vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

127 articole
Politică

Un lider PSD îi acuză pe cei care critică deficitul bugetar că sunt deranjați că „nu mai pot fura”

Un lider PSD, Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița Năsăud, îi acuză pe cei care critică deficitul bugetar lăsat de PSD că sunt deranjați că „nu mai pot fura”. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Într-un discurs cu mesaje contradictorii el cerut ca PSD să spună „stop creşterii taxelor ca alţii să facă profit pe spatele românilor”, dar, în același timp să spună și „stop golănelilor voastre cu multinaţionalele, stop externalizării profitului”. Un lider PSD îi acuză pe cei care critică deficitul bugetar că sunt deranjați că „nu mai pot fura” Radu Moldovan a criticat partidele suveraniste, dar le-a preluat mesjale împotriva „Bruxelles-ului” și a multinaționalelor.  „PSD a făcut deficit pentru dezvoltarea României şi ăstora le este ciudă că nu mai pot fura. PSD va avea o misiune foarte grea. PSD, în următoarea perioadă, va trebui să decidă dacă vrea să mai existe sau să dispară. PSD, cu această nouă echipă (...), va trebui să decidă şi să spună stop batjocoririi românilor, stop batjocoririi administraţiei, stop golănelilor voastre cu multinaţionalele, stop externalizării profitului, stop creşterii taxelor ca alţii să facă profit pe spatele românilor şi să îl ducă unde vor ei. (...) Dacă PSD nu va reveni urgent la popor, la cetăţeni, la interesele lor, şi se vor lăsa duşi într-o marasmă a Bruxelles-ului - nu vreau să spun, să mă ajute Dumnezeu să nu am dreptate -, dar există riscuri mari ca rezultatul negativ înregistrat de PSD la alegerile europarlamentare din 2020, de 21,7%, să fie bătut, pentru că oamenii s-au săturat de păcăleli şi de populisme. Astăzi, din păcate, trăiesc din manipularea unor partide aşa-zise suveraniste (...). Greşeli majore făcute de guvernare au dus aceste partide, pe care le numesc doar populiste, la procente la care era greu de gândit", a afirmat liderul PSD Bistriţa-Năsăud.

Un lider PSD îi acuză pe cei care critică deficitul bugetar că sunt deranjați că „nu mai pot fura” Foto: Facebook
Pesedist cu mesaj ceaușist-aurist: „Mă doare în cot de deficitul bugetar! România, pe plus în 1989” Foto: Facebook Gabriela Firea
Politică

Pesedist cu mesaj ceaușist-aurist: „Mă doare în cot de deficitul bugetar! România, pe plus în 1989”

Încă un pesedist cu mesaj ceaușist-aurist: „Mă doare în cot de deficitul bugetar! România era pe plus în 1989”, a declarat medicul Adrian Streinu Cercel, senator PSD, la Profit Health.forum. Streinu Cercel, care a condus zeci de ani Institutul Matei Balș, este acum președintele comisiei de sănătate din Senat.  Citește și: ANALIZĂ Șeful ANAF, absolvent Artifex, aruncă petarde, în timp ce Fiscul protejează marea evaziune, cu rădăcini politice Pesedist cu mesaj ceaușist-aurist: „Mă doare în cot de deficitul bugetar! România, pe plus în 1989” „Cu privire la deficitul bugetar: Mă doare în cot de deficitul bugetar! Este o bulibăşeală totală, da? Nu are nicio chestie. România a fost singura ţară din lagărul socalist care şi-a plătit toate datoriile externe la zero. Şi era şi pe plus în 89. Polonia a avut nu ştiu câte miliarde datorii, le-au fost şterse toate. Aşa că lăsaţi-mă cu deficitul bugetar! Când se doreşte, vine Banca Mondială sau FMI-ul sau cineva o mai veni, ia pixul, cât ai avut, nu mai ai. Ce să vezi? Ştiţi cum a fost criza de pe Wall Street? S-au culcat seara cu bani şi dimineaţa erau pe zero. De ce? Din pix. Aşa că mai uşor cu pianul pe scări, că se dezacordează”, a spus Streinu-Cercel. Recent, fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș  a susținut că, atunci când i-a spus premierului Ciolacu că deficitul „se duce în cap”, acesta i-ar fi răspuns că „îl doare în organul genital de deficitul bugetar”.  De altfel, la această dezbatere, Streinu Cercel l-a lăudat pe Ciolacu. „Nu mă interesează deficitul. Trebuie să facem investiţii şi să dezvoltăm România. Şi nu aş fi vrut să intru în politică, dar PSD-ul a venit cu un program de guvernare, cu industrializarea, re-industrializarea României. S-au bătut să-l dea jos pe Ciolacu şi s-a dus dracului şi programul. Deci ăştia suntem noi românii (...) Când ai aur în pământ, când ai sare în pământ, când ai gaze în pământ, ai de toate şi tu nu faci nimic, de ce ne plângem? De ce ne plângem? Le avem pe toate astea şi nu le exploatăm”, a susținut senatorul PSD. 

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Foto: Facebook ANAF
Economie

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări

Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Datele oficiale privind execuția bugetară pentru primele nouă luni vor fi comunicate în ultimele zile din luna octombrie. Gândul mai susține că Guvernul a reușit să încaseze din TVA numai 95 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie, o creștere de doar 7,7% (în primele nouă luni din 2024 încasase 88 de miliarde), deși inflația este de aproape 10%, iar TVA-ul a fost majorat cu două procente de la 1 august 2025. Doar urmare a inflației, creșterea de TVA trebuia să fie de 10%, deci sunt probleme și pe partea de colectare. În plus, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4% în august 2025 față de august 2024.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc cu 6,9% față de perioada similară din 2024 și consumă tot 6% din PIB, același procent ca în primele opt luni de anul trecut.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Între timp, discuțiile din coaliția guvernamentală privind concedierile de personal în administrația locală - 13.000 de persoane, a cerut premierul Bolojkan - și o restructurare a aparatului central s-au blocat complet.  Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că cheltuielile cu dobânzile au fost cu 10,33 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv o creștere de 45,2%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4%.  Pe de altă parte, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 39,63 mld lei, înregistrând o creștere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, „o dinamică pozitivă”, apreciază ministerul de Finanțe, a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,0%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.   Deficitul bugetar a ajuns la 4,54% din PIB, față de 4,59% în perioada similară din 2024. Însă, in termeni nominali, deficitul a fost cu aproape șase miliarde de lei mai mare. 

„Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”, arată Ciprian Ciucu Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”

„Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”, a anunțat, pe Facebook, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Cicu. El a avertizat că, dacă proiectul privind pensiile speciale ale magistraților nu trece, miercuri, de CCR, România nu va scăpa de declanșarea procedurii de deficit excesiv. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap „Credibilitatea țării a suferit mult, hai să fim măcar acum oameni serioși și să facem ceea ce este corect în această Coaliție a neîncrederii. Totul este conectat, se lucrează în paralel pe mai multe fronturi. Grecizarea României poate fi evitată”, a mai scris el pe Facebook.   „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”   „Declanșarea procedurii de deficit excesiv/suspendarea fondurilor europene   1. Ar fi un semnal foarte prost să amâne Curtea Constituțională decizia de mâine. La fel de prost ar fi să anuleze măsurile de echilibrare bugetară.   2. Oamenii aceștia care cântă prohodul guvernului... Ei proști nu sunt, înțeleg situația și au acces la date. Dar totuși nu îmi explic de ce o fac. Ce are de câștigat România dintr-o criză politică? Și voi explica mai jos.   Eu pot să accept că simplii cetățeni nu înțeleg situația efectiv dezastruoasă în care Guvernul Ciolacu a lăsat bugetul țării. Și mai pot accepta că diferiți influențări nu înțeleg.   Dar nu-i pot înțelege pe acești membri PSD. Pentru că EI ÎNȚELEG situația, au acces la date. Ei știu că dacă nu continuăm aceste măsuri, va fi mult, infinit mai greu. Deci, întrebarea mea este simplă si clară: de ce?   Atacurile concertate ale membrilor PSD la adresa premierului Ilie Bolojan în situația de astăzi, forțează prematur blocaje în deciziile esențiale și cultivă neîncrederea în Guvernul României.   Așa că o spun frust:   Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB. În 2009 deficitul Greciei era de 9%. În 2010 a fost de 15%. Da, și Grecii au mințit Comisia, și-au mințit cetățenii și au ascuns realitatea.   Politicienii lor au fost iresponsabili, iar cetățenii au trecut printr-o perioadă extrem de grea: falimente, șomaj, tragedii personale.   Procedura de deficit a adus în Grecia FMI-ul iar pentru o perioadă grecii chiar nu și-au mai aparținut. Și asta în timp ce grecii erau în Ecofin!! Adică aveau întreaga protecție a Uniunii Europene pentru că era afectată direct moneda euro.   Ilie Bolojan ne-a mulțumit noua, membrilor PNL, în Biroul Politic că nu am răspuns atacurilor membrilor PSD. Contraintuitiv. Dar nu vrea să mai intre în logica conflictului dur care a erodat încrederea oamenilor, Nicu și Marcel. Acum, la televizor este doar Marcel.   Și revin la început: să nu se aștepte nimeni să scăpăm de procedura de deficit dacă Curtea Constituțională va fi amânat decizia mâine sau va pica reformele.   Credibilitatea țării a suferit mult, hai să fim măcar acum oameni serioși și să facem ceea ce este corect în această Coaliție a neîncrederii.   Totul este conectat, se lucrează în paralel pe mai multe fronturi. Grecizarea României poate fi evitată”, a scris Ciucu. 

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările din taxe

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările din taxe, arată o analiză a datelor pe luna august, publicată de deputatul USR Claudiu Năsui. El arată că, în această lună, deși taxele au crescut, „cheltuielile statului cresc mai mult decât veniturile cu tot cu creșterile de taxe”.  Citește și: Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările „Cheltuielile totale în luna august au fost de 59 miliarde de lei (față de 54 mld. anul trecut). Veniturile totale în luna august au fost de 49 miliarde de lei (față de 44 mld. anul trecut). Cheltuielile statului deci nu doar că nu scad, ci cresc în continuare.   Dacă lăsăm cifrele totale la o parte și ne uităm numai pe venituri/cheltuieli curente (deci fără elemente excepționale), realitatea e și mai sumbră.   Guvernul a luat într-adevăr bani mai mulți prin creșterile de taxe. Cu 3.5 mld. lei mai mult decât anul trecut. Dar pe partea de cheltuieli, a cheltuit cu... 6 mld. lei mai mult decât anul trecut.   În traducere: cheltuielile au crescut cu aproape dublu decât au crescut încasările din creșterile de taxe”, a scris Năsui.   El spune că au avut loc „mici scăderi de cheltuieli”, dar au fost „infime la scara deficitului bugetar”.   „Singurul loc unde guvernul Bolojan a făcut tăieri semnificative este la educație.   În condițiile astea nu poate fi vorba nici de reducere a deficitului, nici de relansare economică.   Antreprenorii și mediul privat au fost mințiți și duc tot greul. Și tot degeaba pentru că cheltuielile cresc mai mult decât creșterile de taxe”, a concluzionat deputatul USR. 

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească Foto: Facebook
Eveniment

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească - presă

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească, arată datele publicate azi de Ziarul Financiar, care a obținut informații privind execuția bugetară la final de august. Guvernul Bolojan s-a instalat la 23 iunie 2025. Citește și: Șocant: electoratul AUR este mult mai liberal decât cel al PNL - sondaj INSCOP După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească Potrivit datelor ZF, cheltuielile de personal au crescut cu 7% în primele opt luni din 2025, față de primele opt luni din 2024. Totuși, este evident că creșterea cheltuielilor de personal se temperează: ea a fost de 11,3% în primele cinci luni, 10,1% la șase luni și 7,9% la șapte luni.  Publicația mai arată că cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea fiind de 45%.  Deficitul la opt luni este de 4,5%, la fel ca în 2024, dar în termeni nominali este mai mare cu șase miliarde de lei față de perioada similară din 2024.  Veniturile au crescut, în în primele opt luni, cu 11%, iar cheltuielile cu 10,9%, indică aceste date preliminare.  „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%. Dar neavând datele în momentul acesta, Ministerul de Finanțe va comunica în perioada următoare estimările, odată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, spunea Ilie Bolojan la 2 septembrie. 

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș povestește, la Antena 1, unde i-a spus fostul premier Marcel Ciolacu că-l doare când aude de deficit: „Când i-am spus «domnule prim-ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”.  Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Însă Ciolacu a negat că ar fi folosit asemenea cuvinte. „Doamne, se vedea de la o poştă că în companiile de stat era debandadă. Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar. Am informat de cel puţin şase ori atât prim ministrul -prima dată pe data de 18 august 2024. Şi după aceea informări au fost lunare”, a susținut Boloș, un apropiat al premierului Bolojan.  El a mai spus că regretă că nu a demisionat, deși și-a scris de trei ori demisia: „Am scris-o, dar nu am dus-o niciodată. Acesta a fost regretul meu”. „Vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică” În replică, fostul său șef pe linie de Guvern a declarat că nu vorbește urât.  „Eu nu vorbesc urât nici cu colegii, nici cu prietenii apropiați. Am multe defecte, dar defectul ăsta nu-l am”, a susținut Ciolacu.  În plus, într-un interviu la România TV, fostul premier i-a reproșat fostului ministru de Finanțe că nu-l apără. „Dom'le, colegial, creștinește, nu era să vii la televizor la domnul Ciutacu sau la cine-ți convine ție și să spui adevărul cum eu l-am spus azi pe Facebook? Uite, dom'le, unde s-au dus banii. Ce bani, ce sume v-am cerut eu, domnul Boloș, dumneavoastră vreodată să cheltuiți din fondul ăsta de rezervă. Unde s-au dus banii, domnul Boloș? S-au dus la transporturi, la MIPE, s-au dus la PNRR, s-au dus la autoritățile locale, la fel cum am dat la ajustarea prețurilor, cum am dat bani la Ministerul Transporturilor, cum am dat bani la Ministerul Sănătății pe investiții, cum am dat bani la Educație pe investiții (...)  Dar vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică”, a spus Ciolacu.  

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat
Eveniment

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat, fiindcă acesta crescuse, de fapt, cu exact această sumă, de la puțin peste 71 de miliarde de lei, în 2024, la 76,4 în 2025.  Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 La departamentul comunicare al acestui minister lucrează 19 oameni, dintre care doi bufetieri. În afară de bufetierii plătiți, net, cu 3.800-3.900 lei pe lună, a unui referent și a unui xpert care au 5.935 de lei și respectiv 7.507 lei/lună, celelate salarii din acest departament sunt peste 8.300 de lei și ajung la 11.695 de lei, net, lunar.  În total, salariile nete la acest departament sunt de circa 150.000 de lei, lunar, fără vouchere sau tichete de masă.  Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, după care au corectat Ce a anunțat ministerul de Finanțe acum două zile, când a publicat datele privind deficitul buegtar în primele șapte luni: „Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei)”.  Mai rău, în declarație era citat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, spunând și el că, în termeni nominali, deficitul a scăzut. „Deşi deficitul a scăzut uşor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situaţie subliniază necesitatea stringentă de a menţine un control riguros asupra cheltuielilor publice”, ar fi spus Nazare. Finanțele au corectat comunicatul abia vineri, când au înlocuit cuvântul „a scăzut” cu „a crescut”, dar eroarea nu a fost recunoscută public. 

Muncitorii străini, slujbe nedorite de români (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Fără „nepalezi”, România se blochează: deficit de 400.000 de muncitori în țară

Muncitorii străini, slujbe nedorite de români: atacul cu tentă rasistă petrecut în Capitală readuce în atenție tensiunile sociale generate de imigrația forței de muncă. Muncitorii străini, slujbe nedorite de români Specialiștii atrag atenția că România nu-și poate permite să respingă soluțiile care sprijină dezvoltarea economică. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Reacțiile din mediul academic nu au întârziat. Dumitru-Tudor Jijie, conferențiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a publicat o analiză amplă pe rețelele sociale, subliniind deficitul uriaș de personal din economie. Potrivit acestuia, România are nevoie de aproximativ 400.000 de angajați pentru a putea finaliza marile proiecte de infrastructură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni Foto: Facebook
Economie

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB. Cheltuielile de personal continuă să crească, ele ajungând la 5,3% din PIB în primele șapte luni din 2025, față de 5,2% în primele șapte luni din 2024. Creșterea acestor cheltuieli a fost de 7,9%, peste inflație.  Citește și: ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media Guvernul Bolojan a fost instalat la 23 iunie.  Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni Cheltuielile cu dobânzile au crescut exploziv, cu 44,8% față de primele șapte luni din 2024. De altfel, premierul Bolojan recunoștea că ele vor ajunge la 10 miliarde de euro în 2025.  Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În afară de creșterile de pensii,  cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. 

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi Foto: Captură video
Economie

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025

Premierul Ilie Bolojan (PNL) dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025: peste zece miliarde de euro. Citește și: Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară Bolojan În 2024, s-au plătit pentru dobânzi, potrivit datelor ministerului de Finanțe, 36,2 miliarde de lei, adică aproximativ 7,25 miliarde de euro. În primele șase luni din 2025, cheltuielile cu dobâznile au fost de 25,22 miliarde de lei, repsctiv circa cinci miliarde de euro. Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi „Dobânzile pe care România le plătește sunt estimate la cel puțin 2 miliarde de euro în plus, deci un surplus de fonduri de peste 10 miliarde. Românii trebuie să înțeleagă că, practic, în fiecare an, România se împrumută cu sume semnificative, uneori între 25 și 30 de miliarde de euro, doar pentru a putea funcționa în aceste condiții. Doar anul acesta, dobânzile plătite vor fi în jur de 10 miliarde de euro”, a arătat Bolojan la Antena 3.  Însă el a arătat și cum vor crește, în acest an, în continuare, cheltuielile de personal, adică salariile bugetarilor. „Cât am avut cheltuieli de personal anul trecut, în prezent nu mai avem 77 miliarde, ci aproximativ 85 miliarde pe prima jumătate a anului. Aceasta se datorează creșterilor de salarii aplicate în primăvară și la mijlocul anului, pentru că nu s-au redus cheltuielile de personal în prima jumătate a anului”, a spus el. Într-adevăr, execuția bugetară după primele șase luni arată cheltuieli de personal de 85,46 miliarde lei, față de 77,6 miliarde lei în primele șase luni din 2024. 

Cîțu, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan Foto: Facebook
Politică

Cîțu, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan: „Este tot despre creșteri de taxe”

Fostul premier PNl Florin Cîțu lansează, pe Facebook, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan: „Este tot despre creșteri de taxe”, a scris el.  Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Într-o altă postare, de azi, el arată: „Cinci runde de creșteri de taxe și promisiunea reducerii statului. Rezultatele, nu intențiile, sunt cele care contează”. Cîțu, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan La 15 august, Cîțu afirma: „Acum este clar. Pachetul doi este tot despre creșteri de taxe. Se putea și fără – dar nu s-a vrut. De ce? Opinia mea: guvernările de după 2022, inclusiv cea actuală (din păcate), par să aibă în ADN o ostilitate profundă față de sectorul privat, competiție și libertate economică.   Iar politicile adoptate nu sunt doar semnale – sunt fapte. Iar faptele vorbesc mai tare decât discursurile”.   Azi, la 24 august, el a reluat aceste critici, într-o formă mai puțin dură.   „Din 2022 strategia s-a schimbat radical: creșteri de taxe și promisiunea – cel mult marginală – a reducerii statului. În acești patru ani au avut loc cinci runde succesive de majorări de taxe, toate justificate prin același argument: deficitul va scădea, datoria se va stabiliza, iar statul va deveni mai suplu.   Întrebarea esențială este simplă: cum știm dacă acest experiment a funcționat? (...)   Dacă după patru ani de ajustări și cinci runde de taxe mai mari deficitul e tot mare, datoria crește, investițiile fug, iar libertatea economică scade, atunci răspunsul e simplu: experimentul a eșuat”, a scris fostul premier. 

Deficit bugetar dezastruos la șase luni Foto: Facebook
Economie

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv, iar cheltuielile cu plata dobânzilor au explodat, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,68%, cu 0,06% mai mult decât anul trecut. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Deficit bugetar dezastruos la șase luni În schimb, așa-numitele cheltuieli de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 10,1% față de primele șase luni din 2024. Ele consumă 4,5% din PIB, față de 4,4% din PIB în primele șase luni din 2024. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43,3% față de aceeași perioadă din 2024 și reprezintă 1,3% din PIB.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei”, explică ministerul de Finanțe. 

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în anul electoral 2024 și care  a aruncat în aer deficitul bugetar: ea a fost camuflată într-o ordonanță de urgență care, potrivit titlului, avea drept scop cumpărarea de drone turcești.  Citește și: DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul dezastrului financiar În spațiul public nu a existat până acum nici o discuție despre efectele acestei ordonanțe. Informația a apărut însă într-unul din documentele publicate vineri seara de Europa Liberă, în care se arată că una din principalele surse de majorare a deficitului bugetar în 2024 este această ordonanță de urgență, prin care explodau cheltuielile cu salarii în poliție, servicii secrete și Armată.  Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Dumirea oficială a ordonanței este: “privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a unor cheltuieli determinate de pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în vederea realizării şi menţinerii capabilităţii aferente achiziţiei Sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 şi a altor programe de înzestrare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în aceste domenii“ Impactul OUG 26/2024 a fost uriaș: 5,13 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Impactul se referă la anul 2024, nu se știe ce impact are în 2025. Documentul publicat de Europa Liberă - o informare “strict confidențială“ adresată premierului Ciolacu, la 19 septembrie 2024, privind situația deficitului bugetar - arată că ministerul Apărării, inițiatorul ordonanței, a mințit în ceea ce privește impactul ei.  Astfel, inițiatorul ordonanței a susținut că impactul este de puțin peste 1,7 miliarde de lei, deși Finanțele, în avizul dat ordonanței, au arătat că estimarea este nerealistă. Fără a ataca doar această ordonanță, nota trimisă premierului Ciolacu arată că majorările de salarii acordate în 2024 prin trei ordonanțe de urgență, “problema sustenabilității financiare a acestor măsuri fiind subliniată de Ministerul Finanțelor“. Celelate două ordonanțe de urgență se referă la salariile din Educație și din Justiție (drepturile câștigate prin darea statului în judecată), dar impactul nu se ridică la nivelul celui genrat de OUG 26/2024. Impactul majorărilor salariilor din Educație a fost de doar trei miliarde de lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră