marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: recorder

31 articole
Politică

Colega de zbor și de partid a lui Grindeanu, Laura Vicol, critică dur ancheta Recorder

Colega de zbor cu chartere Nordis și de partid a lui Sorin Grindeanu, Laura Vicol, critică dur ancheta Recorder: „Recorder lovește din nou, de data asta într-o zonă care ar trebui să fie protejată de orice manipulare: Justiția”, a scris fosta deputată PSD pe Facebook.  Citește și: VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă Ea se plânge că Recorder a mai lansat o anchetă care a urmărit „să stârnească furie și ură” împotriva ei. Colega de zbor și de partid a lui Grindeanu, Laura Vicol, critică dur ancheta Recorder „Vreau să explic cui are urechi să audă și doreşte să analizeze pertinent și obiectiv două situații halucinante care se repetă și care arată, încă o dată, modul în care o parte a presei construiește narațiuni toxice, fără responsabilitate și fără respect pentru adevăr.   Prima situație este deja cunoscută: ziua procesului de insolvență Nordis. Exact atunci Recorder a lansat acel reportaj trunchiat, construit pe jumătăți de adevăr și pe emoție negativă, menit să stârnească furie și ură împotriva mea și împotriva unei companii românești. Ținta principală? Începerea demolării unui candidat la prezidențiale și excluderea mea din Comisia Juridică, sucisem deja gâtul multor vipere. S-a văzut efectul: atacuri, amenințări, judecăți publice înaintea oricărei clarificări. Ei au dat verdictul, românii au fost împinși spre o singură concluzie, iar eu am fost, pentru ei, doar ținta convenabilă într-o poveste pe care și-au dorit să o controleze. A doua situație s-a întâmplat aseară. Recorder lovește din nou, de data asta într-o zonă care ar trebui să fie protejată de orice manipulare: Justiția. Un nou material construit pe aceeași rețetă — cu unghiuri selectate, cu emoție împinsă până la limită, cu concluzii prestabilite.Dar știți ce este cu adevărat uluitor? Judecătorii intervievați. Judecători care vorbesc despre sistem, despre colegi, despre situații pe care le prezintă ca adevăr absolut, dar… fără să spună cine sunt cu adevărat ei înșiși. O să spun eu diseară în live ul de pe Tik Tok. Când astfel de practici sunt îndreptate împotriva Justiției, nu mai este vorba doar de o persoană sau de o companie. Este vorba de încrederea publicului într-o putere a statului. Iar această încredere, odată distrusă, nu se reconstruiește cu un nou reportaj. Eu nu cer să mă apere nimeni. M-am apărat mereu singură. Dar nu pot să tac când văd același mecanism care m-a lovit pe mine fiind folosit acum pentru a lovi Justiția. De aceea întreb direct, fără ocolișuri: Cui folosește această demolare sistematică? Cui servește această campanie de decredibilizare, făcută cu aceeași rețetă cu care au încercat să mă pună la zid? Nu Justiției. Nu oamenilor cinstiți care își fac meseria. Nu celor care cred în stat, în lege, în adevăr. Dar poate că exact asta este miza”, a scris ea, pe Facebook. 

Colega de zbor și de partid a lui Grindeanu, Laura Vicol, critică dur ancheta Recorder Foto: Inquam/George Calin
Lia Savonea confirmă telefonul către Curtea de Apel București din timpul conferinței de presă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Lia Savonea confirmă că a sunat-o în timpul conferinței de presă pe purtătoarea de cuvânt a CAB

Președinta Curții Supreme, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că, în timpul conferinței de presă de joi, a contactat-o pe judecătoarea Ionela Tudor pentru a-i redirecționa o întrebare primită de la presă privind perioada în care Savonea se afla la conducerea instituției. Ionela Tudor este, totodată, purtătoarea de cuvânt a Înaltei Curți. Curtea de Apel a confirmat HotNews a sunat-o pe judecătoarea Ionela Tudor în același moment în care a contactat-o și pe Lia Savonea. Citește și: VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă Tudor a răspuns aproape o oră mai târziu, confirmând versiunea transmisă de Savonea: „Este adevărat că Înalta Curte de Casație și Justiție mi-a direcționat o întrebare vizând dosarul Vanghelie și m-a rugat să clarificăm noi.” Savonea: „Am rugat-o să clarifice ei” Lia Savonea a detaliat contextul: „Eu sunt la birou, la calculator, nu am urmărit conferința de presă, am văzut doar reacțiile din presă. Am primit această întrebare, i-am redirecționat-o și n-a înțeles ce era cu ea și a ieșit și m-a întrebat. I-am spus: Sunt întrebată, vedeți dacă se discută, lămuriți voi, că e la voi dosarul, acolo s-a discutat, nu pot eu să răspund presei. Eu sunt plecată din 2023 de acolo. Am rugat-o să clarifice, habar n-am dacă a clarificat între timp lucrul acesta.” Savonea a mai adăugat că intervenția sa a fost una punctuală: „Eu i-am dat mesaj și probabil a zis: Mă duc să vorbesc să văd despre ce e vorba. Am rugat-o să clarifice ei lucrul ăsta, că nu mai e în competența mea să clarific ce era la CAB.”

Ce o diferențiază pe Raluca Moroșanu, judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate, de colegii ei Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Eveniment

Ce o diferențiază pe judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate de colegii ei

Ce o diferențiază pe judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care a spus că Recorder are dreptate, de colegii ei: în declarațiile de avere nu apar suplimente salariale obținute prin procese cu statul.  Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț Ce o diferențiază pe judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate de colegii ei De obicei, sumele obținute de judecători după ce au dat statul în judecată pentru un salariu mai mare apar în declarația de avere în dreptul mențiunii „diferențe salariale”. De exemplu, în declarația de avere din 2024, Liana Arsene, președinte al Curții de Apel București, menționează „diferențe salariale” de 47.892 de lei (anul fiscal fiind 2023). Aceste diferențe salariale se plătesc eșalonat pe mai mulți ani. Vicepreședinta Curții de Apel București Adomniței Sabina - soția fostului președinte al Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței (PNL) - a încasat diferențe salariale de 20.943 lei, potrivit declarației de avere din 2024.  Raluca Morșanu nu menționează că ar fi încasat astfel de sume. În declarația de avere apare salariul net, anual: 254.616 în anul fiscal 2021, 249.349 lei, net, în 2022, și 287.144  lei, net, în 2023.  Nici in 2020 nu pare să fi incasat „diferente salariale”.  Ea nu menționează nici un fel de alte venituri salariale.  „Sunt judecător la secția 1 penală cu 26 de ani de magistratură. Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a declarat este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Conducerea nu ne ajută de nici un fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare. O situație toxică și încordată. Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la doi și un sfert, am fost toată viața magistrat. Nu a fost nici ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine”, a spus judecătoarea Moroșanu, azi, întrerupând conferința de presă a președintei Curții de Apel, Liana Arsene.  Pe portalul instanțelor de judecată ea apare în două litigii pentru „drepturi salariale”, alături de alte persoane, dar ambele procese - unul la Curtea de Apel Pitești și altul la Tribunalul Dâmbovița, încheiate în 2022, respectiv 2023 - au fost pierdute, iar solicitarea respinsă. Procesul din 2023, de la Tribunalul Dîmbovița, nu se referă la drepturi salariale, ci la plata unor sume pentru pilonul II si pilonul III de pensii. În procesul de la Curtea de Apel, ea și un grup de alți judecători cereau un spor, dar cererea a fost respinsă. 

O judecătoare a Curții de Apel București, Raluca Moroșanu, sparge tăcerea și acuză Foto: Captură YouTube
Justiție

ȘOC O judecătoare a Curții de Apel București sparge tăcerea și acuză: „Suntem terorizați”

O judecătoare a Curții de Apel București sparge tăcerea și acuză: „Muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută, suntem terorizați cu acțiuni disciplinare, într-o situație toxică și încordată”, a spus Raluca Moroșanu, întrerupând o conferință de presă susținută de președintele acestei instanțe, Liana Arsene. Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț O judecătoare a Curții de Apel București sparge tăcerea și acuză „Sunt judecător la secția 1 penală cu 26 de ani de magistratură. Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a declarat este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Conducerea nu ne ajută de nici un fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare. O situație toxică și încordată. Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la doi și un sfert, am fost toată viața magistrat. Nu a fost nici ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine”, a spus Moroșanu.  Ea a fost aplaudată de colegii ei.  „Mulțumim doamna judecător”, a răspuns, sec, șefa Curții de Apel, care apoi și-a continuat perorația, ignorând afirmațiile colegei ei.  Ieri, această curte de apel a reacționat extrem de agresiv la acuzațiile Recorder. Aceasta a cerut intervenția CSAT împotriva judecătorului  Beşu Ionel Laurenţiu, cel care a vorbit cu ziariștii. Curtea de Apel mai afirma, în acest comunicat asumat de Biroul de informare și relații publice, dar nesemnat, că Beșu face afirmaţii „denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică”.  Azi, președintele Curții de Apel a încercat să explice tergiversarea unor dosare, precum și mutarea unor judecători care se ocupau de dosare importante: „Vom prezenta dovezi care combat narativele manipulative și arată starea de legalitate. Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor”. 

Anca Alexandrescu și Simion, dezlănțuiți împotriva Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Anca Alexandrescu și Simion, dezlănțuiți împotriva Recorder: reproșuri și teorii conspiraționiste

Anca Alexandrescu și Simion, dezlănțuiți împotriva Recorder: ei au avut mai multe reproșuri către autorii anchetei și au lansat mai multe teorii conspiraționiste despre scopul subteran al dezvăluirilor. Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț „Vor unii și alții să ne vadă reacționând la documentarul Recorder. Ei n-au reacționat când s-au anulat alegerile”, a spus Simion într-o filmare pe Facebook.  Anca Alexandrescu și Simion, dezlănțuiți împotriva Recorder „Puteți să aveți 500.000 de vizualizări, un milion de vizualizări, lumea nu vă mai crede, venim noi și rezolvăm lucrurile în România, voi nu sunteți în stare”, a mai susținut George Simion.  Ce le-a reproșat liderul AUR autorilor documentarului: „Voi aveți propria agendă și conducătorii voștri care au toată puterea pentru că PSD nu e la guvernare cu AUR, PSD este la guvernare cu USR și Nicușor Dan este la Cotroceni și Ilie Bolojan în Palatul Victoria, voi aveți toată puterea, nu noi suntem problema voastră. Voi i-ați pus pe acești nenorociți să conducă”.  Aliata sa, Anca Alexandrescu, a dezvoltat mai multe teorii despre interesele din spatele anchetei Recorder. „Toți cei care popularizează acest așa-zis documentar fac parte din rețeaua de presă Kovesi–Coldea, sunt jurnaliști care ani de zile au primit pe surse ce să scrie, sunt dovedite cu mail-uri, cu documente. Această rețea s-a activat pentru a-l scăpa pe Coldea de pușcărie”, a susținut ea.  „Este clar că Ilie Bolojan se poziționează diferit față de Nicușor Dan în scandalul declanșat de așa-zisul documentar Recorder. Se știe ce legătură are Bolojan cu Kovesi, iar acum că i se termină mandatul la Bruxelles e posibil să i se pregătească un covor roșu la București. Lui Bolojan i-ar conveni să revină pe o funcție înaltă, lui Nicușor Dan, nu”, a afirmat ea, la Realitatea TV. 

CSM îi acuză pe judecătorii din documentarul Recorder de ipocrizie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM acuză judecătorii scoși din dosare prin detașare de ipocrizie: Nu se putea fără acordul lor

Consiliul Superior al Magistraturii a avut abia joi dimineață o reacție la documentarul Recorder despre dosarele de mare corupție trucate în instanțe inclusiv cu sprijinul CSM. Suveica detașărilor la CSM Documentarul invocat arată că, în unele dosare de mare corupție, judecătorii erau scoși din completuri cu puțin timp înainte de prescrierea dosarelor și detașați la CSM. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Prin această stratagemă se obținea lungirea procesului astfel încât faptele se prescriau înainte de o decizie definitivă. Consiliul Superior al Magistraturii nu a explicat niciodată, nici măcar în propriile ședințe, de ce era nevoie ca anumiți judecători să fie detașați la CSM și, astfel, scoși din dosare, potrivit fostei membre CSM Andreea Chiș. CSM: Judecătorii nu s-au opus Joi dimineață, CSM a emis un comunicat de presă în care în continuare nu menționează motivele de detașare, dar îi acuză pe judecători că nu s-au opus: "Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor/delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul. Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de judecată, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia. În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj."

Ce trebuie să facă președintele și premierul după documentarul Recorder Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce trebuie să facă președintele și premierul după documentarul Recorder - propunerile lui Danileț

Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder: fostul judecător Cristi Danilet le-a trimis scrisori deschise, publicate pe Facebook, în care le explică în ce mod pot acționa. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT De exemplu, lui Nicușor Dan îi recomandă să convoace CSM și să ceară „investigații disciplinare și penale pentru problemele grave din justiție”.  Lui Ilie Bolojan îi propune să-l schimbe pe ministrul justiției Radu Marinescu: „nu are nicio treabă cu administrarea justiției, e doar un avocat de provincie devenit cunoscut pe spatele unui politician din Craiova și atât”. Ce trebuie să facă președintele și premierul după documentarul Recorder Ce i-a scris Danileț lui Nicușor Dan:  „Domnule președinte Nicușor Dan, iată ce aveți de făcut: - convocați de urgență CSM! - mergeți și prezidați ședința! - cereți investigații disciplinare și penale pentru problemele grave din justiție!   Vă reamintesc aceste probleme, așa cum au tot fost expuse de magistrați curajoși începând cu anul 2017 și culminând cu cei din reportajul Recorder: dosare împărțite preferențial la parchete și la instanțe; ordine date procurorilor de a soluționa cauze într-un anumit fel; delegări cu dedicație făcute de președinții de curți de apel pentru oamenii fideli; detașări și transferuri făcute cu dedicație de CSM pentru a scoate judecători din cauze importante; anchete disciplinare făcute abuziv de Inspecția Judiciară cu privire la aspecte de viață privată; judecăți disciplinare făcute de tabăra din CSM alcătuită din 8 judecători care au încălcat legea cu rea credință în cazul mai multor judecători; redeschiderea ilegală prin recurs în casație a mai multor dosare penale și albirea infractorilor dovediți în mod definitiv de instanțele de fond; reluarea în întregime a cercetării judecătorești în multiple dosare cu miză, ca urmare a schimbării judecătorilor din complet, deși acest lucru nu este prevăzut în nicio normă legală, fiind o interpretare abuzivă a jurisprudenței CEDO; lipsa dosarelor privind judecătorii și procurorii corupți; dosare prescrise în mod imputabil unor magistrați: dosare nemotivate si amanari de pronunțare timp de ani de zile   Domnule Președinte, amintiți-le magistraților corecți că sunteți alături de ei, recunoașteți-le meritele și eforturile depuse constant!   În același timp, nu-i judecați pe cei fără curaj: sistemul conceput în ultimii ani e sufocant pentru un magistrat cinstit, nu mai are timpul și energia pentru luptele interne. Însă fiți aspru cu cei care au deraiat de la misiunea sistemului de justiție și l-au luat „pe persoană fizică”: justiția fără dreptate e doar funcționăreală, judecătorii cu minte, dar fără inimă, sunt doar birocrați; iar cei care interpretează legea cu viclenie pentru a proteja infractorii sunt complici la ilegalități.   Magistratura e nobilă și magistrații corecți trebuie prețuiți, însă cei puțini care au dezonorat-o trebuie înlăturați. Sunt 8 ani de când durează această situație. E de ajuns!”   Radu Marinescu și Bogdan Mateescu, out   Ce i-a propus fostul judecător premierului Bolojan:   „Domnule prim-ministru,   Vă știu un om hotărât, care combate de ani abuzurile din administrație. Este timpul să vă aplecați și asupra justiției. Iată ce aveți de făcut:   - schimbați-l pe ministrul justiției Radu Marinescu; nu are nicio treabă cu administrarea justiției, e doar un avocat de provincie devenit cunoscut pe spatele unui politician din Craiova și atât; - trimiteți-l acasă pe secretarul general al MJ, judecătorul Bogdan Mateescu, scriitorul de mesaje facebok-iste de adolescent revoltat. Un judecător trebuie să facă carieră în instanță, nu să împartă hârtii funcționarilor ministeriali; - vă ofer soluția pentru a rezolva problema banilor pentru români în 24 de ore: decideți că infracțiunile de corupție nu se prescriu, așa cum s-a procedat în cazul omorurilor și al violurilor; - vă propun o nouă abordare în problema pensiilor magistraților și v-o spun în modul cel mai serios: problema nu este cu cei care au plecat din sistem și au pensii speciale, ci cu o parte din cei care au rămas deși au vârsta de pensionare și au făcut „pact cu Diavolul”: au intrat în rețelele de influență care și-au făcut un scop din redeschiderea dosarelor penale pentru a-i face scăpați pe marii infractori ai țării. Nu e drept ca din cauza accidentelor din justiție să sufere un întreg corp profesional!   Domnule prim-ministru, Justiția este absolut necesară într-o societate democratică!   Magistrații cinstiți trebuie prețuiți și apărați. Când caracatița judiciară coordonată de la nivelul secției de judecători a CSM și al conducerii ICCJ atacă magistrații onorabili, nu ultimii trebuie vizați de politicile guvernamentale, ci primii.   Când în Justiție gravitatea lucrurilor este uriașă, CSAT nu poate asista pasiv. Vorbiți cu Președintele țării și faceți ceea ce este de făcut și e doar la îndemâna dvs. Opriți injustiția din Justiție!”. 

Ministrul Justiției reacționează la documentarul Recorder (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Ministrul Justiției, după documentarul Recorder: România, succese importante pe anticorupție

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că orice interferență politică în actul de justiție este „absolut inacceptabilă” și a subliniat că nu va cere niciodată autorităților judiciare să soluționeze cauze în funcție de opinii sau interese politice. Reacția vine după apariția documentarului Recorder despre problemele din sistemul judiciar. Ministrul Justiției reacționează la documentarul Recorder Marinescu afirmă că a urmărit materialul în pofida unor deplasări oficiale și recunoaște rolul critic al presei într-o societate democratică. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Potrivit ministrului, documentarul ridică acuzații privind manipularea unor dosare prin practici abuzive sau decizii controversate. Marinescu precizează însă că responsabilitatea aplicării corecte a legislației revine exclusiv magistraților. Eventualele abateri disciplinare sau penale trebuie investigate de Inspecția Judiciară și CSM, iar Ministerul Justiției nu are dreptul să intervină în soluționarea cauzelor. Reforma din 2022: legile justiției și prescripția penală Ministrul amintește că România a adoptat în 2022 OUG 71 privind prescripția penală, după deciziile CCR, și a adoptat noile legi ale justiției, evaluate pozitiv în rapoartele privind statul de drept. Aceste legi reprezintă jaloane asumate în PNRR, pentru care urmează să fie depusă cererea de plată numărul 4, ceea ce confirmă îndeplinirea obligațiilor din domeniul justiției. Ministerul Justiției nu poate interveni în alegerea CSM Radu Marinescu subliniază că ministerul nu are competențe în alegerea membrilor CSM sau în procedurile disciplinare din interiorul sistemului. Aprecierea unor afirmații legate de „capturarea instituțiilor” nu intră în mandatul său. Ministrul reiterează că principiul independenței justiției impune lipsa totală a ingerinței politice, iar CSM este, prin Constituție, garantul acesteia. Abuzurile trebuie investigate, iar justiția modernizată Marinescu afirmă că orice caz concret de abuz, neglijență, corupție sau favorizare trebuie investigat prompt. Ministerul susține ferm combaterea oricărei forme de pervertire a actului de justiție. El adaugă că instituția pe care o conduce implementează strategia națională pentru justiție, contribuie la evaluările internaționale anticorupție, este în grafic cu proiectele PNRR—precum digitalizarea prin ECRIS V—și lucrează la simplificarea și eficientizarea procedurilor judiciare. „Interferența politică este inacceptabilă” Ministrul Justiției reafirmă că nu va solicita neaplicarea legii sau intervenția politică în dosare. Ministerul este deschis reformelor care respectă independența justiției, constituționalitatea și eficiența sistemului. Marinescu admite că există încă probleme de corectat în sistem, dar subliniază că acestea trebuie rezolvate profesionist și responsabil.

Proteste la București și Cluj după documentarul Recorder (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Eveniment

Proteste la București și Cluj după documentarul Recorder despre procese trucate

Proteste ample au avut loc miercuri seară atât în București, cât și la Cluj-Napoca, după publicarea documentarului Recorder care expune nereguli grave din sistemul judiciar. Sute de oameni au ieșit în stradă cerând independența justiției, demisii la vârful instituțiilor și încetarea influențelor politice asupra magistraturii. Protest în Capitală Câteva sute de persoane au protestat miercuri seară în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București, ca reacție la dezvăluirile din documentarul Recorder privind nereguli din sistemul judiciar. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Participanții au afișat pancarte cu mesaje precum „Corupția sufocă magistratura”, „Schimbarea vine prin implicare” și „Cât ne mai chinuim să fim stat european”. Printre scandări s-au auzit „Justiție, nu mafie”, „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Jos Predoiu” și „Integritate, nu complicitate”. Protestatarii au cerut demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, precum și a ministrului Justiției, Radu Marinescu. Mobilizarea online: „Independența justiției este în pericol” Evenimentul „Protest pentru independența justiției” a fost anunțat pe Facebook în aceeași zi, după publicarea documentarului Recorder. Organizatorii susțin că independența justiției este grav amenințată, cu efecte negative asupra democrației. Mesajul public transmis pe pagina de Facebook solicită modificarea legislației pentru prevenirea abuzurilor, inclusiv eliminarea prescripției pentru faptele de corupție și eliminarea posibilității ca magistrații să-și aleagă procurorii. Organizatorii afirmă că protestul oferă sprijin moral magistraților integri, care ar fi intimidați de practicile administrative actuale. Proteste și la Cluj: cereri pentru o justiție independentă Manifestații similare au avut loc miercuri seară și la Cluj-Napoca, unde câteva sute de persoane s-au adunat în fața Palatului de Justiție. Unul dintre organizatori, Siritaru Vlad Cristian, a declarat că protestul este o reacție la informațiile dezvăluite de Recorder și la modul în care funcționează sistemul judiciar: „Vrem ca oamenii competenți să ajungă în funcții de conducere, nu mai vrem presiune politică asupra parchetelor și instanțelor”. Mesaje și revendicări în stradă La Cluj, protestatarii au afișat mesaje precum „Deșteaptă-te, române” și au scandat „Predoiu, demisia”, „Jos labele de pe justiție”, „Justiție, nu prescripție” și „Savonea, demisia”. Alte mesaje l-au vizat pe primarul Capitalei: „Nicuşor, ocupă-te de marea corupție”. Participanții au anunțat că vor organiza și alte acțiuni în perioada următoare, pentru a-și exprima în continuare susținerea față de necesitatea unei justiții independente în România.

Bolojan, atac la un prim-vicepreședinte PNL, după documentarul Recorder Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Bolojan, atac la un prim-vicepreședinte PNL, după documentarul Recorder

Premierul Ilie Bolojan, atac la un prim-vicepreședinte PNL, Cătălin Predoiu, după documentarul Recorder: „Domnul Predoiu, fiind ministrul Justiției o perioadă de timp, în mod evident are o răspundere față de ce s-a întâmplat în acești ani, cum și eu am o răspundere pentru cum arată Oradea pentru că am fost primar în Oradea”, a spus șeful Guvernului, la un interviu, potrivit unei transcrieri realizate de G4Media.  Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Bolojan i-a mai spus lui Predoiu, care acum este ministru de Interne, că are datoria să îndrepte lucrurile negative. Bolojan, atac la un prim-vicepreședinte PNL, după documentarul Recorder Ce au fost întrebat premierul și ce a răspuns: „Întrebare: Dl ministru Predoiu, fost ministru al Justiției, a fost profund implicat în crearea unor mecanisme legale prin care puterea abuzivă din justiție are pârghii. Problema e în interiorul PNL și al guvernului dvs? Răspuns: Pentru starea de lucruri, demnitarii au o răspundere. Nici un om nu se poate deroba de răspundere. Inclusiv dl Predoiu are o răspundere pentru a corecta lucrurile negative. Al doilea aspect: discuția de ani de zile a fost blocarea interferenței politicului în justiție și a apărut o reticență a politicului de a interveni. Dacă se constată că există probleme de sistem, dacă sistemul nu a reușit să își creeze anticorpii, lumea politică – cu toate păcatele ei – are răspunderea să corecteze lucrurile pentru că noi avem o răspundere suplimentară la vot în fața oamenilor. Dacă nu pot fi reglate problemele din interior, trebuie găsite mecanisme și venit cu corecții legislative (...) Dl Predoiu, fiind ministrul Justiției o perioadă de timp, în mod evident are o răspundere față de ce s-a întâmplat în acești ani, cum și eu am o răspundere pentru cum arată Oradea pentru că am fost primar în Oradea”.  Bolojan a mai afirmat, în acest interviu, că atunci „când se prescriu anumite dosare și  există sentințe date contradictoriu, percepția de nedreptate e foarte puternică”.  Chiar azi, Înalta Curte a anulat condamnarea lui Lucian Duță, fost șef al CNAS, pentru o șpagă de câteva milioane de euro pe motiv că fapta era prescrisă la data condamnării. 

Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder

Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder: într-un comunicat al acestei instanțe se cere intervenția CSAT împotriva judecătorului  Beşu Ionel Laurenţiu, cel care a vorbit cu ziariștii. Curtea de Apel mai afirmă, în acest comunicat asumat de Biroul de informare și relații publice, dar nesemnat, că Beșu face afirmaţii „denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică”.  Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Comunicatul reamintește ceea ce se știa de multă vreme, nefiind secret: că Laurențiu Beșu a lucrat la structura de informații a ministerului de Interne. Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder Vă prezentăm integral comunicatul Curții de Apel:  „Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului. Mai grav, acuzațiile lansate ignoră incompatibilități fundamentale reglementate expres de lege și ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul și finalitatea demersului public declanșat. Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale. 1. Pe tot parcursul interviului, contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăți de informații și le refoloseşte într-o cheie acuzatoare. Dosarul penal la care judecătorul face referire este clarificat prin hotărâre judecătorească definitivă. Inculpatul fusese trimis în judecată pentru trafic de influență pretins comis în timp ce exercita funcția de consilier la Curtea de Conturi. Rechizitoriul reținea art. 7 lit. a) din Legea 78/2000, ceea ce presupune, în mod explicit, legătura dintre faptă și funcția publică. Curtea de apel a judecat contestaţia la soluţia pronunţată de Tribunalul Giurgiu care a fost inițial sesizat și a soluționat camera preliminară. În contestația ulterioară, completul din care au făcut parte şi judecătorul Beșu a intrat în divergență privind competența. În urma soluţionării contestaţiei, a fost admisă contestația și competenţa soluţionării cauzei pe fond a fost stabilită în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) litera d) Cod proc. pen., dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet de fond. Prin urmare, competența aparținea Curții de Apel București încă de la început. Mai mult decât atât, soluţia pe care o critică judecătorul Beşu Ionel Laurenţiu care arată că, urmare a stabilirii competenţei de judecată în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, se augmentează durata soluţionării cauzei, cu potenţiala incidenţă a prescripţiei, învederăm două aspecte: - judecarea cauzei, în continuare, în prim grad de jurisdicţie la tribunal, conform opiniei pe care o exhibă mediatic, ar fi putut atrage constatarea nulităţii absolute în calea de atac a apelului, indiferent de cine ar fi fost exercitată, cu consecinţa trimiterii cauzei din apel la instanţa competentă pentru reluarea întregii judecăţi şi cu o concretizare substanţială a riscului incidenţei prescripţiei răspunderii penale. Urmare a soluţiei pronunţate în cauză, cauza va fi judecată în prim grad de Curtea de Apel Bucureşti, iar o  eventuală schimbare  de încadrare ulterioară, care ar atrage competenţa tribunalului, instanţă inferioară ierarhic, nu afectează competenţa Curţii de Apel Bucureşti, instanţă superioară ierarhic, de a soluţiona cauza. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituţiilor procesual penale incidente conduce la concluzia conform căreia soluţia Curţii de Apel Bucureşti, în calea de atac a contestaţiei, este una care nu expune soluţionarea cauzei la riscul prescripţiei, ci îl evită; - încălcarea dispoziţiilor legale care atrage sancţiunea nulităţii absolute nu poate fi justificată de „riscul prescripţiei răspunderii penale”, sub sancţiunea adoptării de către judecător a unei conduite ilicite. A veni printr-un interviu și a combate o decizie definitivă, ridică o întrebare care nu poate fi evitată: mai vorbim de o eroare profesională elementară sau de o direcție urmărită cu o consecvență suspectă? 2. Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta  a  activat anterior timp de 5 ani ca  ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI” (...)  Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:  Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind:   - în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, - care au fost atribuțiile reale, - ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului, - dacă mai există astfel de raporturi în prezent, - și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală. Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz. În contextul interdicţiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere şi fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informații, iar pe de altă parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător. Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”. 

Nicușor Dan, reacție la documentarul Recorder Foto: Facebook Nicusor Dan
Politică

Nicușor Dan, reacție la documentarul Recorder: cere magistraților să se implice, critică ministerul

Președintele Nicușor Dan a avut, azi, o reacție la documentarul Recorder: el a cerut magistraților să se implice - „trebuie și o asumare în interiorul profesiei” - și a criticat ministerul Justiției. Nicușor Dan i-a invitat pe procurori și judecători să-i scrie „direct” și i-a asigurat că va citi „personal”.  Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Nicușor Dan, reacție la documentarul Recorder „Am văzut cap-coadă documentarul Recorder despre justiție. Cel mai simplu este să ne revoltăm, încă o dată, și să aruncăm vina generic. Mai greu este chiar să rezolvăm problemele din justiție. În primul rând, felicitări realizatorilor, care aduc în dezbaterea publică, într-un mod accesibil publicului, probleme importante.   În al doilea rând, nu vreau să scuz în vreun fel politicul. Faptul că lupta anticorupție s-a redus dramatic are influență politică. Numirile procurorilor-șefi au fost politice. Societatea vorbește de mult de probleme în justiție fără să vedem, la nivelul Ministerului Justiției, voință de a intra cu adevărat în ele.   Dar soluția la problemele ridicate este tot în interiorul sistemului de justiție. Cazurile prezentate trebuie investigate și trebuie investigată mai ales recurența acestor cazuri. Iar persoanele vinovate trebuie pedepsite, însă tot de sistemul de justiție, și pe bază de probe. Pentru că materialul Recorder prezintă și fapte, care sunt clare, dar și opinii, care trebuie probate.   Cine strânge probele și cine face sesizările?   De ce nu avem încă un raport din interiorul sistemului de justiție, deși se vorbește de lucrurile astea de mult timp?   Câte sesizări s-au făcut din interiorul sistemului de justiție pe faptele de care vorbim?   Câte acțiuni în justiție s-au făcut pe faptele de care vorbim?   De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii?   De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți?   Așa cum am spus, am început să lucrăm la un raport cu date despre problemele din sistemul de justiție. Discutăm cu magistrați. Îi invit pe toți magistrații să îmi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină și îi asigur că voi citi personal ce îmi transmit.   Dar trebuie și o asumare în interiorul profesiei. Sunt convins că marea majoritate a magistraților sunt oameni serioși, de bună-credință.   E responsabilitatea lor, dincolo de dosarele curente, să se implice în rezolvarea problemelor profesiei lor. Și îi asigur, la rândul meu, de implicare și bună-credință pentru a aduce justiția acolo unde și-o doresc românii”, a scris șeful statului pe Facebook. 

Mecanismul corupției din interiorul Justiției (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

VIDEO Rețeaua Savonea de trucat procese, devoalată de procurori și judecători (interviuri Recorder)

Un documentar Recorder, rezultatul unei investigații de peste un an și jumătate, încearcă să explice cum un pilon esențial al democrației a fost treptat capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Mecanismul corupției din interiorul Justiției În esență, pactul dintre cele două tabere funcționează astfel: politicul a livrat modificări legislative care au creat o structură piramidală în justiție, concentrând puterea în mâinile unui număr mic de magistrați. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță La schimb, acești magistrați au oferit o justiție „liniștită”, care nu mai deranjează elitele politice. Materialul, care include mărturii fără precedent, extrem de grave, venite chiar din interiorul sistemului a fost rezumat de fostul judecător Cristi Danileț „O radiografie dură a justiției penale din perioada post-Kovesi. Mărturii: 3 procurori DNA (2 asumați), 2 judecători de la CAB (1 asumat), un fost membru CSM și un actual membru CSM. Iată principalele idei prezentate în material: Degradarea luptei anticorupție: Lupta anticorupție nu mai este o prioritate. Anticorupția judiciară nu există deloc. Au loc manipulări de dosare la DNA și în instanțe pentru a se alege anumiți magistrați care să le soluționeze." Ce se întâmplă la DNA „Procurorul-șef Voineag ar fi cerut informări scrise despre măsurile propuse judecătorilor. Ar fi folosit pârghii administrative pentru a bloca anchete, a schimbat șefi fără motive și ar fi închis abuziv dosare sensibile (mai ales când erau vizați suspecți din SRI). Procurori de anchetă ar fi fost înlăturați din cauze. Ar fi existat telefoane influente din SRI, Prefectură, conducerea DNA. 1 din 7 procurori a plecat din DNA, în semn de protest.” Ce se întâmplă în instanțe „Dosarele ar fi direcționate către anumiți judecători pentru rezultate convenabile sau pentru prescripție. Unii inculpați se laudă că „au la mână” judecători." Situații grave la Curtea de Apel București "Judecători mutați între secții sau delegați în timpul judecării unor dosare penale, prin decizia conducerii. CSM ar fi dispus detașări/transferuri ale judecătorilor în timpul unor procese importante. Schimbarea repetată a completurilor → reluarea judecății de mai multe ori. -Exemple: Vanghelie: procesul a durat 10 ani, completul schimbat de 5 ori → prescripție. Medicul Beuran: complet schimbat după „îmbierea” unui judecător cu delegare la CAB → achitare, deși exista o înregistrare cu recunoașterea mitei. Judecători schimbați „peste noapte”, fără motiv medical sau administrativ. Popoviciu: dosar revizuit; pe aceleași probe → achitare, deși era vorba de 224 ha evaluate la 1 euro/mp în loc de 100 euro.”" Presiuni din partea conducerii CAB „Se induce ideea că inculpatul trebuie protejat. Soluțiile nu se impun direct, dar sunt „sugerate”. Judecătorii care nu se aliniază cerințelor riscă în carieră.” CSM – de la 5–4 la 8–1 „În perioada Savonea (2017–2023): două tabere, decizii sensibile adoptate cu votul de 5–4 în secția de judecători, unde domina tabăra antireformistă. În actualul CSM: deciziile se iau cu 8–1!!” Modificările legilor justiției „CSM-ul condus de Savonea ar fi susținut modificările Dragnea–Toader împotriva voinței magistraților. Noile legi au consolidat puterea secției de judecători din CSM: controlează inspecțiile, numirile, promovările; pot decide ce procurori îi anchetează pe magistrați; criteriile meritocratice au dispărut. Grup de influență în jurul Liei Savonea: Rețea construită în timp în ICCJ, CSM, Inspecția Judiciară, CAB. Numiri de șefi la CAB din rândul judecătorilor aduși de la alte instanțe, cu legături personale în dosare judecate la CAB.” În unele cazuri, «dreptul este reinventat».” Libertatea de exprimare a magistratului – inexistentă „Sistemul funcționează sub frică. Magistrații corecți sunt resemnați. Cei curajoși au fost hărțuiți disciplinar. Exemple: două judecătoare de la CAB, îndepărtate, apoi repuse în funcție de ICCJ, dar fără dosarele lor – trimise la secția civilă.” Desființarea anticorupției judiciare „După modificările din 2017–2018, competențele de anchetare a magistraților au trecut de la DNA → SIIJ → SAS. Dacă înainte DNA instrumenta 10–15 dosare/an, azi nu mai există niciun dosar de corupție judiciară. A avut loc un fel de înțelegere magistrați-politicieni: politicienii au tăiat puterile DNA, iar în schimb magistrații abuzivi au fost protejați. Soluția: independența justiției nu poate există fără voință politică. Se impune reducerea puterilor CSM și redistribuirea atribuțiilor sale pe orizontală.”

Propagandista aprigă a lui Georgescu, Anca Alexandrescu, s-a plimbat prin vacanțe scumpe cu țeparii de la Nordis
Politică

Propagandista aprigă a lui Georgescu s-a plimbat prin vacanțe scumpe cu țeparii de la Nordis

Propagandista aprigă a lui Georgescu, Anca Alexandrescu, s-a plimbat prin vacanțe scumpe cu țeparii de la Nordis, la fel ca liderii PSD, arată o anchetă Recorder. O companie conexată la rețeaua Nordis, controlată de familia Vicol Ciorbă, ar fi plimbat-o pe Alexandrescu în Italia și Austria, în 2023, împreună cu cei doi copii.  Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Propagandista lui Georgescu s-a plimbat cu țeparii de la Nordis Moderatoarea Realitatea TV susține că și-ar fi plătit vacanțele, dar a refuzat să prezinte documente. Ea a arătat că este prietenă cu deputata PSD Laura Vicol din copilărie, când locuiau în același bloc.  „Avion, taxi, cazare. În total, 27.631 de lei (aproximativ 5.500 de euro) au costat cele două sejururi în străinătate de care a beneficiat Anca Alexandrescu prin Nordis Travel (...) Conform documentelor din raportul ANAF, Hathor a achitat către Nordis Travel contravaloarea călătoriilor efectuate de Anca Alexandrescu”, a arătat Recorder.  După ce Recorder a contactat-o pe Alexandrescu - care a apărat-o public, pe postul Realitatea TV pe Laura Vicol - aceasta a scris pe Facebook că s-a plimbat cu Nordis. „Așa vor sa ne decredibilizeze pe toți! Nu mai știu cum să îți închidă gura, ei nu știu că ce nu ne doboară ne face mai puternici. Doamne ajută, cu Dumnezeu înainte și capul sus!”, a comentat la postarea ei Laura Vicol. Ancheta Recorder mai arată că liderii PSD Sorin Grindeanu și Alfred Simonis s-au plimbat cu chartere închiriate de Nordis. Ambii au susținut că și-au plătit călătoriile, dar nu au prezentat documente. Dacă acestea au reprezentat un cadou, trebuiua trecute în declarațiile de avere.  În plus, Sorin Voicu, unul dintre cei patru inspectori ANAF anchetați pentru că ar fi protejat Nordis, ar fi fost în vacanță cu familia în vacanță la Dubai prin intermediul firmei Nordis Travel SRL, serviciile costând 10.000 de euro.   

Antena 3, reclamă deșănțată pentru Nordis Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Antena 3, reclamă deșănțată pentru Nordis

Antena 3 a făcut o reclamă deșănțată pentru Nordis: „Poţi să îţi satisfaci orice dorinţă”, era titlul unei așa-zise știri, în care era citat Emanuel Poştoacă, fondatorul grupului Nordis. Citește și: Federația Română de Fotbal rupe legăturile cu țeparii de la Nordis. Laude deșănțate de la Burleanu pentru „compania de prestigiu” Pe site-ul postului controlat de Dan Voiculescu nu există o știre care să arate că Tribunalul București a aprobat cererea de intrare în insolvență a companiei Nordis Management, depusă de unul dintre creditori. Informația este menționată ca background în altă știre. Antena 3, reclamă deșănțată pentru Nordis Abia azi, când deputata PSD Laura Vicol a demisionat de la conducerea comisiei juridice a Camerei Deputaților, site-ul Antenei 3 a menționat că „demisia are loc a doua zi după ce Nordis, firma soțului ei, a intrat în procedură de insolvență”. Pe site-ul Antenei 3, se regăsesc știri care în mod evident fac reclamă pentru Nordis: Decembrie 2021: „Emanuel Poştoacă (fondator Nordis), despre ansamblul de peste 200 de milioane de euro de la Mamaia: «Poţi să îţi satisfaci orice dorinţă» | Români care dezvoltă România”. Știrea continuă astfel: „O insulă de lux la Marea Neagră. Da, există. Un hotel al cărui plan de afaceri a avut un singur ţel. Dorinţele se împlinesc pe loc ca în poveştile din «O mie şi una de nopţi»”. Iunie 2021: „QMagazine: NORDIS spune lumii că și România este o destinație de 5 stele”. În articol se arată: „Vladimir Ciorbă, pentru Q Magazine, despre povestea unui succes românesc”. De aceeași publicitate a beneficiat și soția lui Vladimir Ciorbă, deputata PSD Laura Vicol: „Laura Vicol: «Părinţii de îngeri au nevoie de ajutor!» | Detaliile unui nou proiect de lege pentru familiile din România” „Laura Vicol: «Pensionarii în România au ajuns generație de sacrificiu în timpul guvernărilor de dreapta»" „Laura Vicol: «Românii se simt abandonați și doare». Ce soluţii propune pentru copii şi pensionari” Pe site-ul Antenei 3 nu există referiri la asocierile Laurei Vicol cu interlopi, la deplasarea ei in Dubai alături de premierul Ciolacu sau la faptul că vine la slujbă, la Camera Deputaților, cu o mașină de 200.000 de euro. Potrivit unei investigații Recorder, toată afacerea Nordis este o „schemă frauduloasă” care „n-ar fi fost posibilă fără slăbiciunile majore din legislația românească, însă politicul care ar trebui să îndrepte aceste legi este puternic conectat la afacerea Nordis”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră