotitură pentru consumatorii casnici, care ar putea resimți creșteri importante la facturi. „Ceea ce părea previzibil – o factură suportabilă – devine o variabilă riscantă”, a declarat Albert Soare, fondatorul companiei. Panourile fotovoltaice, soluție pentru independența energetică În acest context de incertitudine, panourile fotovoltaice nu mai sunt un moft, ci o decizie strategică. Ele permit gospodăriilor să reducă dependența de rețeaua națională și să își stabilizeze costurile la energie. „Cu cât produci mai mult din ce consumi, cu atât eşti mai puţin expus schimbărilor de pe piaţă”, subliniază fondatorul Kilowat. Creștere accelerată pe piața fotovoltaică în România Piața sistemelor fotovoltaice din România înregistrează cea mai intensă dezvoltare din ultimii ani, cu o creștere accelerată în primele șase luni ale anului. Tot mai multe familii se orientează către soluții de producție proprie a energiei electrice. Cine investește în panouri solare Conform Kilowat, familiile cu consum mediu și ridicat (300–500 kWh/lună), care plătesc lunar între 500 și 1.200 de lei pe energie electrică, sunt cele mai interesate de panouri solare. Cererea este mai mare în zonele urbane și periurbane, în special în București-Ilfov, Cluj, Iași, Brașov, Sibiu, Timișoara și Constanța. Cât costă și cât durează amortizarea Un sistem fotovoltaic de 5–6 kW cu baterie de stocare costă între 20.000 și 50.000 de lei (aproximativ 4.000–10.000 de euro), iar amortizarea investiției este estimată între 3 și 5 ani. „Un astfel de sistem poate recupera cel puțin 70% din factura lunară în câțiva ani. Panourile au o durată de viață de peste 25 de ani”, precizează compania. Kilowat: peste 3.000 de clienți instalați Kilowat, una dintre cele mai mari companii din domeniul energiei regenerabile din România, a instalat panouri solare pentru peste 3.000 de clienți, persoane fizice și juridice. Fondată de inițiatorii brandului SanoVita, compania promovează soluții sustenabile pentru independență energetică și stabilitate financiară.

Stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Foto: Captură Youtube
Politică

„Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor

„Investițiile” statului: Compania Națională de Investiții (CNI) construiește stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor PSD-PNL. La negocierile privind reducerea deficitului bugetar, între PSD, PNL, UDMR și USR, s-a discutat despre oprirea acestui timp de investiții și se pregătea o listă a obiectivelor care pot fi stopate.  Citește și: La Praid, Apele Române și Salrom se ceartă, digurile au fost dărâmate, salinitatea a crescut Stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Potrivit unei liste aflate pe site-ul CNI, care n-a mai fost actualizată din septembrie 2024, se aflau în diferite stadii de construcție sau cu proceduri de achiziție în derulare nu mai puțin de 12 stadioane. Cel mai scump este cel din Timișoara, care are o valoare avizată de circa 167 milioane de euro, de patru ori mai scump decât Arena Cluj, care are o capacitate aproximativ egală. În plus, la Arena Cluj, Consiliul Județean a acoperit aproape 69% din costuri, doar 31% provenind de la Guvern. Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a protestat public la propunerea de oprire a lucrărilor la acest stadion, dar acesta este blocat de o contestare în instanță a rezultatelor licitației. Echipa locală, Politehnica Timișoara, este în liga a III-a. În Alexandria a demarat în 2019, când Liviu Dragnea era încă la putere, construcția unui stadion de zece milioane de euro. Acesta nu este gata nici acum. Echipa din oraș este în liga a III-a. La Oradea, fieful lui Ilie Bolojan, CNI va construi un stadion de 472 de milioane de lei. Echipa locală nu a mai jucat în prima ligă din 2004. Întreaga finanțare vine de la Guvern, iar lucrările urmau să înceapă în a doua jumătate a acestui an.  Pentru Dinamo București, Guvernul construiește un stadion de 854 de milioane de lei. Lucrările nu au început încă. „Sper ca toate schimbările pe care le va aduce noul președinte să nu oprească construcția stadionului nostru”, cerea antrenorul Dinamo, Zeljko Kopic, acum câteva zile.  Alte „investiții” în stadioane mai sunt la Hunedoara (209 milioane de lei), Pitești (372 de milioane de lei), Constanța (490 milioane de lei), Bistrița (318 milioane de lei) sau Târgoviște (271 milioane de lei).   

Taxa de solidaritate, impact bugetar redus(sursa: Facebook /Confederatia Patronala Concordia)
Economie

Taxa de solidaritate ar aduce doar 0,2% din PIB la buget, soluția este reducerea risipei (Concordia)

Taxa de solidaritate, impact bugetar redus. Confederația Patronală Concordia atrage atenția, într-un comunicat, că orice discuție despre echilibrarea deficitului bugetar trebuie să înceapă prin reducerea risipei, nu prin impunerea de noi taxe asupra mediului privat. Reprezentanții Confederației critică ideea introducerii unei taxe de solidaritate. Taxa de solidaritate, impact bugetar redus Potrivit Concordia, dacă România ar avea un nivel de colectare a taxelor similar cu media europeană, veniturile bugetare ar crește considerabil. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Organizația subliniază că pentru fiecare leu adunat din taxe suplimentare, doi lei ar trebui economisiți prin reducerea cheltuielilor publice. Reprezentanții mediului de afaceri critică ideea introducerii unei taxe de solidaritate pe veniturile peste 10.000 lei net. Având în vedere că doar 7% dintre angajați se încadrează în această categorie, impactul bugetar ar fi nesemnificativ – aproximativ 3,5 miliarde lei anual (0,2% din PIB). În varianta discutată privind veniturile de peste 12.000 lei brut, taxa ar afecta circa 18% dintre angajați, fără a aduce însă un plus bugetar relevant. Mediul privat avertizează: măsura va descuraja munca Concordia avertizează că astfel de măsuri nu rezolvă problemele bugetare, ci doar creează instabilitate fiscală și afectează motivația oamenilor de a munci și de a câștiga mai mult. În opinia organizației, este o falsă solidaritate care bulversează economia. Apel la măsuri reale, nu la experimente fiscale „Renunţaţi la false idei de echilibrare a bugetului de stat. Concentraţi-vă pe ce funcţionează în mod real, pe ce poate ajuta mediul de afaceri şi românii care muncesc”, se arată în comunicat. Concordia face apel la autorități să manifeste solidaritate reală și responsabilitate. Mesajul alegătorilor ignorat la doar o lună de la alegeri Reprezentanții organizației subliniază că peste 11 milioane de români au transmis un semnal clar la urne, cerând responsabilitate din partea clasei politice. Cu toate acestea, la mai puțin de o lună de la alegeri, o parte a politicienilor promovează ideea unei taxe de solidaritate, într-un gest catalogat drept demagogic și periculos. Solidaritatea reală presupune reciprocitate „Unde este reciprocitatea, când vorbim despre noi taxe pe venit sau creșterea TVA, în condițiile unei colectări deficitare și a unei evaziuni fiscale ridicate?”, se întreabă Concordia. Organizația susține că ideea de impozit progresiv și abandonarea cotei unice ar submina rezultatele pozitive din ultimii ani – inclusiv creșterea rapidă a clasei medii. Concordia, membră în BusinessEurope Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare economice din România. Cu 3.900 de firme membre – mari și mici, cu capital românesc și străin – și peste 450.000 de angajați, Concordia contribuie cu 30% la PIB-ul național. Este singura organizație din România membră a BusinessEurope, IOE și BIAC (Business at OECD).

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” - presă

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: coaliția PSD-PNL-USR-UDMR discută despre o „taxă pe orice mișcare de bani din economie”, susține Profit. Ieri, aceeași publicație arăta că în discuții s-a aflat o taxă pe orice tranzacție bancară, între unul și trei lei. Taxa nu ar fi achitată de bănci, ci de clienții acestora.  Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul Ar fi vorba de o taxă extrem de mică, dar, având în vedere numărul uriaș de tranzacții gestionate de bănci - care ar reține taxa în momentul tranzacției - se estimează încasări uriașe la buget. Potrivit Profit, statul ar colecta 20 de bani la fiecare 100 de lei tranzacționați.  „Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero. Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, a relatat o sursă citată de Profit. Aceste surse estimează că statul ar încasa astfel 50 de miliarde de lei. 

Nicușor Dan menține poziția TVA nemodificat (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Toate discuțiile pe buget pleacă de la premisa că TVA nu crește, spune președintele

Nicușor Dan menține poziția: TVA nemodificat. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, în prima sa conferință de presă la Palatul Cotroceni, că își menține poziția privind menținerea actualului nivel al TVA. Nicușor Dan menține poziția: TVA nemodificat Președintele României a precizat că toate negocierile politice pe care le poartă pornesc de la această premisă. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare „În ceea ce mă priveşte, toate discuţiile pornesc de la asta”, a afirmat șeful statului. Nicușor Dan a subliniat că, în dialogurile cu partidele pro-occidentale, menținerea TVA-ului este punctul de plecare. Angajamentele electorale, reafirmate El a reafirmat angajamentele luate în campania electorală, inclusiv în ceea ce privește fiscalitatea. „Tot ce vă spun este că pornesc de la această premisă în discuţia cu coaliţia”, a reiterat președintele. Discuții cu toate partidele pro-occidentale Președintele a menționat că a avut sau va avea consultări cu principalele formațiuni pro-europene – PSD, PNL, USR, UDMR – precum și cu reprezentanții minorităților naționale. Toate aceste discuții se desfășoară în contextul formării unui nou guvern și al stabilirii priorităților economice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră