sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

480 articole
Justiție

Judecătorii și procurorii nu pot adăuga la vechimea în pensie perioada din afara magistraturii

Magistrații, fără pensii umflate din vechime. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, luni, că perioada în care o persoană și-a desfășurat activitatea ca avocat, grefier cu studii superioare sau ofițer de poliție judiciară nu poate fi valorificată ca vechime în funcția de magistrat, personal asimilat sau magistrat asistent. Magistrații, fără pensii umflate din vechime Instanța a admis sesizările formulate de Tribunalul Galați, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Pitești. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Potrivit acestora a decis că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 – prin referire la prevederile din Nota nr. 1 din Cap. I lit. A din Anexa V la Legea-cadru nr. 153/2017 – perioada de activitate desfășurată în calitate de avocat, grefier sau ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, deși constituie vechime în magistratură conform art. 86 din Legea nr. 303/2004, nu poate fi utilizată ca vechime pentru acordarea coeficienților de ierarhizare și plata drepturilor salariale. Interpretarea dispozițiilor legale Conform deciziei, perioada de activitate în profesii juridice alternative nu se asimilează vechimii în funcția de judecător, procuror, personal asimilat sau magistrat asistent, așa cum este definită în Nota nr. 1 din Cap. I lit. A al Anexei V la Legea nr. 153/2017. Astfel este clarificat modul de acordare a coeficienților de ierarhizare și al drepturilor salariale raportate la vechime. Întrebarea de drept ridicată Tribunalele Galați, Cluj și Curtea de Apel Pitești au solicitat dezlegarea unei chestiuni de drept privind următoarele: Dacă perioada de activitate în altă profesie juridică, care, conform art. 86 din Legea nr. 303/2004, constituie vechime în magistratură, se asimilează vechimii în funcția de judecător, procuror, personal asimilat sau magistrat asistent. Care este modul de aplicare a coeficienților de ierarhizare și plata drepturilor salariale raportat la această vechime.

Magistrații, fără pensii umflate din vechime (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Urmărire penală pentru firma șefului CCIR (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Justiție

O firmă a lui Mihai Daraban, șeful CCIR, a dat șpagă unor oficiali NATO

Urmărire penală pentru firma șefului CCIR. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat dispunerea urmăririi penale într-un dosar complex de corupţie, desfăşurat în colaborare cu investigatori din Statele Unite. În cadrul anchetei, care implică și procurori de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, se colaborează cu specialiști ai Departamentului Apărării americane – Serviciul de Investigaţii Penale al Apărării (DCIS) şi Serviciul Naval de Investigaţii Penale (NCIS). Urmărire penală pentru firma șefului CCIR Potrivit unui comunicat, procurorii DNA au dispus continuarea urmăririi penale împotriva S.C. Global Defense Logistics S.R.L.  Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Firma este suspectată de comiterea infracţiunii de dare de mită în formă continuată, legată de un funcţionar al unui stat străin și de fapta prevăzută de art. 3 alin. 1) din Legea nr. 319/2024. Două persoane fizice sunt acuzate de complicitate la dare de mită în formă continuată, în legătură cu funcţionarul unui stat străin şi cu infracţiunea menționată de lege. Modalitatea de desfăşurare a operaţiunilor ilegale Anchetatorii susțin că, în cursul anului 2024, suspecta firmă, prin intermediul unui asociat, ar fi promis unui funcţionar din cadrul unei organizaţii internaţionale sume ce depășesc 200.000 de dolari. Scopul acestei tranzacții a fost facilitarea obţinerii unui contract de servicii de administraţie portuară (husbanding) în valoare de peste 9.000.000 de euro. Ulterior, pe 12 iulie și 9 octombrie 2024, reprezentantul societăţii, cetăţean grec, ar fi transmis funcţionarului public suma totală de 100.000 de euro în schimbul asistenţei în gestionarea contractelor. La data de 29 ianuarie 2025, în incinta unui restaurant dintr-un hotel din judeţul Ilfov, acelaşi reprezentant ar fi dat, în numerar, suma de 30.000 de euro, fapte ce nu i se cuveneau conform îndatoririlor de serviciu. Implicarea suspecţilor Persoana juridică S.C. Global Defense Logistics S.R.L. ar fi beneficiat de ajutorul a doi suspecţi. Unul este asociat în cadrul societăţii și un altul împuternicit pe conturile bancare. Se suspectează că aceste tranzacţii au fost realizate cu ajutorul altor doi, pentru a asigura transferul sumelor menţionate și menţinerea avantajelor în operaţiunile economice internaţionale.  Toţi cei trei suspecţi au fost informaţi cu privire la drepturile lor procesuale conform prevederilor art. 307 din Codul de procedură penală. Percheziţii şi investigaţii în curs În contextul acestei anchete transfrontaliere, procurorii DNA, alături de colegii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti și de echipele investigative din cadrul DCIS și NCIS, desfăşoară cercetări minuțioase. Pe 12 iulie 2024, s-au efectuat percheziţii domiciliare în cinci locaţii din Bucureşti și judeţul Constanţa – inclusiv sediul unei societăţi comerciale și reședințele unor persoane fizice –, în urma obţinerii autorizaţiilor legale necesare. Daraban a trimis precizări redacției DeFapt.ro Precizările președintelui CCIR referitoare la ancheta DNA desfășurată la S.C. GLOBAL DEFENSE LOGISTICS București, 22 Februarie 2025: Referitor la  comunicatul de presă emis de către Direcția Națională Anticorupție (DNA), în data de 22.02.2025, privind ancheta desfășurată la S.C. GLOBAL DEFENSE LOGISTICS S.R.L (GDL), președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, dl Mihai Daraban, face următoarele precizări: Pentru început, doresc să fac precizarea nu există niciun fel de implicare a mea într-un eventual dosar de corupție, fapt relevat și de comunicatul DNA care nu face nicio referire la numele meu. Sunt acționar al firmei GLOBAL DEFENSE LOGISTICS S.R.L, cu o participație de 10,38%, dar nu dețin funcții de conducere și nici administrative remunerate. De asemenea, GDL este contractorul navelor NATO, pe de o parte, și al US Navy pe de alta parte încă din 2016. GDL nu are niciun fel de contract sau altă legătură cu baza militară de la Mihail Kogălniceanu, neavând niciun fel de activitate legată de aceasta. În urma licitațiilor internaționale câștigate, compania GDL lucrează cu peste 50 de subagenți, răspândiți în întreaga lume. Astfel, este extrem de greu ca GDL să poată răspunde/garanta pentru probitatea și corectitudinea fiecărui subagent în relația cu navele pe care le deservesc în mod direct. Ancheta în curs relevă faptul că un angajat străin al unuia dintre cei 50 de subagenți se presupune că a comis fapte penale în detrimentul entităților militare care au contractat serviciile respective, în numele GDL. Resping orice astfel de comportament și îmi exprim speranța că situația va fi lamurită în cel mai scurt timp posibil. Am dorit să fac aceste precizări pentru a nu se crea confuzii. Mihai Daraban – Președinte Camera de Comerț și Industrie a României.

Reluarea turului doi al alegerilor, exclusă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Turul al doilea al prezidențialelor nu va fi reluat, spune președintele Curții

Reluarea turului doi al alegerilor, exclusă. Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a declarat că nu există nicio posibilitate de reluare a turului doi al alegerilor prezidențiale. Într-un interviu acordat Juridice.ro, acesta a explicat că cererile de revizuire a hotărârii din decembrie sunt „în afara cadrului procesual” și nu pot conduce la deschiderea unor dosare jurisdicționale. Reluarea turului doi al alegerilor, exclusă Întrebat dacă se poate emite o erată pentru reluarea alegerilor, Marian Enache a fost categoric: „Exclus”. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Acesta a subliniat că erata poate corecta doar o eroare materială dintr-o hotărâre, dar nu poate modifica decizia pronunțată de Curte. De asemenea, acesta a catalogat drept „o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor” ideea că alegerile ar putea fi reluate printr-un astfel de mecanism. Curtea Constituțională nu verifică probe directe În ceea ce privește anularea alegerilor, Enache a precizat că CCR nu administrează probe, ci analizează dacă procesul electoral a fost desfășurat conform normelor legale. Curtea valorifică datele transmise de instituțiile statului și evaluează înscrisurile existente, fără a verifica direct probele prezentate de contestatari. În acest sens, deciziile CCR sunt bazate pe concluziile autorităților competente, nu pe audieri sau investigări proprii. Reacția lui Enache la declarațiile vicepreședintelui SUA Marian Enache a comentat și declarațiile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, care a sugerat că anularea alegerilor din România a fost influențată de presiuni externe și suspiciuni fragile. Enache a interpretat mesajul ca fiind adresat întregii societăți europene, subliniind nevoia de consolidare a democrației și a statului de drept. Potrivit acestuia, corectitudinea și transparența alegerilor sunt valori esențiale ce trebuie protejate printr-un dialog real, fără prejudecăți.

Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte

Fosta deputată PSD Laura Vicol a fost pusă în libertate de Înalta Curte de Casație și Justiție, fără nici o măsură de control, după ce, inițial, Curtea de Apel decisese arestarea ei. Și soțul ei, Vladimir Ciorbă, a fost scos din arest, dar plasat sub control judiciar. Citește și: Șocant: deși clienții Nordis au fost avertizați de avocați să nu dea bani pe promisiuni de vânzare-cumpărare fără înscriere în cartea funciară, cei mai mulți au ignorat sfatul Hotărârea ICCJ a fost pronunțată în complet de divergență, după ce judecătorii Mihail Udroiu și Elena Barbu nu au convenit asupra unei soluții. În consecință, în complet a intrat o a treia judecătoare, Luminița Cristiu-Ninu. Barbu dorea menținerea soților Vicol-Ciorbă în arest la domiciliu, iar ceilalți doi magistrați susțineau eliberarea. Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte Minuta instanței: „Cu majoritate: Admite contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi de inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA CĂTĂLINA, POȘTOACĂ GHEORGHE EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE CRISTIAN, POȘTOACĂ FLORIN ALEXANDRU, ŞAITOȘ BOGDAN ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA CLAUDIA şi IVAN GEORGE MARIAN împotriva încheierii/DL din data de 05 februarie 2025, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 652/2/2025 (393/2025). Desfiin?ează în totalitate încheierea atacată și rejudecând: În baza art.227 alin. (1) din Codul de procedură penală respinge ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate cu privire la inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN, POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, ȘAITOȘ BOGDAN-ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA-CLAUDIA, IVAN GEORGE-MARIAN, VASILE GABRIELA-ALINA și MATEI CRISTIAN-ANDREI. În baza 227 alin. (2) din Codul de procedură penală cu referire la art. 211 din Codul procedură penală dispune luarea faţă de inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU a măsurii preventive a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de astăzi, 14.02.2025 şi până în data de 14.04.2025 inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, impune inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȚTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU respectarea următoarelor obligaţii: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la sec?ia de poli?ie în raza căreia locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi. În baza art. 215 alin. (2) lit. a), c) ?i f) din Codul de procedură penală pe timpul cât se află sub control judiciar, impune inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU să respecte următoarele obligații: 1. să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar; 2. să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; ?i 3. să comunice periodic informa?ii relevante despre mijloacele acestora de exis¬ten?ă. În baza art. 215 alin. (3) din Codul de procedură penală atrage atenţia inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN ?i PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurilor şi a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. În baza art. 215 alin. (4) din Codul de procedură penală supravegherea respectării de către inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN ?i PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU a obligaţiilor care le revin pe durata controlului judiciar se realizează de către organul de poliţie în a cărui rază teritorială se află locuin?a fiecărui inculpat, în condiţiile legii. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpa?ilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN şi PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr. 1/UP în ceea ce îl priveşte pe inculpatul CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, nr.2/UP din 05.02.2025 în ceea ce o priveşte pe inculpata VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, nr. 3/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe inculpatul PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, nr. 4/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN, nr. 5/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, emise de judecătorul de drepturi ?i libertă?i din cadrul Cur?ii de Apel Bucure?ti, dacă nu sunt re?inu?i sau aresta?i în altă cauză. Constată că toţi inculpaţii au fost reţinuţi 24 de ore, de la data de 03.02.2025 la 04.02.2025. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 14 februarie 2025. Opinia separată a judecătoarei Barbu „Cu opinia separată a doamnei judecător Elena Barbu, în sensul: Admiterii contestaţiilor formulate de inculpaţii POŞTOACĂ FLORIN ALEXANDRU, POŞTOACĂ NICOLAE CRISTIAN şi VICOL-CIORBĂ LAURA CĂTĂLINA împotriva încheierii/DL din 5.02.2025 pronunţate în dosarul penal nr. 652/2/2025 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel București, secţia a II-a penală, al desfiinţării acesteia cu privire la admiterea propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate privind pe inculpaţii mai sus menţionaţi şi, în urma rejudecării, în temeiul art. 227 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 202 alin. 1, 3 şi 4 lit. d Cod procedură penală şi art. 218 Cod procedură penală, al luării măsurii arestului la domiciliu faţă de aceştia; Respingerii contestațiilor formulate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIICOT – STRUCTURA CENTRALĂ – SECŢIA DE COMBATERE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE şi de inculpaţii POŞTOACĂ GHEORGHE EMANUEL, CIORBĂ VLADIMIR RĂZVAN, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA CLAUDIA, ŞAITOŞ BOGDAN ADALBERT ŞI IVAN GEORGE MARIAN.”

DNA intră peste baronii UDMR: Barti Tihamer, reținut Foto: Facebook
Justiție

DNA intră peste baronii UDMR

DNA intră peste baronii UDMR: un vicepreședinte al CJ Harghita, Barti Tihamér, cu o avere uriașă și palat, a fost reținut, alături de un fost director al Finanțelor Publice, Kurkó Andárs. Până la redactarea acestei știri, DNA nu a precizat motivele reținerii. Procurorii anticorupție vor cere judecătorilor arestarea celor doi. Citește și: Grupul infracțional constituit de Laura Vicol și-a început activitatea din 2018, doi ani înainte ca PSD să o facă deputată – judecător Potrivit prezentării sale de pe site-ul UDMR, Tihamer a absolvit istoria la Babeș Bolyai și a fost bugetar în cea mai mare parte a carierei sale. DNA intră peste baronii UDMR Nici presa locală maghiară nu oferă detalii despre cazul său. Barti Tihamér, bugetar, cu soția lucrând la o bancă, unde are un salariu modest, a strâns o avere remarcabilă. Ultima sa declarație de avere, din noiembrie 2024, arată că are o casă de 1.131 mp în Gheorgeni, cumpărată în 2017. În 2022 și-a cumpărat și un apartament de 98 mp, tot în Gheorgheni. În bancă, în multiple conturi în lei, euro sau dolari, Barti Tihamér are circa 1,35 milioane de lei. Între 2022 și 2023 a primit cadou ceasuri de 8.000 de euro. Însă salariul său a fost, în 2023, net, de 161.694 lei, iar soția sa a câștigat doar 23.993 lei, net, anual.

Arestații Nordis pot fi eliberați miercuri (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Arestații Nordis pot fi eliberați miercuri

Arestații Nordis pot fi eliberați miercuri. Fosta deputată PSD Laura Vicol și soțul său, Vladimir Ciorbă, contestă decizia de arestare preventivă la Înalta Curte de Casație și Justiție. Arestații Nordis pot fi eliberați miercuri Dosarul a fost înregistrat pe 12 februarie, iar ședința de judecată este programată pentru ora 12:00. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” Alături de cei doi, contestații au depus și alți trei inculpați aflați în arest preventiv - Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă și Florin Poștoacă -, dar și persoane aflate în arest la domiciliu, printre care Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) și Bogdan Adalbert Șaitoș. Delapidare și spălare de bani în dosarul Nordis Laura Vicol și Vladimir Ciorbă sunt acuzați de delapidarea a zeci de milioane de euro din firmele grupului Nordis, banii fiind cheltuiți pe vacanțe de lux, avioane private și mașini scumpe. Potrivit anchetatorilor, cuplul ar fi achitat 1,5 milioane de euro pentru zboruri cu avioane private și elicoptere către destinații de lux precum Nisa, Mykonos, Madrid, Paris și Delta Dunării. De asemenea, au fost achiziționate mașini de lux în valoare de aproape 5 milioane de euro, printre care Ferrari, Bentley și Rolls Royce. Lista infracțiunilor Dosarul este unul complex, iar acuzațiile formulate de DIICOT includ: Constituirea unui grup infracțional organizat Delapidare cu consecințe deosebit de grave Spălare de bani Evaziune fiscală Înșelăciune cu consecințe grave Stabilirea cu rea-credință a impozitelor și taxelor În anchetă sunt vizate 40 de persoane fizice și 32 de firme, fiind descoperit un mecanism infracțional complex de promovare și dezvoltare a unor proiecte imobiliare fictive. Ioana Băsescu și Andreea Cosma, cercetate în dosar Printre cei implicați în acest dosar se numără și Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, precum și fosta deputată PSD Andreea Cosma. Cele două sunt cercetate în calitate de notarițe. O schemă piramidală Schema infracțională a funcționat pe un model piramidal cu trei paliere: Liderii grupului – coordonatori ai mecanismului de delapidare și spălare de bani Apropiații liderilor – persoane de încredere care au sprijinit activ gruparea Executanții – notari, avocați și consultanți juridici care au facilitat tranzacțiile și spălarea banilor Anchetatorii susțin că în perioada 2019-2024, grupul infracțional a încasat de la clienți peste 195 milioane de euro prin promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare pentru apartamente, parcări și mobilier.

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, arestați(sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, arestați

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, arestați. Laura Vicol şi soţul acesteia, Vladimir Ciorbă, au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, în dosarul Nordis. Soții Ciorbă-Vicol au fost duși direct din sala de judecată în arestul poliției. Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, arestați Curtea de Apel București a decis miercuri arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostei deputate PSD, Laura Vicol, și a soțului său, Vladimir Ciorbă, în dosarul Nordis. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu Potrivit minutei instanței, în arest vor ajunge și Gheorghe Emanuel Poștoacă – acționar principal la Nordis, Cristian Nicolae Poștoacă – acționar și administrator în mai multe firme Nordis și Florin Poștoacă Arest la domiciliu și control judiciar pentru alți inculpați Pentru alți inculpați, instanța a dispus măsuri mai blânde. Arest la domiciliu pentru Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) și Bogdan Adalbert Șaitoș (acționar și administrator). Control judiciar pentru Gabriela Vasile (manager resurse umane), Cristian Matei (manager achiziții și director) și George Marian Ivan. Decizia este executorie, dar nu definitivă Sentința nu este definitivă, însă poate fi pusă imediat în aplicare. O parte dintre avocații celor vizați au anunțat deja intenția de a contesta hotărârea, urmând să depună actele necesare. Delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani Inculpații sunt acuzați de multiple infracțiuni economice grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune, falsificarea și manipularea evidențelor financiare. Anchetatorii susțin că rețeaua ar fi obținut ilegal rambursări de TVA și alte beneficii fiscale prin mecanisme frauduloase, afectând bugetul de stat. Ioana Băsescu și Andreea Cosma, cercetate sub control judiciar Printre cei implicați în dosar se numără și Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, și Andreea Cosma, fostă deputată PSD. Cele două ar fi fost implicate în afacerile Nordis în calitate de notarițe, însă au fost lăsate să plece acasă, fiind cercetate sub control judiciar. Sume uriașe de bani și obiecte de lux Luni, anchetatorii au efectuat percheziții ample, în urma cărora au fost confiscate peste 50 de dispozitive electronice (laptopuri, tablete, servere, memory stick-uri), elefoane mobile și documente compromițătoare. Au mai fost confiscate sume mari de bani în lei, euro și alte monede, ceasuri, bijuterii și genți de lux de la branduri cunoscute O schemă piramidală Anchetatorii susțin că organizația era structurată în trei paliere. Liderii grupării – coordonau afacerile și direcționau fondurile Colaboratorii apropiați – membri ai grupului, în relație de rudenie sau prietenie cu liderii Executorii – notari, avocați și consultanți juridici implicați în falsificarea documentelor și gestionarea banilor obținuți ilegal Prejudiciu uriaș, peste 195 de milioane de euro Potrivit anchetatorilor, între 2019 și 2024, liderii grupului au încasat peste 957 de milioane de lei (echivalentul a peste 195 de milioane de euro) de la clienți, sub pretextul vânzării de apartamente, parcări și mobilier. Acești bani ar fi fost direcționați ulterior printr-un proces complex de spălare de bani, evitând astfel taxele și impozitele datorate statului. Investigația vizează un total de 40 de persoane fizice și 32 de firme, toate suspectate de implicare în activități ilegale sub umbrela grupului Nordis.

Nordis, ministrul Justiției neagă implicațiile politice (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Justiție

Nordis, ministrul Justiției neagă implicațiile politice

Nordis, ministrul Justiției neagă implicațiile politice. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că nu poate comenta responsabilitățile individuale ale celor implicați în dosarul Nordis, dar a subliniat că justiția trebuie să-și urmeze cursul și că „fiecare persoană care are o culpă trebuie să răspundă în fața instanței”. Nordis, ministrul Justiției neagă implicațiile politice În cadrul unei declarații susținute la Parlament, ministrul Justiției a reafirmat angajamentul său față de independența sistemului judiciar și a evitat să comenteze cazul concret al Laurei Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice a Camerei Deputaților, implicată în acest dosar. Citește și: Cum explică Ciolacu succesul lui Călin Georgescu: „Dacă Georgescu violează o găină, va zice toată lumea că găina trebuia violată” Ca ministru al Justiției, am obligația de a mă asigura că actul de justiție rămâne independent, imparțial și obiectiv. Nu pot comenta responsabilitățile juridice ale unei persoane anume”, a declarat Marinescu. Întrebat dacă implicarea Laurei Vicol în dosarul Nordis afectează credibilitatea Parlamentului, Marinescu a evitat să se pronunțe, precizând că ancheta este în desfășurare și că nu are informații despre activitatea sa politică. „Autoritățile judiciare trebuie să facă această investigație cu promptitudine și corectitudine. În ceea ce privește activitatea politică a doamnei Vicol, nu am ce să comentez în acest moment”. „Societatea are nevoie de politicieni corecți” Ministrul a subliniat importanța unei clase politice integre, dar a evitat să comenteze procesul de selecție al Laurei Vicol pentru funcțiile ocupate. „Cu siguranță, societatea românească are nevoie de oameni competenți, valoroși și integri în funcții publice”, a spus Marinescu. „Nu mă voi amesteca niciodată într-o anchetă” În final, ministrul Justiției a reiterat că nu se va implica în nicio investigație penală și că deciziile trebuie lăsate în seama instituțiilor abilitate. „Într-o societate democratică, orice persoană care a greșit trebuie să răspundă în fața legii, dar acest lucru trebuie să se întâmple fără interferențe politice”.

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare. Vlad Pascu, șoferul drogat care a provocat accidentul mortal din 2 Mai în august 2023, a contestat marți decizia Judecătoriei Mangalia, prin care a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare Potrivit deciziei instanței, Judecătoria Mangalia l-a condamnat vineri, 31 ianuarie, fără acord de recunoaștere, la 10 ani de detenție, pedeapsă din care se va scădea perioada deja executată în arest preventiv, de peste un an. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Contestația sa urmează să fie judecată de Curtea de Apel Constanța. Despăgubiri de milioane de euro pentru victime Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a admis în parte cererile de despăgubire formulate de familiile victimelor și de răniți. Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR) a fost obligat să plătească 700.000 euro familiei tânărului decedat. Alte 640.000 euro vor merge către familia tinerei care și-a pierdut viața 100.000 euro, 50.000 euro și 250.000 euro vor trebui plătiți celor trei tineri răniți în accident Vlad Pascu, acuzat de multiple infracțiuni Vlad Pascu a fost trimis în judecată în octombrie 2023 de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, fiind acuzat de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă. Pe lângă acestea, Pascu e vinovat de conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului Filmul tragediei din 2 Mai Potrivit anchetatorilor, în dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autovehicul sub influența drogurilor pe drumurile publice. La intrarea în localitatea 2 Mai, a lovit un grup de tineri care mergeau pe marginea drumului. În urma impactului, doi tineri și-au pierdut viața și alți trei tineri au fost răniți: După producerea accidentului, Vlad Pascu a părăsit locul faptei, fiind prins ulterior de poliție.

Petre Roman, audiat în dosarul Mineriadei (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Petre Roman, audiat în dosarul Mineriadei

Petre Roman, audiat în dosarul Mineriadei. Fostul premier al României, Petre Roman, s-a prezentat miercuri dimineață la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Acesta este acuzat de săvârșirea de infracțiuni contra umanității, într-un dosar complex care implică mai multe personalități politice de rang înalt. Petre Roman, audiat în dosarul Mineriadei Potrivit televiziunilor de știri, Petre Roman a fost chemat pentru a fi informat oficial că are calitatea de inculpat. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Același lucru este valabil și pentru Gelu-Voican Voiculescu, fost vicepremier. La intrarea în sediul Parchetului General, Petre Roman a respins acuzațiile, calificându-le drept „profund nedrepte”. El a afirmat că nu există dovezi care să-l implice în organizarea aducerii minerilor la București și a subliniat că evenimentele din 1990 au fost influențate de fosta Securitate. Dosarul Mineriadei Dosarul vizează evenimentele din 11-13 iunie 1990, când autoritățile au recurs la violență împotriva manifestanților pașnici din Piața Universității. Aceștia militau pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și exprimau opinii politice în contradicție cu cele ale puterii de atunci. Principalele acuzații din acest dosar se vizează moartea prin împușcare a patru persoane, rănirea a 1.388 de persoane, privarea de libertate a 1.250 de persoane. De asemenea, implicarea ilegală a forțelor Ministerului de Interne, Ministerului Apărării și SRI, alături de peste 10.000 de mineri și muncitori. Principalii inculpați în dosar Ancheta implică mai multe figuri politice și militare de rang înalt. Printre aceștia, Ion Iliescu, fost președinte al României, Virgil Măgureanu, fost director al SRI, Gelu-Voican Voiculescu, fost vicepremier, Miron Cozma, fost lider al minerilor, Adrian Sârbu, alături de foști generali și oficiali guvernamentali. Evoluția anchetei Dosarul Mineriadei a cunoscut numeroase întorsături. În decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus restituirea dosarului pentru refacerea anchetei de la zero. Decizia a anulat toate probele anterioare, invocând nereguli în rechizitoriu. Ancheta se află într-un moment crucial, cu noi audieri și refacerea probelor. Procurorii vor analiza toate dovezile disponibile pentru a finaliza dosarul. Consecințele evenimentelor Atacul coordonat asupra manifestanților din Piața Universității a avut consecințe grave, inclusiv moartea, violențe fizice și privarea de libertate. Peste 200 de persoane au fost reținute și transportate la o unitate militară din Măgurele, unde au fost supuse unei „cercetări sumare” înainte de eliberare.

Colegiul Medicilor acționează în instanță CNAS (sursa: Facebook/CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate)
Justiție

Colegiul Medicilor acționează în instanță CNAS

Colegiul Medicilor acționează în instanță CNAS. Colegiul Medicilor din România (CMR) a anunțat duminică inițierea unei acțiuni în instanță împotriva Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Motivul este refuzul CNAS de a transmite nota de fundamentare pentru bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate pe 2025, un document esențial pentru asigurarea transparenței în alocarea fondurilor. Colegiul Medicilor acționează în instanță CNAS În acțiunea sa, CMR cere instanței să oblige CNAS să furnizeze două documente de interes public: Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Nota de fundamentare a bugetului Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate, transmisă Ministerului Finanțelor pentru elaborarea bugetului de stat și a bugetului de asigurări sociale pentru 2025. Proiecția bugetară pentru Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate pentru anii 2025 și 2026, elaborată de Ministerul Finanțelor. De ce este importantă nota de fundamentare? CMR subliniază că nota de fundamentare este esențială pentru a verifica dacă solicitările medicilor au fost incluse în buget. Potrivit CMR, reprezentanții CNAS nu au oferit clarificări suficiente în privința solicitărilor primite. Într-o scrisoare deschisă publicată sâmbătă, CMR acuză CNAS că invocă texte de lege fără să răspundă concret la cerințele transmise. Divergențe între negocieri și răspunsurile oficiale În timpul unei ședințe de negociere din 13 noiembrie, CNAS a discutat despre simulări privind valoarea punctelor per capita și pe servicii medicale. Cu toate acestea, aceste informații nu au fost prezentate ulterior, ceea ce a generat neînțelegeri între cele două instituții. Răspunsul oficial transmis de CNAS către CMR pe 23 decembrie 2024 contrazice declarațiile făcute în timpul negocierilor. Clarificări solicitate CMR solicită explicații detaliate privind procesul de semnare a actelor adiționale la contractele de furnizare de servicii medicale. Problemele identificate includ: Lipsa precizării valorii punctului per capita și a punctului pe serviciu medical pentru perioada 1 aprilie 2025 - 31 decembrie 2025. Absența clarificărilor privind suportul legal al semnării unor contracte fără valoare contractuală explicită, ceea ce contravine principiilor unui contract civil. Obiectivul CMR: transparență și parteneriat corect cu CNAS Colegiul Medicilor subliniază necesitatea unui parteneriat transparent și corect cu CNAS, bazat pe colaborare, nu pe subordonare. CMR își dorește ca procesul de fundamentare a bugetului să fie clar și să reflecte cerințele medicilor, în interesul pacienților. Demers pentru transparență în sistemul de sănătate Acțiunea inițiată de Colegiul Medicilor evidențiază nevoia de claritate și responsabilitate în gestionarea fondurilor din sănătate. Măsura urmărește să asigure că resursele bugetare sunt alocate corect, având în vedere importanța majoră a acestora pentru furnizarea serviciilor medicale de calitate.

Pedeapsă mai mare pentru Vlad Pascu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Pedeapsă mai mare pentru Vlad Pascu

Pedeapsă mai mare pentru Vlad Pascu. Judecătorii au luat o decizie majoră în cazul Vlad Pascu, schimbând încadrarea juridică. Acesta ar putea primi o pedeapsă mai mare. Pedeapsă mai mare pentru Vlad Pascu Judecătoria Mangalia a hotărât, luni, schimbarea încadrării juridice în cazul lui Vlad Pascu, judecat pentru producerea accidentului tragic de lângă localitatea 2 Mai, care a dus la moartea a doi tineri. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Instanța a dispus schimbarea încadrării juridice din vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. 1 și 4 Cod Penal (cu o pedeapsă maximă de un an), în vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. 1, 2, 3 și 4 Cod Penal (pedeapsă maximă de trei ani). De asemenea, se aplică alin. 4 din art. 196, care prevede că, dacă urmările afectează două sau mai multe persoane, limitele pedepsei se majorează cu o treime. Alte schimbări juridice în dosar Decizia instanței a inclus și modificări legate de infracțiunea de conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Încadrarea juridică rămâne conform art. 336 alin. 2 Cod Penal, dar cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din același cod. Decizia este cu cale de atac odată cu judecarea fondului. Detaliile trimiterii în judecată În octombrie 2023, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia l-au trimis în judecată pe Vlad Pascu pentru multiple infracțiuni, inclusiv ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă De asemenea, Pascu este învinuit de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și de părăsirea locului accidentului Accidentul din 19 august 2023 În dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autoturism pe DN 39 și a intrat într-un grup de pietoni în apropiere de localitatea 2 Mai. Impactul a dus la decesul a doi tineri și la rănirea altor trei persoane. După accident, Vlad Pascu a părăsit locul faptei, fiind găsit ulterior de polițiști în Vama Veche. Ancheta a confirmat că acesta se afla sub influența mai multor substanțe interzise.

Cum eviți plata unei amenzi penale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cum eviți plata unei amenzi penale

Cum eviți plata unei amenzi penale: se pare că, în unele cazuri, pur și simplu nu trebuie să faci nimic. Cum eviți plata unei amenzi penale Instituțiile statului întâmpină dificultăți în a executa un datornic, chiar și atunci când acesta nu ia nicio măsură pentru a se conforma. Un exemplu clar este cazul unui cetățean marocan, Mohammed Amine en-Nawaoui, care a scăpat de consecințele unei amenzi penale fără să depună vreun efort. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate În 2020, în perioada stării de urgență, acesta a fost prins conducând sub influența alcoolului. La acea vreme student la UMF, el a fost condamnat în iunie 2021 la plata unei amenzi penale de 5.100 de lei, corespunzătoare a 170 de zile-amendă. Cu toate acestea, marocanul nu a contestat decizia Judecătoriei și nici nu a achitat amenda. Mai mult, se pare că nici nu a urmărit procesul, deoarece verificările ulterioare au indicat că părăsise România încă din august 2020, înainte de pronunțarea sentinței. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava Foto: Antena 3
Justiție

Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava

Lia Savonea și colega ei, Adriana Ispas, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, o scapă de arest și pe judecătoarea drogată de la Suceava, Ana Maria Chirilă. Aceasta era ținută în arest la domiciliu. Curtea de Apel Suceava acceptase însă ca ea să fie pusă sub control judiciar, care să înlocuiască arestul. Azi, decizia acestei curți de apel a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava Lia Savonea a făcut parte din completul care a decis rejudecarea procesului lui Mario Iorgulescu. Chirilă este acuzată că, deși avea copii mici acasă, își punea locuința la dispoziția prietenilor ei interlopi, unde aceștia puteau consuma droguri. În plus, ea îi furniza informații confidențiale iubitului ei, pentru a-l ajuta să scape de urmărire. „Respinge, ca nefondată, contestația formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva încheierii din 06 decembrie 2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 635/39/2024, privind pe inculpații Cotoară Ciprian, Chirilă Ana-Maria și Pînzari Mihai”, se arată în minuta deciziei luate azi de ICCJ. Inițial, Curtea de Apel stabilise: „Dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu instituit prin încheierea din data de 18.04.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava în dosarul nr. 62/39/2024/a1.5, rămasă definitivă prin încheierea nr. 339 din data de 25.04.2024 pronunțată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 62/39/2024/a1.5, față de inculpată CHIRILĂ ANA-MARIA, cu măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile începând cu data rămânerii definitive a prezenței încheieri”.

ICCJ respinge contestația depusă de AUR (sursa: Facebook/George Simion)
Justiție

ICCJ respinge contestația depusă de AUR

ICCJ respinge contestația depusă de AUR. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, miercuri, contestația depusă de partidul AUR împotriva hotărârii Curții Constituționale (CCR) privind anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia este definitivă și inadmisibilă, conform instanței. ICCJ respinge contestația depusă de AUR ICCJ a motivat respingerea contestației prin faptul că instanțele judecătorești nu au competența de a anula o decizie a Curții Constituționale. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 "Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată din oficiu. Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 6 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională (...). Definitivă", se arată în hotărârea ICCJ. Argumentele lui George Simion În contestația depusă, liderul AUR, George Simion, a calificat decizia CCR drept „un precedent extrem de periculos” și o încălcare a articolului 2 din Constituție, care stipulează că „suveranitatea națională aparține poporului român și se exercită prin reprezentanții săi aleși”. Simion a subliniat că această hotărâre poate duce la pierderea încrederii cetățenilor în democrație și statul de drept. „Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral”, a declarat liderul AUR. Critici privind motivația deciziei CCR Simion a acuzat că decizia CCR s-a bazat exclusiv pe note informative emise de SRI, SIE și Ministerul de Interne, fără dovezi clare. „Singurele 'probe' pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE şi Ministerul de Interne, aşa-zis desecretizate de CSAT. (...) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative să-l deturneze de la parcursul normal”, a argumentat Simion. Anularea întregului proces electoral Pe 6 decembrie 2024, CCR a decis anularea întregului proces electoral, inclusiv a turului I al alegerilor prezidențiale. Totuși, cu câteva zile înainte, pe 2 decembrie, aceiași judecători validaseră primul tur. Această situație a generat controverse majore, iar decizia CCR a fost criticată drept excesivă și fără precedent. Decizia ICCJ de a respinge contestația AUR închide un capitol controversat privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră