sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

480 articole
Justiție

Dosar DIICOT prescris după nouă ani

Dosar DIICOT prescris după nouă ani. Cel mai mare dosar de contrabandă instrumentat de DIICOT, în care o rețea de 34 de membri era acuzată de trecerea ilegală a frontierei cu mii de pachete de țigări moldovenești, a fost închis. Dosar DIICOT prescris după nouă ani După nouă ani de procese și dezbateri pe tema legalității probelor și a încadrării juridice, Tribunalul Iași a decis închiderea cazului din cauza prescrierii răspunderii penale. Citește și: Avertisment grav de la Washington: Informațiile CSAT despre implicarea malignă a Rusiei în procesul electoral trebuie investigate pe deplin Procesul a fost marcat de întârzierea soluționării, unul dintre inculpați decedând înainte de pronunțarea sentinței, în timp ce ceilalți membri ai rețelei au sărbătorit încheierea dosarului. Statul rămâne cu câteva bunuri confiscate și cu șanse slabe de a recupera prejudiciul, transformând acest caz într-un exemplu de ineficiență în lupta împotriva contrabandei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosar DIICOT prescris după nouă ani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Călin Georgescu, o posibilă anchetă penală (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Călin Georgescu, o posibilă anchetă penală

Călin Georgescu, o posibilă anchetă penală. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) oferă precizări pentru corecta informare a cetățenilor în contextul declarațiilor publice privind presupuse sesizări referitoare la influențarea corectitudinii procesului electoral. Hotărârea CSAT, transmisă fără documentele desecretizate "Până la această dată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a primit nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice, organelor de poliție sau altor instituții competente," se menționează în comunicatul oficial. Citește și: Fără precedent: CSAT a declasificat și publicat documentele care arată cum vrea Rusia să influențeze alegerile și cum a fost susținut Georgescu Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a transmis PÎCCJ doar Hotărârea adoptată în ședința din 28 noiembrie 2024. Documentele care au fost desecretizate în cursul zilei nu au fost incluse, iar analiza acestora se află în desfășurare. "În noul context al desecretizării, PÎCCJ analizează elementele care ar putea declanșa o investigație penală, infracțiunile vizate și structura de parchet competentă," se subliniază în declarație. Sesizarea AEP: o simplă redirecționare Declarațiile conform cărora Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ar fi transmis o sesizare către PÎCCJ sunt nefondate. "AEP nu a depus o sesizare, ci doar a redirecționat către instituția noastră o petiție a unei persoane fizice, în data de 29 noiembrie 2024," se explică în comunicat. Călin Georgescu, o posibilă anchetă penală PÎCCJ reiterează că, în contextul analizei documentelor desecretizate, este posibilă declanșarea unei anchete penale, urmând să fie stabilite infracțiunile și competențele necesare. Instituția rămâne deschisă să primească eventuale sesizări oficiale legate de procesul electoral. Această poziție vine în întâmpinarea cerințelor de transparență și claritate în ceea ce privește acuzațiile sau suspiciunile legate de alegerile recente.

Diurnele magistraților, o șmecherie de lux (sursa: riseproject.ro)
Justiție

Diurnele magistraților, o șmecherie de lux

Diurnele magistraților, o șmecherie de lux. Acestea pot atinge sume de peste 30.000 de euro anual, fiind acordate nu doar pentru deplasările în interes de serviciu, ci pentru fiecare zi în care aceștia se prezintă la birou. Diurnele magistraților, o șmecherie de lux Aceste sume forfetare, care nu necesită justificare și nu sunt supuse verificării, reprezintă un bonus semnificativ acordat sub formă de „bani de buzunar”, arată o analiză a Rise Project. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România În prezent, acest privilegiu este accesibil doar unei părți restrânse din breasla magistraților: judecătorilor și procurorilor detașați în localități diferite de cele de domiciliu, dar și membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și inspectorilor Inspecției Judiciare fără domiciliu în București. Recent, însă, mai mulți magistrați, inclusiv președinți ai unor instituții importante precum Înalta Curte de Casație și Justiție (Corina Corbu) sau Consiliul Superior al Magistraturii (Denisa Stănișor), au făcut demersuri pentru a beneficia de aceste diurne. De asemenea, printre pretendenți se regăsesc și pensionari ai magistraturii, care solicită retroactiv aceste sume pentru anii activi. Practic, o creștere salarială de 44% Acest beneficiu financiar a fost consolidat în martie 2023, când Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat o prevedere legală în favoarea acestui tip de plată, obligând instanțele din întreaga țară să accepte astfel de cereri. Diurna este calculată ca 2% din indemnizația brută zilnică a beneficiarului, ceea ce, pentru aproximativ 22 de zile lucrătoare lunar, poate crește veniturile acestuia cu până la 44%. Această bonificație continuă să fie un subiect de dezbatere intensă, având în vedere impactul său financiar semnificativ.

DNA a început urmărirea penală în dosarul privind finanțarea panourilor de promovare a cărții lui Ciucă Foto: Inquam/George Calin
Justiție

DNA a început urmărirea penală

O zi după ce președintele PSD, Marcel Ciolacu, l-a acuzat pe liderul liberal Nicoale Ciucă că a finanțat ilegal promovarea cărții sale, Antena 3 anunță că DNA a început urmărirea penală în acest caz. Citește și: AUDIO BLAT PSD-AUR Piedone și Simion se alintă cu „Satana” și „Sătănel”. „Susținem pe cine stabilim noi doi, da?”, propune Piedone, iar liderul AUR aprobă Urmărirea penală ar fi început din 8 august, „in rem”, adică se anchetează faptele, nu o persoană anume. DNA suspectează că ar fi fost comise infracțiuni legate de utilizarea subventiilor in alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum si utilizarea in alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice. DNA insistă că dosarul nu vizează o persoană anume UPDATE 21.45: DNA a venit cu câteva precizări și insistă că dosarul este in rem. „La solicitarea mass media și în referire la informațiile vehiculate în spațiul public privind începerea urmăririi penale într-un dosar care ar viza folosirea fondurilor alocate de către Autoritatea Electorală Permanentă partidelor politice pentru promovarea unei cărți aparținând unui candidat la alegerile prezidențiale, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să precizeze că în dosarul respectiv nu este dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de nicio persoană. Menționăm faptul că dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție la data de 02.09.2024 în urma trimiterii pe cale administrativă de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a unei sesizări formulată de către o persoană fizică”, a arătat DNA. Ciucă: Dosar penal la plângerea lui Simion, la care se deschide automat dosar in rem UPDATE 21.30. Ciucă a reacționat la informațiile Antenei 3: „PSD a dat drumul la robinetul de fake-news. Totul pentru acoperirea scandalului Nordis. George Simion, așa cum este bine cunoscut în spațiul public, a făcut o plângere penală la Parchetul General la finalul lunii august pentru panourile electorale ale PNL. La orice plângere conformă se deschide, potrivit legii, o lucrare in rem. E cale lungă de la lucrare la dosar, așa cum susține PSD pe surse. Diferența majoră este că domnul Ciolacu chiar s-a plimbat cu avionul privat la Nisa iar pe acest subiect a fost depusă o plângere penală. Deci, dacă ar fi să folosim logica PSD, atunci ar trebui să spună că și președintele lor are dosar penal la DNA. Oricine poate cerceta această cheltuială a PNL cu panourile. Noi suntem transparenți și nu avem nimic de ascuns, spre deosebire de Ciolacu și PSD. Marcel Ciolacu, unde sunt documentele de plată pentru zborul privat de la Nisa?”. DNA a început urmărirea penală „Prin ordonanța din data de 08.08.2024 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice, prev. de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000, și spălarea banilor, prev. de art. 49 lit. a din Legea nr. 129/2019. În interesul soluționării cauzei se impune ca Autoritatea Electorală Permanentă sã punã la dispoziție, în copie certificatã conform cu originalul, toate înscrisurile iustificative, deținute la nivelul instituției, aferente plăților efectuate”, se arată într-o adresă a procurorilor, consultată de Antena 3 CNN. Luni seara, la Antena 3, Ciolacu spunea: „Eu vreau să văd facturile lui domnul Ciucă, de la panourile de publicitate la o carte privată”. Ulterior, el a scris pe Facebook: „Într-adevăr, cel care-mi cere retragerea acum, dl. Ciucă, a dat 4 milioane de euro pe propria carte, din bani publici!”.

Averea uriașă a unui obscur magistrat Foto: CSM
Justiție

Averea uriașă a unui obscur magistrat

Averea uriașă a unui obscur magistrat care ia 25.000 lei/ lună, diurne de peste 120.000 lei/an și a dat statul în judecată pentru mai mult: Ion Cosmin Dijmărescu este un fost judecător de la Tribunalul Dolj care acum este inspector la Inspecția Judiciară. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Averea uriașă a unui obscur magistrat Familia Dijmărescu - soția sa este medic la stat, dar câștigă bine și de la propriul cabinet - are 1,4 hectare de pădure, mii de metri pătrați de teren în intravilanul mai multor localități, inclusiv Târgu Jiu, două case și un apartament. O casă este la Târgu Jiu, alta la Bucovăț, în Dolj, iar apartamentul la Craiova. Cei doi soți dețin un Audi și un Alfa Romeo. În bănci au multiple conturi, de circa 500.000 de lei. Judecătorul Cosmin Dijmărescu a câștigat, în anul fiscal 2023, de la Inspecția Judiciară, 302.151 lei, net, anual. Pe lângă salariu, el a beneficiat de: 7.123 lei diferente VRS, normă hrană 966 lei diurnă delegare 73.770 lei diurnă detașare 10.974 alocatii pentru transport la si de la locul de munca 30.320 lei - alocații pentru locuinte 929 alocații călătorii anuale În total, aceste diurne i-au adus peste 120.000 lei. În plus, pentru că a câștigat procesul cu statul pentru mărirea salariului, Cosmin Dijmărescu a primit, în 2023, 54.058 de lei.

Funcționari publici șpăgari, protejați de procurori (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Funcționari publici șpăgari, protejați de procurori

Funcționari publici șpăgari, protejați de procurori. Un caz de mită în valoare de 20.000 de lei, constând în aparate de aer condiționat pentru aprobarea unui proces verbal de recepție a unei construcții, s-a finalizat cu condamnări cu suspendare. Funcționari publici șpăgari, protejați de procurori Cei implicați, un angajat al Inspectoratului de Stat în Construcții și un responsabil tehnic de execuție, au primit pedepse de doi ani, respectiv doi ani și jumătate. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză Dar nu cu executare, ci cu suspendare. Mai mult, se vor putea reangaja în sistemul public după această perioadă. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal au anunțat, pe 21 mai, reținerea celor doi pentru "săvârșirea unor infracțiuni de corupție" legate de finalizarea lucrărilor la un bloc de locuințe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu

Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu. Curtea de Apel București a respins solicitarea avocaților lui Mario Iorgulescu de a efectua o expertiză medico-legală în Italia. Acesta este rejudecat pentru ucidere din culpă și conducere sub influența alcoolului și drogurilor, în urma unui accident fatal produs în 2019. Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu Instanța a considerat că o astfel de expertiză este posibilă doar în cazuri excepționale, când inculpatul nu poate călători în România din motive medicale sau legale, condiții care nu se aplică în cazul lui Iorgulescu. Citește și: GALERIE FOTO Geoană (66 de ani), vizite secrete și frecvente la deputata PSD Cătăuță (39 de ani) Avocații au solicitat suspendarea procesului și reaudierea martorilor, inclusiv identificarea unui șofer de autovehicul care, conform apărării, l-ar fi determinat pe Iorgulescu să vireze brusc. Curtea a respins această cerere, argumentând că martorii au fost deja audiați la prima instanță și că nu se impune reaudierea lor. De asemenea, cererea de identificare a șoferului a fost respinsă, fiind imposibil de probat. Mandatul de arestare preventivă, revocat Cererea de revocare a măsurii arestării preventive a fost de asemenea respinsă, întrucât mandatul emis împotriva lui Iorgulescu a încetat în mod automat în octombrie 2023. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 8 noiembrie. Dosarul lui Mario Iorgulescu, în faza de rejudecare Inițial, Mario Iorgulescu a fost condamnat în februarie 2023 la 15 ani și 8 luni de închisoare, pedeapsă redusă ulterior la 13 ani și 8 luni. În urma unui recurs, Instanța supremă a anulat sentința și a trimis dosarul spre rejudecare, stabilind că el ar trebui judecat pentru ucidere din culpă, infracțiune cu pedepse mai mici decât omorul. Circumstanțele accidentului În noaptea accidentului, Iorgulescu participase la o petrecere unde consumase alcool și cocaină. Aflând că fosta sa iubită se află într-un club din București, acesta a plecat spre Capitală într-o stare de furie și gelozie, la volanul unui Aston Martin. În timpul deplasării, a condus cu viteze excesive, a trecut pe roșu și, în cele din urmă, a intrat pe contrasens, lovind frontal un alt autovehicul, provocând decesul unui bărbat. Transferul lui Iorgulescu în Italia După accident, Mario Iorgulescu a fost transferat de familie într-o clinică din Italia, unde nu a fost audiat de procurori sau magistrați pe parcursul procesului penal. Situația medicală a fost invocată de apărare pentru a justifica imposibilitatea de a participa la proceduri în România.

PSD fuge de scandalul CCR-Șoșoacă (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Justiție

PSD fuge de scandalul CCR-Șoșoacă

PSD fuge de scandalul CCR-Șoșoacă. Senatorul PSD Robert Cazanciuc a înaintat miercuri în Parlament un proiect de lege ce propune modificarea legislației referitoare la alegerea președintelui României, precum și a legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. PSD fuge de scandalul CCR-Șoșoacă Cazanciuc a transmis un mesaj pe Facebook. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche "Dreptul la apărare şi la un proces echitabil este un drept fundamental câştigat în 1989, bazat pe principiile şi valorile europene pe care ni le-am asumat şi ca membri ai Uniunii Europene. Este principalul motiv ce m-a determinat să propun aducerea în actualitate a două legi, adoptate de peste 20 de ani, care nu mai răspund cerinţelor societăţii actuale româneşti, ci unor vremuri care, în contextul post revoluţionar în care se găsea România, erau evident impregnate de spiritul unor interese politice, strategice şi social-economice. Am depus astăzi la Camera Deputaţilor o iniţiativă pentru modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României şi a Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Prin aceste modificări urmărim asigurarea dreptului la un proces echitabil în care părţile să poată fi prezente la desfăşurarea procedurii jurisdicţionale şi să îşi susţină cauza". Modificări propuse în legea alegerii Președintelui României Conform expunerii de motive, proiectul de lege propune ca deciziile Biroului Electoral Central (BEC) referitoare la înregistrarea sau respingerea candidaturilor pentru funcția de președinte al României și semnele electorale asociate acestora să fie contestate la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, în loc de Curtea Constituțională. De asemenea, se propune ca dosarele candidaturilor să fie transmise de către BEC către Curtea Constituțională pentru verificarea procedurilor privind alegerea președintelui României. Proiectul de lege prevede și stabilirea unei majorități calificate de două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale pentru emiterea hotărârii privind respectarea procedurilor de alegere a președintelui. Proiectul de lege "Candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Înalta Curte soluţionează contestaţiile în complet de 5 judecători cu citarea părţilor, în cel mult două zile de la înregistrare. Deciziile Înaltei Curţi sunt definitive. În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, Biroul Electoral Central transmite Curţii Constituţionale dosarele privind candidaturile în vederea verificării respectării procedurii pentru alegerea preşedintelui României. CCR se pronunţă în termen de 24 de ore", se arată în proiectul de lege. Potrivit acestuia, asupra respectării procedurilor pentru alegerea preşedintelui României la nivelul BEC, plenul CCR hotărăşte cu votul a două treimi din numărul judecătorilor, în termen de 24 de ore. Preşedintele Curţii Constituţionale poate invita, pentru relaţii, persoanele necesare, mai spune iniţiativa legislativă.

Judecătoarea dosarului 2 Mai e suspendată (sursa: Facebook/Popoviciu Ioana Ancuta)
Justiție

Judecătoarea dosarului 2 Mai e suspendată

Judecătoarea dosarului 2 Mai e suspendată. Secția pentru judecători în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât, miercuri, suspendarea din funcție pentru trei luni a judecătoarei Ioana Ancuța Popoviciu. Judecătoarea dosarului 2 Mai e suspendată Aceasta a avut în soluționare dosarul lui Vlad Pascu, șoferul care a condus sub influența drogurilor și a provocat, anul trecut, un accident mortal în localitatea 2 Mai, soldat cu decesul a doi tineri. Citește și: Selly, influencerul favorit al lui Ciolacu, a promovat masiv țeapa Nordis: „Foarte special este modelul de business” "Admite acţiunile disciplinare conexate formulate de Inspectia Judiciară împotriva pârâtei Ioana Ancuţa Popoviciu - judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa. În baza art.273 alin.(1) lit.e) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aplică pârâtei Ioana Ancuţa Popoviciu sancţiunea disciplinară constând în 'suspendarea din funcţie pentru o perioadă de trei luni' pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.271 lit.g) teza I şi art.271 lit. s) teza a II-a din acelaşi act normativ", se arată în minuta deciziei. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Comportamentul judecătoarei În luna februarie, Inspecția Judiciară a anunțat că s-a autosesizat și desfășoară verificări asupra comportamentului judecătoarei în sala de judecată. Conform unui comunicat transmis, Inspecția Judiciară a intervenit în urma informațiilor apărute în spațiul public referitoare la modul în care s-a desfășurat ședința de judecată din 22 februarie la Judecătoria Mangalia, în cazul dosarului accidentului din 19 august 2023. "Sesizarea din oficiu vizează respectarea obligaţiei de studiere a dosarelor anterior şedinţei de judecată (inclusiv din perspectiva prezenţei în instituţie a judecătorului anterior acestei date), maniera de gestionare a dosarelor şi şedinţelor de judecată, comportamentul judecătorului în şedinţele de judecată, în principal cu referire la şedinţa de judecată din ziua de joi, precum şi existenţa unor eventuale situaţii de incompatibilitate în legătură cu dosarul menţionat", se arăta în comunicatul Inspecţiei Judiciare. La finalul ședinței de judecată, tatăl unuia dintre tinerii decedați în accident a susținut că judecătoarea a întrebat dacă fiul său este prezent în sală. "Mi-a spus dacă băiatul meu este în sală. Nu am mai văzut așa ceva în viața mea. Îi voia buletinul", a relatat acesta. Mesteca gumă în ședința de judecată Un alt părinte a afirmat că judecătoarea părea nepregătită pentru ședința de judecată și mesteca gumă în timpul acesteia. Pe 21 mai, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat transferul Ioanei Ancuța Popoviciu la Judecătoria Constanța, iar dosarul lui Vlad Pascu a fost preluat de un alt magistrat. Pe 11 octombrie 2023, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia a anunțat trimiterea în judecată a lui Vlad Pascu, aflat în arest preventiv, pentru infracțiuni precum ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe și părăsirea locului accidentului. "În sarcina inculpatului s-a reţinut că, în dimineaţa zilei de 19.08.2023, a condus pe drumurile publice un autovehicul, sub influenţa substanţelor psihoactive, iar la intrare în localitatea 2 Mai, a acroşat un grup de persoane care se deplasau pe marginea drumului. În urma impactului, a rezultat decesul numiţilor O.A.S. (21 ani) şi D.R.M. (20 ani), precum şi vătămarea corporală a numiţilor B.D.D. (18 ani), C.V.A. (20 ani) şi I.C.I. (20 ani). De asemenea, se reţine că, după producerea accidentului, inculpatul a părăsit locul accidentului", au transmis procurorii.

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României. Deputatul independent Cosette Chichirău a înaintat marți un proiect de lege în Parlament, propunând excluderea Curții Constituționale din procesul de validare a candidaților la alegerile prezidențiale. Conform inițiativei, această responsabilitate ar urma să revină Înaltei Curți de Casație și Justiție și Biroului Electoral Central. Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României Cosette Chichirău a declarat, la Palatul Parlamentului, că inițiativa a luat-o în urma cazului Șoșoacă. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Cazul Şoşoacă a şocat democraţia românească. Am văzut cum CCR a invalidat un candidat la Preşedinţia României pentru motive absolut subiective decise de o curte numită politic, decisă de 5 judecători din 9 care au fost puşi acolo de PSD şi UDMR care votează cu PSD. Ca să reparăm această hibă a democraţiei româneşti, depunem astăzi un proiect care modifică legea pentru alegerea preşedintelui României, astfel încât Curtea Constituţională să vegheze la integritatea alegerilor prin validarea finală a rezultatelor alegerilor şi nu prin validarea candidaţilor. Prin proiectul nostru noi mutăm atribuţiile de validare a candidaţilor la Înalta Curte. Practic, Biroul Electoral Central şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la acest proces care este absolut normal, aşa se întâmplă la toate celelalte candidaturi, iar prin această procedură te poţi apăra, poţi depune documente, argumente, nu este un proces influenţat politic." Alegeri corecte în România Chichirău a subliniat că reprezentanții Platformei DREPT, la care este afiliată, doresc alegeri corecte în România, astfel încât orice persoană care îndeplinește condițiile legale să poată candida. "Doamna Şoşoacă are probleme reale pentru că promovează doctrine antisemite, discriminatorii, antieuropene, dar dacă un asemenea candidat trebuie invalidat, trebuie invalidat conform legii", a mai adăugat Chichirău.

Decizia Liei Savonea de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată de judecătorul Enescu
Justiție

Decizia Savonea de salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată

Decizia Liei Savonea și a colegei ei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Adraina Ispas, de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu de condamnarea pentru omor, desființată de judecătorul Dan Enescu: „În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitate producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane”. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Modul în care Dan Enescu s-a opus deciziei judecătoarelor Savonea și Ispas, care au anulta sentința de condamnare a lui Iorgulescu pentru omor și au dispus rejudecarea, apare în motivarea opiniei separate formulate de acest judecător. Completul de la ICCJ care a judecat cererea de recurs în casație formulată de Iorgulescu a fost format din Savonea, Ispas și Enescu. Decizia Liei Savonea de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată Ce a arătat judecătorul Enescu în motivarea sa: „După pătrunderea în intersecție și observarea autoturismului de culoare închisă care circula pe banda nr. 1, inculpatul Iorgulescu Gino Mario a apăsat mai tare pedala de accelerație (chiar înainte de a se urca pe scuar), viteza autoturismului crescând în timpul manevrelor de trecere pe lângă vehiculul închis la culoare până la 162 km/h, în condițiile în care în acele momente autoturismul inculpatului era urcat cu partea stângă pe scuarul ce despărțea sensurile. Din momentul în care a pătruns în intersecție și până în momentul coliziunii, viteza vehiculului a crescut în mod constant până la 162 km/h, iar accelerația a ajuns la 100%, pentru ca ulterior să scadă la 80% pentru o jumătate de secundă, iar viteza să scadă până la 143 km/h în momentul coliziunii (din cauza urmelor de frecare dintre roțile vehiculului și bordura pe care a urcat). Următorul moment este cel al impactului, în care autoturismul avea viteza de 143 km/h, iar pedala de accelerație era apăsată la maximum” „Susținerile recurentului cu privire la modul în care s-a produs accidentul omit să menționeze faptul că acesta conducea având o îmbibație alcoolică mult peste limita legală, fiind și sub influența drogurilor, că viteza de deplasare era una ce depășea limita de viteză pentru sectorul de drum, că a pătruns pe culoarea roșie a semaforului într-o intersecție, că nu a existat un obstacol în calea sa pentru ca să fie nevoie de o manevră de evitare, ci doar acesta nu a mai putut menține banda pe care era angajat din cauza vitezei excesive”. „În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitate producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane, conducerea unui autoturism cu o viteză excesivă pe o șosea circulată, pătrunderea pe culoarea roșie a semaforului și accelerarea continuă a autovehiculului, inclusiv după momentul în care acesta a pierdut controlul volanului și a lovit scuarul de separație, demonstrează, fără tăgadă, că nu suntem în prezența unei fapte comise din culpă, ci a unei fapte intenționate. Distincția clară dintre cele două forme de vinovăție rezultă din lipsa de reacție a recurentului în combaterea pericolului evident pe care îl crease, acesta accelerând la maxim până în momentul impactului, fără a schița cel mai mic gest din care să rezulte că dorește să evite producerea rezultatului socialmente periculos, accidentul de circulație, care în condițiile concrete nu putea avea alte rezultate decât unele letale”. „În măsura în care am fi în prezența unei fapte comise din culpă, recurentul ar fi trebuit, măcar în ultimul moment, să încerce să evite prin orice manevră, frânare, virare, producerea accidentului de circulație”, mai arată Enescu. Savonea și Ispas nu văd nici o intenție de a ucide Însă judecătoarele Savonea și Ispas au avut o altă opinie și s-au impus: „În fapt, s-a reţinut că inculpatului Iorgulescu Gino - Mario i s-a imputat că, la data de 08.09.2019, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, conducând autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de înmatriculare B052885 cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate, a trecut pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, accelerând până la 162 de km/h”. „Elementele de fapt reţinute relevă situaţia tipică a unui accident de circulaţie care a avut drept rezultat decesul unei persoane din culpa exclusivă a conducătorului auto (inculpatul) care nu a respectat dispoziţiile legale ce reglementează regimul circulaţiei pe drumurile publice (a circulat cu viteză excesivă, peste limita legală, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice şi a consumului de substanţe interzise). În cazul de faţă, instanţele de fond şi apel au reţinut infracţiunea de omor. Infracţiunea prevăzută de art.188 Cod penal se comite, din punct de vedere al elementului material, printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă, aşa cum s-a menţionat anterior, un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (art. 75 din OUG nr.195/2002)”, se arată în motivarea judecătoarelor Ispas și Savonea. Mario Iorgulescu fusese condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare pentru omor. Nu este clar când va începe rejudecarea.

Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă (sursa: Pexels/Anna Pou)
Justiție

Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă

Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, luni, că este admisibilă ca probă, în litigiile de muncă, înregistrarea convorbirii telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul sau informarea prealabilă a interlocutorului. Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă Decizia a fost luată de un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a admis în acest sens o sesizare primită de la Curtea de Apel Bucureşti. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat "Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în interpretarea şi aplicarea art.341 alin.(2) din Codul de procedură civilă şi prin raportare la dispoziţiile art.74 şi 75 din Codul civil, stabileşte că: Proba cu înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul şi/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiţia asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, şi dreptul la viaţa privată, pe de altă parte, în sensul că încuviinţarea probei trebuie să fie indispensabilă exerciţiului dreptului la probă şi strict proporţională cu acest scop. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă", potrivit site-ului Instanţei supreme. Curtea de Apel Bucureşti a solicitat Înaltei Curţi dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Dacă înregistrările audio ale unor convorbiri telefonice ale salariatului cu alţi salariaţi sau alţi reprezentanţi identificabili ai angajatorului, pe care salariatul le solicită ca probe în cadrul judecăţii în contradictoriu cu angajatorul, pot fi considerate mijloace de probă indiferent dacă persoana cu care salariatul a purtat conversaţia a fost sau nu încunoştinţată şi şi-a exprimat acordul pentru înregistrarea respectivei convorbiri".

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu. Marian Enache, președinte al Curții Constituționale, câștigă de aproape două ori mai mult din pensii decât din salariul de la CCR. Șeful CCR, pensii speciale peste salariu Potrivit declarației de avere depuse anul acesta, Enache a primit în 2023 un salariu de puțin peste 473.000 de lei de la CCR. Citește și: Pensiile speciale ale lui Marian Enache, șeful CCR, suspectat că a turnat la Securitate, au crescut cu peste 50% într-un an, ajungând la sume astronomice. Salariul s-a majorat cu 25% Adică aproape 40.000 de lei lunar, echivalentul a opt mii de euro. Tot în 2023, însă, Enache a încasat din pensii speciale peste 762.000 de lei. Pensia specială de magistrat al CCR și cea de avocat i-au adus 679.800 de lei, iar mandatele de parlamentar, aproape 83.000 de lei. S-a însurat la 69 de ani Dar, în 2023, Enache a avut și cheltuieli. Astfel, din contul bancar în care deținea 326.000 de euro au dispărut 135.000 de euro, lăsându-l pe șeful CCR cu doar 191.000 de euro. Cel mai probabil, suma a fost cheltuită pe un apartament cumpărat în Iași, orașul natal al lui Marian Enache. Motivul achiziției pare să fi fost mariajul la 69 de ani: anul trecut, șeful CCR s-a căsătorit cu o ieșeancă, medic și profesor universitar.

Comisar-șef de poliție, trimis în judecată (sursa: Facebook/Poliția Română)
Justiție

Comisar-șef de poliție, trimis în judecată

Comisar-șef de poliție, trimis în judecată. Comisarul-şef de poliţie Marian Robert Iancu, şef al Serviciului de investigare a criminalităţii economice din cadrul Poliţiei Sectorului 3 (SICE3), a fost trimis în judecată de DNA pentru comiterea a două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, fiind acuzat că a fost implicat timp de 9 ani în diverse afaceri din domeniul imobiliar. Comisar-șef de poliție, trimis în judecată Conform DNA, în perioada 2015 - 2024, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie, Marian Robert Iancu a efectuat operaţiuni financiare comerciale în legătură cu dezvoltări imobiliare prin care a obţinut profituri totalizând 883.716 euro. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Procurorii susţin că Marian Robert Iancu a investit în terenuri cu potenţial din proximitatea municipiului Bucureşti, pe care le identifica şi le alegea împreună cu asociaţii săi, dezvoltatori imobiliari, le cumpăra după negocieri şi le punea imediat la dispoziţia asociaţilor pentru ca aceştia să construiască locuinţele din proiectele imobiliare. Poliţistul îşi securiza profitul prin contracte de vânzare a terenurilor la preţuri substanţial mai mari (care includeau partea sa din profitul realizat de asociaţi din vânzarea locuinţelor construite), dar al căror termen de plată era foarte lung, atipic pentru o vânzare cu transmiterea imediată către cumpărător a imobilului înstrăinat. Afaceri adiacente Pe lângă investiţiile financiare, comisarul-şef de poliţie făcea pentru constructor diferite prestaţii, precum verificări de firme şi terenuri pretabile dezvoltării imobiliare, folosind în acest scop resursele poliţieneşti de care dispunea (timpul de lucru, baze de date ONRC, autospeciala de poliţie). În intervalul de aproape 9 ani, ofiţerul ar fi acţionat constant, în funcţie de disponibilităţile financiare, fără întreruperi semnificative, dar etapizat, astfel încât să nu "livreze" mai mult de un imobil pe an calendaristic şi să fie nevoit să se înregistreze în scop de colectare TVA. În anul 2023, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie şi în scopul obţinerii de profituri necuvenite, el ar fi cumpărat împreună cu administratorul unei pieţe din Sectorul 3 un teren în judeţul Giurgiu, pentru înfiinţarea unui centru de comercializare a legumelor. În vederea confiscării speciale a sumei de 883.716 euro de la Marian Robert Iancu, în cauză s-a dispus instituirea sechestrului pe imobile şi sume de bani. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti.

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român Foto: Facebook CSM
Justiție

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român

Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor suplimentare câștigate de un judecător pensionat în 2020: Ministerul de Finanțe este obligat la „penalități de 0,5% pe zi de întârziere” pentru că nu a achitat la timp sumele câștigate de Ioan Radu Tenter. Citește și: Suma astronomică primită de obscurul bugetar Cotarcea, șef la Inspectoratul în Construcții, drept „dar de nuntă” Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român DeFapt.ro a scris că bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal ei ar avea de încasat circa 6,5 miliarde de lei - suma stabilită prin titluri executorii este de 22 de miliarde de lei din care s-au achitat 14,5 miliarde de lei. Judecătorul Tenter, care a condus judecătoria din Carei, a dat statul în judecată pentru majorarea salariilor primite între 2002 și 2010 și a câștigat. Însă statul român nu a achitat la timp aceste salarii suplimentare, așa că judecătorul a deschis al doilea proces. L-a câștigat și pe acesta, iar judecătoarea Alină-Nicoleta Ungureanu de la Judecătoria Sectorului 5 a obligat Ministerul Finanțelor Publice să-i plătească aceste dobânzi cămătărești, de 0,5%. Ele curg deja, de la 24 martie. Potrivit site-ului Lumea Justiției, Ministerul de Finanțe s-a plâns la CSM după această decizie, întrucât se teme că va crea un precedent și va avea un impact major asupra bugetului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră