miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: recorder

44 articole
Justiție

Raportul prin care CSM respinge acuzațiile Recorder, demontat de o fostă membră a Consiliului

O fostă membră a CSM distruge raportul Consiliului prin care Lia Savonea și acoliții ei de la Inspecția Judiciară (IJ) au încercat să apere conducerea Curții de Apel București (CAB) de acuzațiile din investigația Recorder. Potrivit fostei judecătoare Andrea Chiș, raportul nu ia multe documente ale CAB în considerare, le trunchiază pe altele, nu este asumat de nici un inspector al IJ și are concluzii părtinitoare. Raportul CSM, demontat de o fostă membră a Consiliului Într-o postare pe Facebook, fosta judecătoare Andrea Chiș arată „Deficiențe punctuale ale raportului Inspecției Judiciare privind aspectele semnalate în documentarul Recorder «Justiție capturată»" Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „Îmi cer scuze anticipat pentru lungimea și caracterul ușor tehnic (dar inteligibil publicului larg, sper) al următorului mesaj, dar am considerat esențial să demontez punctual aspectele semnalate în acest raport. 1) Raportul este nelegal, nefiind semnat de niciun inspector, ci doar de inspectorul șef, care pare să-l fi întocmit singur, pentru că, în dreptul semnăturii sale, nu scrie avizare, aspect semnalat de un membru al Secției pentru judecători în ședința din 5 februarie 2026 (minutul 39 și urm.), fiind și unul dintre motivele de nelegalitate pentru care doi membri au respins adoptarea raportului. Atribuțiile inspectorului șef în ceea ce privește rapoartele întocmite de inspecție sunt reglementate în art. 74 lit. l din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede că acesta „verifică, aprobă, confirmă sau avizează, în condițiile legii și ale Normelor pentru efectuarea lucrărilor de inspecție, rezoluțiile, rapoartele și celelalte acte întocmite de inspectorii judiciari”. Așadar, inspectorul șef nu poate întocmi el însuși rapoarte, ci doar le poate verifica și aviza pe cele întocmite de judecătorii inspectori. Declarații publice anterioare și suspiciunea de conflict de interese 2) Inspectorul șef a întocmit raportul în data de 26 ianuarie 2026, dar, înainte de asta, în data de 13 ianuarie 2026, a formulat declarații într-un interviu acordat juridice.ro, din care extrag: „percepțiile și sentimentele au devenit criteriul principal de evaluare a activității unor instituții ori persoane”, „criticile formulate au la bază percepții subiective ale unor persoane care, într-un moment sau altul, au avut tangență cu zona administrativă a justiției”, „responsabilitatea noastră principală este aceea de a acționa prin instrumentele legale pe care le avem la dispoziție, nu doar de a constata sau enunța nemulțumiri. Oamenii așteaptă măsuri, nu doar evaluări declarative”, „atacuri(lor) neexplicate nici azi prin vreun argument din partea unor magistrați, jurnaliști, ori politicieni de vârf.” Pentru că și-a exprimat părerea anterior întocmirii vreunui raport, inspectorul-șef s-a pus singur într-o situație de conflict de interese. Tot ce a făcut ulterior a fost să confirme ceea ce a afirmat fără nicio verificare, întregul raport fiind biasat din mai multe perspective. Stabilirea obiectivelor: ignorarea caracterului sistemic 3) Critici punctuale privind conținutul: 3.1. Felul în care au fost stabilite obiectivele: acestea se limitează doar la cele 4 dosare investigate de Recorder, fără a verifica dosarele prescrise și modificările completurilor de judecată în perioada indicată în documentar, pentru a înțelege dacă este vorba despre probleme punctuale sau sistemice (și aceasta nu doar la instanța analizată). Aceasta în condițiile în care, imediat după stabilirea obiectivelor, raportul afirmă că documentarul vizează cazuri punctuale din care, în mod inductiv, concluzionează că ar semnala probleme sistemice. Cu alte cuvinte, omite cea mai importantă problemă, caracterul sistemic al neregularităților invocate, susținând că nu există, fără nicio verificare în acest sens. 3.2. Așa cum s-a invocat de către un (alt) membru al CSM (min. 31 și urm., min. 41 și urm.), raportul cuprinde multe greșeli/inadvertențe raportat la hotărârile de colegiu menționate în cuprinsul său și, mai mult decât atât, cuprinde considerente care nu se regăsesc în hotărârile de colegiu depuse ca anexe. Putem concluziona de aici că inspectorul șef a adăugat de la sine motive justificative ale actelor colegiului de conducere al CAB, motive care nu se regăsesc în hotărârile de colegiu anexate raportului. Modificarea completurilor: explicații insuficiente și netransparente 3.2 Inspectorul șef nu face decât să enumere modificările efectuate în completurile de judecată și să spună că este vorba despre cauze obiective, fără să explice de ce sunt acelea cauze obiective. De exemplu, e considerată cauză obiectivă integrarea unor nou veniți (în două din patru dosare analizate, motiv, de altfel, inexistent în hotărârile de colegiu, conform dezbaterilor din secție). Nu explică, însă, de ce, în loc să li se dea dosare noi, se iau dosarele altor completuri pentru a le fi redistribuite. Detașări, mutări și decizii administrative neanalizate Nu se verifică și nu se explică de ce se acordă de către președintele CAB aviz pozitiv pentru detașarea unui judecător în CSM și de ce este solicitat exact acel judecător de către CSM într-o procedură complet netransparentă. Nu se cercetează de ce un judecător este mutat de la o secție penală la alta în vederea echilibrării volumului de muncă, în loc să se dea mai multe dosare secției mai puțin încărcate sau de ce judecătorul nu-și putea continua dosarele în condițiile în care a rămas la aceeași instanță și nu și-a schimbat specializarea. Cazul Vanghelie și problema prescripției Se invocă, în cazul Vanghelie, faptul că dosarul era prescris la momentul înregistrării apelului (2021), fiind prescris încă din anul 2017, omițându-se faptul că prescripția nu era previzibilă la momentul acela și încă mult timp după, pentru că ea a fost constatată în baza unor hotărâri ulterioare ale CCR și ale ÎCCJ (pronunțate în instrumente de unificare a jurisprudenței). Acesta a și fost motivul pentru care prescripția nu a fost constatată timp de 4 ani, decizia din apel fiind pronunțată abia în 2025. Situația judecătorului Beșu și efectele neprelungirii delegării Inspectorul șef nu verifică și nu explică cum și de ce nu a fost prelungită delegarea colegului judecător Beșu, în condițiile în care, conform declarațiilor acestuia din documentar, acesta avea dosare pe rolul CAB în care amânase pronunțarea pentru un termen ulterior împlinirii ultimului termenul de delegare, nefiind avertizat de lipsa prelungirii și de motivele unei astfel de decizii. Așadar, mai multe dosare care așteptau pronunțarea hotărârii au trebuit repuse pe rol și judecata luată de la capăt, fără să se verifice de către Inspecția Judiciară dacă vreunul s-a prescris din acest motiv. În plus, în dosarul amintit în documentar, colegul făcea parte dintr-un complet de divergență și nu s-a mai putut pronunța cu privire la aspectele care produseseră divergența. Nu s-a verificat existența cererii unui judecător de echilibrare a volumului său de muncă, ci doar hotărârea colegiului care afirmă acest lucru și nici motivul pentru care echilibrarea s-a făcut prin luarea unui anumit dosar și nu a altuia și de ce nu s-a făcut prin blocarea repartizării unor dosare noi în locul luării unui anumit dosar cu impact mediatic. Cercetări sumare și concluzii extinse nejustificat Cercetările acestea, sumare cum sunt, se întind pe 11 pagini din cele 39 ale raportului, după care se reiau etichetele din interviul acordat de către inspectorul-șef pentru juridice.ro și apoi acesta prezintă o analiză făcută într-o cheie proprie a contextului social și politic (analiză invocată, la rândul ei, de un alt membru al CSM, de data aceasta, pentru a susține raportul, min. 43,30), cu accent pe perioada de funcționare a unui anumit guvern, ceea ce imprimă raportului o tentă politică. Apoi este analizată și etichetată în stilul caracteristic de inspectorul-șef activitatea de comunicare în spațiul public a unor colegi, folosindu-se, de exemplu, în cazul colegului Beșu, expresii cum ar fi „deturnarea unei experiențe profesionale individuale într-un instrument de validare narativă a unei teze generale privind presupuse mecanisme de constrângere”. Inspectorul șef scrie o compunere, dar nu îl audiază pe judecătorul care a reclamant neregularitățile și nu cercetează punctual aspectele invocate de acesta în documentar privind presiuni exercitate asupra judecătorilor de către conducerea instanței. Raport apărut în presă fără anexele esențiale 3.3. Raportul a apărut în presă într-o modalitate necunoscută, dar, ce este interesant, este că varianta ajunsă la presă nu cuprinde probele, adică anexele constând în documentele care au stat la baza întocmirii lui, mai cu seamă hotărârile colegiului de conducere al CAB la care se face referire în raport, contestate de unul dintre membrii Secției pentru judecători. Comunicatul de presă al CAB, ca și raportul Inspecției Judiciare ajuns în presă, omit exact aceste documente esențiale pentru cercetarea cel puțin a celor 4 dosare din documentar. Lipsa încrederii în actul de justiție invocată în raportul inspectorului-șef își are rădăcina, în opinia mea, mai cu seamă în lipsa de transparență a instituțiilor din sistemul judiciar, raportul însuși fiind un exemplu în acest sens."

Raportul CSM privind Recorder, demontat (sursa: CSM)
Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder: „Să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații”, a spus ea, în ședința CSM. Inspecția Judiciară a concluzionat că „nu se confirmă niciuna dintre acuzaţiile prezentate în materialul de presă”. Citește și: Ministerul de Externe a lăsat fundația auristului Dungaciu fără principala sursă de finanțare Inspecția Judiciară a mai susținut că „nu se confirmă existenţa unui fenomen de influențare a actului de justiție prin modificarea completurilor de judecată la nivelul Curții de Apel Bucureşti. Criticile formulate în materialul de presă sunt construite preponderent pe interpretări subiective și pe corelații aparente, fără suport factual sau juridic și fără identificarea vreunei încălcări concrete a normelor legale aplicabile”.  Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder Raportul Inspecției Judiciare - instituție condusă de o apropiată a Liei Savonea, Roxana Petcu - a fost prezentat Secției de judecători a CSM, care l-a validat, cu doar două voturi împotrivă, ale judecătorilor Ramona Milu și Narcis Erculescu. La finalul ședinței CSM a luat cuvântul Lia Savonea, care a avut o reacție pasiv-agresivă, sugerând că urmează să fie luate măsuri împotriva celor care mai critică situația din Justiție. Ea a afirmat că ancheta Recorder este o manipulare.  „A selecta patru dosare din zeci de mii după cum vedem, pentru că la 2.061 de completuri dacă luăm în medie 30-40 de dosare pe ședință, deși sunt și 80, avem zeci de mii de dosare. A selecta patru dosare și a le prezenta ca pe un fenomen eu cred că nu este o analiză, este o selecție interesată. Raportul acesta a arătat și el ce a putut să arate. Ce nu poate să constate, să explice și va trebui să rămână o problemă pentru noi este cui a folosit, de ce s-au întâmplat toate lucrurile astea și mai ales cum s-a făcut ca doi colegi să se fi lăsat implicați în această manipulare? Eu pot să o numesc că folosind jumătăți de adevăr și adăugând tot felul de suspiciuni ai obținut o manipulare care a lovit puternic în încrederea actului de justiție la cea mai mare instanță din România, dar din păcate a lovit în temelia sistemului nostru de justiție, în general. Este păcat. Cred că trebuie să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații la care am asistat în ultimele două luni și care nu au fost deloc benefică pentru noi. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt foarte clare, concluziile Inspecției Judiciare sunt limpezi”, a spus șefa ICCJ. 

Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder Foto: Primăria Sector 4
Eveniment

Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder

Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder: ar fi construit un drum pe proprietatea fratelui său, Ionuț Negoiță, cu banii Primăriei, afirmă surse judiciare. Pro TV anunță că 11 percheziții au fost autorizate în total de judecători la cererea procurorilor DNA, însă cea mai importantă locație este la Primăria Sectorului 3. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă UPDATE DNA a ermis un comunicat oficial în care anunță: „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție. Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale. În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”.  Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder Acest post mai arată că edilul va fi dus cu mandat la sediul DNA pentru a i se cere explicații și, foarte posibil, pentru a fi pus sub învinuire. Drumul este de circa un kilometru și, fiind construit pe o proprietate privată, nu putea fi edificat cu bani publici.  „Drumul construit cu utilajele, oamenii și materialele primăriei ar fi trebuit să aibă la bază un proiect trecut prin Consiliul Local al Sectorului 3, iar în proiect ar fi trebuit să figureze suma investită. Primarul nu s-a mai încurcat în astfel de detalii, ci doar a dat ordin să se facă. Șoseaua s-a făcut în câteva zile, a fost finanțată din bani publici, dar nu se știe cât a costat și nu-i aparține primăriei. Investiția nu putea fi aprobată în Consiliul Local pentru că primăria nu avea dreptul legal să construiască drumul pe un teren care nu este trecut în domeniul public. Nici acest lucru nu a contat, iar strada făcută din banii contribuabililor îi aparține astfel afaceristului Ionuț Negoiță, pentru că se află pe terenul său”, relata Recorder în august 2025. 

Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu Foto: Captură YouTube
Eveniment

Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu

Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu: „Afirmația procurorului-șef al DNA Marius Voineag «Înțeleg că reportajul (Recorder – n.red.) era făcut cu un an și ceva înainte» este o dezinformare”, afirmă acest site de investigații într-o precizare transmisă către G4Media.  Citește și: Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder Voineag a vrut să sugereze, când a afirmat că „reportajul era făcut cu un an și ceva înainte”, că acesta a fost publicat înainte ca el să fie reconfirmat la conducerea DNA. Mandatul actualului șef al DNA expiră în martie 2026. Recent, ministerul Justiției a demarat procedurile de numire a unor noi șefi ai parchetelor. „Realitatea e că nu prea cred în coincidențe, iar timingul spune totul. Sunt atacuri în cascadă. Nu suntem naivi”, a susținut Voineag la postul Antena 3, controlat de facto de Dan Voiculescu.  Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu „Afirmația procurorului-șef al DNA Marius Voineag «Înțeleg că reportajul (Recorder – n.red.) era făcut cu un an și ceva înainte» este o dezinformare. Deși e rostită din biroul de conducere al unuia dintre cele mai importante parchete din țară, ea nu se bazează pe nicio probă. Materialul «Justiție capturată» a fost documentat și creat în perioada februarie 2024 – decembrie 2025. În acest timp au fost realizate zeci de interviuri – majoritatea fiind filmate pe parcursul anului 2025 -, au fost citite și indexate mii de pagini de documentație (dosare, literatură de specialitate, arhive de presă), au fost create elemente grafice explicative, au fost trimise solicitări de interviuri către persoanele menționate în material, inclusiv către procurorul-șef al DNA, care a refuzat dialogul cu reporterii Recorder. În toamna anului 2025, materialul a intrat într-un proces de editare video și de fact-checking, etapă care s-a închieiat în ziua de 9 decembrie 2025, zi în care am și publicat documentarul”, arată Recorder. 

Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder Foto: Captură video
Politică

Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder

Șeful DNA, Marius Voineag, a dat un interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, Antena 3, unde a atacat Recorder pentru ancheta despre starea Justiției. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Interviul a fost luat de Mihai Gâdea.  Voineag i-a ironizat pe criticii săi din documentarul Recorder: „nemulțumiri de tot felul exprimate de tineri pensionari, pensionari speciali”.  Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder „Mi-ar fi plăcut ca toți acești oameni să rămână în sistemul judiciar, să se lupte pentru principiile și pentru valorile pe care le dictează, în așa fel încât să se să se folosească de garanțiile care sunt numeroase pentru orice procuror în momentul de față în sistemul judiciar, pentru a-și impune punctul de vedere. Și asta ar fi însemnat o competiție. Ducându-te în peluză, e foarte greu să vezi mingea din teren”, a susținut Voineag.  Potrivit site-ului Antenei 3, el a adăugat că scandalul din justiție din aceste zile nu este un „duel în interiorul sistemului judiciar”, deoarece acuzațiile vin din afara sistemului, însă adăugat că nu poate ignora „timingul”. „Realitatea e că nu prea cred în coincidențe. Iar timing-ul spune totul”, a spus Voineag, referindu-se la faptul că urmează să fie numiții noii șefi ai DNA, DIICOT și Procurul General.  „Înțeleg că reportajul era făcut cu un an și ceva înainte. N-am niciun fel de probleme. Îi felicit pe cei de la Recorder pentru că au mutat discuția dintr-o zonă foarte îngustă, legată doar de pensii speciale, într-o zonă care vizează și disfuncții ale sistemului judiciar și care sunt”, a adăugat Voineag.  În interviu, șeful DNA a mai afirmat: „Mă bucur că am avut șansa, inclusiv după documentarul la care faceți referire, să merg cu un biblioraft în care să explic inclusiv argumentele astea”. Site-ul stiripesurse, deținut de soțul unei deputate PSD, Diana Tușa - recent aleasă și vicepreședinte PSD pe probleme de Justiție - a scris, pornind de la aceasta afirmatie, că Voineag s-ar fi văzut cu Nicușor Dan, iar acesta n-ar fi avut contraargumente la dovezile șefului DNA. „Potrivit unor surse de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan ar fi ascultat prezentarea șefului DNA și ar fi fost convins de soliditatea argumentelor sau, cel puțin, nu ar fi avut contraargumente în fața documentelor prezentate. Sursele citate vorbesc despre o discuție tehnică, centrată pe cifre, proceduri și rezultate instituționale, nu pe polemici publice”, a scris stiripesurse.ro. 

Conducerea CAB recunoaște mai multe nereguli (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șocant: șefa CAB recunoaște că pune judecători în completuri fără repartizare aleatorie

Curtea de Apel București a făcut public un comunicat în care încearcă să demonteze acuzațiile făcute în documentarul Recorder "Justiție capturată". Jurnaliștii de la Recorder, însă, arată că, în comunicat, conducerea CAB recunoaște mai multe ilegalități. Conducerea CAB recunoaște mai multe nereguli După conferința de presă din 11 decembrie, catalogată drept un eșec de opinia publică, conducerea Curții de Apel București (CAB) încearcă să-și repare imaginea. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Printr-un comunicat transmis recent, instituția reacționează la dezvăluirile Recorder și susține că instanța a fost decredibilizată prin „crearea unei emoții publice artificiale și periculoase”. Conducerea CAB acuză manipulare și decredibilizare Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, afirmă în comunicatul emis că materialele Recorder ar fi generat o percepție publică denaturată asupra instanței. Totodată, ea susține că instituția pe care o conduce a fost pusă într-o lumină negativă prin informații prezentate trunchiat. În același timp, reacția oficială a CAB conține poziții contestate în spațiul public, fiind acuzată că introduce erori și omite elemente esențiale din contextul realității descrise. Schimbările de completuri, explicate prin statistici În comunicat, Curtea de Apel București invocă date statistice menite să arate că schimbările de completuri de judecată sunt legale și frecvent întâlnite. Sunt menționate 361 de cazuri, în ultimii trei ani, în care componența completurilor a fost modificată, situație prezentată drept una firească. Potrivit CAB, cele mai multe schimbări – 144 – au fost motivate de integrarea în secții a judecătorilor nou-veniți. Cazul controversat: dosarul omului de afaceri Cristian Burci Argumentul „integrării judecătorilor nou-veniți” este invocat și în cazul unei schimbări de complet intens discutate public: dosarul omului de afaceri Cristian Burci. Din acest complet, judecătorul Cătălin Pavel a fost înlocuit înainte de pronunțarea sentinței. Conducerea CAB a explicat că „modificările de complet au fost consecința integrării administrative a unui judecător nou promovat în secție”, confirmând astfel că în dosarul respectiv a fost schimbată componența completului. Întrebări privind respectarea principiului continuității Decizia ridică semne de întrebare privind respectarea principiului continuității completului de judecată, în special în dosare complexe de corupție. Eliminarea unui judecător înainte de finalizarea cercetării judecătorești poate duce la prelungirea procedurilor și la reluarea unor etape procesuale. Criticii susțin că astfel de schimbări pot genera percepția unei posibile influențe asupra mersului unui dosar. Principiul repartizării aleatorii, pus sub semnul întrebării O altă temă intens discutată este raportarea acestor practici la principiul repartizării aleatorii a cauzelor. Schimbările frecvente de completuri, justificate prin integrarea unor magistrați noi, pot fi percepute ca intervenții administrative asupra dosarelor în curs. Potrivit criticilor, situațiile semnalate pot fi interpretate ca o formă indirectă de influențare a cauzelor prin modificarea componenței completului. Este integrarea judecătorilor nou-veniți prevăzută de lege? Un alt punct controversat îl constituie temeiul juridic al acestor modificări. Argumentul „integrării judecătorilor nou-veniți” nu este prevăzut expres în legislație ca motiv pentru desfacerea unui complet de judecată, deși comunicatul CAB insistă că toate schimbările au fost realizate cu respectarea legii. Această neconcordanță a generat dezbateri privind legalitatea și oportunitatea deciziilor administrative ale conducerii instanței. Parchetul General ar putea clarifica situația Situația ar putea fi lămurită de Parchetul General, singura instituție abilitată să verifice dacă modificările succesive ale completurilor de judecată au respectat sau nu cadrul legal. Recorder a solicitat un punct de vedere oficial Parchetului General, care a transmis că are nevoie de 30 de zile pentru a formula un răspuns.

Curtea de Apel respinge acuzațiile Recorder (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șefa savonistă a Curții de Apel București încearcă să explice 361 de schimbări de complet în 3 ani

Curtea de Apel București (CAB) anunță că, în ultimii trei ani, 361 de completuri de judecată și-au schimbat componența, însă toate modificările ar fi fost determinate „exclusiv de cauze obiective și legale”. Precizările vin după acuzațiile dintr-un documentar Recorder privind influențarea componenței completurilor pentru obținerea unor soluții favorabile. Reacția instanței după documentarul Recorder La aproape o lună după apariția documentarului Recorder, președinta CAB, Liana Arsenie, a transmis o informare publică de 10 pagini, prin care susține că dorește „clarificarea faptelor” și „o corectă înțelegere a realității instituționale”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acesteia, schimbările de completuri sunt inerente activității unei instanțe de dimensiunea Curții de Apel București, care funcționează cu 218 judecători. 361 de modificări de completuri în trei ani Documentul prezintă o situație centralizată a modificărilor din ultimii trei ani, totalizând 361 de cazuri de schimbare a componenței completurilor. Conducerea instanței afirmă că aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege, precum pensionări, promovări sau reveniri din concedii. Motivele schimbării completurilor: situația pe categorii Potrivit Curții de Apel București, principalele motive ale modificărilor sunt următoarele: Integrarea judecătorilor nou veniți în secții – 144 cazuri Pensionări și degrevări înainte de pensionare – 55 cazuri Promovări în carieră – 53 cazuri Degrevări din cauza complexității dosarelor – 41 cazuri Reveniri din concedii de maternitate și alte concedii – 48 cazuri Detașări – 20 cazuri Detașările includ 11 ca efect al promovării unor concursuri și 9 la alte instituții din sistemul judiciar. Principala cauză: integrarea judecătorilor nou veniți Potrivit interpretării prezentate de conducerea CAB, integrarea judecătorilor nou numiți reprezintă aproape 40% din modificări și reflectă: - ocuparea posturilor vacante - stabilizarea schemelor de personal - distribuirea echilibrată a volumului de activitate Pensionările și promovările reprezintă, cumulat, aproape 30% dintre situații, fiind catalogate drept „inevitabile și nediscreționare”. Concluzia Curții de Apel București În informarea transmisă, Liana Arsenie afirmă că datele prezentate de Recorder ar fi fost scoase din context: „Analiza celor 361 de modificări de completuri arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale (…) Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context și creează suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței și o emoție publică periculoasă pentru statul de drept”, a declarat președinta CAB.

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE Foto: Captură video
Politică

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE

Fostul premier PNL Călin Popescu Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție”, din 2010 în 2020, erau tolerate de conducerea UE: el relatează o întâlnire cu fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și, după discuțiile de la Bruxelles, a ajuns la concluzia că chiar Comisia Europeană „gira” situația din România.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Într-un interviu pentru Ionuț Cristache, difuzat de platforma Gândul, fostul lider liberal, un aliat constant al PSD, mai afirmă că reportajul Recorder a fost o diversiune care are ca scop „încercarea de a-i îndepărta pe cei care azi sunt judecători în instanțe și au curajul să judece cu legea și numai cu legea”.  Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE „Toate abuzurile care s-au întâmplat în justiție în anii 2010, din 2010 până în 2020, am constatat că erau bine cunoscute la Bruxelles. Da, da, erau bine cunoscute și tolerate. Erau girate, erau făcute cu girul Comisiei Europenecare nu a ridicat mecanismul de cooperare și verificare, pentru că ăsta era un instrument cu care România era ținută, să zicem, la colț. Adică era ținută la respect.România nu îndrăznea să ridice gura în această privință. Eu am avut, la un moment dat, în 2019, la începutul anului, o întâlnire cu președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker (...) Și, cu acel prilej, Juncker mi-a confirmat că știe de implicarea servicilor secrete în actul de justiție.Mi-a spus mai mult de atâta, că avea anumite informații în legătură cu modul în care funcționau serviciile de informații, inclusiv în ceea ce-l privește. Avusese anumite informații foarte interesante. Și i-am cerut lui Juncker să ridice mecanismul de cooperare și verificare. Și Juncker mi-a spus: până la sfârșitul mandatului, care lua sfârșitul în 2019, osă ridicăm mecanismul de cooperare și verificare. Trebuie să vă spun că la sfârșitul întrevederii, unul din consilierii lui a venit și mi-a spus: domnule președinte, vă dau un sfat. Nu mai ridicați aceste chestiuni în spațiu public, legate de abuzurile care se întâmplă în justiție în România. Pentru că probabil îi deranja la ureche, așa cum v-am spus, făcute cu acordul Comisiei. Și i-am spus, adică cum îmi cereți ca să pun gunoiul sub preș? Și persoana respectivă mi-a spus, da. Și eu am zis, cu așa ceva nu sunt de acord. Nu sunt de acord să tac din gură când astfel de abuzuri se petrec în țara mea. Și mi-a spus, bine, faceți cum credeți”, a relatat Tăriceanu, potrivit Gândul. 

Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder

Bucureștenii sunt sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder, arată un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP). La întrebarea „În ce măsură credeți că investigația Recorder despre justiția din România va produce o schimbare în bine în statul român?”, peste 44% și-au arătat scepticismul. Citește și: Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder Circa 11,1% sunt convinși în foarte mare măsură că va urma o schimbare în bine după această anchetă, iar 15,8% sunt convinși în mare măsură.  Marja de eroare a sondajului - efectuat prin panel online, opt-in, cu post-stratificare și ponderare la nivel individual și de grup - este de 3,3%. Sondajul ARP mai arată și intenția de vot în București: USR - 22,8% PSD - 21,8% AUR - 20,7% PNL - 16% SENS - 7,4% Alte partide nu ar trece pragul electoral, în București.  „Suntem în fața unui «conflict politic înghețat» până la noi alegeri. Alegerile de la București n-au rezolvat sau mișcat mult dpdv politic. Astfel, situația politică post-electorală este încărcată de pesimism și e dominată de temele corupției și cea a nivelului de trai. Votul politic pentru partide rămâne fragmentat în București, la fel ca în 2024 la parlamentare. Se confirmă noua axă politică, bazată pe opinia față de apartenența la UE. Semnalizăm acum și o zonă gri care apare în opinia față de UE”, a explicat Cristian Andrei, fondator al Agenției de Rating Politic, consultant politic. 

Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați Foto: Facebook ELSA
Eveniment

Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați

Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați de „delegitimarea justiției”: „Susținem necesitatea unor schimbări în interiorul sistemului judiciar”, anunță, pe Facebook, European Law Students Association, ELSA România.   Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Asociația respinge acuzațiile că ar fi controlată de un partid sau de serviciile secrete. Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați „Cu privire la cele întâmplate de curând în domeniul justiției, suntem pentru dreptate și aflarea adevărului. Salutăm inițiativa Recorder, prin investigația jurnalistică întreprinsă, dar și pe cea a magistraților care au făcut publice problemele sistemului de justiție din România. Considerăm că aceste acțiuni sunt absolut necesare pentru menținerea independenței și a credibilității justiției, dar și pentru asigurarea încrederii în puterea judecătorească. ELSA România, prin statut și viziune, se poziționează de partea principiilor statului de drept, a demnității umane și a dezvoltării întregului ansamblu juridic. Susținem necesitatea unor schimbări în interiorul sistemului judiciar. În egală măsură, susținem tragerea la răspundere a celor implicați în delegitimarea justiției. Democrația nu poate subzista în lipsa unui sistem transparent, independent și orientat spre deservirea în mod exclusiv a cetățenilor și a justiției, nu a unor interese personale sau politice, specifice unor grupuri de presiune restrânse. În ceea ce privește afirmațiile aduse recent în presă, prin care s-a încercat asocierea ELSA România cu un anumit partid politic sau cu servicii secrete, dorim să le denunțăm ca neadevărate și neîntemeiate. Prin statut, ELSA este o asociație apolitică și independentă. Funcționăm în baza Ordonanței Guvernului 26/2000 și a Legii 276/2020, asemeni oricărui alt ONG. Aceste aspecte, cât și altele, sunt publice și ușor verificabile la o simplă căutare pe internet, ori ceea ce a fost afirmat în presă, fără dovezi concrete sau cu vreo minimă cercetare este complet fals. Activitățile pe care le întreprindem au ca scop exclusiv pregătirea viitorilor juriști, dezvoltarea personală și academică, cât și promovarea responsabilității sociale, a diversității culturale și a unei societăți juste. Aceste atacuri la adresa noastră sunt reluate în mod recurent, adeseori în directă legătură cu teorii ale conspirației sau cu alte teme menite să inducă dezinformare. Este deplorabil faptul că o asociație studențească ajunge să fie politizată în discursul public și utilizată ca instrument care să deservească agenda anumitor persoane. Ne dezicem întru totul de orice legătură cu sfera politică din România sau din străinătate, cât și de orice legătură cu presupuse rețele de servicii secrete. Nu suntem și nici nu vom fi vreodată susținuți ori influențați de astfel de entități. Munca pe care fiecare membru o prestează în cadrul Asociației este neremunerată, total voluntară și deservește exclusiv scopului ELSA, fapt vizibil și prin intermediul rețelelor noastre de socializare și canalelor de comunicare”, precizează ELSA. 

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Foto: ICCJ
Politică

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Digi FM. El a spus că se va forma un grup de lucru care să anlizeze schimbarea legilor Justiției. Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul „Fără să fiu specialist, consider că în fapte de corupție grave nu ar trebui să existe prescripție. Faptul că un proces durează foarte mult nu are niciun rol din punct de vedere social. În momentul în care trec cinci ani, oamenii nu mai știu de ce s-a dat o sentință, pentru că fapta a dispărut din memoria socială”, a spus premierul, întrebat fiind dacă este de acord să existe prescriere pentru corupție.  „Dar ce trebuie să recunoaștem, ce s-a făcut acum 3-4 ani este că gestionarea sistemului de justiție, pentru a nu mai interfera lumea politică, a fost mutat aproape integral în zona sistemului. De la numiri, avansare, totul depinde de interiorul sistemului de Justiție. Dacă se constată că repararea lucrurilor nu poate fi făcută din interior, atunci în mod cert trebuie intervenit din afară, prin lege”, a mai arătat Bolojan.  Acum câteva zile, ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, a sugerat că se opune eliminării prescripției în cazuri de corupție. „Pentru că dacă înlăturăm prescripţia, asta poate să fie un cec în alb pentru un organ judiciar, iarăşi un exerciţiu ipotetic, care considerând că nu mai există un termen în care trebuie să-şi facă treaba, o poate face şi în 20 sau în 30 de ani. Este contrar celerităţii. Prescripţia este acea sancţiune care se aplică organelor judiciare şi statului însuşi, că nu este capabil să tragă la răspundere penală o persoană într-un interval de timp foarte generos”, a afirmat Radu Marinescu. 

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva șefului DNA, Marius Voineag Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA. În plus, secția pentru procurori din CSM convoacă adunările generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA „În continuarea comunicatului din data de 11 decembrie 2025, referitor la materialul de presă apărut în spațiul public la datele de 09 (publicația Recorder), respectiv 10.12.2025 (TVR1), aducem la cunoștință publică următoarele:  În cadrul ședinței din data de 16 decembrie 2025, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a votat, în unanimitate, următoarele puncte aflate pe ordinea de zi: 1. Sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate în materialul de presă difuzat de publicaţia Recorder; 2. Convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil. În ceea ce privește al doilea punct al ordinii de zi, hotărârea va fi transmisă unităților de parchet pentru organizarea adunărilor generale, urmând ca hotărârile să fie transmise către Secție până la data de 15.01.2026. Propunerile rezultate vor fi integrate la nivelul secției pentru procurori într-un material care va fi trimis Ministerului Justiției și comisiilor juridice din cele două camere ale Parlamentului României”, se arată într-un comunicat al CSM.   

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror (sursa: captură video Recorder)
Justiție

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror, după dezvăluirile din documentarul Recorder

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, cunoscut pentru dezvăluirile făcute în documentarul Recorder „Justiție capturată”, va susține marți interviul la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în cadrul procedurii de numire în funcția de procuror. Audierea este programată la ora 12:00, potrivit anunțului publicat pe site-ul CSM. Beșu solicită transferul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu Laurențiu Beșu, în prezent judecător la Tribunalul București, a solicitat CSM numirea sa în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Magistratul a decis că nu mai dorește să activeze într-o instanță de judecată, optând pentru o carieră în cadrul Ministerului Public. Procedura legală de numire, conform Legii 303/2022 Potrivit anunțului CSM, interviul are loc în cadrul procedurii reglementate de articolul 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Legea prevede că, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți procurori la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot deveni judecători, prin decret al președintelui României, la propunerea secției corespunzătoare din CSM. Printre cei 14 judecători candidați se află și Laurențiu Beșu Laurențiu Beșu se numără printre cei 14 judecători care au depus cereri pentru a deveni procurori. Cererea sa vizează Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, unitate unde magistratul dorește să își continue activitatea profesională. Dezvăluirile din „Justiție capturată” și cazul Mircea Beuran În documentarul Recorder „Justiție capturată”, judecătorul Laurențiu Beșu a relatat fapte pe care le consideră grave, petrecute la Curtea de Apel București, instanță unde a activat o perioadă prin delegare de la Tribunalul Giurgiu. Beșu a declarat că, după sosirea sa la Curtea de Apel București, unii colegi i-ar fi spus că mutarea sa ar fi avut legătură cu faptul că nu se mai dorea ca el să facă parte din completul care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, acuzat de fapte de corupție. Suspiciuni privind schimbarea completului într-un dosar sensibil Judecătorul a explicat că inițial a considerat delegarea la Curtea de Apel drept o promovare firească în carieră. Ulterior, colegi mai vechi i-ar fi sugerat că, în dosarele considerate „delicate”, se practică schimbarea componenței completului de judecată. Dosarul Mircea Beuran a fost soluționat ulterior de un alt complet, cu o decizie de achitare, menținută și în calea de atac. Episodul Niculae Bădălău și încetarea delegării Laurențiu Beșu a mai relatat că delegarea sa la Curtea de Apel București a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an. Atunci, a intrat într-un complet care judeca o contestație în dosarul lui Niculae Bădălău. La soluționarea contestației, Beșu a avut o opinie diferită față de colegul său de complet. La scurt timp după acest episod, magistratul a fost informat de șeful de secție al Curții de Apel București că delegarea sa nu va mai fi prelungită.

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Girbovan, atacă dur ancheta Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Gîrbovan, atacă dur ancheta Recorder. „Dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil, al unei așa-numite «justiții capturate»”, se arată într-un comunicat a trei ONG-uri, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) şi Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), conduse de judecatoarele Dana Girbovan, Andreea Ciuca si Florica Roman. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder În august 2019, președintele Klaus Iohannis a repins propunerea PSD ca Dana Gârbovan să fie numită ministru al Justiției.  Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder „Modul în care reportajul prezintă istoricul modificărilor legislative privind competența de anchetare a judecătorilor și procurorilor este profund subiectiv, vădit tendențios și cu scopul evident de a produce suficientă emoție pentru a readuce legislativ competență DNA în materie. Modificarea acestei competente a fost, însă, determinată de faptul că, în perioada în care DNA ancheta judecătorii, s-a folosit acest instrument ca o veritabilă armă de presiune împotriva lor, în special a celor ce dețineau funcții importante sau judecau cauze de competență DNA”, mai susțin cele trei ONG-uri.  „Astfel, de exemplu, în dosarele DNA «au fost vizați 1962 judecători (351 în materie penală și 1590 în materie civilă - între care un membru al Curții Constituționale, 13 judecători membri/foști membri ai CSM și 16 inspectori judiciari)», ceea ce, coroborat cu durata excesivă a anchetelor (de pildă, un dosar deschis din oficiu unui judecător ICCJ a fost ținut în nelucrare 5 ani) demonstrează că anchetarea judecătorilor și a procurorilor de către DNA a devenit un mijloc vădit de presiune asupra acestora. Toate aceste abuzuri și disfuncționalități consemnate în raportul Inspecției Judiciare au constituit amenințări grave la adresa independenței justiției, pentru corectarea cărora a fost necesară modificarea legislativă, prezentată tendențios în materialul Recorder”, mai arată ONG-urile conduse de cele trei judecătoare. 

„Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi”, spune Băsescu Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Politică

Băsescu: „Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi”

„Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi. Dacă magistratul vrea să fie independent, el este independent. Nu are cine ce-i face. Cei care s-au lăsat intimidaţi şi au acceptat schimbări de complet până se merge la prescripţie, ei singuri şi-au pierdut independenţa, nu le-a luat-o nimeni cu forţa”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu, la Digi 24.  Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi” Pe de altă parte el l-a criticat pe fostul ministrul al Justiției, Cătălin Predoiu.  „Este clar că legile lui Predoiu sunt o prostie (...) Este clar că legile lui Predoiu sunt o prostie”, a afirmat Băsescu.  Potrivit fostului președinte, „poate şi domnul Predoiu va fi trimis într-o vacanţă”, la fel ca ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.  „M-am uitat la analiza fostului procuror general Augstin Lazăr, care fixează foarte corect momentul în care a început din nou degradarea Justiţiei. Asta însemană că trebuie modificate nişte legi modificate în 2022. Dacă eu înţeleg bine, este vorba de rezolvarea câtorva chestiuni. Prima este legată de repartizarea aleatorie, a doua - permanentizarea completului de judecată (...) Deci trebuie nişte adăugiri la legislaţie”, a declarat Traian Băsescu, duminică seară, la Digi 24.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră