miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

buget

221 articole
Politică

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 - date prezentate de Bolojan

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024: dacă în 2015 erau doar 124.000, în 2024 s-a ajuns la 1,4 milioane, adică 62% din totalul elevilor beneficiau de această formă de recompensă.  Citește și: Cum a vrut Georgescu să dea puci: armele și mușchii de la Potra, dezinformarea, cu ajutorul Rusiei Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024  „Vă dau nişte cifre: Aveam, cred că, 188 de milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020 Peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creştere de 25 de ori în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi şi primeau burse 124.000 În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% faţă de 4% (...) E adevărat, studenţii nu mai primesc bursă în perioada de vacanţă. Dar în câte ţări din Europa primeşti bursă şi când eşti în perioada de vară de vacanţă?”, a spus premierul Ilie Bolojan, luni, la o dezbatere în Senat.  „Dacă am fi avut suficienți bani, nu ne-am fi atins de bursa de merit, deși au apărut fenomene ciudate în legătură cu bursa de merit față de 2023-2024, când unele unele burse de merit s-au dat cu note de 5-6, nu mai vorbesc chiar cu note de sub cinci. În 2024-2025 am pus pragul de 9,50 și, surprinzător, au crescut și mediile de 9,50, astfel încât lucrurile sunt foarte discutabile”, spunea ministrul Educației, Daniel David, la 3 septembrie. 

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 - date prezentate de Bolojan
Ministrul Manole (Muncă) minte grosolan când spune că plafonarea prețului alimentelor nu afectează bugetul
Politică

Ministrul Manole (Muncă) minte grosolan când spune că plafonarea prețului alimentelor nu afectează bugetul

Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat luni că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este o măsură esențială pentru protejarea populației și nu implică niciun cost suplimentar pentru bugetul de stat. Totuși, această afirmație este falsă. PSD susține continuarea plafonării Oficialul a subliniat că Partidul Social Democrat sprijină menținerea plafonării, măsură introdusă pentru prima dată în România la inițiativa sa. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Potrivit acestuia, beneficiarii direcți sunt toți cetățenii, dar mai ales persoanele cu venituri reduse. Florin Manole a precizat că plafonarea adaosului comercial nu generează cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat, fiind un instrument de protecție economică fără presiune financiară asupra Guvernului. Răspuns la criticile din spațiul public În contextul opiniilor contrare exprimate public, ministrul Muncii a transmis că opoziția față de această măsură echivalează cu respingerea unuia dintre principalele instrumente anti-inflaționiste aflate la dispoziția Guvernului României. Manole a subliniat că plafonarea adaosului comercial este folosită și de alte state europene, ca metodă de temperare a creșterii prețurilor. „Pentru PSD, creșterea inflației este o îngrijorare reală”, a afirmat ministrul, adăugând că nu există niciun motiv pentru eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor Prin plafonarea prețului la alimentele de bază se reduc sumele pe care statul le impozitează și, astfel, bugetul câștigă mai puțini bani. Practic, în acest fel, bugetul este afectat: nu sunt făcute cheltuieli din bani publici, dar sumele din impozite care ajung la bugetul public sunt mai mici.

Premierul va demisiona după ce a cerut fără succes un vot de încredere pentru un buget de austeritate. Franța, criză prelungită
Internațional

Premierul va demisiona după ce a cerut fără succes un vot de încredere pentru un buget de austeritate. Franța, criză prelungită

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională. Luni, deputații francezi au respins votul de încredere cerut de premierul François Bayrou, după prezentarea unui buget de austeritate pentru Franța. Decizia marchează o înfrângere politică majoră pentru guvern. Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională Surse apropiate de cabinetul prim-ministrului au confirmat că Bayrou își va înainta demisia marți dimineață, în urma respingerii votului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Împotriva guvernului au votat 364 de deputați, din întreg spectrul politic – de la extrema dreaptă la extrema stângă. În favoarea executivului s-au pronunțat doar 194 de deputați, toți aparținând coaliției guvernamentale. Mesajul lui François Bayrou înaintea votului În fața Adunării Naționale, Bayrou a avertizat că Franța riscă să-și piardă libertatea dacă nu reduce datoria publică. „Dominați de armate sau dominați de creditori din cauza datoriei care ne scufundă, în ambele cazuri ne pierdem libertatea”, a declarat premierul de la tribuna Parlamentului. Proiectul bugetar prezentat de guvern prevedea economii de 44 miliarde de euro pentru 2026, măsură care a generat nemulțumiri puternice în rândul opoziției și al opiniei publice.

Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși Trump insistă pentru majorarea sa
Politică

Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși Trump insistă pentru majorarea sa

Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși președintele SUA, Donald Trump, insistă majorarea sa. În iunie, la presiunea lui Trump, liderii NATO s-au angajat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma “Le-am spus oamenilor că aş fi foarte nefericit dacă nu şi-ar îndeplini angajamentele într-un mod substanţial, pentru că SUA a plătit o sumă exorbitantă, probabil a plătit 90% din costurile NATO. Le-am spus că aş fi foarte nefericit, iar ei şi-au îndeplinit angajamentele, sigur, şi acum sunt foarte fericit. Avem un NATO foarte-foarte puternic, mai puternic decât era în urmă cu două zile", a declarat Donald Trump după decizia NATO.  Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși Trump insistă pentru majorarea sa “Să faci o reducere drastică a bugetului militar dacă el nu este pentru poporul tău. Dacă este pentru străini nu mă interesează“, a spus, azi, Georgescu. Acum câteva zile, principala sa susținătoare din presă, Anca Alexandrescu, cerea același lucru. “Singura soluție pentru a putea să se echilibreze și a nu ajunge în această situație groaznică, să vândă tot ce mai are România, este ca în acest an să nu mai cumpere niciun fel de armament și să nu se ducă niciun ban către zona de apărare, ci către echilibrarea economiei și deblocarea investițiilor“, a propus Alexandrescu. 

PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie - presă
Politică

PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie - presă

PNL nu vrea să returneze la buget suma de 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie, așa că a deschis proces cu Autoritatea Electorală Permanentă, scrie Hotnews. Partidul ar avea deja datorii de 150 de milioane de lei, așa că ar fi deschis acest proces ca să tragă de timp.  Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința În august 2025, subvenția către un oligopol de partide a fost de peste 19 milioane de lei, în scădere față de cele peste 22 de milioane de lei oferite în august 2024. PNL a încasat în august 2024 suma de 7,2 milioane de lei și doar 3,4 milioane de lei în august 2025.  PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie “PNL a încasat subvenție lunară de la stat în 2024. Au folosit o parte în campania de la prezidențiale. După ce s-au anulat alegerile au primit toți banii înapoi, inclusiv cei cheltuiți din subvenție. După campanii, cheltuielile din subvenție nu se returnează, acum s-a întâmplat pentru prima dată din cauza OUG. AEP a verificat și a decis că e ilegal ca PNL să primească și banii din subvenție. Liberalii trebuie să dea banii înapoi, dar refuză”, au declarat surse politice pentru HotNews. În schimb, PSD a acoperit cheltuielile din campania lui Ciolacu cu împrumuturi, nu subvenție de la AEP. 

Asociația Pro Infrastructură: „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”
Eveniment

Asociația Pro Infrastructură: „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”, anunță, pe Facebook, Asociația Pro Infrastructură. Asociația susține că, dintre cei care au de încasat bani de la stat, companiile lui Umbrărescu beneficiază de achitarea rapidă a facturilor.  Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Potrivit acestei postări, ministerul Transporturilor ar avea nevoie de 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară.  „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi. În lumina constrângerilor bugetare prezente, liderii politici își pasează responsabilitatea față de șantierele de autostrăzi. Deciziile finale pare-se că vor fi luate tot pompieristic și netransparent, «în coaliție».   În degringolada creată, constructorii se repliază. Cap de listă, Umbrărescu. Nu e prima dată când face asta. În iulie 2022, amenința cu rezilierea unor contracte fiindcă autoritățile nu dădeau ordonanța necesară actualizării prețurilor care au explodat din cauza pandemiei și războiului de la graniță. Atunci noi i-am luat prompt apărarea, pe bună dreptate. Și nu doar lui Umbrărescu, ci tuturor antreprenorilor. Era o chestiune obiectivă care nerezolvată ar fi dus la catastrofa rezilierii multor contracte de miliarde de euro atât pe rutier, cât și pe feroviar.   Însă acum situația e diferită. Statul tocmai a plătit vreo 300 milioane lei către companiile din grupul UMB. Momentan, sunt emise facturi de încă 1,1 miliarde lei în total, cea mai "veche" fiind din 1 august.   Într-adevăr, UMB este cel mai expus antreprenor general, în special pe A7 unde a tras foarte tare, pe cele 10 loturi dintre Buzău și Pașcani acumulând o diferență medie între progresul fizic și cel financiar de 21%. Totuși, nu este cu mult mai mare decât media uzuală, 14-15%, de pe alte șantiere de autostrăzi și drumuri expres.   Statul nu a avut în 2025 plăți restante față de Umbrărescu. Ba mai mult, facturile s-au achitat, în medie, la 2-3 săptămâni de la emitere, mult mai devreme de termenul contractual de plată, 60 de zile. Lucru valabil și pentru ceilalți constructori.   Deși până în prezent plățile au mers ceas, mecanismul se poate gripa instantaneu dacă Transporturile nu primesc 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară de luna viitoare. Banii s-au terminat și în 2024, tot în septembrie. Atunci ex-ministrul Grindeanu a făcut rost de niște mărunțiș. Dar acum nu mai avem alegeri, iar bugetul e țăndări.   Buba și mai mare este că nu vorbim doar de cashflow, pe termen (foarte) scurt. Așa cum v-am avertizat public din 2023, România a contractat mult prea multe proiecte rutiere majore, fapt recunoscut inclusiv de Comisia Europeană. Vedeți comunicatul nostru din 29 iunie, în comentarii deontologii acuzându-ne pe noi că suntem anti-infrastructură.   Realitatea e dură: trebuie făcută o listă de priorități. Cele 5,5 miliarde de euro alocate pe domeniul rutier în Programul Transport se vor consuma prin 2027-2028 fiindcă pe ele se bat proiecte de vreo 25 de miliarde euro, dacă adunăm contractele de finanțare semnate, cererile depuse și loturile care au fost scoase recent din PNRR. Nu socotim alte tronsoane aflate în pregătire sau licitație.   Mai nou, ni se vinde năluca noului program militar SAFE. Dar aici România propune finanțarea A7 Pașcani-Suceava și A8 Pașcani-Iași-Ungheni, secțiuni care nu intră în cele 25 de miliarde de euro calculate de noi în paragraful anterior.   Solicităm guvernanților o dezbatere serioasă, cu argumente tehnice, în care să fie consultați toți actorii relevanți, inclusiv noi. Respingem categoric maimuțăreala cu amenințările cu ieșirea de la guvernare din cauza autostrăzilor și informațiile cu țârâita livrate presei «pe surse» care vorbesc despre «înfrânări» și «prioritizări» făcute din pixul politic, fără transparență”, scrie această asociație.   

Minune la Tecuci: se construiește un spital nou, care va fi gata în 2026. Banii, din bugetul CJ Galați
Eveniment

Minune la Tecuci: se construiește un spital nou, care va fi gata în 2026. Banii, din bugetul CJ Galați

Un spital nou construit la Tecuci. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă, în timpul vizitei la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, că „scuze poate găsi oricine, dar puțini sunt cei care construiesc spitale și salvează vieți”. Afirmația a fost făcută pe șantierul noii clădiri a spitalului, aflată în plină construcție. Un spital nou construit la Tecuci Noua unitate medicală, realizată după cele mai înalte standarde, va deservi peste 120.000 de locuitori din centrul și nordul județului Galați. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Investiția, finanțată din bugetul Consiliului Județean Galați, depășește 190 de milioane de lei, iar finalizarea este programată pentru septembrie 2026. Ministerul Sănătății va sprijini dotarea cu aparatură și echipamente medicale moderne, pentru ca pacienții să beneficieze de tratamente avansate la nivel local. Date despre activitatea actualului spital În ultimul an, spitalul din Tecuci a înregistrat peste 68.000 de cazuri la Camera de Primiri Urgențe, peste 62.000 de pacienți în ambulatoriu și peste 1.000 de nașteri. Noul corp de clădire va dispune de 105 paturi, dintre care 10 pentru Terapie Intensivă, saloane cu două paturi și baie proprie, rezerve individuale, patru săli de operație, două săli pentru intervenții endoscopice, heliport pe acoperiș, echipamente performante și digitalizare completă. Medici dedicați comunității Ministrul Rogobete a relatat că a fost impresionat de un medic tânăr care i-a spus că trimite pacienți la spitalul județean doar atunci când este absolut necesar. „Aceasta este imaginea încrederii: medici care aleg să lupte pentru pacienți, în comunitatea lor. Sănătatea comunității este prioritatea noastră. Astăzi investim pentru siguranța și confortul pacienților de mâine”, a subliniat ministrul.

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani. La fel și sporurile
Eveniment

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani. La fel și sporurile

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani, mult peste rata inflației. La fel au crescut și sporurile multiple de care beneficază aceasta.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Datele au fost luate de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Ce arată aceste date: în martie 2022, președintele ICCJ avea un salariu de bază de 29.663 de lei, plus 8.899 de lei sporuri - „Spor pentru condiţii de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii” - și 950 de lei spor de doctorat.  martie 2023: 32.731 lei salariul de bază, 9.207 lei sporuri și 950 lei pentru doctorat martie 2025: 40.914 lei salariul de bază, 12.274 - sporuri, 950 - doctorat Dacă nu luăm în calcul sporul de doctorat, care a fost fix - fosta șefă a ICCJ, Alina Corbu, avea doctorat, a fost acuzată de plagiat, dar Universitatea București a găsit diferite pretexte să nu-l verifice - veniturile salariale au crescut ușor peste 25% în doi ani.  Creșterea „cheltuielilor de personal” din bugetul ÎCCJ - suma care acoperă salariile tuturor instanțelor - a crescut chiar cu 30%: în 2023, Parlamentul a votat un buget de 2,64 miliarde de lei la rubrica „cheltuieli de personal” din bugetul ICCJ în 2025, aceste cheltuieli au alocate suma de 3,4 miliarde de lei Creșterea cheltuielilor de personal a fost de circa 30% în doi ani.  Rata medie a inflației a fost de 10,3% în 2023 și 5,1% în 2024, deci salariul șefei ICCJ, precum și alocarea buigetară pentru „cheltuielile de personal” din instanțe, au crescut mult peste inflație.

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv
Economie

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv, iar cheltuielile cu plata dobânzilor au explodat, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,68%, cu 0,06% mai mult decât anul trecut. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Deficit bugetar dezastruos la șase luni În schimb, așa-numitele cheltuieli de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 10,1% față de primele șase luni din 2024. Ele consumă 4,5% din PIB, față de 4,4% din PIB în primele șase luni din 2024. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43,3% față de aceeași perioadă din 2024 și reprezintă 1,3% din PIB.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei”, explică ministerul de Finanțe. 

Orbán Viktor șantajează Bruxellesul: dacă fondurile suspendate pentru Ungaria nu sunt deblocate, nu va sprijini bugetul Uniunii Europene
Internațional

Orbán Viktor șantajează Bruxellesul: dacă fondurile suspendate pentru Ungaria nu sunt deblocate, nu va sprijini bugetul Uniunii Europene

Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că guvernul său nu va sprijini noul buget multianual al Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu va debloca toate fondurile europene suspendate. Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs susținut la universitatea de vară de la Băile Tușnad, în România. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător „Aprobarea noului buget pe șapte ani necesită unanimitate, iar până când nu vom obține fondurile (înghețate) rămase, nu va exista niciun nou buget al UE”, a afirmat Orban, referindu-se la miliardele de euro reținute de Comisia Europeană din cauza îngrijorărilor privind statul de drept în Ungaria. Conflicte recurente cu Bruxellesul în ultimii 15 ani Relațiile dintre guvernul de la Budapesta și Bruxelles au fost tensionate în ultimul deceniu și jumătate, din cauza politicilor Ungariei privind migrația, drepturile LGBTQ și acuzațiilor de derapaje antidemocratice. Comisia Europeană a suspendat o parte din fondurile alocate Ungariei în cadrul mecanismului de condiționare de respectarea statului de drept. Orban acuză UE de ingerință politică și sprijin necondiționat pentru Ucraina În același discurs, Viktor Orban a acuzat Bruxellesul că intenționează să impună un guvern „pro-Ucraina și pro-Bruxelles” în Ungaria, cu ocazia alegerilor naționale din 2026. Premierul ungar a criticat și susținerea constantă a Ucrainei de către UE, susținând că „birocrații globaliști” încearcă să redirecționeze resursele europene către Kiev, în timp ce agricultorii europeni „protestează pentru a-și apăra viitorul”. Orban avertizează: posibil război comercial cu SUA Viktor Orban a mai afirmat că actuala conducere a Uniunii Europene „a pus blocul comunitar pe o pistă care ar duce la un război comercial cu Statele Unite – un conflict pe care Europa nu îl poate câștiga”. Potrivit lui, liderii UE semnează întotdeauna „cele mai proaste acorduri comerciale” și sunt ultimii care negociază eficient cu Washingtonul. Von der Leyen, întâlnire cu Trump În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urma să se întâlnească duminică în Scoția cu președintele SUA, Donald Trump. Oficialii europeni speră să încheie un acord comercial-cadru în acest weekend. Bugetul propus de Comisia Europeană: 2.000 de miliarde euro Comisia Europeană a propus la începutul lunii iulie un buget de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, cu accent pe competitivitatea economică și pe consolidarea apărării. Negocierile privind bugetul se anunță extrem de dificile, în contextul diviziunilor politice și economice dintre statele membre. Orban, încrezător în victoria FIDESZ la următoarele alegeri Deși partidul de opoziție TISZA conduce în sondaje înaintea alegerilor din 2026, Viktor Orban s-a arătat încrezător în șansele formațiunii sale, FIDESZ. Potrivit datelor interne ale partidului, acesta ar câștiga 80 din cele 106 circumscripții electorale dacă alegerile ar avea loc duminică.

EXCLUSIV Firmă îmbogățită din contracte cu statul, exclusă de la o licitație la Dezvoltare pentru nereguli în derularea proiectelor
Investigații

EXCLUSIV Firmă îmbogățită din contracte cu statul, exclusă de la o licitație la Dezvoltare pentru nereguli în derularea proiectelor

Web Win, exclusă din licitație MDLPA. O firmă cu sute de contracte publice în IT, Web Win Group Net, a fost exclusă dintr-o licitație organizată de Ministerul Dezvoltării pentru că „și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice”. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Printre instituțiile publice cu care a avut contracte se numără Ministerul Apărării Naționale, Poliția Română, Inspectoratul de Stat în Construcții, dar și mai multe consilii județene și primării din țară. Web Win, exclusă din licitație MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a organizat o licitație pentru achiziția de servicii necesare pentru realizarea „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”. Un contract de aproape 700.000 de euro, dar care a scos în evidență mai multe nereguli din industria IT. DeFapt.ro a dezvăluit că firmele ASEE și Zipper Services au depus declarații false în speranța că vor câștiga contractul. O altă firmă din industria IT, Web Win Group Net, a participat la licitație în asociere cu Fabulosos, în calitate de terț și subcontractant. Comisia de evaluare a ofertelor a decis să excludă oferta Web Win Group Net pentru că aceasta „și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiat anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune interese sau alte sancțiuni comparabile”. Web Win, exclusă din licitație MDLPA (sursa: MDLPA) Stanache: „Firma a primit trei constatatoare negative” Firma Web Win Group Net a fost înființată la finalul anului 2009, în Craiova, de Bogdan Cristian Stanache. În februarie 2010, Stanache a vândut jumătate din firmă americanului Ryan Matthew Lebsock. Conform unei procuri autentificată la notarul Savici Ligia Maria, Bogdan Cristian Stanache avea dreptul de a-l reprezenta pe asociatul său american. Câțiva ani mai târziu, în iulie 2024, americanul Ryan Matthew Lebsock i-a vândut jumătatea de firmă înapoi lui Bogdan Cristian Stanache pentru suma de 2.272 euro. Contactat de către DeFapt.ro, afaceristul Bogdan Cristian Stanache a recunoscut că a avut probleme în derularea contractelor cu instituțiile statului. „Noi avem în sistemul acesta de licitații… atunci când din diverse motive se întârzie o livrare sau se întâmplă ceva cu contractul și nu mai au ei finanțare ca să plătească, se dau niște certificate constatatoare negative. Chiar dacă proiectul ulterior este încheiat cum trebuie și noi plătim niște penalități. Firma asta a primit trei constatatoare negative la licitațiile astea, de când lucrăm noi de 20 de ani. Cumva avem trei referințe negative. În sensul că nu ne-am îndeplinit la timp contractul sau au fost ceva probleme pe parcurs”, a declarat Bogdan Cristian Stanache. Câte instituții, atâtea obiceiuri Însă, a adăugat afaceristul, licitațiile la care participă pot fi câștigate de sau nu de firma sa în funcție de cât de indulgentă este autoritatea contractantă. Unele autorități acceptă explicațiile pe care le oferă cu privire la cele trei certificate negative, altele - nu. „Cele trei certificate negative au fost luate de-a lungul timpului, de la alte autorități. Avem două de la Universitatea Timișoara și unul de la Municipiul Sebeș sau Onești. Ceva de genul. Contractele le-am dus la capăt, dar am primit penalități”, a mai declarat Bogdan Cristian Stanache.

Nicușor Dan taie 20% din bugetul Cotroceniului pentru a participa la reducerea cheltuielilor publice
Eveniment

Nicușor Dan taie 20% din bugetul Cotroceniului pentru a participa la reducerea cheltuielilor publice

Nicușor Dan taie din bugetul Cotroceniului. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a abordat, în conferinţa de presă de la Cotroceni că România, problema măsurilor fiscale. De asemenea, a declarat că va tăia 20% din bugetul Cotroceniului Măsuri fiscale provizorii În conferință, președintele României a clarificat chestiunea măsurilor fiscale, susținând cu sunt provizorii. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” "Pe măsurile fiscale, câteva chestiuni. Vreau să transmit românilor că e o chestiune provizorie, România are potențial economic, dacă nu facem greșeli la finalul lui 2026 vom intra în OCDE. România va fi interesantă pentru investitori străini. Economia are potențial de dezvoltare după ce trecem peste această perioadă scurtă de redresare. Vreau să asigur investitorii și piețele financiare că suntem oameni serioși. Nicușor Dan taie din bugetul Cotroceniului Când va veni rectificarea bugetară, administrația prezidențială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu, pentru a participa la acest efort colectiv. De ce nu s-a început că măsuri de corecție a privilegiilor? Răspunsul este că a fost o presiune a timpului pentru piețele financiare."

DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul dezastrului financiar
Economie

DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul dezastrului financiar

Dezastrul financiar, prevăzut din august 2024: documente strict confidențiale dezvăluite de Europa Liberă arată că cei mai importanți lideri ai statului român – Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – au fost informați încă din august 2024 că România riscă să intre în incapacitate de plată, dacă nu sunt adoptate urgent măsuri de reducere a deficitului bugetar. Dezastrul financiar, prevăzut din august 2024 Pe 31 octombrie 2024, poșta militară a SRI a livrat un document redactat de Ministerul Finanțelor și adresat către Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Cu mențiunile „URGENT” și „strict confidențial”, documentul avea titlul: „Riscuri bugetare pe anul 2024, luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”. Documentul a fost semnat de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, de secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF Nicoleta Mioara Cârciumaru. Bugetul, în colaps În conținut, se atrăgea atenția că finanțele publice ale României sunt în colaps, iar nerealizarea unui plan de reducere a cheltuielilor ar duce la creșterea costurilor de finanțare și depășirea țintei de deficit. „Există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar”, avertizau autorii documentului. Nu era primul avertisment transmis către conducerea statului român și nici ultimul – dar rămâne unul dintre cele mai clare semnale privind criza bugetară a României în 2024.

CCR vrea să dea câte 180.000 de lei bonus fiecărui judecător care își termină mandatul. Dar nu are bani în buget, susține Năsui (USR)
Eveniment

CCR vrea să dea câte 180.000 de lei bonus fiecărui judecător care își termină mandatul. Dar nu are bani în buget, susține Năsui (USR)

Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil. Deputatul USR Claudiu Năsui susține că bonusul de 180.000 de lei pe care CCR vrea să-l plătească fiecăruia din cei trei judecători care își termină mandatul nu poate fi plătit. Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil Pe pagina de Facebook, Claudiu Năsui afirmă că bonusul de 180.000 de lei, pe care Curtea Constituțională intenționează să-l acorde fiecăruia dintre cei trei judecători care își încheie mandatul, nu poate fi acordat. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică "Mai țineți minte acum câteva luni când CCR a pitit în buget niște bani sperând că nimeni nu observă? Ei bine eu lucrez pe bugete din 2012, așa că am observat și i-am întrebat în comisia pentru buget-finanțe ce sunt. Au zis că sunt medicamente pentru judecătorii CCR. Cu ocazia asta am aflat că pe lângă salariile de lux și pensiile speciale, statul le mai cumpără și medicamente. Da, același stat care vrea să crească din nou taxele pentru că „nu sunt bani”. Dar ce să vezi că nu erau pentru medicamente! Reprezentantul CCR, altfel mare secretar general al instituției, fie nu știa, fie a mințit în fața comisiei." Neștiință sau minciună? "Pentru binele lui, sper că a fost mai degrabă neștiință decât minciună cu intenție. Banii aceia erau de fapt bonusul de pensionare pentru cei trei judecători care pleacă acum de la CCR. Cei de la CCR sunt panicați că nu mai pot să dea banii și caută feluri în care ar putea totuși să-i dea de altundeva", a afirmat Năsui.

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor
Politică

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor: sporul pentru condiții de muncă, suopranumit “de antenă“, va fi redus de la 1.500 de lei brut lunar la 300 de lei brut lunar. Citește și: Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat de fostul ministru PSD Bogdan Ivan în conducerea Romarm Potrivit notei de fundamentare la proiectul de ordonanță de urgență prin care acest spor este diminuat, impactul bugetar va fi de 1,34 miliarde de lei, din care 1,04 la nivelul bugetului central și puțin sub 300 de milioane de lei la bugetele locale. Însă aceste economii reprezintă sub 10% din valoarea sporurilor plătite în 2024 către bugetari.  Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor “Cheltuielile de personal au crescut în cursul anului 2024 ca urmare a majorărilor salariale acordate pentru întreg personalul din sectorul public de la 132 mld lei la 164 mld lei cu o valoare nominală de +32 mld lei, respectiv cu un procent de +24%“, explică ministerul Muncii în nota de fundamentare.  Însă acest spor este unul din nenumăratele acordate bugetarilor.  Printre aceste sporuri mai sunt: Spor de fonduri europene: 50% din salariu Spor pentru informații clasificate - între 15% și 25%. La instanțele de judecată acest spor este acordat și șoferilor. spor pentru risc și solicitare neuorpsihică, care ajunge la 25% în cazul angajaților din Justiție.  spor pentru complexitatea muncii În 2022, presa estima că ar fi “peste“ 50 de sporuri.  Potrivit fostului ministru Marcel Boloș, valoarea sporurilor plătite în 2024 către bugetari a fost de 13,7 miliarde de lei..  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră