luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

212 articole
Eveniment

Vânt de faliment în primării după rectificarea bugetară: sub 10% au primit bani de la Guvern

Prin recenta rectificare bugetară, județul Iași, de exemplu, primește o alocare de 26,34 milioane de lei. Opt primării din 98 au primit bani Suma este destinată Consiliului Județean și unui număr restrâns de primării din județ: doar opt din cele 98. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Fondurile provin din cotele defalcate din impozitul pe venit și din Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), fiind completate de o contribuție suplimentară de 14% din impozitul pe venit, alocată special pentru echilibrarea bugetelor locale. Aceste sume au ca scop sprijinirea autorităților locale pentru acoperirea obligațiilor financiare curente și asigurarea serviciilor publice esențiale pentru comunități. Continuarea, în Ziarul de Iași.

În județul Iași, doar opt primării din 98 au primit bani la rectificarea bugetară (sursa: Facebook/Guvernul României)
Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR Foto: CNAIR
Eveniment

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei, în 2025, la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit: guvernul Bolojan a aprobat bugetul companiei care administrează infrastructura rutieră care prevede o creștere a salariului mediu de la 10.654 de lei la 11.716 lei.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR În august, CNAIR anunța că România va avea în acest an 150-160 de kilometri noi de autostrăzi și drumuri expres, circa 100 km mai puțin decât estimările de la început de an. Pe autostrada A7 sunt în execuție șase loturi care trebuiau finalizate în 2025, dar potrivit presei se va deschide la timp doar un tronson și jumătate.  Însă, salariile la CNAIR vor crește consistent: „Cheltuielile cu personalul în valoare de 1.049.363,37 mii lei, sunt programate în anul 2025 în creștere cu 11,48% față de cele realizate la data de 31.12.2024”, se arată în nota de fundamentare a bugetului pe 2025. Bonusuri în valoare de 94.692,12 mii lei  Cheltuielile cu conducerea companiei: peste 2,8 milioane de lei Potrivit datelor AMEPIP, directorul CNAIR, Cristian Pistol, are un salariu brut lunat de 56.322 de lei și o indemnizație anuală „variabilă” de 168.966 de lei. În plus, potrivit datelor AMEPIP, ar încasa 27.000 de lei, indemnizație brută lunară, și din CA-ul/CS-ul CNAIR, plus 81.000 de lei, indemnizație variabilă. 

Ambasada SUA suspendă actualizările pe Facebook (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

Ambasada SUA (București), afectată de blocajul bugetar, va funcționa "în măsura posibilităților"

Ambasada SUA suspendă actualizările pe Facebook. Ambasada Statelor Unite a anunţat că pagina sa oficială de Facebook nu va mai fi actualizată până la reluarea completă a activităţii. Singurele excepţii vor fi mesajele urgente legate de securitate şi siguranţă. Ambasada SUA suspendă actualizările pe Facebook Potrivit anunţului publicat online, suspendarea activităţii are la bază „lipsa fondurilor alocate pentru desfăşurarea activităţii”. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Reprezentanţii ambasadei au precizat că serviciile pentru paşapoarte şi vize vor continua să fie oferite la ambasadele şi consulatele SUA din străinătate, chiar şi în această perioadă de restricţii bugetare. Totuşi, acestea vor funcţiona „în măsura posibilităţilor”. Unde pot fi găsite informațiile actualizate Ambasada a subliniat că pagina de Facebook nu va mai fi actualizată decât pentru situaţii urgente. Pentru informaţii despre serviciile curente şi operaţiunile diplomatice, cetăţenii sunt îndrumaţi să acceseze site-ul oficial travel.state.gov.

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Foto: Facebook MApN
Politică

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții - presă

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții , susțin surse citate de Digi 24. Totuși aceste investiții și achiziții de armament de la care sunt luați banii continuă, dar vor fi plătite în 2026.  Citește și: Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale” Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Azi, coaliția majoritară a căzut de acord asupra rectificării bugetare, dar, potrivit unor surse politice, doar câteva ministere au primit bani în plus. Aceleași surse susțin că premierul Ilie Bolopjan a cerut imperativ ca ministerele să nu mai amâne plăți pentru 2026: „Vă furați singuri căciula”, ar fi spus acesta.  La rectificarea bugetară au primit bani în plus: ministerul de Finanțe - 18,3 miliarde de lei, din care 12,1 miliarde sunt pentru plata dobânzilor. Restul - buffer investiții PNRR 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, bani pentru plata medicamentelor 2,5 miliarde de lei la ministerul Muncii, din care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici  2,1 miliarde de lei la Transporturi, pentru plata facturilor la lucrări în curs 1,2 miliarde lei la ministerul Energiei, plăți pentru furnizori De la partide se taie 10% din finanțare. 

Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Foto: Facebook
Politică

Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Nu ar fi o catastrofă”

Cu cât vrea să taie premierul Ilie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a comentat el această intenție, într-o conferință de presă. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Totuși, Bolojan a fost extrem de rezervat și, la repetarea întrebării dacă această tăiere se va regăsi în rectificarea bugetară, a dat un răspuns ambiguu: „ Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri, așa cum v-am spus”. Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Procentul cu care ar putea fi tăiată subvenbția de la buget pentru partide ar fi de 10%, potrivit premierului. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a declarat Bolojan. El a răspuns la întrebarea: „Imediat ce ați adoptat primul pachet de măsuri, cel trecut prin asumare în Parlamentul României, spuneați că la rectificarea bugetară vor fi tăiate subvențiile partidelor. Rectificarea bugetară se va face în aceste zile. Aș vrea să vă întreb cu cât vor fi tăiate aceste subvenții ale partidelor și dacă vă mențineți părerea?”.  Până la luna august a anului acesta, statul a subvenționat partidele cu 388 de milioane de lei.  La 27 iunie, Bolojan afirma: „Reducerea subvenţiilor pentru partide şi toate celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică vor fi adoptate la rectificarea bugetară”.  Proiectul acestei rectificări ar urma să fie pus în dezbatere publică vineri, 26 septembrie. 

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială  Foto: CCR
Eveniment

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români

Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români: 69.343 de lei/lună (pțin sub 14.000 de euro), scrie site-ul Antenei 3. Citește și: Ministrul Agriculturii, „Busi” Barbu, clientul lui Paul Stănescu, mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Potrivit acestui post - care nu oferă alte detalii despre beneficiarul acestei pensii - 30% din sumă, respectiv 21.085 de lei, este bazată pe contributivitate, iar 70%, adică 48.258 de lei, este subvenția lunară de la buget.  Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială  CCR discută în 24 septembrie sesizarea ICCJ privind legea prin care sunt modificate condiţiile de pensionare pentru magistraţi, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”. Pensia medie a magistraților a ajuns, în august 2025, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii (CNPP), la 25.356 de lei pe lună. Față de ianuarie, când media era de 25.185 lei, această pensie a crescut ușor. Din pensia medie de 25.356 de lei de care beneficiază judecătorii și procurorii, 22.150 de lei este subvenția din bugetul de stat, iar 7.498 este, în medie, suma bazată pe contributivitate. Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, declara, în august, că o pensie de 11.000 de lei, atât cât ar lua un judecător dacă intră în vigoare legea pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, este o pensie mică și că independența magistraților depinde de bani.

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024  Foto: Liceul Dante Alighieri
Politică

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 - date prezentate de Bolojan

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024: dacă în 2015 erau doar 124.000, în 2024 s-a ajuns la 1,4 milioane, adică 62% din totalul elevilor beneficiau de această formă de recompensă.  Citește și: Cum a vrut Georgescu să dea puci: armele și mușchii de la Potra, dezinformarea, cu ajutorul Rusiei Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024  „Vă dau nişte cifre: Aveam, cred că, 188 de milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020 Peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creştere de 25 de ori în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi şi primeau burse 124.000 În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% faţă de 4% (...) E adevărat, studenţii nu mai primesc bursă în perioada de vacanţă. Dar în câte ţări din Europa primeşti bursă şi când eşti în perioada de vară de vacanţă?”, a spus premierul Ilie Bolojan, luni, la o dezbatere în Senat.  „Dacă am fi avut suficienți bani, nu ne-am fi atins de bursa de merit, deși au apărut fenomene ciudate în legătură cu bursa de merit față de 2023-2024, când unele unele burse de merit s-au dat cu note de 5-6, nu mai vorbesc chiar cu note de sub cinci. În 2024-2025 am pus pragul de 9,50 și, surprinzător, au crescut și mediile de 9,50, astfel încât lucrurile sunt foarte discutabile”, spunea ministrul Educației, Daniel David, la 3 septembrie. 

Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

Ministrul Manole minte grosolan când spune că plafonarea prețului alimentelor nu afectează bugetul

Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat luni că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este o măsură esențială pentru protejarea populației și nu implică niciun cost suplimentar pentru bugetul de stat. Totuși, această afirmație este falsă. PSD susține continuarea plafonării Oficialul a subliniat că Partidul Social Democrat sprijină menținerea plafonării, măsură introdusă pentru prima dată în România la inițiativa sa. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Potrivit acestuia, beneficiarii direcți sunt toți cetățenii, dar mai ales persoanele cu venituri reduse. Florin Manole a precizat că plafonarea adaosului comercial nu generează cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat, fiind un instrument de protecție economică fără presiune financiară asupra Guvernului. Răspuns la criticile din spațiul public În contextul opiniilor contrare exprimate public, ministrul Muncii a transmis că opoziția față de această măsură echivalează cu respingerea unuia dintre principalele instrumente anti-inflaționiste aflate la dispoziția Guvernului României. Manole a subliniat că plafonarea adaosului comercial este folosită și de alte state europene, ca metodă de temperare a creșterii prețurilor. „Pentru PSD, creșterea inflației este o îngrijorare reală”, a afirmat ministrul, adăugând că nu există niciun motiv pentru eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor Prin plafonarea prețului la alimentele de bază se reduc sumele pe care statul le impozitează și, astfel, bugetul câștigă mai puțini bani. Practic, în acest fel, bugetul este afectat: nu sunt făcute cheltuieli din bani publici, dar sumele din impozite care ajung la bugetul public sunt mai mici.

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională (sursa: France Info)
Internațional

Premierul demisionează după votul de încredere pentru bugetul de austeritate. Franța, în criză

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională. Luni, deputații francezi au respins votul de încredere cerut de premierul François Bayrou, după prezentarea unui buget de austeritate pentru Franța. Decizia marchează o înfrângere politică majoră pentru guvern. Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională Surse apropiate de cabinetul prim-ministrului au confirmat că Bayrou își va înainta demisia marți dimineață, în urma respingerii votului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Împotriva guvernului au votat 364 de deputați, din întreg spectrul politic – de la extrema dreaptă la extrema stângă. În favoarea executivului s-au pronunțat doar 194 de deputați, toți aparținând coaliției guvernamentale. Mesajul lui François Bayrou înaintea votului În fața Adunării Naționale, Bayrou a avertizat că Franța riscă să-și piardă libertatea dacă nu reduce datoria publică. „Dominați de armate sau dominați de creditori din cauza datoriei care ne scufundă, în ambele cazuri ne pierdem libertatea”, a declarat premierul de la tribuna Parlamentului. Proiectul bugetar prezentat de guvern prevedea economii de 44 miliarde de euro pentru 2026, măsură care a generat nemulțumiri puternice în rândul opoziției și al opiniei publice.

Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși Trump insistă pentru majorarea sa Foto. The White House
Politică

Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși Trump insistă pentru majorarea sa

Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși președintele SUA, Donald Trump, insistă majorarea sa. În iunie, la presiunea lui Trump, liderii NATO s-au angajat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma “Le-am spus oamenilor că aş fi foarte nefericit dacă nu şi-ar îndeplini angajamentele într-un mod substanţial, pentru că SUA a plătit o sumă exorbitantă, probabil a plătit 90% din costurile NATO. Le-am spus că aş fi foarte nefericit, iar ei şi-au îndeplinit angajamentele, sigur, şi acum sunt foarte fericit. Avem un NATO foarte-foarte puternic, mai puternic decât era în urmă cu două zile", a declarat Donald Trump după decizia NATO.  Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși Trump insistă pentru majorarea sa “Să faci o reducere drastică a bugetului militar dacă el nu este pentru poporul tău. Dacă este pentru străini nu mă interesează“, a spus, azi, Georgescu. Acum câteva zile, principala sa susținătoare din presă, Anca Alexandrescu, cerea același lucru. “Singura soluție pentru a putea să se echilibreze și a nu ajunge în această situație groaznică, să vândă tot ce mai are România, este ca în acest an să nu mai cumpere niciun fel de armament și să nu se ducă niciun ban către zona de apărare, ci către echilibrarea economiei și deblocarea investițiilor“, a propus Alexandrescu. 

PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani cheltuiți ilegal din subvenție Foto: Facebook
Politică

PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie - presă

PNL nu vrea să returneze la buget suma de 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie, așa că a deschis proces cu Autoritatea Electorală Permanentă, scrie Hotnews. Partidul ar avea deja datorii de 150 de milioane de lei, așa că ar fi deschis acest proces ca să tragă de timp.  Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința În august 2025, subvenția către un oligopol de partide a fost de peste 19 milioane de lei, în scădere față de cele peste 22 de milioane de lei oferite în august 2024. PNL a încasat în august 2024 suma de 7,2 milioane de lei și doar 3,4 milioane de lei în august 2025.  PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie “PNL a încasat subvenție lunară de la stat în 2024. Au folosit o parte în campania de la prezidențiale. După ce s-au anulat alegerile au primit toți banii înapoi, inclusiv cei cheltuiți din subvenție. După campanii, cheltuielile din subvenție nu se returnează, acum s-a întâmplat pentru prima dată din cauza OUG. AEP a verificat și a decis că e ilegal ca PNL să primească și banii din subvenție. Liberalii trebuie să dea banii înapoi, dar refuză”, au declarat surse politice pentru HotNews. În schimb, PSD a acoperit cheltuielile din campania lui Ciolacu cu împrumuturi, nu subvenție de la AEP. 

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Foto: Facebook
Eveniment

Asociația Pro Infrastructură: „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”, anunță, pe Facebook, Asociația Pro Infrastructură. Asociația susține că, dintre cei care au de încasat bani de la stat, companiile lui Umbrărescu beneficiază de achitarea rapidă a facturilor.  Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Potrivit acestei postări, ministerul Transporturilor ar avea nevoie de 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară.  „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi. În lumina constrângerilor bugetare prezente, liderii politici își pasează responsabilitatea față de șantierele de autostrăzi. Deciziile finale pare-se că vor fi luate tot pompieristic și netransparent, «în coaliție».   În degringolada creată, constructorii se repliază. Cap de listă, Umbrărescu. Nu e prima dată când face asta. În iulie 2022, amenința cu rezilierea unor contracte fiindcă autoritățile nu dădeau ordonanța necesară actualizării prețurilor care au explodat din cauza pandemiei și războiului de la graniță. Atunci noi i-am luat prompt apărarea, pe bună dreptate. Și nu doar lui Umbrărescu, ci tuturor antreprenorilor. Era o chestiune obiectivă care nerezolvată ar fi dus la catastrofa rezilierii multor contracte de miliarde de euro atât pe rutier, cât și pe feroviar.   Însă acum situația e diferită. Statul tocmai a plătit vreo 300 milioane lei către companiile din grupul UMB. Momentan, sunt emise facturi de încă 1,1 miliarde lei în total, cea mai "veche" fiind din 1 august.   Într-adevăr, UMB este cel mai expus antreprenor general, în special pe A7 unde a tras foarte tare, pe cele 10 loturi dintre Buzău și Pașcani acumulând o diferență medie între progresul fizic și cel financiar de 21%. Totuși, nu este cu mult mai mare decât media uzuală, 14-15%, de pe alte șantiere de autostrăzi și drumuri expres.   Statul nu a avut în 2025 plăți restante față de Umbrărescu. Ba mai mult, facturile s-au achitat, în medie, la 2-3 săptămâni de la emitere, mult mai devreme de termenul contractual de plată, 60 de zile. Lucru valabil și pentru ceilalți constructori.   Deși până în prezent plățile au mers ceas, mecanismul se poate gripa instantaneu dacă Transporturile nu primesc 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară de luna viitoare. Banii s-au terminat și în 2024, tot în septembrie. Atunci ex-ministrul Grindeanu a făcut rost de niște mărunțiș. Dar acum nu mai avem alegeri, iar bugetul e țăndări.   Buba și mai mare este că nu vorbim doar de cashflow, pe termen (foarte) scurt. Așa cum v-am avertizat public din 2023, România a contractat mult prea multe proiecte rutiere majore, fapt recunoscut inclusiv de Comisia Europeană. Vedeți comunicatul nostru din 29 iunie, în comentarii deontologii acuzându-ne pe noi că suntem anti-infrastructură.   Realitatea e dură: trebuie făcută o listă de priorități. Cele 5,5 miliarde de euro alocate pe domeniul rutier în Programul Transport se vor consuma prin 2027-2028 fiindcă pe ele se bat proiecte de vreo 25 de miliarde euro, dacă adunăm contractele de finanțare semnate, cererile depuse și loturile care au fost scoase recent din PNRR. Nu socotim alte tronsoane aflate în pregătire sau licitație.   Mai nou, ni se vinde năluca noului program militar SAFE. Dar aici România propune finanțarea A7 Pașcani-Suceava și A8 Pașcani-Iași-Ungheni, secțiuni care nu intră în cele 25 de miliarde de euro calculate de noi în paragraful anterior.   Solicităm guvernanților o dezbatere serioasă, cu argumente tehnice, în care să fie consultați toți actorii relevanți, inclusiv noi. Respingem categoric maimuțăreala cu amenințările cu ieșirea de la guvernare din cauza autostrăzilor și informațiile cu țârâita livrate presei «pe surse» care vorbesc despre «înfrânări» și «prioritizări» făcute din pixul politic, fără transparență”, scrie această asociație.   

Un spital nou construit la Tecuci (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Minune la Tecuci: se construiește un spital nou, care va fi gata în 2026

Un spital nou construit la Tecuci. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă, în timpul vizitei la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, că „scuze poate găsi oricine, dar puțini sunt cei care construiesc spitale și salvează vieți”. Afirmația a fost făcută pe șantierul noii clădiri a spitalului, aflată în plină construcție. Un spital nou construit la Tecuci Noua unitate medicală, realizată după cele mai înalte standarde, va deservi peste 120.000 de locuitori din centrul și nordul județului Galați. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Investiția, finanțată din bugetul Consiliului Județean Galați, depășește 190 de milioane de lei, iar finalizarea este programată pentru septembrie 2026. Ministerul Sănătății va sprijini dotarea cu aparatură și echipamente medicale moderne, pentru ca pacienții să beneficieze de tratamente avansate la nivel local. Date despre activitatea actualului spital În ultimul an, spitalul din Tecuci a înregistrat peste 68.000 de cazuri la Camera de Primiri Urgențe, peste 62.000 de pacienți în ambulatoriu și peste 1.000 de nașteri. Noul corp de clădire va dispune de 105 paturi, dintre care 10 pentru Terapie Intensivă, saloane cu două paturi și baie proprie, rezerve individuale, patru săli de operație, două săli pentru intervenții endoscopice, heliport pe acoperiș, echipamente performante și digitalizare completă. Medici dedicați comunității Ministrul Rogobete a relatat că a fost impresionat de un medic tânăr care i-a spus că trimite pacienți la spitalul județean doar atunci când este absolut necesar. „Aceasta este imaginea încrederii: medici care aleg să lupte pentru pacienți, în comunitatea lor. Sănătatea comunității este prioritatea noastră. Astăzi investim pentru siguranța și confortul pacienților de mâine”, a subliniat ministrul.

Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Foto: ICCJ
Eveniment

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani, mult peste rata inflației. La fel au crescut și sporurile multiple de care beneficază aceasta.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Datele au fost luate de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Ce arată aceste date: în martie 2022, președintele ICCJ avea un salariu de bază de 29.663 de lei, plus 8.899 de lei sporuri - „Spor pentru condiţii de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii” - și 950 de lei spor de doctorat.  martie 2023: 32.731 lei salariul de bază, 9.207 lei sporuri și 950 lei pentru doctorat martie 2025: 40.914 lei salariul de bază, 12.274 - sporuri, 950 - doctorat Dacă nu luăm în calcul sporul de doctorat, care a fost fix - fosta șefă a ICCJ, Alina Corbu, avea doctorat, a fost acuzată de plagiat, dar Universitatea București a găsit diferite pretexte să nu-l verifice - veniturile salariale au crescut ușor peste 25% în doi ani.  Creșterea „cheltuielilor de personal” din bugetul ÎCCJ - suma care acoperă salariile tuturor instanțelor - a crescut chiar cu 30%: în 2023, Parlamentul a votat un buget de 2,64 miliarde de lei la rubrica „cheltuieli de personal” din bugetul ICCJ în 2025, aceste cheltuieli au alocate suma de 3,4 miliarde de lei Creșterea cheltuielilor de personal a fost de circa 30% în doi ani.  Rata medie a inflației a fost de 10,3% în 2023 și 5,1% în 2024, deci salariul șefei ICCJ, precum și alocarea buigetară pentru „cheltuielile de personal” din instanțe, au crescut mult peste inflație.

Deficit bugetar dezastruos la șase luni Foto: Facebook
Economie

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv, iar cheltuielile cu plata dobânzilor au explodat, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,68%, cu 0,06% mai mult decât anul trecut. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Deficit bugetar dezastruos la șase luni În schimb, așa-numitele cheltuieli de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 10,1% față de primele șase luni din 2024. Ele consumă 4,5% din PIB, față de 4,4% din PIB în primele șase luni din 2024. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43,3% față de aceeași perioadă din 2024 și reprezintă 1,3% din PIB.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei”, explică ministerul de Finanțe. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră