duminică 14 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

500 articole
Justiție

Alina Bica, fără să execute nici o zi de închisoare, liberă definitiv: mandatul de arestare, retras

Alina Bica, mandat de arestare retras de către Curtea de Apel București. Este vorba de mandatul european de executare a pedepsei și de mandatul european de arestare emise în numele Alinei Bica. Citește și: EXCLUSIV Filiera italiană - România a pregătit celule de lux pentru "vedetele" care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO Curtea de Apel București a argumentat că fosta șefă DIICOT și-a executat integral pedeapsa de patru ani în Italia. Alina Bica, mandat de arestare retras Conform hotărârii Secției a II-a Penale, instanța a admis contestația la executare formulată de judecătorul delegat și, în baza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (decizia C-305/22 din 4 septembrie 2025), a stabilit că sentința penală nr. 1057/29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte, a fost executată în întregime.  Citește și: Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament Instanța a dispus retragerea MEPI nr. 90/27.11.2019 și a mandatului european de arestare nr. 48/27.11.2019, emise de Tribunalul București.  Decizia este definitivă. Fosta șefă DIICOT se află în Italia, iar autoritățile italiene au refuzat punerea în aplicare a mandatului. A fugit în Italia, unde a executat pedeapsa în libertate În mai 2023, Ministerul Justiției a publicat lista „fugarilor” români, menționând cazul Alinei Bica. Împotriva fostei șefe DIICOT a fost emis de Tribunalul București un mandat european de arestare pentru punerea în executare a pedepsei de patru ani de închisoare, primită definitiv pentru infracțiunea de favorizare a infractorului. Ulterior, Bica a fost localizată în Italia, iar autoritățile române au transmis mandatul european de arestare. Totuși, instanțele italiene au refuzat predarea, hotărând ca pedeapsa să fie recunoscută și executată pe teritoriul italian, prin măsuri de probațiune. Condamnarea Alinei Bica a rămas definitivă în noiembrie 2019, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul acesteia la sentința de patru ani de închisoare cu executare.

Alina Bica, mandat de arestare retras (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță

Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Adriana Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță: ea a dispus suspendarea executării pedepsei de către Duță, care a fost imediat scos din închisoare.  Citește și: PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan Duță a fost condamnat la 25 iulie 2022 de către judecătoarele Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu de la Curtea de Apel București la șase ani de închisoare pentru luare de mită. Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas, l-a scos din pușcărie pe fostul șef CNAS Lucian Duță Site-ul luju.ro scrie că decizia lui Ispas ar fi o premieră, pentru că persoanele condamnate rămân în închisoare până la judecarea definitivă a recursului în casație. În cazul lui Duță, recursul în casație a fost doar acceptat în principiu. „În temeiul art. 440 alin. 4 C.proc.pen., admite în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul Duță Nicolae Lucian împotriva deciziei penale nr.1049/A din dată de 25 iulie 2022 a Curții de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 45188/3/2018 (171/2021). În baza art. 441 alin. 1 C.proc.pen, suspendă executarea hotărârii atacate până la soluționarea recursului în casație. În baza art. 441 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 215 alin. 1 și alin. 2 lit. a C.proc.pen., pe durata suspendării executării hotărârii, inculpatul Duță Nicolae Lucian trebuie să respecte următoarele obligații: -să se prezinte la Înalta Curte de Casație și Justiție ori de câte ori este chemat; -să informeze de îndată înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la schimbarea locuinței; -să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială domiciliază, desemnat cu supravegherea să, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; -să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În temeiul art. 441 alin. 2 C. proc. pen., atrage atenția inculpatului că, în caz de nerespectare a obligațiilor impuse, se va revoca măsură suspendării și se va relua executarea pedepsei. Conform art. 441 alin. 3 C. proc. pen., dispune informarea instanței de executare, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor de suspendare a executării hotărârii și pentru supravegherea respectării obligațiilor impuse. Dispune punerea în libertate, de îndată, a inculpatului Duță Nicolae Lucian (...) de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii”, se arată în minuta ICCJ.  Stoian a fost colegă cu Savonea în completul în care a anulat condamnarea lui Mario Iorgulescu. Ele au avut o opinie comună, diferită de cea a judecătorului Dan Enescu. Tot ele au decis că judecătoarea din Suceava acuzată că se droga, Ana Maria Chirilă, poate beneficia de regimul controlului judiciar, în loc de arest la domiciliu. 

Călin Georgescu, trimis în judecată pentru „tentativă a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale” Foto: Facebook
Justiție

Georgescu, trimis în judecată pentru „tentativă a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale”

Călin Georgescu ar fi fost trimis în judecată pentru „tentativă a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale”, anunță Mediafax. Alături de el, mai sunt aduși în fața instanței Horațiu Potra și alte 20 de persoane. Citește și: Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat Acuzațiile sunt de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și alte infracțiuni. Georgescu, trimis în judecată  „Planul a fost pus la cale într-o întâlnire, pe 7 decembrie 2024, între Călin Georgescu și Horațiu Potra. Discuția a vizat organizarea unor manifestații violente în București, cu scopul de a schimba ordinea constituțională sau de a împiedica exercitarea puterii de stat. Toate aceste acțiuni, de la pregătirea paramilitară, la propaganda coordonată și răspândirea de informații false, au urmărit împiedicarea exercitării puterii legitime a statului și au pus în pericol securitatea națională. În seara de 7 decembrie 2024, la Mediaș, grupul condus de Potra Horațiu s-a întrunit și a decis deplasarea spre București cu 7 autoturisme. Membrii erau dotați cu: cuțite, bastoane telescopice, boxuri, spray-uri iritante, topoare, 2 pistoale și 65 de articole pirotehnice periculoase (categoria F4), urmând ca acestea să fie folosite pentru escaladarea protestelor. În noaptea de 7/8 decembrie, poliția a reușit oprirea tuturor vehiculelor prin filtre pe raza Ilfovului și Dâmboviței, descoperind arsenalul pregătit”, scrie Mediafax. Georgescu este acuzat că a discutat cu Potra acest plan și a încercat să-l pună în aplicare, inclusiv prin transmiterea de mesaje și informații false cu caracter alarmist. „În contextul Hotărârii nr. 32 din data 06 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 07 decembrie 2024, între orele 10:51 – 12:01, inculpatul Potra Horațiu s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, județul Ilfov, în incinta Centrului de echitație Jbara Horses, în condiții de clandestinitate, cu inculpatul Georgescu Călin (candidat la alegerile prezidențiale și direct interesat în contestarea deciziei de anulare mai sus menționată), ocazie cu care au pus în discuție un plan conform căruia inculpatul Potra Horațiu, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare urmau să desfășoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a naturii pașnice a acțiunilor de protest, în manifestații caracterizate prin violență, strategia urmărind, prin contagiune emoțională și comportamentală, dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, se arată în rechizitoriu.   

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult

Lia Savonea și judecătorii ÎCCJ au trimis o plângere-fluviu la CCR pentru că premierul Ilie Bolojan îi pune să muncească prea mult: sesizarea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are 40 de pagini. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Savonea este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).  Din cei 101 judecători ai Curții, la ședința la care a fost adoptată această sesizare au fost prezenți 86. Potrivit unor surse, toți cei 86 au votat pentru sesizarea CCR. Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult În plângere, judecătorii ÎCCJ contestă, printre altele, eliminarea bonificației de 1% pentru magistrații care se pensionau după 25 de ani de activitate. „Eliminarea pe viitor a majorării pensiei de serviciu a magistraților pentru fiecare an ce depășește vechimea de 25 de ani necesară obținerii acesteia, în cazul celor care îndeplineau sau îndepliniseră condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, încalcă principiul neretroactivității, deoarece suprimă un drept cert și determinat, recunoscut persoanelor care, din loialitate față de profesie, și-au continuat activitatea dincolo de momentul în care aveau o vocație efectivă la pensionare”, se arată în plângerea ICCJ.  Judecătorii explică CCR cum le taie Bolojan pensia specială: „Diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu rezultată, pe de o parte, din micșorarea procentului luat în calcul pentru stabilirea acestui cuantum, iar, pe de altă parte, ca urmare a creșterii numărului lunilor care sunt avute în vedere pentru stabilirea mediei veniturilor salariale care intră în baza de calcul asupra căruia se aplică procentul astfel diminuat (procentul este scăzut de la 80% la 55%, iar numărul lunilor luate în calcul pentru stabilirea mediei salariale este crescut de la 48 la 60 de luni de activitate înainte de data pensionării), la care se adaugă celelalte condiționări impuse de Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, majorarea procentului aplicat ca penalizare pentru accesarea anticipată a pensiei de serviciu, înlăturarea pentru viitor a beneficiului bonificației de 1% pentru fiecare an adăugat peste vechimea de 25 de ani, înlăturarea începând cu data de 1 octombrie 2025 a beneficiului actualizării procentuale a pensiei de serviciu în raport cu indemnizația brută lunară a magistraților din activitate, ş.a. - sunt de natură să afecteze dreptul magistraților la pensia de serviciu, în substanţa sa, și, astfel, să aducă o atingere gravă principiului independenței justiției consacrat prin art. 124 alin. (3) din Constituție (...) Acest aspect este relevat, o dată în plus, de limitarea la maxim 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate a cuantumului pensiei de serviciu, această limitare având scopul de a împiedica orice posibilitate ca venitul magistraților pensionați să se apropie de venitul avut în perioada de activitate”, se arată în plângere. 

Șefa CSM, Elena Costache, refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem Foto: Captură video
Justiție

Fără precedent: după Savonea, și șefa CSM refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem

Fără precedent: după Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, și șefa CSM, judecătoarea Elena Costache, refuză să discute cu ministrul Justiției despre criza din sistem. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea Costache a devenit celebră când a spus că o pensie în cuantum de 70% din salariul net, care ar duce la 14.000 de lei pentru judecătorii de Curte de Apel sau 11.000 de lei pentru judecătorii de Tribunal, este mică. Șefa CSM refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem „Ca urmare a invitației transmise Consiliului Superior al Magistraturii de a participa la o întâlnire de lucru privind măsurile prevăzute în Programul de Guvernare 2025-2028, care va avea loc la data de 4 septembrie 2025, ora 10.00, prin prezenta vă comunicam că din partea Consiliului Superior al Magistraturii nu va participa niciun reprezentant având în vedere contextul actual caracterizat de atacurile fără precedent asupra justiției”, a transmis, sec, Costache către ministerul Justiției.  Costache n-a precizat cine din Guvern a „atacat” justiția.  Și șefa ICCJ, Lia Savonea, a formulat un mesaj asemănător către ministrul Justiției, pesedistul Radu Marinescu: „Înalta Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întâlinire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real” Marinescu a invitat, la 4 septembrie, mai multe instituții - printre care Parchetul General, Baroul său Uniunea Notarilor - pentru a discuta despre digitalizarea instanțelor; actualizarea taxelor judiciare de timbru și folosirea lor pentru finanțarea investițiilor în infrastructura judiciară; eficientizarea punerii în aplicare a procedurii administrării probelor de către avocați sau consilieri juridici sau sancțiuni eficiente și disuasive pentru procesomani.

Savonea, controversata șefă a ICCJ, refuză să discute cu ministrul Justiției Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea, controversata șefă a ICCJ, refuză să discute cu ministrul Justiției despre criza din sistem

Lia Savonea, controversata șefă a ICCJ, refuză să discute cu ministrul Justiției, pesedistul Radu Marinescu, despre criza din sistem: „Înalța Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întălinire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real”, se arată într-un document publicat de Lumea Justiției. Citește și: Primarul PSD mulțumit de Bolojan: ar putea să mai angajeze, dar nu vrea. Orașul său, legendă locală Potrivit datelor de pe acest document, Savonea a răspuns la 3 septembrie, deși invitația ministrului Justiției a fost trimisă la 10 iulie și înregistrată la ICCJ la 15 iulie. Savonea refuză să discute cu ministrul Justiției  „Înalța Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întălinire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real. Reunirea în acest cadru a opt instituții, cu roluri și competențe fundamentale, dar cu totul diferite, riscă să relativizeze specificiul fiecăreia și să deturneze discuția de la problemele reale și concrete ale justiției. Instanța supremă constată că, în locul unui dialog onest și al unor soluții reale, justiția se confruntă astăzi cu un discurs public ce relativizează independența judecătorilor, reduce statutul magistraturii la simple costuri bugetare și alimentează percepția falsă a unor 'privilegii'. Această desconsiderare a rolului magistraturii afectează nu doar corpul profesional, ci și încrederea cetățeanului în statul de drept. Într-un asemenea climat, participarea formală la exerciții de imagine ar echivala cu validarea acestor derapaje. Înalța Curte de Casație și Justiție reafirmă că este deschisă dialogului instituțional, dar numai în măsura în care acesta urmărește soluții concrete pentru a întări statutul magistratului, a proteja independența instanțelor și a garanta accesul cetățeanului la o justiție credibilă și eficiență”, se arată în scrisoarea semnată de Savonea.     

Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani Foto: ICCJ
Justiție

Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani

În aprilie 1931, Înalta Curte de Casație a decis că este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani, arată un articol publicat de Dimineața și reluat pe site-ul Forumul Judecătorilor. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani „Secţiunile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie au declarat neconstituţională dispoziţia introdusă în legea organizării judecătoreşti la 2 aprilie 1931, prin care se reduce limita de vârstă a membrilor Înaltei Curţi de la 70 de ani la 68 de ani. Cu acest prilej, suprema instanţă a stabilit o jurisprudenţă de extraordinară importanţă in fixarea noţiunii principiului de inamovibilitate a magistraturii, înscrisă în art. 108 din Constituţie. Chestiunea a fost adusă in faţa justiţiei prin acţiunea în Contencios introdusă de d. T. Brăiloi, unul din consilierii Înaltei Curţi de Casaţie, scos la pensie la vârsta de 68 de ani în virtutea dispoziţiunii de lege modificatoare, mai sus arătate. Acţiunea împotriva decretului regal de scoatere la pensie se întemeia pe consideraţiunea că noua dispoziţie nu s’ar aplica magistraţilor aflaţi în funcţie la data promulgării nouei legi, cari, au căpătat un drept câştigat în ce priveşte termenul de scoatere la pensie (urmând să se aplice numai magistraţilor cari devin membri ai Înaltei Curţi după promulgarea nouei legi) aceasta în baza principiului neretroactivităţii legilor. Acţiunea se mai întemeia pe consideraţiunea că dispoziţiunea de reducere a limitei de vârstă aduce atingere principiului însuşi al inamovibilităţii magistraturii, care fiind înscris în Constituţie, face ca orice lege care direct sau piezis ştirbeşte acest principiu, sa fie de lege neconstituţională. Alte motive de neconstituţionalitate ar fi că, consilierul de la Casaţie, care a obţinut această demnitate sub imperiul legii de organizare din 1928 ce prevedea limita de vârstă la 70 de ani, a câştigat acest drept care a intrat în patrimoniul său, aşa că reducerea limitei constitue o atingere a dreptului de proprietate garantat prin art. 17 din Constituţie” relata Dimineața.  „Interesant a fost că procurorul general, d. Viforeanu, care a ţinut să releve că situaţia Înaltei Curţi este cam delicată deoarece are să judece oarecum în propria ei cauză,a pus concluziuni în acelaşi sens ca şi ale reclamantului, argumentând că dispoziţia din legea de la 1931 este neconstituţională (...) După o oră de deliberare, Suprema Curte s’a pronunţat, admiţând recursul d-lui Brăiloi şi declarând legea de reducerea limitei de vârstă a consilierilor Casaţiei, ca neconstituţională, deci neaplicabilă. Recursul în fond fost trimes la secţia Ill-a a Casaţiei, care nemai ţinând seama de această lege, va admite acţiunea în Contencios ad-lui Brăiloi şi va anula decretul de scoatere a d-sale la pensie. Acţiunile intentate de ceilalţi membrii ai Casaţiei —pensionaţi în aceleaşi condiţii, dintre cari şi aceea a d-lui Em. Miclescu fost preşedinte al secţiei I a Înaltei Curţi, vor primi aceeaşi rezolvare”, mai arată publicația. 

Judecătorii din Grecia au decis că Plahotniuc va fi extrădat în Moldova Foto: Facebook
Justiție

Judecătorii din Grecia au decis că Plahotniuc va fi extrădat în Moldova. Sorin Oprescu rezistă

Judecătorii din Grecia au decis că oligarhul Vladimir Plahotniuc va fi extrădat în Republica Moldova. Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, arătat că decizia de azi „este foarte importantă” și că rămâne doar ca ministerele de justiție din Grecia și R. Moldova să se ocupe de procedurile tehnice privind aducerea clientului său în Chișinău. Citește și: ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media Judecătorii din Grecia au decis că Plahotniuc va fi extrădat în Moldova Fugarul Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, pe Aeroportul din Atena, în baza unui mandat internațional de căutare, împreună cu ex-deputatul democrat, luptătorul Constantin Țuțu. Ambii au fost plasați în arest preventiv într-un penitenciar din Grecia. Fost lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după ce în Parlament a fost creată o coaliție între Partidul Socialiștilor și blocul ACUM, care a înlăturat de la putere PDM. După dispariția lui din Moldova, i-au fost deschise mai multe dosare penale, în care este acuzat de crearea și conducerea unui grup criminal organizat, de complicitate în „furtul miliardului” și escrocherie la întreprinderea de stat Metalferos.   În Moldova pe numele lui sunt emise patru mandate de arest.   În acest timp, Sorin Oprescu rezistă în Grecia.   Fostul primar al Capitalei este condamnat defintiv la zece ani și opt luni de închisoare și a fugit din România în mai 2022, chiar înainte de condamnare. Însă autoritățile grecești nu au acceptat extrădarea și l-au lăsat liber după plata unei cauțiuni de doar 5.000 de dolari. 

Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați

Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile speciale: mai multe parchete, tribunale și curți de apel au anunțat că, de azi, își întrerup activitatea până când guvernul Bolojan renunță la proiectul prin care le taie privilegiile. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct Infractorii sunt favorizați de aceste greve, pentru că prescripția se apropie.  Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile Grevele sunt camuflate sub formula de „suspendare” a activităților, mai puțin cele privind arestarea.  Până la ora redactării acestei știri, Curțile de Apel din București, Târgu Mureș, Oradea, Galați, Constanța și Cluj, plus Tribunalul București și procurorii de pe lângă acest tribunal, au votat suspendarea activității.  „În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justitie a U.E., apreciem că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025)”, și-au explicat decizia procurorii parchetului de pe lângă Tribunalul București.  Legea conflictelor de muncă prevede că: „Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia”. 

Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape prin prescriere Foto: GdS
Justiție

Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape

Procurorii Parchetului Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape prin prescriere: au votat să-și suspende activitatea pe termen nedeterminat. Măsura a fost votată de toți procurorii care au participat la ședința desfășurată azi. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct „Adoptarea, începând cu data de 26.08.2025, a unui protest constând în suspendarea activității conform celor exprimate anterior și menținerea acestuia pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către inițiatorii acesteia”, se arată în Hotărârea nr. 3 a  Adunării Generale a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.  Practic, aceasta este o grevă, dar, legal, magistrații nu pot face greve.  Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape Se suspendă activitatea de urmărire penală, cu excepția „dosarelor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate”.  Alte măsuri sunt: Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale; Suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor, cu excepția concluziilor privind măsurile preventive și concluziilor în dosarele civileavând ca obiect emiterea ordinelor de protecție; Suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată; Suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții. Suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație); Suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență Procurorii acestui parchet critică dur noua lege a guvernului Bolojan, care i-ar obliga să muncească mai mulți ani și să aibă o pensie mai mică. „În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justitie a U.E., apreciem că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025)”, susțin ei, printre altele.  „Nu trebuie omis faptul că în România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraților (sub 2%). Deși acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maxim 4% din total”, mai afirmă procurorii Tribunalului București.  Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a fost prezidată de Călin Dumbrăveanu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Au participat - fizic și online - 60 din cei 64 de procurori ai acestui parchet. 

DIICOT-Nordis: nici o expertiză efectuată. În imagine, Laura Vicol, deputat PSD, și Marcel Ciolacu, șef PSD (2022) (sursa: Facebook/Laura Vicol)
Justiție

DIICOT recunoaște că nu a făcut nici o expertiză în cazul Nordis pentru a stabili prejudiciul

DIICOT-Nordis - nici o expertiză efectuată: procurorii admit că, deși cazul a fost deschis acum aproape șapte luni, nu a fost nici măcar cerută vreo expertiză referitoare la prejudiciu. DIICOT-Nordis: nici o expertiză efectuată "Expertizele judiciare necesare în cauză urmează a fi dispuse de către procurorii DIICOT ulterior finalizării audierii persoanelor vătămate și după administrarea și coroborarea probelor deja existente, întrucât administrarea acestui mijloc de probă presupune punerea la dispoziția experților desemnați, inclusiv a celor propuși de părți, a întregului material probator relevant, în vederea formulării unor concluzii de specialitate complete și obiective.", a arătat DIICOT într-un comunicat. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Procurorii au dat aceste explicații după ce deputatul USR Stelian Ion a acuzat Parchetul că tergiversează cercetările în cazul Nordis. Stelian Ion atrage atenția asupra riscului prescripției În replică la comunicatul DIICOT, Stelian Ion a insistat că procurorii întârzie nejustificat procedurile în acest dosar. "Să aștepți pentru a dispune efectuarea unei expertize audierea tuturor persoanelor vătămate în condițiile în care “în continuare, pe rolul DIICOT sunt înregistrate plângeri penale” înseamnă să tergiversezi soluționarea cauzei. Dacă în continuare se vor depune plângeri penale, iar unele dintre persoanele vătămate au, așa cum ne spune DIICOT, domiciliul în străinătate, asta înseamnă să amâni administrarea unei probe esențiale până la calendele grecești. Procedura penală nu impune o anumită ordine în administrarea probelor. Pentru accelerarea ritmului anchetei probele ar trebui administrate în paralel. Se poate stabili un calup principal de persoane vătămate în raport cu care să se dispună efectuarea expertizei. În dosare cu multe părți vătămate de regulă așa se procedează pentru a nu tergiversa ancheta. Este esențial să stabilești cât mai rapid dacă există sau nu faptă penală ca să nu te trezești “surprins” în pragul prescripției respingerii penale. Pe parcursul anchetei poți stabili și amploarea sau gravitatea acesteia printr-un supliment la raportul de expertiză. Reamintesc că punerea în libertate a escrocilor de la Nordis s-a bazat, printre altele, tocmai pe argumentul că în cauză nu fusese administrată nicio expertiză din care să rezulte clar prejudiciul. Știind lucrul ăsta și văzând că este ridicat chiar și controlul judiciar, tu, procuror DIICOT, aștepți în continuare momentul nedeterminat în care toate persoanele vătămate vor fi depus plângeri și vor fi fost audiate… ", a scris deputatul USR pe Facebook.

Ex-membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan (sursa: Facebook/Guvernul României)
Justiție

Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata"

Ex-membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: Adrian Toni Neacșu îi sugerează premierului să se ferească de furia Liei Savonea, noua președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Ex-membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan "Ilie Bolojan și-a pus-o pe Lia Savonea în cap 🤣  Cei care o cunosc știu ca e bine să treci strada când i se pune pata pe tine. E singura șansă să scăpăm de măsurile aberante, unele sfidând psihiatria, din pachetul 2 privind agravarea (iar nu eliminarea) austerității. Cu politicienii, parlamentarii, opoziția și mituirea Curţii Constituționale nu am nici o speranță.", a scris Neacșu pe Facebook. Fsot judecător și membru CSM, actual avocat, Neacșu a prefațat astfel un articol referitor la Lia Savonea. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG), 11 apartamente în firma pe care a fondat-o. Toate au fost pierdute prin faliment, dar mulți creditori au rămas fără bani Aceasta din urmă este citată în articol printr-un comunicat al ÎCCJ în care sunt criticate măsurile guvernamentale de a tăia din privilegiile magistraților: "A vorbi de la nivelul puterii executive despre taierea asa-ziselor privilegii inseamna, in fapt, a slabi, in mod deliberat, statutul judecatorilor, al magistratilor. In realitate, nu se taie un „beneficiu”, se taie din independenta justitiei, din echilibrul democratiei."  

Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar

Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii: Elena Raluca Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, are câștiguri de aproape 700.000 de lei pe an. Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Costache a câștigat peste 689.000 de lei. Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 de lei - salariu, aproape 82.000 de lei - "alte surse", neprecizate). Declarația de avere menționată, care indică veniturile pe 2023, menționează că, în acel an, actuala șefă a CSM a deschis un cont bancar în care a pus 200.000 de lei. Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii (sursa: CSM) Practic, din peste 689.000 de lei, șefa CSM cheltuie anual 489.000 de lei după ce pune deoparte 200.000 de lei, adică are la dispoziție 40.000 de lei lunar. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Pe portalul CSM nu apare declarația de avere pe 2024, care se depune anual în luna iunie a anului următor (în cazul de față, 2025). Citește și: Șefa CSM spune că o pensie de 11.000 de lei este "mică" și că magistrații au un nivel "mediu" de trai Nu este clar dacă șefa CSM nu a depus acest document ca urmare a deciziei CCR de anonimizare a declarațiilor de avere sau din alt motiv.

Șefa CSM, 50.000 lei lunar net (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Tupeu pe bani grei al șefei CSM: câștigă peste 50.000 lei net lunar, dar susține că trăiește "mediu"

Șefa CSM, 50.000 lei lunar net: Elena Raluca Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, a câștigat peste 607.000 lei net pe an, potrivit declarației de avere depuse în 2024. Șefa CSM, 50.000 lei lunar net Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 544.000 de lei de la CSM. Declarația de avere din 2024 a șefei CSM (sursa: CSM) În total, peste 607.000 de lei în 2023, adică o medie de peste 50.000 de lei net lunar. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Pe portalul CSM nu apare declarația de avere pe 2024, care se depune anual în luna iunie a anului următor (în cazul de față, 2025). Citește și: Șefa CSM spune că o pensie de 11.000 de lei este "mică" și că magistrații au un nivel "mediu" de trai Nu este clar dacă șefa CSM nu a depus acest document ca urmare a deciziei CCR de anonimizare a declarațiilor de avere sau din alt motiv.

Piedone a devenit martir: Fritz îl apără la CSM Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Piedone a devenit martir: Fritz îl apără la CSM, ministrul Justiției cere anchetă la DNA

Cristian Popescu Piedone a devenit martir, după ce presa a publicat înregistrarea unei convorbiri în care soția sa îl insulta: președintele USR, Dominic Fritz, îl apără la CSM, ministrul Justiției cere anchetă la DNA, iar parchetul anticorupție se justifică. Citește și: Angajați ai agenției de comerț exterior nu știu nici engleză, nici limba țării unde lucrează, spune ministrul de Externe Piedone a devenit martir: Fritz îl apără la CSM „Iată că sunt obligat moral să-l apăr pe Cristian Popescu Piedone. Și o fac ca să amintesc că inclusiv corupții și criminalii au drepturi, pentru că așa funcționează statul de drept (...) Noi vom sesiza CSM acum și de fiecare dată când drepturile sunt încălcate în procesul de justiție tocmai de puterea chemată să le apere”, a scris, pe Facebook, Dominic Fritz. Și europarlamentarul USR Vlad Voiculescu a comentat: „Se pare că însăși Direcția Națională Anticorupție se face vinovată de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității. Acest derapaj juridic nu este altceva decât «un show păcătos» - nu e justiție”.  „Dată fiind difuzarea publică a unor probe din dosar, probabil voi solicita Parchetului să realizeze niște verificări pentru a ne asigura că integritatea informației relevante penal și corectitudinea desfășurării urmăririi penale sunt asigurate”, a afirmat, la Digi 24, ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD).  DNA s-a apărat de acuzații: „În ceea ce privește divulgarea în spațiul public a conversației dintre inculpat și un membru al familiei sale, respingem ferm implicarea instituțională în mediatizarea interceptărilor incluse în ordonanța de control judiciar. Divulgarea acestor informații este nejustificată și contrară dreptului la viață privată. Direcția Națională Anticorupție reiterează faptul că își desfășoară activitatea cu respectarea strictă a cadrului legal și a tuturor garanțiilor procesual penale prevăzute în Constituție și legi”.  Stenograma discuției între Piedone și soție Ce scria în stenograma discuției dintre Piedone și soția sa: „Popescu Cristian Victor Piedone: Da, iubire!. Popescu Iulia: Du-te-n m… (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)… nu mai îmi spune iubire! Muri-ar în secunda asta! Dar-ar Dumnezeu să mori în secundă asta! Să petreci tu cu curvele tale… după care plângi și bei… Popescu Cristian Victor Piedone: …Doamne ajută! Doamne ajută! Doamne ajută!…. Popescu Iulia:… … (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)… Popescu Cristian Victor Piedone: …să te audă Dumnezeu! Popescu Iulia:… … (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)… cu Vera mă-țîi! Bei că se face Vera mireasă? Bagă-mi-aș… … (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)… Popescu Cristian Victor Piedone: Păi eu beau că se face Vera mireasă? Popescu Iulia: Dacă nu vii în secundă asta în camera… (îi adresează injurii și folosește limbaj obscen)… am plecat la București și Luni mă duc și bag divorț! Eu îmi bag p…(limbaj obscen) în nunta lor și eu plec la București și bag divorț! Dacă în secundă asta nu vii în camera, ai terminat-o cu mine! Popescu Cristian Victor Piedone: În secundă asta eu… Popescu Iulia: Ai terminat-o cu mine, în (îi adresează injurii)!… Popescu Cristian Victor Piedone: În secundă asta eu plec la saună și pe urmă vin în cameră. Popescu Iulia: Deci tu dacă nu vii în secundă asta în camera… nu saună!… Nu te mai plimbă f… (îi adresează injurii), să îmi faci copiii de râs, mort de beat prin resort… Că toate femeile sunt cu bărbații lângă ele și eu sunt ultima târâtură închisă în cameră… Popescu Cristian Victor Piedone: De ce nu vii aici? Popescu Iulia:… cu un bețiv nenorocit Popescu Cristian Victor Piedone: De ce nu vii aici?… Popescu Iulia:…eu te omor! Te otrăvesc cu mâna mea! Popescu Cristian Victor Piedone: Da, bine! De ce nu vii aici? Popescu Iulia: Vino în camera, f… (îi adresează injurii) … și cu saună mă-țîi, că nu m-ai adus aici să stai să bei și să stai în saună…. Popescu Cristian Victor Piedone: Bine, bine, bine!…. Binee! Popescu Iulia:… și să îți freci p…(limbaj obscen) de toate curvele, că te omor cu mâna mea!… Popescu Cristian Victor Piedone: Bine, pa! Popescu Iulia:…eu te omor cu mâna mea, f..( îi adresează injurii)… că mi-ai mâncat viața! Popescu Cristian Victor Piedone: Bravo! Hai, pa!”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră