sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

137 articole
Politică

Guvernul Bolojan are cel mai mic deficit la patru luni, din 2019. Cheltuielile cu salariile scad

Deficitul bugetar după primele patru luni ale anului 2026 este de 1,17% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Este cu circa 60% mai mic decât cel înregistrat în 2025.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Datele de la Finanțe mai arată că guvernul Bolojan a redus cheltuielile cu salariile bugetarilor, cu subvențiile și cu asistența socială. Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB față de deficitul de 55,97 mld lei, respectiv 2,92% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,75 puncte procentuale.  S-au tăiat salarii și subvenții Cum a evoluat deficitul la patru luni, din 2019 până acum: 1,08% în 2019 2,48% în 2020 1,75% în 2021 1,,23% în 2022 1,7% în 2023 3,24% în 2024 2,92% în 2025 În 2026, cheltuielile cu salariile, în primele patru luni ale anului, au scăzut cu 3,3% față de perioada similară din 2025.  Cheltuielile cu subvențiile au scăzut cu peste 27%, iar cele cu asistența socială cu 1,6%. „Cheltuielile de personal au însumat 54,66 mld lei, în scădere cu 1,9 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,7% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent”, explică ministerul de Finanțe. Pe de altă parte, „sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 mld lei, în creștere cu 26,4% (an/an)”. 

Guvernul Bolojan, cel mai mic deficit la patru luni din 2019 până acum Foto: Inquam/George Calin
Sfaturi de la guvernatorul Băncii Greciei către Bolojan și Nazare pentru a reduce deficitul Foto: X/Twitter
Eveniment

Sfaturi de la guvernatorul Băncii Greciei către Bolojan și Nazare pentru a reduce deficitul

Sfaturi de la guvernatorul Băncii Naționale a Greciei, Yannis Stournas, către Ilie Bolojan și Nazare pentru a reduce deficitul: digitalizare și folosirea mijloacelor electronice de plată, pentru a reduce deficitul. Stournas nu a menționat numele celor doi demnitari, ci a explicat ce a făcut, între 2012 și 2014, când era ministru de Finanțe al Greciei, pentru a realiza „surplus bugetar primar” (diferența pozitivă dintre veniturile încasate de stat și cheltuielile sale publice, din care au fost excluse plățile cu dobânzile aferente datoriei publice. Acest indicator arată dacă un guvern poate să își acopere funcționarea curentă și investițiile din resurse proprii, fără a lua în calcul povara datoriilor contractate în trecut).  Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Stournaras a fost cercetător la St Catherine's College, Oxford, și are un doctorat în economie la această universitate.  Sfaturi de la guvernatorul Băncii Greciei către Bolojan și Nazare pentru a reduce deficitul „În Grecia am trecut la digitalizarea generală şi folosirea mijloacelor electronice de plată ca să putem micşora evaziunea fiscală în această perioadă. Astfel, am majorat veniturile la bugetul de stat. Nu este greu să ai un buget cu surplus primar de 2-3% din PIB dacă reduci evaziunea fiscală”, a spus Yannis Stournaras pentru Ziarul Financiar.  „Credibilitatea şi asumarea politică contează. Populismul, polarizarea politică şi interesele pot bloca reformele şi refacerea economică. Liderii puternici şi framework-urile transparente duc la încredere în rândul investitorilor, cetăţenilor şi instituţiilor internaţionale. Dezechilibrele fiscale şi externe trebuie să fie adresate înainte să ajungă nivele nesustenabile. Nu se poate pune baza doar în criterii de convergenţă nominale fără reforme structurale, pentru că acestea maschează vulnerabilităţi şi pot întârzia reformele necesare”, a mai spus Yannis Stournaras. În septembrie 2025, un consilier onorific al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, a propus ca România să procedeze precum Grecia, în perioada crizei financiare: să desființeze actuala structură a Fiscului și să reînființeze alta. „Eu personal, încă o dată, nu știu care este opinia Guvernului pe subiectul acesta și a ministrului de Finanțe, în primul rând, ca la dânsul este ANAF-ul, dar eu aș avea o abordare care ar trebui să fie mai radicală. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Grecia, spre exemplu. Grecia, ca să poată să îmbunătățească colectarea, și apropo, Grecia a îmbunătăți colectarea cam cu vreo 10 puncte procentuale din PIB.Deci Grecia a reușit să colecteze mult mai mult ca procent din PIB. Ce a făcut? Pur și simplu a desființat entitatea precedentă și a reînființat alta independentă, în afara guvernului, cu profesioniști numiți acolo, cu obiective foarte bine definite. Vă recomand tuturor să intrați pe site-ul autorității fiscale din Grecia să vedeți cum raportează lună de lună KPI-urile pe care le au, câte debite colectează, care este obiectivul pe care îl au, cât au îndeplinit lună de lună. Fac lucrul acesta într-un exercițiu de transparență pe care nu prea l-am văzut”, a declarat Ionuț Dumitru. Însă propunerea sa a fost respinsă imediat de ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. 

Moscova ascunde costul real al războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova ascunde costul real al războiului, iar economia Rusiei resimte puternic sancțiunile

Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) susține că autoritățile de la Moscova ascund adevăratul impact economic al războiului din Ucraina. Potrivit evaluărilor serviciului german, deficitul bugetar al Rusiei în 2025 ar fi fost cu 2.360 miliarde de ruble (aproximativ 30,45 miliarde de dolari) mai mare decât cifra oficială prezentată de Kremlin. Informațiile au fost publicate într-o analiză transmisă de BND, care arată că sancțiunile occidentale și scăderea veniturilor din energie pun presiune tot mai mare asupra economiei ruse. BND: sancțiunile occidentale afectează clar economia Rusiei Serviciul de informații german a subliniat că sancțiunile impuse de statele occidentale au un „efect clar” asupra economiei ruse. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit BND, Rusia se confruntă nu doar cu presiunea sancțiunilor, ci și cu scăderea veniturilor din petrol și gaze, provocată de prăbușirea prețurilor globale la energie. „Putin sacrifică viitorul economic al Rusiei pentru obiectivele sale imperiale”, a transmis serviciul german de informații în analiza publicată. Kremlinul minimalizează problemele economice Reacția Moscovei nu a întârziat. Săptămâna trecută, Kremlinul a susținut că reducerea veniturilor și creșterea deficitului bugetar reprezintă „dificultăți obișnuite”, care pot fi gestionate datorită stabilității macroeconomice generale a țării. Autoritățile ruse încearcă astfel să transmită că situația economică rămâne sub control, în pofida presiunilor generate de sancțiuni și de costurile războiului. Veniturile din petrol, afectate de sancțiuni Exporturile de petrol, principala sursă de venit pentru Rusia, au fost afectate de sancțiunile occidentale. Moscova a fost nevoită să vândă petrolul la prețuri reduse față de cotațiile globale, pentru a-și menține accesul la piețe. Reducerea prețurilor a fost accentuată și de presiunile exercitate de Statele Unite asupra principalilor cumpărători de petrol rusesc, ceea ce a diminuat semnificativ veniturile bugetare. Estimările BND indică un deficit mult mai mare Serviciul german estimează că deficitul bugetar federal al Rusiei în 2025 a ajuns la aproximativ 8.010 miliarde de ruble, semnificativ peste cifra oficială de 5.650 miliarde de ruble, echivalentul a 2,6% din PIB. BND nu a explicat în detaliu metodologia utilizată pentru calcularea acestei diferențe și nu a oferit comentarii suplimentare imediat după publicarea evaluării. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei s-a deteriorat puternic Dacă sunt incluse și bugetele regionale, situația financiară devine și mai complicată. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei a ajuns în 2025 la 8.300 miliarde de ruble, echivalentul a 3,9% din PIB. Această sumă este de 2,6 ori mai mare decât în 2024, pe fondul scăderii veniturilor și al creșterii cheltuielilor, în special a celor militare. Creșterea prețului petrolului nu este suficientă Atacurile americane și israeliene asupra Iranului au dus la creșterea temporară a prețurilor globale ale petrolului. Cu toate acestea, nivelul actual al cotațiilor rămâne sub pragul necesar pentru echilibrarea bugetului Rusiei. Astfel, chiar și o eventuală creștere a veniturilor din energie nu ar fi suficientă pentru a acoperi deficitul în creștere. Deficitul bugetar al Rusiei, cel mai mare din ultimii ani Potrivit datelor oficiale publicate la 19 ianuarie de Ministerul rus al Finanțelor, Rusia a înregistrat în 2025 un deficit bugetar de aproximativ 5.600 miliarde de ruble (72,12 miliarde de dolari), echivalentul a 2,6% din PIB. Acesta reprezintă: cel mai mare deficit ca procent din PIB din 2020 cel mai ridicat deficit cash din 2006 Prin comparație, în 2024 deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,7% din PIB. Moscova a majorat de două ori ținta de deficit Guvernul rus a fost nevoit să își revizuiască de două ori ținta de deficit pentru 2025. Inițial, autoritățile estimau un deficit de 1.200 miliarde de ruble, echivalentul a 0,5% din PIB. Revizuirea a fost determinată de scăderea veniturilor din energie și de aprecierea rublei, care a redus valoarea încasărilor obținute din exporturi.

Bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026 Foto: Facebook
Eveniment

Șoc: bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026 - presă. Au scăzut cheltuielile de personal

Bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026, susține Ziarul Financiar. Potrivit acestei publicații, au scăzut cheltuielile de personal și cele cu dobânzile, față de ianuarie 2025. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Datele oficiale privind execuția bugetară ar trebui anunțate oficial în această seară sau vineri. Șoc: bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026 ZF scrie că excedentul este de aproape un miliard de lei. “Practic, veniturile de 55,1 mld. lei au fost mai mari decât cheltuielile care s-au ridicat la 54,3 mld. lei. În luna ianuarie 2025, deficitul era de 0,6% din PIB adică 11 mld. lei“, arată publicația economică. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au scăzut cu 12% pentru că, atât timp cât bugetul pe 2026 nu este adoptat, nivelul de cheltuieli este plafonat la 1/12 din cheltuielile aferente anului anterior. Chetluielile de personal au scăzut cu 3%, iar cele cu dobânzile cu 8%.  ZF estimează că și februarie ar putea aduce excedent bugetar, pentru că cheltuielile sunt limitate de neadoptarea bugetului pe 2026. 

Primarul PSD Toma îl desființează din nou pe Ciolacu: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit?” Foto: News.ro
Politică

Primarul PSD Toma îl desființează din nou pe Ciolacu: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit?”

Primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma, îl desființează din nou pe Marcel Ciolacu, acum președinte al Consiliului Județean Buzău: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit? S-a aruncat cu bani şi la câini”, a spus edilul Buzăului la RFI. Toma a cerut PSD să susțină reformele propuse de premierul Ilie Bolojan. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Mai mult, el a apreciat că reducerea cu 10% a cheltuielilor în administraţia publică este insuficientă. Primarul PSD Toma îl desființează din nou pe Ciolacu: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit?” „Mi se pare puţin. 10% din tăierile care se fac la nivelul bugetar, la nivel central şi local, este puţin, faţă de cât are nevoie România acum. Aţi văzut că doar s-a dat un prim semnal, s-a redus povestea aia cu magistraţii, cu justiţia, cu creşterea vârstei de pensionare şi reducerea pensiei şi deja am scăzut cu şase puncte procentuale dobânda la care ne împrumutăm. Deci trebuie să arătăm din ce în ce mai bine în faţa Comisiei Europene, în faţa băncilor care ne împrumută”, a arătat edilul Buzăului.  „Din păcate, de vreo şase luni de zile, jucăm alba-neagra cu reducerile astea din zona bugetară. Trebuiau făcute de la început, de pe vară şi am fi avut un deficit deja mai mic în momentul ăsta. A început pe zona bugetului local cu reduceri, PSD a pus condiţia: domnule, să se facă şi în zona centrală simultan. Acum, dacă s-a rezolvat şi în zona centrală, domnule, veniţi şi cu pachetul social, 1.000 de lei pentru fiecare pensionar. De acord, este extraordinar, oamenii ăştia au nevoie, dar eu dacă aş fi în locul domnului Ilie Bolojan, aş pune următoarea condiţie: da, fraţilor, de acord cu tot ce vreţi voi, spuneţi cât mai creştem această reducere de 10%. 11%? 12%? 15%? Şi băgăm acolo tot ce vreţi voi, pentru că nu mai ai de unde lua bani”, a spus Toma.  Primarul Buzăului a apreciat că Ciolacu greșește atacându-l pe Bolojan. „Părerea mea e că greşeşte. Eu l-aş întreba pe Marcel Ciolacu atât: ai făcut sau n-ai făcut 9,3% deficit? Asta este realitatea, 30 de miliarde de euro, s-a aruncat cu banii şi la câini. Atunci haideţi să stăm liniştiţi, haideţi să nu mai creem această tensiune, pentru că pericolul cel mai mare pentru această ţară în acest moment este instabilitatea politică. Deci dacă nu ne liniştim şi domnul Grindeanu şi domnul Ciolacu şi cei care mai bagă băţul prin gard aşa, o să avem probleme. Haideţi să stăm liniştiţi, să nu-l mai atacăm atât pe Ilie Bolojan, deocamdată îşi face treaba şi are deja primele rezultate bune şi e bine pentru toată lumea, pentru această ţară”, a arătat primarul. El a mai apreciat că PSD prin această atitudine, pierde în continuare „mulţi aderenţi, care probabil se duc la AUR”. 

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții: „Putem spune că era an electoral şi an preelectoral, dar, totuşi, acum plătim acele greşeli făcute în acea perioadă de un an şi jumătate. Dacă măcar ar fi câştigat alegerile”, a spus liderul UDMR, la Prima TV, fără să menționeze însă numele fostului premier.  Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Însă UDMR a ocupat, prin Tanczos Barna, funcția de ministru de Finanțe, în prima parte a anului 2025, intr-un guvern Ciolacu. Tanczos Barna este cel care a inițiat un buget pe 2025 cu venituri evident inflamate și cheltuieli subevaluate.  Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România Întrebat însă dacă nu consideră bizar faptul că acum  Marcel Ciolacu dă lecţii de economie la televizor, preşedintele UDMR a răspuns: „Mă rog, asta e România, acum ce să vă spun?” Kelemen Hunor a criticat și faptul că PSD și PNL au dat voturi lui George Simion și Călin Georgescu. „Noi, când am plecat din guvern, deficitul era la 5,2%, dacă nu mă înşel şi de acolo s-a urcat la aproape 10%. Şi, sigur, putem spune că era an electoral şi an preelectoral, dar, totuşi, acum plătim acele greşeli făcute în acea perioadă de un an şi jumătate. Dacă măcar ar fi câştigat alegerile. (...) Au făcut aşa, dacă ne uităm din 2026 înapoi, ceea ce nici astăzi eu nu am cum să înţeleg cum era în ziua votului, să dai şi lui Simion, să dai şi lui Georgescu, să recunoşti după aceea, să nu recunoşti, să... Mă rog, acolo era o confuzie totală. Ăsta e preţul astăzi pe care noi plătim pentru greşelile de atunci”, a spus președintele UDMR. El a apreciat că ieşirile critice ale unor social-democraţi la adresa guvernului din care partidul lor face parte sunt parte a unei strategii politice. „Asta e o chestie de tactică politică până la urmă.(...) Poţi să spui ce vrei dimineaţă la prânz, dar seara când pleci de la birou şi ai semnat hârtile, ministru PSD, ministru PNL, ministrul USR sau UDMR eşti, deci deciziile sunt ale tale”, a spus Kelemen Hunor.

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Foto: Facebook Snoop
Economie

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei

Banca de stat EximBank, unde premierul Ilie Bolojan nu poate da afară managerul, încheie anul 2025 cu un deficit de 602 milioane lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Bolojan a declarat azi la RFI că nu-l poate da afară pe Traian Halalai, președintele Eximbank, „datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori”.  Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Datele publicate azi de ministerul de Finanțe, când a anunțat execuția bugetară pe 2025, arată că Eximbank a închis anul trecut pe un minus de 602 milioane de lei. Veniturile băncii au fost de 1.010 milioane de lei, iar cheltuielile de 1.612 milioane de lei. Duminică seara, premierul Ilie Bolojan a arătat că o companie de stat controlată politic de PSD, mai precis de Olguța Vasilescu, Electrocentrale Craiova, a dat o țeapă de 70 milioane de euro celor de la Eximbank. „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, a afirmat premierul, acum câteva zile, la Digi 24.  În iulie 2025, Bolojan a cerut demisia directorului Eximbank, Traian Halalai, după scandalul vilei RA-APPS, dar acesta a refuzat. „Am cerut ministerului de finanțe sa înceapă procedura de înlocuire din funcție a directorului Eximbank. În aceste zile va pleca sesizarea la Parchet”, spunea Ilie Bolojan la Digi24, dar nu s-a petrecut nimic.  Creditul către Electrocentrale Craiova a fost acordat în 2024. La acel moment, aceste credite erau aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), de pe lângă Eximbank.  În comitet erau 17 membri - guvernul Bolojan a redus la doar cinci - numele lor era secrete și puteau fi identificate doar pe baza declarațiilor de avere.  În 2024, din comitet făcea parte Marian Neacșu (PSD), deși el avea o condamnare penală. În 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Meseria de bază a lui Neacșu este de specialist în furajare.  Pentru prezența în CIFGA, Neacșu primea lunar, net, circa 21.000 de lei.  Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu îl plasase în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. În 2025, la scurt timp după ce Bolojan îl critcase dur, Halalai a fost filmat în cluburi exclusiviste din Saint-Tropez, Franța, potrivit Snoop. Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, acesta a petrecut în cluburile Casa Amor și Le Quai, cunoscute pentru atmosfera extravagantă și clienții cu venituri ridicate.  

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Foto: Facebook
Politică

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea

Premierul Ilie Bolojan arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut masiv după ce el a preluat conducerea Guvernului. Potrivit datelor postate de el pe Facebook, în semestrul II din 2025, cheltuielile de personal au fost cu 4,6 miliarde de lei mai mici decât în semestrul II din 2024. În semestrul I din 2025, când Ciolacu era încă premier, ele crescuseră cu 7,8 miliarde de lei.  Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt În 2025, cheltuielile de personal au fost de 167,8 miliarde de lei, iar în 2024 de 164,6 miliarde de lei. Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Cea mai dură reducere a acestor cheltuieli a fost în decembrie 2025, când au fost cu 2,9 miliarde de lei mai mici decât în decembrie 2024 - probabil datorită tăierii unor prime. „Economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut ne-au permis să reducem deficitul bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată. Ne-am respectat angajamentele și am recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare.   În 2025 am redus deficitul fără a diminua investițiile. Acestea au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate.   Am menținut disciplina financiară și am parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului, așa cum reiese din graficul alăturat.   Am crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe.   Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români.   Fără a mai crește taxele, avem însă o bază solidă pentru relansare în acest an.   Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%.   Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune.   La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul.   Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului. Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”, a scris premierul pe Facebook.   

Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc de deficit bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4%

Guvernul Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar, încheind anul 2025 cu un deficit de doar 7,65%, față de ținta de 8,4%, afirmă site-ul Profit, care citează surse din ministerul de Finanțe. Aceste calcule sunt preliminare și ar putea fi ajustate până la 25 ianuarie, când se vor anunța, probabil, datele oficiale.  Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Ministerul de Finanțe calculează deficitul în „cash”, în timp ce deficitul ESA (European Standard Accounts), care ia în calcul facturile neachitate, va ajunge probabil la 8%. Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar Potrivit Profit, deficitul la final de 2025 va fi de 145 de miliarde de lei, față de ținta de 160 de miliarde de lei.  În 2024, deficitul ESA a fost de 9,3% din PIB, respectiv 163,7 miliarde de lei.  „Vom avea un deficit mai mic decât 8,4% pe care ni l-am propus. Am reuşit să ţinem în frâul cheltuielile şi se cuvine să le mulţumesc tuturor românilor pentru sacrificiile făcute în acest an. Aceste sacrificii nu sunt făcute pentru un guvern, ci pentru ca România să redevine o ţară care să ştie să-şi folosească banii cu responsabilitate şi cu folos pentru cetăţenii ţării noastre”, spunea Ilie Bolojan la 30 decembrie.   

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” Foto: Facebook
Politică

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026”

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, într-o lungă postare, ordonanța-trenuleț: „Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Șeful Guvernului mai anunță că Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi. Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” „Guvernul României a adoptat ieri seară Ordonanța de Urgență pentru completarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”.   Datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%.   Gestionam bugetul în mod responsabil.   Actul normativ este necesar pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic.   Ordonanța cuprinde un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore:   Reducerea cheltuielilor bugetare și responsabilitate fiscală Reducerea cu 10% a sumelor alocate partidelor și organizațiilor minorităților naționale Amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale Introducerea unor reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară pentru întreprinderile publice   Relansare economică și stimularea investițiilor Reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în anul 2026 Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din 2027 și înlocuirea acestuia cu taxarea cheltuielilor sensibile și a afiliaților Instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 100.000 de euro Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027 Scutirea integrală, în anul 2026, de impozit pentru construcțiile agricole (solarii, sere, silozuri, ciupercării)   Simplificări fiscale și digitalizare Clarificarea și extinderea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoane fizice Simplificarea mecanismelor sistemului electronic de administrare a TVA în România   Sprijin pentru persoanele vulnerabile Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim până la 1 iulie 2026 Prelungirea acordării voucherelor de energie în valoare de 50 de lei pe lună și în anul 2026 Menținerea criteriilor actuale pentru consumatorii vulnerabili Asigurarea continuității Programului național „Masă sănătoasă” în școli   Sprijin pentru autoritățile publice locale Acordarea de împrumuturi din Trezorerie, în valoare de 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR Fond de 200 de milioane de lei pentru sprijinirea sistemelor de termoficare Măsuri tranzitorii care permit funcționarea autorităților locale până la adoptarea bugetului pe 2026   Combaterea evaziunii fiscale și reglementarea produselor accizabile Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF Reintroducerea comisiei de autorizare pentru evaluarea riscurilor Introducerea garanțiilor financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice   Executivul a adoptat o ordonanță care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026. Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi.   Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”, a scris Bolojan. 

Un lider PSD îi acuză pe cei care critică deficitul bugetar că sunt deranjați că „nu mai pot fura” Foto: Facebook
Politică

Un lider PSD îi acuză pe cei care critică deficitul bugetar că sunt deranjați că „nu mai pot fura”

Un lider PSD, Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița Năsăud, îi acuză pe cei care critică deficitul bugetar lăsat de PSD că sunt deranjați că „nu mai pot fura”. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Într-un discurs cu mesaje contradictorii el cerut ca PSD să spună „stop creşterii taxelor ca alţii să facă profit pe spatele românilor”, dar, în același timp să spună și „stop golănelilor voastre cu multinaţionalele, stop externalizării profitului”. Un lider PSD îi acuză pe cei care critică deficitul bugetar că sunt deranjați că „nu mai pot fura” Radu Moldovan a criticat partidele suveraniste, dar le-a preluat mesjale împotriva „Bruxelles-ului” și a multinaționalelor.  „PSD a făcut deficit pentru dezvoltarea României şi ăstora le este ciudă că nu mai pot fura. PSD va avea o misiune foarte grea. PSD, în următoarea perioadă, va trebui să decidă dacă vrea să mai existe sau să dispară. PSD, cu această nouă echipă (...), va trebui să decidă şi să spună stop batjocoririi românilor, stop batjocoririi administraţiei, stop golănelilor voastre cu multinaţionalele, stop externalizării profitului, stop creşterii taxelor ca alţii să facă profit pe spatele românilor şi să îl ducă unde vor ei. (...) Dacă PSD nu va reveni urgent la popor, la cetăţeni, la interesele lor, şi se vor lăsa duşi într-o marasmă a Bruxelles-ului - nu vreau să spun, să mă ajute Dumnezeu să nu am dreptate -, dar există riscuri mari ca rezultatul negativ înregistrat de PSD la alegerile europarlamentare din 2020, de 21,7%, să fie bătut, pentru că oamenii s-au săturat de păcăleli şi de populisme. Astăzi, din păcate, trăiesc din manipularea unor partide aşa-zise suveraniste (...). Greşeli majore făcute de guvernare au dus aceste partide, pe care le numesc doar populiste, la procente la care era greu de gândit", a afirmat liderul PSD Bistriţa-Năsăud.

Pesedist cu mesaj ceaușist-aurist: „Mă doare în cot de deficitul bugetar! România, pe plus în 1989” Foto: Facebook Gabriela Firea
Politică

Pesedist cu mesaj ceaușist-aurist: „Mă doare în cot de deficitul bugetar! România, pe plus în 1989”

Încă un pesedist cu mesaj ceaușist-aurist: „Mă doare în cot de deficitul bugetar! România era pe plus în 1989”, a declarat medicul Adrian Streinu Cercel, senator PSD, la Profit Health.forum. Streinu Cercel, care a condus zeci de ani Institutul Matei Balș, este acum președintele comisiei de sănătate din Senat.  Citește și: ANALIZĂ Șeful ANAF, absolvent Artifex, aruncă petarde, în timp ce Fiscul protejează marea evaziune, cu rădăcini politice Pesedist cu mesaj ceaușist-aurist: „Mă doare în cot de deficitul bugetar! România, pe plus în 1989” „Cu privire la deficitul bugetar: Mă doare în cot de deficitul bugetar! Este o bulibăşeală totală, da? Nu are nicio chestie. România a fost singura ţară din lagărul socalist care şi-a plătit toate datoriile externe la zero. Şi era şi pe plus în 89. Polonia a avut nu ştiu câte miliarde datorii, le-au fost şterse toate. Aşa că lăsaţi-mă cu deficitul bugetar! Când se doreşte, vine Banca Mondială sau FMI-ul sau cineva o mai veni, ia pixul, cât ai avut, nu mai ai. Ce să vezi? Ştiţi cum a fost criza de pe Wall Street? S-au culcat seara cu bani şi dimineaţa erau pe zero. De ce? Din pix. Aşa că mai uşor cu pianul pe scări, că se dezacordează”, a spus Streinu-Cercel. Recent, fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș  a susținut că, atunci când i-a spus premierului Ciolacu că deficitul „se duce în cap”, acesta i-ar fi răspuns că „îl doare în organul genital de deficitul bugetar”.  De altfel, la această dezbatere, Streinu Cercel l-a lăudat pe Ciolacu. „Nu mă interesează deficitul. Trebuie să facem investiţii şi să dezvoltăm România. Şi nu aş fi vrut să intru în politică, dar PSD-ul a venit cu un program de guvernare, cu industrializarea, re-industrializarea României. S-au bătut să-l dea jos pe Ciolacu şi s-a dus dracului şi programul. Deci ăştia suntem noi românii (...) Când ai aur în pământ, când ai sare în pământ, când ai gaze în pământ, ai de toate şi tu nu faci nimic, de ce ne plângem? De ce ne plângem? Le avem pe toate astea şi nu le exploatăm”, a susținut senatorul PSD. 

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Foto: Facebook ANAF
Economie

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări

Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Datele oficiale privind execuția bugetară pentru primele nouă luni vor fi comunicate în ultimele zile din luna octombrie. Gândul mai susține că Guvernul a reușit să încaseze din TVA numai 95 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie, o creștere de doar 7,7% (în primele nouă luni din 2024 încasase 88 de miliarde), deși inflația este de aproape 10%, iar TVA-ul a fost majorat cu două procente de la 1 august 2025. Doar urmare a inflației, creșterea de TVA trebuia să fie de 10%, deci sunt probleme și pe partea de colectare. În plus, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4% în august 2025 față de august 2024.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc cu 6,9% față de perioada similară din 2024 și consumă tot 6% din PIB, același procent ca în primele opt luni de anul trecut.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Între timp, discuțiile din coaliția guvernamentală privind concedierile de personal în administrația locală - 13.000 de persoane, a cerut premierul Bolojkan - și o restructurare a aparatului central s-au blocat complet.  Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că cheltuielile cu dobânzile au fost cu 10,33 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv o creștere de 45,2%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4%.  Pe de altă parte, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 39,63 mld lei, înregistrând o creștere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, „o dinamică pozitivă”, apreciază ministerul de Finanțe, a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,0%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.   Deficitul bugetar a ajuns la 4,54% din PIB, față de 4,59% în perioada similară din 2024. Însă, in termeni nominali, deficitul a fost cu aproape șase miliarde de lei mai mare. 

„Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”, arată Ciprian Ciucu Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”

„Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”, a anunțat, pe Facebook, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Cicu. El a avertizat că, dacă proiectul privind pensiile speciale ale magistraților nu trece, miercuri, de CCR, România nu va scăpa de declanșarea procedurii de deficit excesiv. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap „Credibilitatea țării a suferit mult, hai să fim măcar acum oameni serioși și să facem ceea ce este corect în această Coaliție a neîncrederii. Totul este conectat, se lucrează în paralel pe mai multe fronturi. Grecizarea României poate fi evitată”, a mai scris el pe Facebook.   „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”   „Declanșarea procedurii de deficit excesiv/suspendarea fondurilor europene   1. Ar fi un semnal foarte prost să amâne Curtea Constituțională decizia de mâine. La fel de prost ar fi să anuleze măsurile de echilibrare bugetară.   2. Oamenii aceștia care cântă prohodul guvernului... Ei proști nu sunt, înțeleg situația și au acces la date. Dar totuși nu îmi explic de ce o fac. Ce are de câștigat România dintr-o criză politică? Și voi explica mai jos.   Eu pot să accept că simplii cetățeni nu înțeleg situația efectiv dezastruoasă în care Guvernul Ciolacu a lăsat bugetul țării. Și mai pot accepta că diferiți influențări nu înțeleg.   Dar nu-i pot înțelege pe acești membri PSD. Pentru că EI ÎNȚELEG situația, au acces la date. Ei știu că dacă nu continuăm aceste măsuri, va fi mult, infinit mai greu. Deci, întrebarea mea este simplă si clară: de ce?   Atacurile concertate ale membrilor PSD la adresa premierului Ilie Bolojan în situația de astăzi, forțează prematur blocaje în deciziile esențiale și cultivă neîncrederea în Guvernul României.   Așa că o spun frust:   Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB. În 2009 deficitul Greciei era de 9%. În 2010 a fost de 15%. Da, și Grecii au mințit Comisia, și-au mințit cetățenii și au ascuns realitatea.   Politicienii lor au fost iresponsabili, iar cetățenii au trecut printr-o perioadă extrem de grea: falimente, șomaj, tragedii personale.   Procedura de deficit a adus în Grecia FMI-ul iar pentru o perioadă grecii chiar nu și-au mai aparținut. Și asta în timp ce grecii erau în Ecofin!! Adică aveau întreaga protecție a Uniunii Europene pentru că era afectată direct moneda euro.   Ilie Bolojan ne-a mulțumit noua, membrilor PNL, în Biroul Politic că nu am răspuns atacurilor membrilor PSD. Contraintuitiv. Dar nu vrea să mai intre în logica conflictului dur care a erodat încrederea oamenilor, Nicu și Marcel. Acum, la televizor este doar Marcel.   Și revin la început: să nu se aștepte nimeni să scăpăm de procedura de deficit dacă Curtea Constituțională va fi amânat decizia mâine sau va pica reformele.   Credibilitatea țării a suferit mult, hai să fim măcar acum oameni serioși și să facem ceea ce este corect în această Coaliție a neîncrederii.   Totul este conectat, se lucrează în paralel pe mai multe fronturi. Grecizarea României poate fi evitată”, a scris Ciucu. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră