Criză profundă în educație în toată Europa, zeci de mii de posturi sunt neocupate în fiecare țară a UE. Principalele motive: salariile mici, lipsa de respect, agresivitatea elevilor și părinților

Criză profundă în educație în UE. Potrivit ministrului Educației, Ligia Deca, sistemul preuniversitar din România începe să se confrunte cu un deficit de cadre didactice.

Criză profundă în educație în UE

Tinerii sunt din ce în ce mai demotivați să intre în învățământ: salarii mici, prestigiu zero. Care este situația în alte părți din Europa? Cum își tratează celelalte țări profesorii și cât îi plătesc?

Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Potrivit cifrelor publicate la sfârșitul anului 2022 de Comisia Europeană, la începutul carierei, un profesor de liceu în Bulgaria câștiga de aproape 15 ori mai puțin decât unul din Luxemburg: 7.731 de euro pe an față de 78.286 de euro.

Luxemburg, de altfel, este și țara din Europa unde profesorii sunt cel mai bine plătiți, urmată de Germania, Suedia și Austria. Printre țările cu cele mai mici salarii ale profesorilor sunt România (8.818 de euro) și Polonia (7.908 de euro).

Salariul în Germania, de la 4.200 de euro

În medie, în Germania, salariul lunar de pornire pentru un profesor e în jur de 4.200 de euro, ajungând, după aproximativ 20 de ani de muncă, la 5.400 de euro. Având statut de funcționari publici, aceștia sunt scutiți de plata taxelor, însă nici acest statut, nici salariile, nici bonusurile nu mai tentează tinerii să intre în învățământ – Germania confruntându-se în prezent cu un mare deficit de cadre didactice.

Într-o conferință din luna martie a miniștrilor Educației din cele 16 landuri germane, s-a estimat că, dacă în prezent se înregistrează 12.000 de posturi neocupate, până în anul 2025 școlile din Germania se vor confrunta cu un deficit de aproximativ 25.000 de profesori.

Însă datele oficiale sunt contrazise de Asociația profesorilor din Germania. Potrivit președintelui acesteia, Heinz-Peter Meidinger, miniștrii nu doar că subestimează deficitul viitor, însă falsifică și realitatea din prezent: deficitul de profesori ar fi de 40.000.

Lipsa profesorilor, corectată „din pix”

Cosmetizarea realități a fost posibilă prin faptul că în multe state federale, la începutul anului, au fost suprimate mai multe materii, acoperindu-se astfel deficitul pe hârtie. În plus, în unele state, părinții sunt folosiți pe post de „îndrumători școlari” și luați în considerare în statistici drept „profesori”.

Printre cauzele interne ale deficitului de profesori se numără natalitatea crescută din ultimii zece ani, dar și faptul că din ce în ce mai mulți profesori nu se mai simt apreciați iar condițiile de muncă nu le mai oferă nici o satisfacție: în comparație cu alte țări din Europa de vest, profesorii germani au un număr mai mare de ore, iar pe lângă activitatea didactică, mai au de îndeplinit diferite sarcini administrative. În plus, șansele de avansare sunt extrem de reduse.

Însă există și factori externi: în timpul mișcării refugiaților din 2015 și 2016, multe familii cu copii mici au venit în Germania, iar în prezent sosesc refugiați din Ucraina. Potrivit Conferinței Miniștrilor Educației, la sfârșitul lunii august a anului trecut, în Germania se aflau 163.253 de școlari refugiați din Ucraina. Potrivit lui Meidinger, nu există nici o soluție pe termen scurt, doar măsuri de urgență: să fie recrutați și recalificați cei care și-au schimbat cariera, sau readuși la catedră profesorii pensionari.

Franța: salarii mici, climat școlar agresiv

Potrivit datelor Ministerului Educației Naționale din Franța, un profesor de școala gimnazială sau liceu câștigă, în primul an de catedră, 1.928 de euro pe lună net, bonusuri incluse. După zece ani de carieră, salariul ajunge la 2.032 de euro, fiind de 2.472 euro după 20 de ani și 3.007 euro după 30 de ani.

Salariul mic, pe care mulți îl compară cu cel al unui gardian public, este una dintre cauzele pentru care Franța se confruntă în prezent cu o mare lipsă de profesori –  la începutul anului școlar 2023, sindicatul din învățământ a anunțat că mai mult de jumătate din școli aveau un deficit de profesori.

În ultimii ani, profesia de profesor a suferit o adevărată criză, potrivit unui raport al Curții de Conturi din Franța, publicat în luna februarie.

Potrivit raportului, numărul persoanelor care se înscrie la concursurile de angajare în învățământ este în continuă scădere de câțiva ani. Pentru a stabili cauzele, Curtea de Conturi a cerut un sondaj institutului Ipsos, realizat cu 2.000 de studenți (licență, master și doctorat), privind atractivitatea profesiei de cadru didactic. Concluzia: doar 12% dintre ei luau în calcul posibilitatea de a deveni profesori. Motivele invocate: salarii mici în raport cu volumul mare de muncă, stresul implicat de meserie, dar și deteriorarea imaginii profesiei.

La toate acestea se adaugă și violența la care sunt supuși profesorii în școlile din Franța – un fenomen devenit din ce în ce mai extins. Potrivit unui sondaj, 50% dintre profesori francezi au fost expuși, cel puțin o dată, unui act de agresiune.

În Italia, aceeași situație ca în Franța

În Italia, salariul mediu lunar al unui profesor de școală generală debutant este în jur de 1.500 de euro, ajungând, după 35 de ani de catedră, la puțin peste 2.000 de euro.

La începutul anului școlar 2022, existau 200 de mii de posturi neocupate. La nivelul gimnazial, era prevăzută repartizarea a 26.871 de posturi de profesor: au fost ocupate doar 13.743. La concursul special pentru discipline științifice au fost acoperite doar 582 de catedre din cele 1.685 anunțate. La concursul pentru posturi în școlile primare și grădinițe au fost ocupate doar 7.252 de locuri din cele 12.863 prevăzute.

Printre motivele fugii de catedră sunt salariile mici, volumul mare de lucru, dar și scăderea prestigiului social – o dezbatere aprinsă în presa din Italia: „Profesorii sunt demotivați, au toată greutatea sarcinii pe umerii lor și zero recunoaștere.”.

Pe de o parte, profesorii simt că interesul pentru școală a scăzut, atât pentru elevii care sunt mai atrași de succesul rapid propovăduit de rețelele sociale, cât și pentru părinții acestora, pentru care școala a devenit mai degrabă un loc „de parcare pentru copii”.

Vorbind despre atitudinea părinților, profesorii italieni denunță și lipsa de respect din partea acestora – una dintre dezbaterile recurente din spațiul public fiind legată de intruziunea și aroganța părinților care, pentru că nu vor să aibă probleme acasă cu copiii, acuză deseori profesorii că nu-și fac meseria cum trebuie, ajungând deseori la agresivitate verbală și chiar la violență fizică.

Danemarca: salariu ca în Germania, dar fără satisfacții

În ciuda faptului că în Danemarca salariul unui profesor debutant depășește 4.000 de euro pe lună, și sistemul danez de educație a început să resimtă deficitul de profesori. Potrivit unei analize a universităților daneze de științe aplicate, țara ar putea avea o lipsă de aproape 13.000 de profesori până în 2030.

Dintre studenții care ies din facultate cu diplomă de profesor, mai mult de 50% aleg alte locuri de muncă, iar 43% dintre profesorii tineri, sub 30 de ani, își doresc să părăsească catedra, motivând, cel mai adesea, condițiile de muncă, dar și faptul că predarea nu le mai aduce nici o satisfacție.

„Din ce în ce mai mulți profesori se află într-o situație paradoxală: deși își doresc să predea, nu se mai regăsesc în ceea ce înseamnă azi meseria de profesor”, a declarat recent președintele Asociației Profesorilor, Gordon Ørskov Madsen.

Pentru a combate deficitul de cadre didactice, guvernul vrea să îmbunătățească aceste condiții, investind mai mult, însă nu în direcțiile în care ne-am gândi.

În urma sesizărilor repetate ale Asociației profesorilor danezi, potrivit cărora digitalizarea a standardizat predarea (ceea ce a dus la scăderea interesului pentru educație, atât din partea elevilor, cât și a profesorilor), noul ministru danez al Educației, Mattias Tesfaye, a declarat că aceste investiții nu vor viza dotarea școlilor și personalului cu iPad-uri sau table inteligente, ci, din contră, o reîntoarcere la predarea analogică.

Profesorii dispar din școli în Marea Britanie

Pentru a impulsiona economia, premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, vrea să introducă obligativitatea lecțiilor de matematică până la vârsta de 18 ani. Există însă o problemă: sistemul școlar se confruntă cu o acută lipsa de profesori.

Locurile de profesori vacante din Anglia au crescut cu 93% mai mult decât înainte de pandemie, arată un studiu al Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională din Marea Britanie.

În plus, potrivit raportului, fluctuația personalului didactic e în continuare în creștere iar locurile vacante în școlile din Anglia a crescut anul acesta cu 37% față de anul școlar anterior. „Acest lucru indică, probabil, faptul că profesorii care au amânat decizia de a părăsi catedra în timpul pandemiei pleacă acum, când piața muncii se redresează”, se arată în raport.

Cauza principală este legată de salariile mici, care au scăzut în medie cu 11% între 2010 și 2022. În prezent, un profesor câștigă între 28.000 și 38.810 de lire sterline (echivalentul a 32.000 și 44.100 de euro) pe an.

În luna martie, guvernul a propus sindicatelor profesorilor britanici o creștere salarială de aproximativ 4,3%, și un bonus unic de 1.000 de lire sterline (aproximativ 1.140 euro), însă sindicatele au respins oferta.

Nu prea vin profesori tineri

Și nu doar că profesorii părăsesc catedra, însă nici alți doritori nu se arată la orizont. Pentru a suplini lipsa profesorilor, școlile au început să angajeze profesori necalificați, ceea ce, potrivit Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională, ar putea avea un impact negativ asupra elevilor.

Tinerii nu mai sunt motivați din cauza schimbărilor permanente de politici educaționale, reforme,  presiuni sociale și volumul de muncă, nejustificat de salariu.

Potrivit unei cercetări efectuate de Ofsted în 2019, profesorii au raportat cele mai scăzute niveluri de satisfacție, în comparație cu alte categorii profesionale.

Lucrurile nu s-au schimbat nici trei ani mai târziu: raportul 2022 Health and Safety Executive plasează educația în primele trei profesii cu cea mai mare rată de stres, depresie sau anxietate.

Polonia, salarii ca în România

Potrivit unui sondaj recent, 93% din toți profesorii din Polonia doresc să se poată pensiona anticipat.

Acest lucru e cauzat, în principal, de volumul mare de muncă, stres și salariul foarte mic. Un profesor de școală primară câștigă în medie, 4.432 zloți, echivalentul a mai puțin de o mie de euro pe lună brut.

În plus, profesorii se plâng și de prestigiul din ce în ce mai scăzut al profesiei, dar și de părinții și elevi, din ce în ce mai pretențioși.

Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor”

Karolina, 26 de ani, profesoară de istorie la o școală primară, a declarat, după doi ani de catedră: „Tinerii nu mai intră în învățământ, pentru că salariile sunt atât de mici încât nu se pot întreține dintr-un salariu. Știam toate astea, când am devenit profesor, dar m-am încăpățânat, căci asta îmi doream să fiu de mic copil. Însă ceea ce mă descurajează acum, în afară de salariu, este tot mai puținul respect pentru această meserie.”.

Potrivit datelor oficiale, aproape jumătate dintre directori de școli au raportat în ultimii ani dificultăți în angajarea cadrelor didactice cu calificări adecvate. Deficitul se înregistrează mai ales în ceea ce privește profesorii de fizică (33%), matematică (32%), chimie (24%), limba engleză (20%) și IT (18%). Pentru a acoperi deficitul, mai mult de o treime din școlile din Polonia au angajat cadre didactice pensionate și profesori necalificați.