Șocant: șefa Curții de Apel București recunoaște că pune judecători în completuri fără repartizare aleatorie
Curtea de Apel București a făcut public un comunicat în care încearcă să demonteze acuzațiile făcute în documentarul Recorder "Justiție capturată".
Jurnaliștii de la Recorder, însă, arată că, în comunicat, conducerea CAB recunoaște mai multe ilegalități.
Conducerea CAB recunoaște mai multe nereguli
După conferința de presă din 11 decembrie, catalogată drept un eșec de opinia publică, conducerea Curții de Apel București (CAB) încearcă să-și repare imaginea.
Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare
Printr-un comunicat transmis recent, instituția reacționează la dezvăluirile Recorder și susține că instanța a fost decredibilizată prin „crearea unei emoții publice artificiale și periculoase”.
Conducerea CAB acuză manipulare și decredibilizare
Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, afirmă în comunicatul emis că materialele Recorder ar fi generat o percepție publică denaturată asupra instanței.
Totodată, ea susține că instituția pe care o conduce a fost pusă într-o lumină negativă prin informații prezentate trunchiat.
În același timp, reacția oficială a CAB conține poziții contestate în spațiul public, fiind acuzată că introduce erori și omite elemente esențiale din contextul realității descrise.
Schimbările de completuri, explicate prin statistici
În comunicat, Curtea de Apel București invocă date statistice menite să arate că schimbările de completuri de judecată sunt legale și frecvent întâlnite.
Sunt menționate 361 de cazuri, în ultimii trei ani, în care componența completurilor a fost modificată, situație prezentată drept una firească.
Potrivit CAB, cele mai multe schimbări – 144 – au fost motivate de integrarea în secții a judecătorilor nou-veniți.
Cazul controversat: dosarul omului de afaceri Cristian Burci
Argumentul „integrării judecătorilor nou-veniți” este invocat și în cazul unei schimbări de complet intens discutate public: dosarul omului de afaceri Cristian Burci.
Din acest complet, judecătorul Cătălin Pavel a fost înlocuit înainte de pronunțarea sentinței.
Conducerea CAB a explicat că „modificările de complet au fost consecința integrării administrative a unui judecător nou promovat în secție”, confirmând astfel că în dosarul respectiv a fost schimbată componența completului.
Întrebări privind respectarea principiului continuității
Decizia ridică semne de întrebare privind respectarea principiului continuității completului de judecată, în special în dosare complexe de corupție.
Eliminarea unui judecător înainte de finalizarea cercetării judecătorești poate duce la prelungirea procedurilor și la reluarea unor etape procesuale.
Criticii susțin că astfel de schimbări pot genera percepția unei posibile influențe asupra mersului unui dosar.
Principiul repartizării aleatorii, pus sub semnul întrebării
O altă temă intens discutată este raportarea acestor practici la principiul repartizării aleatorii a cauzelor.
Schimbările frecvente de completuri, justificate prin integrarea unor magistrați noi, pot fi percepute ca intervenții administrative asupra dosarelor în curs.
Potrivit criticilor, situațiile semnalate pot fi interpretate ca o formă indirectă de influențare a cauzelor prin modificarea componenței completului.
Este integrarea judecătorilor nou-veniți prevăzută de lege?
Un alt punct controversat îl constituie temeiul juridic al acestor modificări.
Argumentul „integrării judecătorilor nou-veniți” nu este prevăzut expres în legislație ca motiv pentru desfacerea unui complet de judecată, deși comunicatul CAB insistă că toate schimbările au fost realizate cu respectarea legii.
Această neconcordanță a generat dezbateri privind legalitatea și oportunitatea deciziilor administrative ale conducerii instanței.
Parchetul General ar putea clarifica situația
Situația ar putea fi lămurită de Parchetul General, singura instituție abilitată să verifice dacă modificările succesive ale completurilor de judecată au respectat sau nu cadrul legal.
Recorder a solicitat un punct de vedere oficial Parchetului General, care a transmis că are nevoie de 30 de zile pentru a formula un răspuns.