joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: recorder

34 articole
Politică

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Digi FM. El a spus că se va forma un grup de lucru care să anlizeze schimbarea legilor Justiției. Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul „Fără să fiu specialist, consider că în fapte de corupție grave nu ar trebui să existe prescripție. Faptul că un proces durează foarte mult nu are niciun rol din punct de vedere social. În momentul în care trec cinci ani, oamenii nu mai știu de ce s-a dat o sentință, pentru că fapta a dispărut din memoria socială”, a spus premierul, întrebat fiind dacă este de acord să existe prescriere pentru corupție.  „Dar ce trebuie să recunoaștem, ce s-a făcut acum 3-4 ani este că gestionarea sistemului de justiție, pentru a nu mai interfera lumea politică, a fost mutat aproape integral în zona sistemului. De la numiri, avansare, totul depinde de interiorul sistemului de Justiție. Dacă se constată că repararea lucrurilor nu poate fi făcută din interior, atunci în mod cert trebuie intervenit din afară, prin lege”, a mai arătat Bolojan.  Acum câteva zile, ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, a sugerat că se opune eliminării prescripției în cazuri de corupție. „Pentru că dacă înlăturăm prescripţia, asta poate să fie un cec în alb pentru un organ judiciar, iarăşi un exerciţiu ipotetic, care considerând că nu mai există un termen în care trebuie să-şi facă treaba, o poate face şi în 20 sau în 30 de ani. Este contrar celerităţii. Prescripţia este acea sancţiune care se aplică organelor judiciare şi statului însuşi, că nu este capabil să tragă la răspundere penală o persoană într-un interval de timp foarte generos”, a afirmat Radu Marinescu. 

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Foto: ICCJ
Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva șefului DNA, Marius Voineag Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA. În plus, secția pentru procurori din CSM convoacă adunările generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA „În continuarea comunicatului din data de 11 decembrie 2025, referitor la materialul de presă apărut în spațiul public la datele de 09 (publicația Recorder), respectiv 10.12.2025 (TVR1), aducem la cunoștință publică următoarele:  În cadrul ședinței din data de 16 decembrie 2025, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a votat, în unanimitate, următoarele puncte aflate pe ordinea de zi: 1. Sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate în materialul de presă difuzat de publicaţia Recorder; 2. Convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil. În ceea ce privește al doilea punct al ordinii de zi, hotărârea va fi transmisă unităților de parchet pentru organizarea adunărilor generale, urmând ca hotărârile să fie transmise către Secție până la data de 15.01.2026. Propunerile rezultate vor fi integrate la nivelul secției pentru procurori într-un material care va fi trimis Ministerului Justiției și comisiilor juridice din cele două camere ale Parlamentului României”, se arată într-un comunicat al CSM.   

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror (sursa: captură video Recorder)
Justiție

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror, după dezvăluirile din documentarul Recorder

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, cunoscut pentru dezvăluirile făcute în documentarul Recorder „Justiție capturată”, va susține marți interviul la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în cadrul procedurii de numire în funcția de procuror. Audierea este programată la ora 12:00, potrivit anunțului publicat pe site-ul CSM. Beșu solicită transferul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu Laurențiu Beșu, în prezent judecător la Tribunalul București, a solicitat CSM numirea sa în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Magistratul a decis că nu mai dorește să activeze într-o instanță de judecată, optând pentru o carieră în cadrul Ministerului Public. Procedura legală de numire, conform Legii 303/2022 Potrivit anunțului CSM, interviul are loc în cadrul procedurii reglementate de articolul 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Legea prevede că, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți procurori la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot deveni judecători, prin decret al președintelui României, la propunerea secției corespunzătoare din CSM. Printre cei 14 judecători candidați se află și Laurențiu Beșu Laurențiu Beșu se numără printre cei 14 judecători care au depus cereri pentru a deveni procurori. Cererea sa vizează Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, unitate unde magistratul dorește să își continue activitatea profesională. Dezvăluirile din „Justiție capturată” și cazul Mircea Beuran În documentarul Recorder „Justiție capturată”, judecătorul Laurențiu Beșu a relatat fapte pe care le consideră grave, petrecute la Curtea de Apel București, instanță unde a activat o perioadă prin delegare de la Tribunalul Giurgiu. Beșu a declarat că, după sosirea sa la Curtea de Apel București, unii colegi i-ar fi spus că mutarea sa ar fi avut legătură cu faptul că nu se mai dorea ca el să facă parte din completul care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, acuzat de fapte de corupție. Suspiciuni privind schimbarea completului într-un dosar sensibil Judecătorul a explicat că inițial a considerat delegarea la Curtea de Apel drept o promovare firească în carieră. Ulterior, colegi mai vechi i-ar fi sugerat că, în dosarele considerate „delicate”, se practică schimbarea componenței completului de judecată. Dosarul Mircea Beuran a fost soluționat ulterior de un alt complet, cu o decizie de achitare, menținută și în calea de atac. Episodul Niculae Bădălău și încetarea delegării Laurențiu Beșu a mai relatat că delegarea sa la Curtea de Apel București a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an. Atunci, a intrat într-un complet care judeca o contestație în dosarul lui Niculae Bădălău. La soluționarea contestației, Beșu a avut o opinie diferită față de colegul său de complet. La scurt timp după acest episod, magistratul a fost informat de șeful de secție al Curții de Apel București că delegarea sa nu va mai fi prelungită.

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Girbovan, atacă dur ancheta Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Gîrbovan, atacă dur ancheta Recorder. „Dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil, al unei așa-numite «justiții capturate»”, se arată într-un comunicat a trei ONG-uri, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) şi Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), conduse de judecatoarele Dana Girbovan, Andreea Ciuca si Florica Roman. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder În august 2019, președintele Klaus Iohannis a repins propunerea PSD ca Dana Gârbovan să fie numită ministru al Justiției.  Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder „Modul în care reportajul prezintă istoricul modificărilor legislative privind competența de anchetare a judecătorilor și procurorilor este profund subiectiv, vădit tendențios și cu scopul evident de a produce suficientă emoție pentru a readuce legislativ competență DNA în materie. Modificarea acestei competente a fost, însă, determinată de faptul că, în perioada în care DNA ancheta judecătorii, s-a folosit acest instrument ca o veritabilă armă de presiune împotriva lor, în special a celor ce dețineau funcții importante sau judecau cauze de competență DNA”, mai susțin cele trei ONG-uri.  „Astfel, de exemplu, în dosarele DNA «au fost vizați 1962 judecători (351 în materie penală și 1590 în materie civilă - între care un membru al Curții Constituționale, 13 judecători membri/foști membri ai CSM și 16 inspectori judiciari)», ceea ce, coroborat cu durata excesivă a anchetelor (de pildă, un dosar deschis din oficiu unui judecător ICCJ a fost ținut în nelucrare 5 ani) demonstrează că anchetarea judecătorilor și a procurorilor de către DNA a devenit un mijloc vădit de presiune asupra acestora. Toate aceste abuzuri și disfuncționalități consemnate în raportul Inspecției Judiciare au constituit amenințări grave la adresa independenței justiției, pentru corectarea cărora a fost necesară modificarea legislativă, prezentată tendențios în materialul Recorder”, mai arată ONG-urile conduse de cele trei judecătoare. 

„Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi”, spune Băsescu Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Politică

Băsescu: „Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi”

„Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi. Dacă magistratul vrea să fie independent, el este independent. Nu are cine ce-i face. Cei care s-au lăsat intimidaţi şi au acceptat schimbări de complet până se merge la prescripţie, ei singuri şi-au pierdut independenţa, nu le-a luat-o nimeni cu forţa”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu, la Digi 24.  Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi” Pe de altă parte el l-a criticat pe fostul ministrul al Justiției, Cătălin Predoiu.  „Este clar că legile lui Predoiu sunt o prostie (...) Este clar că legile lui Predoiu sunt o prostie”, a afirmat Băsescu.  Potrivit fostului președinte, „poate şi domnul Predoiu va fi trimis într-o vacanţă”, la fel ca ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.  „M-am uitat la analiza fostului procuror general Augstin Lazăr, care fixează foarte corect momentul în care a început din nou degradarea Justiţiei. Asta însemană că trebuie modificate nişte legi modificate în 2022. Dacă eu înţeleg bine, este vorba de rezolvarea câtorva chestiuni. Prima este legată de repartizarea aleatorie, a doua - permanentizarea completului de judecată (...) Deci trebuie nişte adăugiri la legislaţie”, a declarat Traian Băsescu, duminică seară, la Digi 24.

Judecătoarea Moroșanu, interviu devastator (sursa: Recorder)
Eveniment

VIDEO Judecătoarea Moroșanu, interviu devastator: Curtea de Apel București, condusă ca un SRL

Judecătoarea Raluca Moroșanu a acordat un interviu Recorder. Raluca Moroșanu este judecătoarea Curții de Apel București care a intervenit în conferința de presă organizată de conducerea CAB și a declarat că șefele Curții "terorizează" magistrații. Cum a luat decizia să intervină în conferința de presă "Am zis că e sub demnitatea mea să-l las pe acest om (judecătorul Laurențiu Beșu, intervievat de Recorder în documentar - n.r.) singur", a spus Moroșanu. Judecătoarea a fost avertizată de un coleg să nu vorbească la telefon cu alți colegi despre susținerea lui Beșu. "Uite ce fac ăștia: o conferință de presă exact ca Ceașuescu în 21 decembrie (1989 - n.r.)", a declarat Moroșanu că și-a spus când a aflat de conferința de presă anunțată de conducerea Curții de Apel București. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie "Am văzut negru în fața ochilor: suntem chemați să-i susținem pe cei care ne terorizează", a arătat judecătoarea ce a simțit după ce primit un mesaj înainte conferinței de presă pentru a fi prezentă în fața jurnaliștilor. "Consider că este de datoria mea să le răspund oamenilor care au ieșit în stradă și care poate că așteaptă mai mult de la mine decât ce am spus în conferința de presă (...). Colegilor mei le este în continuare frică și cred că trebuie să fac ceva", a explicat Raluca Moroșanu motivația acordării interviului Recorder. "Practic, suntem niște angajați ai unui SRL" "Toată puterea este în mâinile președintelui instanței" după modificările legislative din 2022, a explicat judecătoarea CAB. "De când este președinte Liana Arsenie, nu am mai fost implicați în nici o decizie a conducerii (...). Practic, suntem niște angajați ai unui SRL unde patronul stabilește ce vrea el și noi trebuie să ne supunem", a detaliat Moroșanu. Numirea a doi judecători în Colegiul de conducere al Curții de Apel București a fost absurdă, potrivit judecătoarei: buletinele de vot nu aveau decât opțiunea "DA". "Sunt mult mai multe cazuri (decât a relatat Recorder - n.r.) de schimbări în completuri" iar motivația este de a influența decizia, a spus magistrata. Conducerea Curții de Apel București "își dorește colegi (judecători) indulgenți cu inculpații!" "Nu simt, știu că (conducerea Curții de Apel București - n.r.) își dorește colegi indulgenți cu inculpații! Pentru că ni se tot spune că trebuie să fim oameni, doamna Arsenie așa ne spune, că trebuie să fim oameni, să înțelegem problemele inculpaților.", a relatat Raluca Moroșanu ce se întâmplă la Curtea de Apel București. La un seminar pe tema evaziunii fiscale, "cam 90% ni s-a explicat cum trebuie să achităm noi inculpații", a adăugat Moroșanu. "Doamna Arsenie a venit personal și ne-a spus că evaziunea fiscală nu prea există și ar trebui să fie ultima soluție condamnarea inculpaților pentru evaziune fiscală, că ar trebui să se găsească alternative la penal, că marea majoritate (a dosarelor - n.r.) ar trebui să ajungă în civil", a dezvăluit judecătoarea. Greva mascată, pretext pentru anularea măsurilor preventive În timpul grevei mascate a magistraților, "li s-a impus colegilor, că eu nu am respectat acest lucru, să nu verifice măsura preventivă a controlului judiciar, ceea ce este inadmisibil". Efectul: "au încetat foarte multe (măsuri preventive - n.r.), s-au prescris dosare prin această formă de protest." Judecători care iau șpagă "Mă tem că, în acest moment, această practică (jduecători care iau șpagă - n.r.) este reluată", a aruncat bomba Moroșanu. Judecătoarea a lăsat să se înțeleagă că astfel de judecători nu riscă nimic din punct de vedere penal, întrucât orice interceptare într-un dosar ar ajunge la șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea. Iar rezultatul ar putea fi punerea în gardă a magistratului corupt, așa că, crede Moroșanu, "degeaba vor procurorii să facă ceva, dacă vor".

Mihai Chirica, atacuri la adresa conducerii PNL (sursa: Facebook/Mihai Chirica)
Eveniment

Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a provocat un scandal intern de proporții în Partidul Național Liberal, după o serie de mesaje trimise pe grupul de WhatsApp al primarilor PNL din județ, potrivit informațiilor publicate de Reporter de Iași. Ieșirea publică a edilului include atacuri jignitoare la adresa liderilor partidului și acuzații grave privind o presupusă coordonare politică a criticilor aduse Justiției. Atacuri la adresa conducerii PNL: „Dobitoc” și „ucide țara” În mesajele distribuite pe grupul intern al primarilor PNL, Mihai Chirica l-a insultat direct pe deputatul Alexandru Muraru, președintele filialei județene Iași, folosind apelative precum „labă tristă” și „dobitoc”. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder De asemenea, primarul Iașului l-a atacat pe liderul PNL, Ilie Bolojan, pe care îl acuză că „nu a făcut nimic” și că „ucide țara”. Chirica susține că partidul din care face parte ar fi responsabil inclusiv pentru anularea alegerilor prezidențiale. Acuzații privind „atacuri concertate asupra Justiției” Mihai Chirica respinge public teza existenței corupției sistemice în Justiție și afirmă că recentele critici la adresa sistemului judiciar ar fi rezultatul unei acțiuni coordonate politic. Potrivit acestuia, chiar liderii PNL s-ar afla în spatele acestor atacuri. Primarul pledează pentru „liniște pentru popor”, un mesaj interpretat de critici drept un apel la cenzură și controlul informației, într-un moment în care dezbaterea publică privind independența Justiției este intensă. Declarații controversate: „Suntem aleși de Dumnezeu să-i conducem” Unul dintre cele mai controversate mesaje atribuite lui Mihai Chirica este afirmația potrivit căreia liderii politici ar avea o misiune de ordin divin. „Suntem aleși de Dumnezeu să-i conducem”, ar fi spus primarul, potrivit sursei citate, o declarație care a stârnit reacții critice chiar și în interiorul partidului. Chirica rămâne în PNL, dar riscă excluderea Mihai Chirica a transmis că nu intenționează să demisioneze din PNL, invocând faptul că o astfel de decizie i-ar aduce pierderea mandatului de primar. Surse din interiorul partidului susțin însă că excluderea sa din PNL este luată în calcul, în urma derapajelor verbale și a atacurilor publice la adresa conducerii.

Inspecția Judiciară, verificări după documentarul Recorder (sursa: Facebook/Inspectia Judiciara)
Justiție

Inspecția Judiciară, verificări după documentarul Recorder. Anunță că va face public "un rezumat"

Inspecția Judiciară a anunțat că desfășoară verificări cu privire la elementele prezentate în documentarul publicat de Recorder, precizând că un rezumat al activităților întreprinse va fi făcut public în zilele următoare. Reacția Inspecției Judiciare după investigația Recorder Într-un comunicat transmis duminică, Inspecția Judiciară a precizat că a demarat verificări în conformitate cu atribuțiile sale legale, atât ca urmare a materialului jurnalistic realizat de Recorder, cât și a sesizărilor venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 „Având în vedere materialul de presă publicat de recorder.ro, precum și sesizarea secțiilor CSM, Inspecția Judiciară efectuează verificări în conformitate cu atribuțiile legale. Facem precizarea că o parte din elementele prezentate în material s-au aflat deja în atenția noastră, un rezumat al acestor activități urmând a fi prezentat în zilele următoare. Invităm pe toți cei interesați să aștepte rezultatul verificărilor”, a transmis instituția. CSM a sesizat Inspecția Judiciară: decizia Secției pentru judecători Vineri, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat că a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru a verifica aspectele semnalate în documentarul Recorder. „Față de aspectele difuzate public în mass-media, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele semnalate în materialul de presă difuzat de Recorder”, se arată în comunicatul oficial al CSM. Secția pentru procurori a CSM analizează acuzațiile Anterior, joi, Secția pentru procurori a CSM a anunțat că va efectua, la rândul său, verificări în legătură cu acuzațiile formulate de mai mulți magistrați în documentarul Recorder, extinzând astfel aria de analiză la nivelul întregului sistem judiciar. În documentarul Recorder apar declarații ale mai multor procurori și judecători, unii sub protecția anonimatului, care susțin că conducerea Curții de Apel București ar fi modificat în mod curent componența completurilor de judecată pentru a obține soluții favorabile unor persoane acuzate de fapte de corupție. Printre dosarele invocate în material se numără cele care îi vizează pe Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu, cauze cu un impact public major. Rezultatele verificărilor anunțate sunt așteptate în zilele următoare.

Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder (sursa: Facebook/Recorder)
Eveniment

Judecătoarea Raluca Moroșanu, care a sfidat gașca Savonea, interviu exclusiv

Judecătoarea Raluca Moroșanu a acordat un interviu Recorder, care va fi difuzat duminică seară. Raluca Moroșanu este judecătoarea Curții de Apel București care a intervenit în conferința de presă organizată de conducerea CAB și a declarat că șefele Curții "terorizează" magistrații. Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder "Am vrut să dau acest interviu pentru a le răspunde celor care au ieșit în stradă. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Probabil voi fi exclusă din magistratură pentru acest interviu, dar nu mai contează", a declarat Moroșanu. Declarațiile judecătoarei Raluca Moroșanu vin pe fondul unei sensibilități publice accentuate privind independența justiției, după difuzarea recentă a unui documentar Recorder care a readus în atenția opiniei publice tensiunile din sistemul judiciar. Protestele pentru independența justiției din România Documentarul a declanșat proteste în mai multe orașe din România, unde sute de persoane au ieșit în stradă pentru a cere respectarea independenței justiției, transparență în conducerea instanțelor și protejarea magistraților care semnalează abuzuri interne. Manifestanții au acuzat presiuni asupra judecătorilor și lipsa unor mecanisme eficiente de protecție pentru cei care vorbesc public despre disfuncționalități din sistem.

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder Foto: Observator News
Politică

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder. Fostul premier a scris, pe blogul său, azi: „Diversi adversari ai lui Dinamo ma întreabă: «Psd unde e?» Sincer, nu stiu”. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Însă cea mai mare parte a acestui articol de pe blogul său el sugerează că ceea ce se petrece acum este o lovitură de stat împotriva Justiției. Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder „De obicei, tentativele de lovitura de stat se concentrează pe schimbarea executivului (președinte, premier, guvern). Tehnicile de lovituri de stat se modifică însă odată cu timpul. Astfel, o formulă nouă este aceea care se concentrează pe atacarea unei alte puteri a statului – justiția, pentru ca ulterior să poată fi preluat controlul asupra celorlalte branse. Este vizat uneori și postul de ministru al justiției pentru că acesta va face viitoarele propuneri de șefi ai parchetelor”, a scris fostul premier Năstase.  De altfel, DeFapt.ro a scris despre partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder: PSD. De altfel, chiar un primar al acestui partid, Constantin Toma, din Buzău, a remarcat tăcerea prelungită a formațiunii sale politice. Întrebat la Antena 3 de ce conducerea PSD nu a avut nicio reacție în acest scandal, Constantin Toma a spus: „Întrebați-l pe domnul Grindeanu, eu cu toți membri PSD cu care vorbesc, toți spun ceea ce simt și eu și ceea ce v-am spus și dumneavoastră. Suntem revoltați. Vreau să vă informez că nu mi-a dat raportul unde este. E o problemă foarte gravă și partidul pierde prin această tăcere. Și tăcerea înseamnă multe cuvinte uneori”. 

Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800 Foto: ICCJ
Eveniment

BREAKING Numărul magistraților care au semnat protestul anti-Savonea a depășit 800

Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800, arată lista publicată în această după-amiază de Antonia Diaconu, procuror șef la DIICOT Pitești. Este posibil ca, la ora redactării acestei știri, numărul să fie mult mai mare. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800 Diaconu este una dintre inițiatoarele acestei scrisori de protest și, azi, a vorbit la TVR Info. „Secția pentru cercetarea magistraților, care face parte din Parchetul General, trebuie să i se dea putere să aibă instrumente ca să poată face ordine. E normal să fie procurori care să aibă la îndemână instrumente. Găsindu-se doar la București o secție și, la nivelul Curților de Apel, câte 2 procurori care să facă asta, nu e nici pe departe suficient”, a spus ea.  Diaconu a afirmat că a fost supusă la presiuni. „Îmi pare rău… în ultima vreme. Dacă mă întrebați acum 2 ani, aș fi zis nu. Un combo: și politic, și administrativ. Lucrurile sunt spuse într-un anumit fel ca să înțelegi despre ce e vorba”, a arătat ea.  Judecătorul Alin Bodnar, de la Forumul Judecătorilor, a vorbit despre sistemul interimatelor la conducerile instanțelor. „Președinte al instanței fiind, în coordonare cu CSM, face tot ce vrea în instanță. Putem da exemplu Tribunal București: de mult timp n-a mai fost numit un președinte de instanță cu mandat stabil, sunt detașați, delegați, pentru a fi… nu pot spune cuvântul… sunt situații în care trebuie să ne uităm să vedem care e problema. Aici e problema că se controlează prin detașări și delegări: președinte și vicepreședinte de secție se controlează modul în care se supun sau nu Consiliului”, a afirmat Bodnar.  TVR Info îl citează și pe procurorul Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM: „Am ajuns într-un punct în care nu prea mai ai ce apăra. Nu poți spune că a afectat independența justiției când critici asemenea situații absurde care frizează și jignesc bunul simț. Nu am mari speranțe. Politicienii așteaptă să treacă emoția colectivă și caută să devieze sub așa fierbinte cu alte tipuri de manipulări publice”. „Fără modificare legislativă sănătoasă și cuprinzătoare, de reforme a sistemului de justiție și reașezare a acestui sistem pe baza unui principiu de balanță de verificare și control, să fie pârghii de control care să împiedice asemenea situații în care magistrați să fie scoși din dosare, afectând grav independența. Nu e normal ca magistrații să fie scoși dintr-un dosar și detașați în altă instituție. Ar trebui să fie situații excepționale. Dacă evaluăm rezolvarea justiției, care a ajuns să revoce condamnări definitive, să excludă probe în dosar și să dea soluții pentru lipsa probelor excluse… ceea ce e absurd”, a mai declarat procurorul Claudiu Sandu. 

Propaganda AUR îl apără pe ministrul PSD al Justiției Foto Inquam/Octav Ganea
Politică

Propaganda AUR îl apără pe ministrul PSD al Justiției. Care ar fi planul secret a lui Bolojan

Propaganda AUR, Realitatea TV, îl apără pe ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, și prezintă ceea ce ar fi planul secret a lui Bolojan: s-o readucă pe Laura Codruța Kovesi in fruntea DNA. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Propaganda AUR îl apără pe ministrul PSD al Justiției Într-un articol nesemnat de pe site-ul postului se susține că: „Bolojan vrea să îl demită pe ministrul Justiției pe modelul Ponta. Planul prin care a fost numită Kovesi în 2013 s-ar putea repeta”! Acest plan ar presupune ca ministrrul Marinescu să fie concediat. Bolojan să preia interimatul și să o propună pe Kovesi în fruntea parchetului anticorupție.  „Este scenariul tras la indigo cu cel din 2013, când Ponta, premier interimar la acea vreme a făcut troc cu Traian Băsescu să o numească pe Laura Codruța Kovesi în fruntea Direcției Naționale Anticorupție.  In plin scandal, Ilie Bolojan pare ca ar copia modelul Ponta din 2013, susțin surse Realitatea PLUS. Este vorba despre momentul în care Victor Ponta, premier și ministru interimar al Justiție la acea vreme, a numit-o pe Kovesi șefă a DNA. Bolojan ar vrea acum să-l mazilească pe actualul ministru al Justiției, ca mai apoi să preia el interimatul. Toate acestea ca să poată numi șeful DNA și șeful Parchetului General (...) Scopul final pentru care premierul ar încearca disperat să pună monopol pe justiție pentru a ascunde mai multe dosare de la DNA, printre are se numără dosarul vaccinurilor. Și, concomitent, să aibă acces la dosarele lui Călin Georgescu de la Parchetul General.”, se arată pe site-ul Realității TV. 

Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Foto: Facebook
Politică

Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder

Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder: PSD. De altfel, chiar un primar al acestui partid, Constantin Toma, din Buzău, a remarcat tăcerea prelungită a formațiunii sale politice. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Întrebat la Antena 3 de ce conducerea PSD nu a avut nicio reacție în acest scandal, Constantin Toma a spus: „Întrebați-l pe domnul Grindeanu, eu cu toți membri PSD cu care vorbesc, toți spun ceea ce simt și eu și ceea ce v-am spus și dumneavoastră. Suntem revoltați. Vreau să vă informez că nu mi-a dat raportul unde este. E o problemă foarte gravă și partidul pierde prin această tăcere. Și tăcerea înseamnă multe cuvinte uneori”.  Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Într-adevăr, Sorin Grindeanu care avea apariții publice zilnice, a dispărut din 10 decembrie. Chiar și atacurile împotriva Dianei Buzoianu (USR), ministrul Mediului, au dispărut.  Obscura Diana Tușa, deputat și vicepreședinte PSD pe porbleme de Justiție, n-a spus nimic despre reportajul Recorder. Ea este soția lui Iosif Bubble, patronul stiripesurse.ro și CURS.  Singurul lider PSD care s-a pronunțat a fost ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, un apropiat al Olguței Vasilescu, care practic a desființat ancheta Recorder și scrisoarea de protest a magistraților. El a susținut că: „De când sunt ministru al justiției nu am primit nici o sesizare a vreunui magistrat ca ar exista persecuții de natura celor invocate în scrisoarea deschisă” „De când sunt ministru al Justiției nu am primit nici o sesizare a unui magistrat ca ar exista nereguli privind desfășurarea activității CSM, privind alegerile pentru acest organism sau cu privire la desfășurarea concursurilor sau procedurilor de selecție pentru funcțiile de conducere” Radu Marinescu nu are însă funcții de conducere în PSD. 

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat în circa 24 de ore, și fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a semnat scrisoarea acestora, potrivit news.ro. Mai mult, Kovesi deschide lista semnatarilor scrisorii de susţinere faţă de magistraţii care au vorbit despre problemele din sistem. Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia UPDATE 18.05: numărul semnatarilor a ajuns la 690, deci a crescut de aproape patru ori față de ziua de joi, când erau doar 178.  Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Unii dintre semnatari sunt însă pensionari, precum procurorul Marius Buluncea sau Ionuț Matei, care a fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.  Șase dintre semnatari sunt judecători la Curtea de Apel București, dar nici un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu pare să fi semnat, până la ora actuală.  Pe listă se află și 16 procurori din DNA.  „Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, se arată în scrisoarea semnată de sute de magistrați.  Azi, într-un comunicat distribuit către presă, Kovesi afirmă: „Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”.

Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților Foto: EPPO
Justiție

Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților

Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, se declară „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder și critică represaliile împotriva magistraților care au semnalat abuzuri. Ea este acum șefa Parchetului European, EPPO.  Într-un comunicat distribuit către presă, Kovesi mai afirmă: „Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”. Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților Mesajul integral al lui Kovesi:  „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție. În cauza Kövesi c. României, Curtea a reținut că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acest principiu nu este unul personal, ci unul universal, aplicabil tuturor magistraților care acționează cu bună-credință. În calitate de Procuror-șef european, doresc să îmi exprim îngrijorarea cu privire la recentele dezvăluiri care afectează independența și reputația magistraturii din România. Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri. Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii, având ca scop reducerea la tăcere a unei critici legitime și profund necesare. În locul unor măsuri represive împotriva judecătorilor și procurorilor care au semnalat abuzuri, autoritățile competente ar trebui să se concentreze asupra fondului acestor critici, prin stabilirea faptelor și definirea unor măsuri corective adecvate, pe această bază. Aceasta este singura cale de a proteja credibilitatea instituțiilor în ochii cetățenilor unui stat democratic.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră