joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: recorder

39 articole
Justiție

Șocant: șefa CAB recunoaște că pune judecători în completuri fără repartizare aleatorie

Curtea de Apel București a făcut public un comunicat în care încearcă să demonteze acuzațiile făcute în documentarul Recorder "Justiție capturată". Jurnaliștii de la Recorder, însă, arată că, în comunicat, conducerea CAB recunoaște mai multe ilegalități. Conducerea CAB recunoaște mai multe nereguli După conferința de presă din 11 decembrie, catalogată drept un eșec de opinia publică, conducerea Curții de Apel București (CAB) încearcă să-și repare imaginea. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Printr-un comunicat transmis recent, instituția reacționează la dezvăluirile Recorder și susține că instanța a fost decredibilizată prin „crearea unei emoții publice artificiale și periculoase”. Conducerea CAB acuză manipulare și decredibilizare Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, afirmă în comunicatul emis că materialele Recorder ar fi generat o percepție publică denaturată asupra instanței. Totodată, ea susține că instituția pe care o conduce a fost pusă într-o lumină negativă prin informații prezentate trunchiat. În același timp, reacția oficială a CAB conține poziții contestate în spațiul public, fiind acuzată că introduce erori și omite elemente esențiale din contextul realității descrise. Schimbările de completuri, explicate prin statistici În comunicat, Curtea de Apel București invocă date statistice menite să arate că schimbările de completuri de judecată sunt legale și frecvent întâlnite. Sunt menționate 361 de cazuri, în ultimii trei ani, în care componența completurilor a fost modificată, situație prezentată drept una firească. Potrivit CAB, cele mai multe schimbări – 144 – au fost motivate de integrarea în secții a judecătorilor nou-veniți. Cazul controversat: dosarul omului de afaceri Cristian Burci Argumentul „integrării judecătorilor nou-veniți” este invocat și în cazul unei schimbări de complet intens discutate public: dosarul omului de afaceri Cristian Burci. Din acest complet, judecătorul Cătălin Pavel a fost înlocuit înainte de pronunțarea sentinței. Conducerea CAB a explicat că „modificările de complet au fost consecința integrării administrative a unui judecător nou promovat în secție”, confirmând astfel că în dosarul respectiv a fost schimbată componența completului. Întrebări privind respectarea principiului continuității Decizia ridică semne de întrebare privind respectarea principiului continuității completului de judecată, în special în dosare complexe de corupție. Eliminarea unui judecător înainte de finalizarea cercetării judecătorești poate duce la prelungirea procedurilor și la reluarea unor etape procesuale. Criticii susțin că astfel de schimbări pot genera percepția unei posibile influențe asupra mersului unui dosar. Principiul repartizării aleatorii, pus sub semnul întrebării O altă temă intens discutată este raportarea acestor practici la principiul repartizării aleatorii a cauzelor. Schimbările frecvente de completuri, justificate prin integrarea unor magistrați noi, pot fi percepute ca intervenții administrative asupra dosarelor în curs. Potrivit criticilor, situațiile semnalate pot fi interpretate ca o formă indirectă de influențare a cauzelor prin modificarea componenței completului. Este integrarea judecătorilor nou-veniți prevăzută de lege? Un alt punct controversat îl constituie temeiul juridic al acestor modificări. Argumentul „integrării judecătorilor nou-veniți” nu este prevăzut expres în legislație ca motiv pentru desfacerea unui complet de judecată, deși comunicatul CAB insistă că toate schimbările au fost realizate cu respectarea legii. Această neconcordanță a generat dezbateri privind legalitatea și oportunitatea deciziilor administrative ale conducerii instanței. Parchetul General ar putea clarifica situația Situația ar putea fi lămurită de Parchetul General, singura instituție abilitată să verifice dacă modificările succesive ale completurilor de judecată au respectat sau nu cadrul legal. Recorder a solicitat un punct de vedere oficial Parchetului General, care a transmis că are nevoie de 30 de zile pentru a formula un răspuns.

Conducerea CAB recunoaște mai multe nereguli (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Curtea de Apel respinge acuzațiile Recorder (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șefa savonistă a Curții de Apel București încearcă să explice 361 de schimbări de complet în 3 ani

Curtea de Apel București (CAB) anunță că, în ultimii trei ani, 361 de completuri de judecată și-au schimbat componența, însă toate modificările ar fi fost determinate „exclusiv de cauze obiective și legale”. Precizările vin după acuzațiile dintr-un documentar Recorder privind influențarea componenței completurilor pentru obținerea unor soluții favorabile. Reacția instanței după documentarul Recorder La aproape o lună după apariția documentarului Recorder, președinta CAB, Liana Arsenie, a transmis o informare publică de 10 pagini, prin care susține că dorește „clarificarea faptelor” și „o corectă înțelegere a realității instituționale”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acesteia, schimbările de completuri sunt inerente activității unei instanțe de dimensiunea Curții de Apel București, care funcționează cu 218 judecători. 361 de modificări de completuri în trei ani Documentul prezintă o situație centralizată a modificărilor din ultimii trei ani, totalizând 361 de cazuri de schimbare a componenței completurilor. Conducerea instanței afirmă că aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege, precum pensionări, promovări sau reveniri din concedii. Motivele schimbării completurilor: situația pe categorii Potrivit Curții de Apel București, principalele motive ale modificărilor sunt următoarele: Integrarea judecătorilor nou veniți în secții – 144 cazuri Pensionări și degrevări înainte de pensionare – 55 cazuri Promovări în carieră – 53 cazuri Degrevări din cauza complexității dosarelor – 41 cazuri Reveniri din concedii de maternitate și alte concedii – 48 cazuri Detașări – 20 cazuri Detașările includ 11 ca efect al promovării unor concursuri și 9 la alte instituții din sistemul judiciar. Principala cauză: integrarea judecătorilor nou veniți Potrivit interpretării prezentate de conducerea CAB, integrarea judecătorilor nou numiți reprezintă aproape 40% din modificări și reflectă: - ocuparea posturilor vacante - stabilizarea schemelor de personal - distribuirea echilibrată a volumului de activitate Pensionările și promovările reprezintă, cumulat, aproape 30% dintre situații, fiind catalogate drept „inevitabile și nediscreționare”. Concluzia Curții de Apel București În informarea transmisă, Liana Arsenie afirmă că datele prezentate de Recorder ar fi fost scoase din context: „Analiza celor 361 de modificări de completuri arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale (…) Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context și creează suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței și o emoție publică periculoasă pentru statul de drept”, a declarat președinta CAB.

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE Foto: Captură video
Politică

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE

Fostul premier PNL Călin Popescu Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție”, din 2010 în 2020, erau tolerate de conducerea UE: el relatează o întâlnire cu fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și, după discuțiile de la Bruxelles, a ajuns la concluzia că chiar Comisia Europeană „gira” situația din România.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Într-un interviu pentru Ionuț Cristache, difuzat de platforma Gândul, fostul lider liberal, un aliat constant al PSD, mai afirmă că reportajul Recorder a fost o diversiune care are ca scop „încercarea de a-i îndepărta pe cei care azi sunt judecători în instanțe și au curajul să judece cu legea și numai cu legea”.  Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE „Toate abuzurile care s-au întâmplat în justiție în anii 2010, din 2010 până în 2020, am constatat că erau bine cunoscute la Bruxelles. Da, da, erau bine cunoscute și tolerate. Erau girate, erau făcute cu girul Comisiei Europenecare nu a ridicat mecanismul de cooperare și verificare, pentru că ăsta era un instrument cu care România era ținută, să zicem, la colț. Adică era ținută la respect.România nu îndrăznea să ridice gura în această privință. Eu am avut, la un moment dat, în 2019, la începutul anului, o întâlnire cu președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker (...) Și, cu acel prilej, Juncker mi-a confirmat că știe de implicarea servicilor secrete în actul de justiție.Mi-a spus mai mult de atâta, că avea anumite informații în legătură cu modul în care funcționau serviciile de informații, inclusiv în ceea ce-l privește. Avusese anumite informații foarte interesante. Și i-am cerut lui Juncker să ridice mecanismul de cooperare și verificare. Și Juncker mi-a spus: până la sfârșitul mandatului, care lua sfârșitul în 2019, osă ridicăm mecanismul de cooperare și verificare. Trebuie să vă spun că la sfârșitul întrevederii, unul din consilierii lui a venit și mi-a spus: domnule președinte, vă dau un sfat. Nu mai ridicați aceste chestiuni în spațiu public, legate de abuzurile care se întâmplă în justiție în România. Pentru că probabil îi deranja la ureche, așa cum v-am spus, făcute cu acordul Comisiei. Și i-am spus, adică cum îmi cereți ca să pun gunoiul sub preș? Și persoana respectivă mi-a spus, da. Și eu am zis, cu așa ceva nu sunt de acord. Nu sunt de acord să tac din gură când astfel de abuzuri se petrec în țara mea. Și mi-a spus, bine, faceți cum credeți”, a relatat Tăriceanu, potrivit Gândul. 

Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder

Bucureștenii sunt sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder, arată un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP). La întrebarea „În ce măsură credeți că investigația Recorder despre justiția din România va produce o schimbare în bine în statul român?”, peste 44% și-au arătat scepticismul. Citește și: Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder Circa 11,1% sunt convinși în foarte mare măsură că va urma o schimbare în bine după această anchetă, iar 15,8% sunt convinși în mare măsură.  Marja de eroare a sondajului - efectuat prin panel online, opt-in, cu post-stratificare și ponderare la nivel individual și de grup - este de 3,3%. Sondajul ARP mai arată și intenția de vot în București: USR - 22,8% PSD - 21,8% AUR - 20,7% PNL - 16% SENS - 7,4% Alte partide nu ar trece pragul electoral, în București.  „Suntem în fața unui «conflict politic înghețat» până la noi alegeri. Alegerile de la București n-au rezolvat sau mișcat mult dpdv politic. Astfel, situația politică post-electorală este încărcată de pesimism și e dominată de temele corupției și cea a nivelului de trai. Votul politic pentru partide rămâne fragmentat în București, la fel ca în 2024 la parlamentare. Se confirmă noua axă politică, bazată pe opinia față de apartenența la UE. Semnalizăm acum și o zonă gri care apare în opinia față de UE”, a explicat Cristian Andrei, fondator al Agenției de Rating Politic, consultant politic. 

Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați Foto: Facebook ELSA
Eveniment

Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați

Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați de „delegitimarea justiției”: „Susținem necesitatea unor schimbări în interiorul sistemului judiciar”, anunță, pe Facebook, European Law Students Association, ELSA România.   Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Asociația respinge acuzațiile că ar fi controlată de un partid sau de serviciile secrete. Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați „Cu privire la cele întâmplate de curând în domeniul justiției, suntem pentru dreptate și aflarea adevărului. Salutăm inițiativa Recorder, prin investigația jurnalistică întreprinsă, dar și pe cea a magistraților care au făcut publice problemele sistemului de justiție din România. Considerăm că aceste acțiuni sunt absolut necesare pentru menținerea independenței și a credibilității justiției, dar și pentru asigurarea încrederii în puterea judecătorească. ELSA România, prin statut și viziune, se poziționează de partea principiilor statului de drept, a demnității umane și a dezvoltării întregului ansamblu juridic. Susținem necesitatea unor schimbări în interiorul sistemului judiciar. În egală măsură, susținem tragerea la răspundere a celor implicați în delegitimarea justiției. Democrația nu poate subzista în lipsa unui sistem transparent, independent și orientat spre deservirea în mod exclusiv a cetățenilor și a justiției, nu a unor interese personale sau politice, specifice unor grupuri de presiune restrânse. În ceea ce privește afirmațiile aduse recent în presă, prin care s-a încercat asocierea ELSA România cu un anumit partid politic sau cu servicii secrete, dorim să le denunțăm ca neadevărate și neîntemeiate. Prin statut, ELSA este o asociație apolitică și independentă. Funcționăm în baza Ordonanței Guvernului 26/2000 și a Legii 276/2020, asemeni oricărui alt ONG. Aceste aspecte, cât și altele, sunt publice și ușor verificabile la o simplă căutare pe internet, ori ceea ce a fost afirmat în presă, fără dovezi concrete sau cu vreo minimă cercetare este complet fals. Activitățile pe care le întreprindem au ca scop exclusiv pregătirea viitorilor juriști, dezvoltarea personală și academică, cât și promovarea responsabilității sociale, a diversității culturale și a unei societăți juste. Aceste atacuri la adresa noastră sunt reluate în mod recurent, adeseori în directă legătură cu teorii ale conspirației sau cu alte teme menite să inducă dezinformare. Este deplorabil faptul că o asociație studențească ajunge să fie politizată în discursul public și utilizată ca instrument care să deservească agenda anumitor persoane. Ne dezicem întru totul de orice legătură cu sfera politică din România sau din străinătate, cât și de orice legătură cu presupuse rețele de servicii secrete. Nu suntem și nici nu vom fi vreodată susținuți ori influențați de astfel de entități. Munca pe care fiecare membru o prestează în cadrul Asociației este neremunerată, total voluntară și deservește exclusiv scopului ELSA, fapt vizibil și prin intermediul rețelelor noastre de socializare și canalelor de comunicare”, precizează ELSA. 

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Foto: ICCJ
Politică

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Digi FM. El a spus că se va forma un grup de lucru care să anlizeze schimbarea legilor Justiției. Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul „Fără să fiu specialist, consider că în fapte de corupție grave nu ar trebui să existe prescripție. Faptul că un proces durează foarte mult nu are niciun rol din punct de vedere social. În momentul în care trec cinci ani, oamenii nu mai știu de ce s-a dat o sentință, pentru că fapta a dispărut din memoria socială”, a spus premierul, întrebat fiind dacă este de acord să existe prescriere pentru corupție.  „Dar ce trebuie să recunoaștem, ce s-a făcut acum 3-4 ani este că gestionarea sistemului de justiție, pentru a nu mai interfera lumea politică, a fost mutat aproape integral în zona sistemului. De la numiri, avansare, totul depinde de interiorul sistemului de Justiție. Dacă se constată că repararea lucrurilor nu poate fi făcută din interior, atunci în mod cert trebuie intervenit din afară, prin lege”, a mai arătat Bolojan.  Acum câteva zile, ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, a sugerat că se opune eliminării prescripției în cazuri de corupție. „Pentru că dacă înlăturăm prescripţia, asta poate să fie un cec în alb pentru un organ judiciar, iarăşi un exerciţiu ipotetic, care considerând că nu mai există un termen în care trebuie să-şi facă treaba, o poate face şi în 20 sau în 30 de ani. Este contrar celerităţii. Prescripţia este acea sancţiune care se aplică organelor judiciare şi statului însuşi, că nu este capabil să tragă la răspundere penală o persoană într-un interval de timp foarte generos”, a afirmat Radu Marinescu. 

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva șefului DNA, Marius Voineag Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA. În plus, secția pentru procurori din CSM convoacă adunările generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA „În continuarea comunicatului din data de 11 decembrie 2025, referitor la materialul de presă apărut în spațiul public la datele de 09 (publicația Recorder), respectiv 10.12.2025 (TVR1), aducem la cunoștință publică următoarele:  În cadrul ședinței din data de 16 decembrie 2025, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a votat, în unanimitate, următoarele puncte aflate pe ordinea de zi: 1. Sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate în materialul de presă difuzat de publicaţia Recorder; 2. Convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil. În ceea ce privește al doilea punct al ordinii de zi, hotărârea va fi transmisă unităților de parchet pentru organizarea adunărilor generale, urmând ca hotărârile să fie transmise către Secție până la data de 15.01.2026. Propunerile rezultate vor fi integrate la nivelul secției pentru procurori într-un material care va fi trimis Ministerului Justiției și comisiilor juridice din cele două camere ale Parlamentului României”, se arată într-un comunicat al CSM.   

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror (sursa: captură video Recorder)
Justiție

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror, după dezvăluirile din documentarul Recorder

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, cunoscut pentru dezvăluirile făcute în documentarul Recorder „Justiție capturată”, va susține marți interviul la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în cadrul procedurii de numire în funcția de procuror. Audierea este programată la ora 12:00, potrivit anunțului publicat pe site-ul CSM. Beșu solicită transferul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu Laurențiu Beșu, în prezent judecător la Tribunalul București, a solicitat CSM numirea sa în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Magistratul a decis că nu mai dorește să activeze într-o instanță de judecată, optând pentru o carieră în cadrul Ministerului Public. Procedura legală de numire, conform Legii 303/2022 Potrivit anunțului CSM, interviul are loc în cadrul procedurii reglementate de articolul 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Legea prevede că, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți procurori la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot deveni judecători, prin decret al președintelui României, la propunerea secției corespunzătoare din CSM. Printre cei 14 judecători candidați se află și Laurențiu Beșu Laurențiu Beșu se numără printre cei 14 judecători care au depus cereri pentru a deveni procurori. Cererea sa vizează Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, unitate unde magistratul dorește să își continue activitatea profesională. Dezvăluirile din „Justiție capturată” și cazul Mircea Beuran În documentarul Recorder „Justiție capturată”, judecătorul Laurențiu Beșu a relatat fapte pe care le consideră grave, petrecute la Curtea de Apel București, instanță unde a activat o perioadă prin delegare de la Tribunalul Giurgiu. Beșu a declarat că, după sosirea sa la Curtea de Apel București, unii colegi i-ar fi spus că mutarea sa ar fi avut legătură cu faptul că nu se mai dorea ca el să facă parte din completul care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, acuzat de fapte de corupție. Suspiciuni privind schimbarea completului într-un dosar sensibil Judecătorul a explicat că inițial a considerat delegarea la Curtea de Apel drept o promovare firească în carieră. Ulterior, colegi mai vechi i-ar fi sugerat că, în dosarele considerate „delicate”, se practică schimbarea componenței completului de judecată. Dosarul Mircea Beuran a fost soluționat ulterior de un alt complet, cu o decizie de achitare, menținută și în calea de atac. Episodul Niculae Bădălău și încetarea delegării Laurențiu Beșu a mai relatat că delegarea sa la Curtea de Apel București a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an. Atunci, a intrat într-un complet care judeca o contestație în dosarul lui Niculae Bădălău. La soluționarea contestației, Beșu a avut o opinie diferită față de colegul său de complet. La scurt timp după acest episod, magistratul a fost informat de șeful de secție al Curții de Apel București că delegarea sa nu va mai fi prelungită.

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Girbovan, atacă dur ancheta Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Gîrbovan, atacă dur ancheta Recorder. „Dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil, al unei așa-numite «justiții capturate»”, se arată într-un comunicat a trei ONG-uri, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) şi Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), conduse de judecatoarele Dana Girbovan, Andreea Ciuca si Florica Roman. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder În august 2019, președintele Klaus Iohannis a repins propunerea PSD ca Dana Gârbovan să fie numită ministru al Justiției.  Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder „Modul în care reportajul prezintă istoricul modificărilor legislative privind competența de anchetare a judecătorilor și procurorilor este profund subiectiv, vădit tendențios și cu scopul evident de a produce suficientă emoție pentru a readuce legislativ competență DNA în materie. Modificarea acestei competente a fost, însă, determinată de faptul că, în perioada în care DNA ancheta judecătorii, s-a folosit acest instrument ca o veritabilă armă de presiune împotriva lor, în special a celor ce dețineau funcții importante sau judecau cauze de competență DNA”, mai susțin cele trei ONG-uri.  „Astfel, de exemplu, în dosarele DNA «au fost vizați 1962 judecători (351 în materie penală și 1590 în materie civilă - între care un membru al Curții Constituționale, 13 judecători membri/foști membri ai CSM și 16 inspectori judiciari)», ceea ce, coroborat cu durata excesivă a anchetelor (de pildă, un dosar deschis din oficiu unui judecător ICCJ a fost ținut în nelucrare 5 ani) demonstrează că anchetarea judecătorilor și a procurorilor de către DNA a devenit un mijloc vădit de presiune asupra acestora. Toate aceste abuzuri și disfuncționalități consemnate în raportul Inspecției Judiciare au constituit amenințări grave la adresa independenței justiției, pentru corectarea cărora a fost necesară modificarea legislativă, prezentată tendențios în materialul Recorder”, mai arată ONG-urile conduse de cele trei judecătoare. 

„Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi”, spune Băsescu Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Politică

Băsescu: „Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi”

„Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi. Dacă magistratul vrea să fie independent, el este independent. Nu are cine ce-i face. Cei care s-au lăsat intimidaţi şi au acceptat schimbări de complet până se merge la prescripţie, ei singuri şi-au pierdut independenţa, nu le-a luat-o nimeni cu forţa”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu, la Digi 24.  Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi” Pe de altă parte el l-a criticat pe fostul ministrul al Justiției, Cătălin Predoiu.  „Este clar că legile lui Predoiu sunt o prostie (...) Este clar că legile lui Predoiu sunt o prostie”, a afirmat Băsescu.  Potrivit fostului președinte, „poate şi domnul Predoiu va fi trimis într-o vacanţă”, la fel ca ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.  „M-am uitat la analiza fostului procuror general Augstin Lazăr, care fixează foarte corect momentul în care a început din nou degradarea Justiţiei. Asta însemană că trebuie modificate nişte legi modificate în 2022. Dacă eu înţeleg bine, este vorba de rezolvarea câtorva chestiuni. Prima este legată de repartizarea aleatorie, a doua - permanentizarea completului de judecată (...) Deci trebuie nişte adăugiri la legislaţie”, a declarat Traian Băsescu, duminică seară, la Digi 24.

Judecătoarea Moroșanu, interviu devastator (sursa: Recorder)
Eveniment

VIDEO Judecătoarea Moroșanu, interviu devastator: Curtea de Apel București, condusă ca un SRL

Judecătoarea Raluca Moroșanu a acordat un interviu Recorder. Raluca Moroșanu este judecătoarea Curții de Apel București care a intervenit în conferința de presă organizată de conducerea CAB și a declarat că șefele Curții "terorizează" magistrații. Cum a luat decizia să intervină în conferința de presă "Am zis că e sub demnitatea mea să-l las pe acest om (judecătorul Laurențiu Beșu, intervievat de Recorder în documentar - n.r.) singur", a spus Moroșanu. Judecătoarea a fost avertizată de un coleg să nu vorbească la telefon cu alți colegi despre susținerea lui Beșu. "Uite ce fac ăștia: o conferință de presă exact ca Ceașuescu în 21 decembrie (1989 - n.r.)", a declarat Moroșanu că și-a spus când a aflat de conferința de presă anunțată de conducerea Curții de Apel București. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie "Am văzut negru în fața ochilor: suntem chemați să-i susținem pe cei care ne terorizează", a arătat judecătoarea ce a simțit după ce primit un mesaj înainte conferinței de presă pentru a fi prezentă în fața jurnaliștilor. "Consider că este de datoria mea să le răspund oamenilor care au ieșit în stradă și care poate că așteaptă mai mult de la mine decât ce am spus în conferința de presă (...). Colegilor mei le este în continuare frică și cred că trebuie să fac ceva", a explicat Raluca Moroșanu motivația acordării interviului Recorder. "Practic, suntem niște angajați ai unui SRL" "Toată puterea este în mâinile președintelui instanței" după modificările legislative din 2022, a explicat judecătoarea CAB. "De când este președinte Liana Arsenie, nu am mai fost implicați în nici o decizie a conducerii (...). Practic, suntem niște angajați ai unui SRL unde patronul stabilește ce vrea el și noi trebuie să ne supunem", a detaliat Moroșanu. Numirea a doi judecători în Colegiul de conducere al Curții de Apel București a fost absurdă, potrivit judecătoarei: buletinele de vot nu aveau decât opțiunea "DA". "Sunt mult mai multe cazuri (decât a relatat Recorder - n.r.) de schimbări în completuri" iar motivația este de a influența decizia, a spus magistrata. Conducerea Curții de Apel București "își dorește colegi (judecători) indulgenți cu inculpații!" "Nu simt, știu că (conducerea Curții de Apel București - n.r.) își dorește colegi indulgenți cu inculpații! Pentru că ni se tot spune că trebuie să fim oameni, doamna Arsenie așa ne spune, că trebuie să fim oameni, să înțelegem problemele inculpaților.", a relatat Raluca Moroșanu ce se întâmplă la Curtea de Apel București. La un seminar pe tema evaziunii fiscale, "cam 90% ni s-a explicat cum trebuie să achităm noi inculpații", a adăugat Moroșanu. "Doamna Arsenie a venit personal și ne-a spus că evaziunea fiscală nu prea există și ar trebui să fie ultima soluție condamnarea inculpaților pentru evaziune fiscală, că ar trebui să se găsească alternative la penal, că marea majoritate (a dosarelor - n.r.) ar trebui să ajungă în civil", a dezvăluit judecătoarea. Greva mascată, pretext pentru anularea măsurilor preventive În timpul grevei mascate a magistraților, "li s-a impus colegilor, că eu nu am respectat acest lucru, să nu verifice măsura preventivă a controlului judiciar, ceea ce este inadmisibil". Efectul: "au încetat foarte multe (măsuri preventive - n.r.), s-au prescris dosare prin această formă de protest." Judecători care iau șpagă "Mă tem că, în acest moment, această practică (jduecători care iau șpagă - n.r.) este reluată", a aruncat bomba Moroșanu. Judecătoarea a lăsat să se înțeleagă că astfel de judecători nu riscă nimic din punct de vedere penal, întrucât orice interceptare într-un dosar ar ajunge la șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea. Iar rezultatul ar putea fi punerea în gardă a magistratului corupt, așa că, crede Moroșanu, "degeaba vor procurorii să facă ceva, dacă vor".

Mihai Chirica, atacuri la adresa conducerii PNL (sursa: Facebook/Mihai Chirica)
Eveniment

Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a provocat un scandal intern de proporții în Partidul Național Liberal, după o serie de mesaje trimise pe grupul de WhatsApp al primarilor PNL din județ, potrivit informațiilor publicate de Reporter de Iași. Ieșirea publică a edilului include atacuri jignitoare la adresa liderilor partidului și acuzații grave privind o presupusă coordonare politică a criticilor aduse Justiției. Atacuri la adresa conducerii PNL: „Dobitoc” și „ucide țara” În mesajele distribuite pe grupul intern al primarilor PNL, Mihai Chirica l-a insultat direct pe deputatul Alexandru Muraru, președintele filialei județene Iași, folosind apelative precum „labă tristă” și „dobitoc”. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder De asemenea, primarul Iașului l-a atacat pe liderul PNL, Ilie Bolojan, pe care îl acuză că „nu a făcut nimic” și că „ucide țara”. Chirica susține că partidul din care face parte ar fi responsabil inclusiv pentru anularea alegerilor prezidențiale. Acuzații privind „atacuri concertate asupra Justiției” Mihai Chirica respinge public teza existenței corupției sistemice în Justiție și afirmă că recentele critici la adresa sistemului judiciar ar fi rezultatul unei acțiuni coordonate politic. Potrivit acestuia, chiar liderii PNL s-ar afla în spatele acestor atacuri. Primarul pledează pentru „liniște pentru popor”, un mesaj interpretat de critici drept un apel la cenzură și controlul informației, într-un moment în care dezbaterea publică privind independența Justiției este intensă. Declarații controversate: „Suntem aleși de Dumnezeu să-i conducem” Unul dintre cele mai controversate mesaje atribuite lui Mihai Chirica este afirmația potrivit căreia liderii politici ar avea o misiune de ordin divin. „Suntem aleși de Dumnezeu să-i conducem”, ar fi spus primarul, potrivit sursei citate, o declarație care a stârnit reacții critice chiar și în interiorul partidului. Chirica rămâne în PNL, dar riscă excluderea Mihai Chirica a transmis că nu intenționează să demisioneze din PNL, invocând faptul că o astfel de decizie i-ar aduce pierderea mandatului de primar. Surse din interiorul partidului susțin însă că excluderea sa din PNL este luată în calcul, în urma derapajelor verbale și a atacurilor publice la adresa conducerii.

Inspecția Judiciară, verificări după documentarul Recorder (sursa: Facebook/Inspectia Judiciara)
Justiție

Inspecția Judiciară, verificări după documentarul Recorder. Anunță că va face public "un rezumat"

Inspecția Judiciară a anunțat că desfășoară verificări cu privire la elementele prezentate în documentarul publicat de Recorder, precizând că un rezumat al activităților întreprinse va fi făcut public în zilele următoare. Reacția Inspecției Judiciare după investigația Recorder Într-un comunicat transmis duminică, Inspecția Judiciară a precizat că a demarat verificări în conformitate cu atribuțiile sale legale, atât ca urmare a materialului jurnalistic realizat de Recorder, cât și a sesizărilor venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 „Având în vedere materialul de presă publicat de recorder.ro, precum și sesizarea secțiilor CSM, Inspecția Judiciară efectuează verificări în conformitate cu atribuțiile legale. Facem precizarea că o parte din elementele prezentate în material s-au aflat deja în atenția noastră, un rezumat al acestor activități urmând a fi prezentat în zilele următoare. Invităm pe toți cei interesați să aștepte rezultatul verificărilor”, a transmis instituția. CSM a sesizat Inspecția Judiciară: decizia Secției pentru judecători Vineri, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat că a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru a verifica aspectele semnalate în documentarul Recorder. „Față de aspectele difuzate public în mass-media, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele semnalate în materialul de presă difuzat de Recorder”, se arată în comunicatul oficial al CSM. Secția pentru procurori a CSM analizează acuzațiile Anterior, joi, Secția pentru procurori a CSM a anunțat că va efectua, la rândul său, verificări în legătură cu acuzațiile formulate de mai mulți magistrați în documentarul Recorder, extinzând astfel aria de analiză la nivelul întregului sistem judiciar. În documentarul Recorder apar declarații ale mai multor procurori și judecători, unii sub protecția anonimatului, care susțin că conducerea Curții de Apel București ar fi modificat în mod curent componența completurilor de judecată pentru a obține soluții favorabile unor persoane acuzate de fapte de corupție. Printre dosarele invocate în material se numără cele care îi vizează pe Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu, cauze cu un impact public major. Rezultatele verificărilor anunțate sunt așteptate în zilele următoare.

Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder (sursa: Facebook/Recorder)
Eveniment

Judecătoarea Raluca Moroșanu, care a sfidat gașca Savonea, interviu exclusiv

Judecătoarea Raluca Moroșanu a acordat un interviu Recorder, care va fi difuzat duminică seară. Raluca Moroșanu este judecătoarea Curții de Apel București care a intervenit în conferința de presă organizată de conducerea CAB și a declarat că șefele Curții "terorizează" magistrații. Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder "Am vrut să dau acest interviu pentru a le răspunde celor care au ieșit în stradă. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Probabil voi fi exclusă din magistratură pentru acest interviu, dar nu mai contează", a declarat Moroșanu. Declarațiile judecătoarei Raluca Moroșanu vin pe fondul unei sensibilități publice accentuate privind independența justiției, după difuzarea recentă a unui documentar Recorder care a readus în atenția opiniei publice tensiunile din sistemul judiciar. Protestele pentru independența justiției din România Documentarul a declanșat proteste în mai multe orașe din România, unde sute de persoane au ieșit în stradă pentru a cere respectarea independenței justiției, transparență în conducerea instanțelor și protejarea magistraților care semnalează abuzuri interne. Manifestanții au acuzat presiuni asupra judecătorilor și lipsa unor mecanisme eficiente de protecție pentru cei care vorbesc public despre disfuncționalități din sistem.

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder Foto: Observator News
Politică

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder. Fostul premier a scris, pe blogul său, azi: „Diversi adversari ai lui Dinamo ma întreabă: «Psd unde e?» Sincer, nu stiu”. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Însă cea mai mare parte a acestui articol de pe blogul său el sugerează că ceea ce se petrece acum este o lovitură de stat împotriva Justiției. Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder „De obicei, tentativele de lovitura de stat se concentrează pe schimbarea executivului (președinte, premier, guvern). Tehnicile de lovituri de stat se modifică însă odată cu timpul. Astfel, o formulă nouă este aceea care se concentrează pe atacarea unei alte puteri a statului – justiția, pentru ca ulterior să poată fi preluat controlul asupra celorlalte branse. Este vizat uneori și postul de ministru al justiției pentru că acesta va face viitoarele propuneri de șefi ai parchetelor”, a scris fostul premier Năstase.  De altfel, DeFapt.ro a scris despre partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder: PSD. De altfel, chiar un primar al acestui partid, Constantin Toma, din Buzău, a remarcat tăcerea prelungită a formațiunii sale politice. Întrebat la Antena 3 de ce conducerea PSD nu a avut nicio reacție în acest scandal, Constantin Toma a spus: „Întrebați-l pe domnul Grindeanu, eu cu toți membri PSD cu care vorbesc, toți spun ceea ce simt și eu și ceea ce v-am spus și dumneavoastră. Suntem revoltați. Vreau să vă informez că nu mi-a dat raportul unde este. E o problemă foarte gravă și partidul pierde prin această tăcere. Și tăcerea înseamnă multe cuvinte uneori”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră