sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

480 articole
Justiție

Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, îl învinge din nou în instanță

Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, îl învinge din nou în instanță: ea a câștigat un proces civil cu mogulul Antenelor, Grupul Industrial Voiculescu și Compania. În 2014, fosta judecătoare l-a condamnat pe Voiculescu la zece ani de închisoare. Citește și: Un copil a murit la SANADOR după operație. Cazul, investigat de peste șase ani, foarte aproape de prescriere Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, îl învinge din nou în instanță În 2024, Grupul Industrial Voiculescu și compania i-a intentat un proces civil. Însă, la 30 aprilie, Tribunalul București a respins cererea de chemare în judecată: „Solutia pe scurt: Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta SOCIETATEA GRUPUL INDUSTRIAL VOICULESCU ŞI COMPANIA S.A., , în contradictoriu cu pârâta CAMELIA BOGDAN. Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată, azi, 30 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată pe portalul acestui tribunal.  Grupul Industrial Voiculescu este, de fapt, celebrul Grivco. În 2023, avea 42 de angajați, un profit de peste 13 milioane de lei și datorii de peste 48 de milioane de lei.  După sentința dură împotriva lui Dan Voiculescu, Camelia Bogdan a fost hăituită constant și dată afară din magistratură, în 2022, printr-o decizie a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, după un proces care a durat patru ani. Camelia Bogdan a fost acuzată de încălcarea statutului magistraților. Pe 2 aprilie 2018, Secția pentru judecători a CSM a decis excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan. Hotărârea a fost luată în baza unui raport al Inspecției Judiciare, în care Camelia Bogdan era acuzată că nu a respectat dispozițiile privind distribuirea aleatorie a cauzelor, pe vremea când era judecătoare la Secția penală a Curții de Apel București, relata Agerpres.

Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, îl învinge din nou în instanță pe mogulul Antenelor
Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Continuă să se judece cereri de anulare a deciziei CCR de anulare a alegerilor

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR. Curtea de Apel Ploieşti respinge cererile privind anularea deciziei CCR care a anulat primul tur al prezidenţialelor Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR Curtea de Apel Ploieşti a respins marţi, 29 aprilie, două cereri care vizau suspendarea şi anularea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) din 6 decembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Hotărârea CCR a fost cea care a anulat turul întâi al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe 24 noiembrie. Cererile, respinse ca inadmisibile Potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti în aceste cauze. În consecinţă, cererile au fost respinse ca inadmisibile. Deciziile nu sunt definitive. Alte dosare privind anularea deciziei CCR, în curs de judecată Tot marţi, într-un al treilea dosar privind acelaşi subiect, Curtea de Apel Ploieşti a decis amânarea pronunţării pentru ziua de miercuri. Alte două cereri privind anularea hotărârii CCR urmează să fie judecate tot miercuri, 30 aprilie, de aceeaşi instanţă. O decizie anterioară fusese casată de Înalta Curte Săptămâna trecută, un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti admisese o cerere similară. Ulterior, însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis recursurile formulate de CCR şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Astfel, ÎCCJ a casat sentinţa pronunţată iniţial la Ploieşti şi a respins ca inadmisibile cererile de suspendare şi de anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024.

Înalta Curte de Casație și Justiție a îngropat anularea anulării alegerilor Foto: ICCJ
Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție a îngropat anularea anulării alegerilor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a îngropat anularea anulării alegerilor: a admis recursul împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești, care a suspendat hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia ICCJ este definitivă. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Înalta Curte de Casație și Justiție a îngropat anularea anulării alegerilor „Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile”, a decis, azi, ICCJ. Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut. 

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat Foto: CCR
Justiție

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat: „Competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”, se arată într-un comunicat al instituției. Comunicatul CCR vine după ce un judecător de la Curtea de Apel Prahova a anulat decizia CCR de anulare a alegerilor.  Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Curtea mai anunță că a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat „În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024. Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc. Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii”, explică CCR. Decizia de la Ploiești, singulară „Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată. Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce. Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției. Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției. Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului”, mai arată CCR. 

DNA se laudă cu succesul lunii aprilie Foto: Inquam/George Calin
Justiție

DNA se laudă cu succesul lunii aprilie: un manager de la Glovo și-a recunoscut vina

DNA se laudă cu succesul lunii aprilie: un manager de la Glovo și-a recunoscut vina de a fi cerut șpagă și a acceptat o pedeapsă de închisoare cu suspendare. Până acum, DNA nu a anunțat nici o investigație în dosarul Nordis, după ce premierul Ciolacu, amicii săi politici și Sorina Docuz s-au plimbat prin lume cu avioanele închiriate de compania familiei Vicol. Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii DNA se laudă cu succesul lunii aprilie Parchetul anticorupție, condus de Marius Voineag, a anunțat azi că un manager de la Glovo a cerut mită de la unul dintre administratorii unei societăți partenere și a fost prins în flagrant. Potrivit comunicatului DNA, acest manager Glovo lua mită ca să favorizeze sau să defavorizeze pe unii curieri.  „În prezența avocaților, cei doi inculpați au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrările juridice pentru care au fost puse în mișcare acțiunile penale și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv: - pentru inculpatul C.T.R. o pedeapsă de un an și 2 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. - pentru inculpatul C.A.C. o pedeapsă de un an închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.Cei doi inculpați au declarat expres că sunt de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o durată de 60 de zile fiecare”, arată DNA.  „Dacă ar fi să aleg un singur cuvânt care să sintetizeze activitatea Direcției Naționale Anticorupție din ultimul an, acesta ar fi «încredere». Mă refer atât la încrederea celor care lucrează în cadrul instituției, încredere care se vede în curajul redescoperit de a investiga cazuri de mare corupție, cât și la încrederea cetățenilor de a veni cu sesizări către noi”, spunea șeful DNA, Marius Voineag, la bilanțul anului 2023. 

Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Furioși că li se taie pensiile speciale, șefii sistemului judiciar somează Guvernul să-i primească

Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar. Președinții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetului General solicită organizarea de urgență a unei întâlniri cu liderii coaliției de guvernare pentru a discuta proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar Conform unui comunicat transmis de CSM, miercuri, judecătorul Elena Costache (președintele CSM), judecătorul Corina Corbu (președintele ÎCCJ) și procurorul general Alex Florența solicită o întâlnire joi cu inițiatorii proiectului legislativ depus în Parlament. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Inițiativa aparține liderilor coaliției: Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Noile condiții pentru pensionarea magistraților: minim 25 de ani vechime și vârstă de 48 de ani Proiectul de lege propune ca, începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații să se poată pensiona doar dacă au minimum 25 de ani vechime exclusiv în funcții din sistemul de justiție și au cel puțin 48 de ani. Totodată, vârsta de pensionare va crește gradual până în 2045, când pragul standard va deveni de 65 de ani. Pensiile magistraților vor fi de 65% din media veniturilor din ultimii patru ani Proiectul stabilește o rată unică de înlocuire de 65% pentru toate pensiile de serviciu, calculată din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni de activitate. Pensia netă nu va putea depăși venitul net din ultima lună de activitate. Calendarul creșterii vârstei de pensionare până în 2045 Conform Anexei 3 a proiectului de lege, în 2026–2029: vârsta de pensionare va crește cu 6 luni pe an, ajungând la 49 ani și 6 luni în 2029. Din 2030: creștere anuală de 1 an, până la atingerea vârstei de 65 de ani în 2045. Pe toată durata tranziției, vechimea necesară rămâne de 25 de ani. Legea vizează și personalul auxiliar din instanțe și parchete, inclusiv criminaliștii și tehnicienii, care vor putea beneficia de pensie de serviciu în aceleași condiții de vechime (25 de ani) și vârstă, cu o pensie echivalentă cu 65% din media salariilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni. Reforma cerută de PNRR Potrivit expunerii de motive, reforma pensiilor speciale este o cerință inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul: corectarea inechităților dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul contributiv, în numele echității și justiției sociale. Inițiatorii subliniază că rata unică de 65% și creșterea graduală a vârstei de pensionare vor contribui la o aliniere coerentă a sistemului, atât din perspectiva contribuției, cât și a sustenabilității financiare.

Udrea cere o scădere a pedepsei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Elena Udrea cere să i se scadă cinci luni din pedeapsă, cât a fost închisă în Costa Rica și Bulgaria

Udrea cere o scădere a pedepsei. Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, a solicitat în instanţă reducerea pedepsei cu perioada petrecută în detenție în Costa Rica și Bulgaria. Udrea cere o scădere a pedepsei Udrea a cerut scăderea a 154 de zile din pedeapsa rămasă, perioadă în care a fost reținută în baza aceleiași hotărâri de condamnare. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Conform surselor judiciare, 83 de zile au fost executate în Penitenciarul San Jose din Costa Rica, iar 71 de zile în Centrul de reținere Belgorod din Bulgaria. Dosarul care vizează contestația la executare a fost înregistrat pe 20 martie la Tribunalul Prahova, iar primul termen a fost stabilit pentru 8 aprilie, ora 10:00. În prezent, Elena Udrea se află încarcerată la Penitenciarul Târgșor, unde a fost adusă în iunie 2022, după extrădarea din Bulgaria. De la condamnare la fugă și înapoi Elena Udrea a fost condamnată definitiv în iunie 2018, în dosarul „Gala Bute”, dar a fugit din țară înainte de pronunțarea sentinței. Ulterior, a fost localizată și încarcerată în Costa Rica. În decembrie 2018, condamnarea i-a fost suspendată temporar, după ce Curtea Constituțională a constatat că completurile de 5 judecători nu erau constituite legal. După eliberare, Udrea s-a întors în România, însă în aprilie 2022, Instanța supremă i-a respins contestația în anulare, confirmând condamnarea la șase ani. Corupție și prejudiciu de 3 milioane de euro În acest dosar, Udrea este acuzată că a coordonat un mecanism de corupție prin care persoane apropiate au încasat bani de la firme private pentru garantarea plăților din partea Ministerului Turismului. Sumele ar fi fost direcționate către Udrea personal, către organizația PDL București sau către Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box. De asemenea, este acuzată că a determinat funcționari să își încalce atribuțiile în achiziții publice legate de gala de box unde a luptat Lucian Bute. Prejudiciul estimat: 3 milioane de euro.

Bogdan Peșchir va rămâne în arest (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Bogdan Peșchir, principalul finanțator al campaniei pentru Călin Georgescu, rămâne în arest

Bogdan Peșchir va rămâne în arest. Tribunalul București a decis miercuri menținerea în arest preventiv a lui Bogdan Peșchir, considerat principalul finanțator al campaniei electorale a lui Călin Georgescu pe platforma TikTok. Instanța a respins contestația acestuia, după o deliberare tensionată. Bogdan Peșchir va rămâne în arest Inițial, completul de judecată format din doi magistrați nu a reușit să ajungă la o decizie comună: judecătoarea Anca Elena Ștefănescu a susținut eliberarea lui Peșchir. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra S-a format astfel un complet de divergență, prin adăugarea unui al treilea judecător, care a înclinat balanța în favoarea menținerii arestului preventiv. Acuzații grave: corupere a alegătorilor prin TikTok și Revolut Parchetul General îl acuză pe Bogdan Peșchir de corupere a alegătorilor prin mijloace electronice, în nu mai puțin de 265 de acte materiale. Potrivit anchetatorilor, între martie 2024 și ianuarie 2025, Peșchir ar fi oferit 879.521 de dolari prin sistemul de „gift-uri” de pe TikTok și 302.547 de lei și 17.859 de dolari prin transferuri Revolut, către 265 de persoane, cu scopul de a influența votul pentru Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2024 SRI: peste 1 milion de euro donați prin TikTok Serviciul Român de Informații (SRI) susține că numele lui Peșchir figurează în documentele prezentate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în urma cărora Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din decembrie 2024. SRI precizează că Peșchir a utilizat contul „bogpr” pentru a face donații în valoare de peste un milion de euro către creatori de conținut de pe TikTok implicați în promovarea candidaturii lui Călin Georgescu. TikTok a confirmat plățile către influenceri pro-Georgescu. Potrivit datelor transmise de TikTok, contul „bogpr” a realizat plăți de 381.000 de dolari doar între 24 octombrie și 24 noiembrie 2024, unele dintre ele chiar după încheierea oficială a campaniei electorale. Platforma FameUp Ancheta arată că întreaga campanie de influențare pe TikTok a fost derulată prin platforma FameUp, dedicată colaborărilor comerciale dintre branduri și influenceri. SRI susține că influenceri români au fost contactați prin e-mail de către o firmă sud-africană, care le oferea 1.000 de euro pentru publicarea unui videoclip în favoarea lui Călin Georgescu.    

Iliescu și Roman, infracțiuni contra umanității (sursa: Facebook/Cristian Tudor Popescu)
Justiție

Ion Iliescu și Petre Roman, trimiși din nou în judecată în dosarul mineriadei din 1990

Iliescu și Roman, infracțiuni contra umanității. Fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman au fost trimiși în judecată de Parchetul General pentru infracțiuni contra umanității, în dosarul privind violențele comise în timpul Mineriadei din iunie 1990. Iliescu și Roman, infracțiuni contra umanității Alături de ei sunt acuzați și alți oficiali de rang înalt, implicați în reprimarea violentă a manifestațiilor din Piața Universității. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș În același dosar au fost trimiși în judecată: Gelu-Voican Voiculescu – fost vicepremier, Virgil Măgureanu – fost director al SRI, Adrian Sârbu – fost șef de cabinet al lui Petre Roman, Miron Cozma – fost lider al minerilor din Valea Jiului, general (r) Vasile Dobrinoiu – fost comandant al Școlii Militare de Ofițeri, colonel (r) Peter Petre – fost comandant al Unității Militare 0575 Măgurele. Aceștia sunt acuzați de implicare directă sau indirectă în violențele care au dus la rănirea și moartea a zeci de persoane. Ancheta reluată după aproape un deceniu de blocaje Ion Iliescu, în vârstă de 95 de ani, fusese deja trimis în judecată în 2017, însă instanțele au decis atunci restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea completă a anchetei. Acum, după reluarea investigațiilor, dosarul a fost finalizat și trimis din nou în instanță. CTP justifica atrocitățile minerilor Într-un text, intitulat "Spirala violenței", publicat în cotidianul Adevărul pe 19 iunie 1990, Cristian Tudor Popescu justifica astfel atrocitățile minerilor, pe care le vedea doar ca o reacție a manifestațiilor civice din București din 13 iunie: "Ceea ce s-a întâmplat a doua zi în București, începând cu primele ore ale dimineții, a fost o reacție tot atât de inevitabilă; spirala violenței, odată inițiată, urcă întruna. Această reacție s-ar fi produs și în lipsa apelului prezidențial, care a avut ca principal efect diminuarea creditului de care se bucură Președintele și Guvernul. În aceste condiții, comportamentul grupurilor minerești și muncitorești nu a fost, nici nu avea cum să fie, pașnic."

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric Foto: CSM
Justiție

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric, așa că a fost suspendată

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric, așa că a fost suspendată din funcție de secția pentru judecători a CSM. Suspendarea este pentru un a. Hotărârea CSM, care a fost publicată azi, anonimizează numele judecătoarei, precum și motivele pentru care a fost trimisă la psihiatrie.  Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric Legea 303/2022 prevede că „în situația în care există indicii ca un judecător sau procuror suferă de o boală psihică, la sesizarea președintelui instanței sau a conducătorului parchetului, a colegiului de conducere al instanței sau parchetului ori din oficiu, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune prezentarea judecătorului sau procurorului la expertiza medicală”. Aceeași lege prevede că, în caz de refuz sau de neprezentare, CSM dispune suspendarea pe termen de un an a respectivului magistrat. În decembrie 2024, CSM a transmis judecătoarei că trebuie să fie controlată psihiatric la data de 17 ianuarie. Aceasta a refuzat, pe motiv că fusese convocată oficial abia pe 14 ianuarie. În consecință, CSM i-a dat un nou termen, la 28 februarie 2025. Nici la acesta nu s-a prezentat, pe motiv că atacase în instanță decizia CSM de a fi controlată psihiatric. Însă CSM a decis că este vina ei pentru că nu s-a prezentat la psihiatru și a decis suspendarea judecătoarei, așa cum prevede legea. Pe durata suspendării, magistratul nu este salariat. 

Tot mai multe omoruri în România, tot mai mulți criminali neprinși, arată Parchetul General Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Tot mai multe omoruri în România, tot mai mulți criminali neprinși, arată Parchetul General

Tot mai multe omoruri în România, tot mai mulți criminali neprinși, arată Parchetul General în raportul său anual. Cele mai îngrijorătoare statistici sunt cele ale crimelor cu autor necunoscut: creșterea este de aproape 70% în zece ani și de peste 5% din 2023 în 2024. Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu Tot mai multe omoruri în România Raportul pe 2024 a Parchetului General arată că sunt nu mai puțin de 852 de omoruri și 38 de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte” cu autor necunoscut. În 2015, erau 503, respectiv 29. În 2023 erau 811 omoruri cu autor necunoscut, dosare rămase nesoluționate, și 37 de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte” unde autorul nu a fost prins.  Datele Ministerului Public arată și o creșetere a dosarelor pentru omor trimise în judecată: de la 678 în 2022 la 762 în 2024. Cele mai multe dosare au fost în București, urmat de Galați și Constanța.  „Modificările legislative operate, unele decizii ale Curţii Constituţionale, unele decizii chiar ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hărţuirea în decursul timpului a magistraţilor curajoşi, înlăturarea meritocraţiei ca principiu în promovarea în Justiţie au dus România, din punctul meu de vedere, în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”, spunea, marți, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM. 

România este mai degrabă „paradis al infractorilor”, spune procurorul Claudiu Sandu Foto: captură youtube
Justiție

Un înalt magistrat spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept

Un înalt magistrat, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept. El a făcut această afirmație la ședința de bilanț a Parchetului General. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai România este mai degrabă „paradis al infractorilor” „Ridicarea Mecanismului de verificare şi control şi festivismul care a urmat acestui moment nu poate ascunde o realitate rece. Modificările legislative operate, unele decizii ale Curţii Constituţionale, unele decizii chiar ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hărţuirea în decursul timpului a magistraţilor curajoşi, înlăturarea meritocraţiei ca principiu în promovarea în Justiţie au dus România, din punctul meu de vedere, în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept. Aceasta este o realitate pe care noi, procurorii, o simţim în fiecare zi", a declarat Sandu, citată de Agerpres.Potrivit procurorului, sistemul judiciar a trecut în decursul ultimilor şapte-opt ani prin mai multe etape "experimentale", pornind de la anularea unor probe "legal administrate" până la modificări de practică care au "bulversat complet" munca procurorilor, ceea ce a dus la situaţia în care rechizitorii care erau "bune până mai deunăzi să fie anulabile". Sume mari de la buget ajung în paradisuri fiscale „Această bulversare a practicii judiciare are, însă, ca principală sursă, din punctul meu de vedere, o calitate destul de precară a legislaţiei, iar exemplul care este o realitate este exemplul evaziunii fiscale. Uitându-mă în raportul de bilanţ prezentat de Parchetul General, am observat o scădere destul de drastică a dosarelor finalizate în zona evaziunii fiscale şi nu este de mirare. Dacă ne uităm la pedepsele pe care evaziunea fiscală le are, am putea constata că legiuitorul a considerat că este o infracţiune foarte gravă, cu un pericol social ridicat. Cu toate acestea, a lăsat în mâna ANAF puterea de a sesiza organele judiciare, punând pe acelaşi nivel şi omul de afaceri corect şi evazionistul, ceea ce, din punctul meu de vedere, care am instrumentat câteva dosare la viaţa mea, nu este corect. Asemenea modificări considerate moderne la acel moment nu fac decât să creeze o pârghie prin care sume foarte mari de bani sunt sustrase de la bugetul de stat în paradisuri fiscale pe care cred că suntem cu toţii conştienţi că nu le vom recupera niciodată", a explicat vicepreşedintele CSM.  

Procuror care cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul Foto: Bihoreanul
Justiție

Procuror care face tranzacții cu criptomonede și cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul

Un procuror care face tranzacții cu criptomonede și cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul, Ioan Bene, a fost trimis în judecată disciplinară de către Inspecția Judiciară. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Potrivit declarației de avere, Bene a câștigat, în anul fiscal 2023, 28.784 de lei din vânzare de criptomonede. Salariul său, plus drepturile salariale obținute prin darea statului în judecată, a fost de 191.048 de lei, net, în 2023. Procuror care cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul Bene a fost trimis în judecată disciplinară după ce, potrivit Inspecției Judiciare, „în zilele de 7 și 9.08.2024, uzând de calitatea de procuror, a ordonat organelor de poliție să-i asigure protecție în activitatea privată de antrenament la tir cu arcul, precum și în deplasarea la o acțiune imaginară, de pretinsă deținere fără drept a unei arme”.  „În același context, procurorul a apelat numărul de urgență 112, în calitate privată, ulterior dând indicații organelor de poliție privind maniera în care să desfășoare ancheta”, mai arată IJ, citată de LuJu.  Inspecția Judiciară mai arată că acesta își jignea colegii, în mesaje scrise. În 2024, acesta a contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție suspendarea sa din funcția de șef al parchetului Salonta, iar în plângere arăta: „Din nefericire, pe fondul unor probleme de sănătate apărute și din cauza surmenajului generat pe linie profesională (fiind singur, o perioadă semnificativă de timp, la o unitate de parchet cu o situație operativă, mai ales prin prisma spețelor complexe, dificilă, în condițiile în care anterior erau 3 sau 4 procurori) din cele 8 luni și jumătate de mandat am lipsit circa 6 luni (fiind în concediu medical ori de odihnă pentru deplasări la 9 medici, din trei țări diferite, pentru salvarea rinichilor și recuperarea sănătății fizice, respectiv psihice”.  În 2024, la cererea CSM, el a fost verificat de o comisie de psihiatri, care însă l-a declarat apt să profeseze. 

Bilanțul DNA, tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Fără precedent: bilanțul DNA pe 2024, tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului

Fără precedent: bilanțul DNA pe 2024 a fost tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului. La acest eveniment veneau, de obicei, de la șeful statului român în jos, inclusiv fie premierul, fie ministrul Justiției. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Bilanțul DNA, tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului La bilanțul prezentat azi de șeful DNA, Marius Voineag, a lipsit însă și ministrul Justiției, Radu Marinescu. Acesta a preferat - potrivit informațiilor de pe site-ul ministerului pe care-l conduce - să fie la bilanțul Curții de Apel Cluj.  Președintele interimar Ilie Bolojan a lipsit deși nu avea nici o activitate publică azi, 27 februarie. Premierul Ciolacu a absentat, el avea în program doar o ședință de guvern, la ora 12.00. Nici procurorul general, Alex Florența, nu pare să fi fost la eveniment. Singurele discursuri consemnate sunt ale șefului DNA, Marius Voineag, ale președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Corina Corbu, ale ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, și ale procurorului Daniel Horodniceanu, membru al CSM.  Predoiu a fost mai degrabă critic cu bilanțul DNA: „S-a vorbit, de ani de zile, de recuperarea produselor infracţiunii. S-a făcut enorm de mult în această direcţie în ultima perioadă. S-au făcut progrese, există instituţii, există un alt tip de cultură este foarte adevărat, dar cred că suntem totuşi departe de idealul  pe care l-aţi şi expus, domnule procuror şef  DNA  respectiv nimeni să nu rămână cu nimic. Suntem departe de acel moment. Adevărul este că foarte mulţi rămân cu foarte mulţi bani, cum bine ştim”. 

Percheziții vizând finanțarea campaniei lui Georgescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Finanțarea campaniei lui Călin Georgescu, vizată de zeci de percheziții în cinci județe

Percheziții vizând finanțarea campaniei lui Georgescu. Procurorii Parchetului General au efectuat miercuri dimineața 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj. Acțiunea vizează suspiciuni legate de finanțarea ilegală a campaniei electorale, constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului unor persoane condamnate pentru infracțiuni de genocid. Percheziții vizând finanțarea campaniei lui Georgescu Perchezițiile au avut loc la domiciliile a 27 de persoane fizice și la patru sedii aparținând unor entități juridice. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Potrivit unui comunicat, printre persoanele anchetate se numără și Horațiu Potra, cunoscut ca lider al unei grupări de mercenari care a acționat în Africa. Ancheta urmărește să stabilească legăturile acestuia cu organizațiile suspectate și posibila implicare în activități ilegale desfășurate pe teritoriul României. Lista infracțiunilor investigate Procurorii investighează mai multe infracțiuni grave, printre care: acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; utilizarea ilegală a articolelor pirotehnice; instigare publică la acte ilegale; constituirea și sprijinirea unor organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob; promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanității; fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale; comunicarea de informații false. Polițiști și jandarmi implicați în operațiune La desfășurarea perchezițiilor au participat polițiști din mai multe structuri, inclusiv Direcția de Investigații Criminale, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase. Totodată, echipe speciale ale Jandarmeriei Române au fost mobilizate pentru a sprijini intervenția. Ancheta are ca obiectiv documentarea activităților infracționale și identificarea probelor necesare pentru stabilirea responsabilităților.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră