vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

79 articole
Economie

România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE

România a înregistrat cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul doi, arată datele publicate azi de Eurostat. În schimb, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 130,4 miliarde de euro (2,9% din PIB). Citește și: Ciolacu va acorda oamenilor lui Dan Voiculescu 6-7 locuri eligibile pe listele de candidați PSD România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE În trimestrul doi din acest an, 15 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (62,3 miliarde de euro), Irlanda (35,5 miliarde de euro), Ţările de Jos (24,3 miliarde de euro), Danemarca (13,7 miliarde de euro), Suedia (13,4 miliarde de euro), Spania (13 miliarde de euro) şi Italia (8,5 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficite de cont curent. Ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 7,7 miliarde de euro), Franţa (minus 6,1 miliarde de euro) şi Grecia (minus 4,5 miliarde de euro). În trimestrul doi din 2024, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (67,6 miliarde de euro), centrele financiare offshore (38,3 miliarde de euro), Elveţia (27,5 miliarde de euro), Hong Kong (11 miliarde de euro), Canada (10,1 miliarde de euro), Brazilia (8,7 miliarde de euro), SUA (8,6 miliarde de euro), Japonia (2,7 miliarde de euro) şi Rusia (1,4 miliarde de euro). Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 27,7 miliarde de euro) şi India (minus 3,3 miliarde de euro).

România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE Foto: Facebook
Valoarea importurilor de legume și fructe s-a triplat Foto: Facebook
Economie

Valoarea importurilor de legume și fructe s-a triplat

Cu subvenții uriașe pompate în agricultură, valoarea importurilor de legume și fructe aproape că s-a triplat în zece ani. Potrivit datelor centralizate de Ziarul Financiar, în 2014, România importa fructeși legume de 570 de milioane de euro. În 2023, aceste importuri au totalizat 1,69 miliarde de euro. Citește și: Ce șpagă uriașă se dă pentru a angaja un acar, la CFR. Salariul brut al unui acar: 5.800 de lei, plus 5-6 sporuri Valoarea importurilor de legume și fructe s-a triplat Ziarul Financiar mai arată că în 2014 s-au importat 420.000 de tone de legume și 520.000 tone de fructe. În 2023, importurile au ajuns la 800.000 de tone de legume și 915.000 tone de fructe. Grafic: Ziarul Financiar „Mai mult de un sfert din legumele consumate în România şi 40% din fructe vin acum din import. Cantitatea de legume şi fructe adusă din străinătate s-a dublat în ultimul deceniu, iar pentru fiecare categorie merge spre 1 milion de tone anual, în timp ce producţia de legume a scăzut în această perioadă şi cea de fructe a stagnat, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică”, scrie această publicație. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), exporturile de alimente și animale vii au scăzut, în primele șase luni din an, cu 13,9%, față de primele șase luni din 2023. În schimb, importurile la acest capitol au crescut cu 0,9%. Aproape 10% din importurile României sunt alimente și animale vii. S-au prăbușit cu 23,8% și exporturile de „Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală”, dar și importurile la acest capitol au scăzut cu 0,6%.

Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani Foto: Facebook
Eveniment

Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani

Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani după „cacealmaua electorală” realizată de guvernarea Ciolacu, nici cu ajutorul banilor europeni. El se întreabă, retoric, „la ce-i folosește lui Ciolacu o țară în vrie, la frontiera estică a NATO și UE, la o aruncătură de băț de un război?”. Liderul PNL mai arată că România ar putea pierde 1,5 miliarde de euro datorită întârzierilor din PNRR. Citește și: Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani „Pentru a ascunde cifrele dezastrului economic păstorit de actualul premier și liderii socialiști, cifre pe care le prezint mai jos. România riscă să fie penalizată cu 1,5 miliarde de euro din cauza întârzierii cu care Guvernul Ciolacu și-a îndeplinit obligațiile privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Și asta deoarece cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023 este încă în curs de evaluare, după cum afirmă Daniel Dăianu în raportul Consiliului Fiscal. Adaug eu câteva cifre: după 4 ani de la lansarea PNRR au intrat în România 9,1 miliarde de euro, iar asta se întâmpla în timpul Guvernului Ciucă. Adică prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde, cererea de plată nr. 1 cu o valoare de 2,56 miliarde de euro și cererea de plată nr. 2, cu o valoare de 2,75 miliarde euro. Totalul disponibil pentru România este de 28,5 miliarde de euro (14,9 mld împrumuturi, restul granturi), iar concret, înseamnă 66 de reforme și 111 investiții. Adică locuri de muncă, salarii, infrastructură critică. Alte «realizări» ale Guvernului Ciolacu: România a ratat calendarul de depunere pentru cererea 4 (3,15 mld euro), cererea 5 (3,2 mld euro), cerearea 6 (3,7 mld euro). Cererile 3, 4, 5 ar fi trebuit să fie deja plătite, adică 9,05 mld euro, iar cererea 6, cu termen de depunere în trimestrul 3 a acestui an este în curs de evaluare. Acesta ar fi fost stadiul normal al implementarii PNRR. Să mai punem un eșec: investițiile. În timp ce Guvernul Ciucă se poate mândri cu cele mai mari investiții post-1989, și anume 12% din PIB - și vorbim doar de 6 luni din 2023 în care tragem linie sub 38,3 miliarde de euro, Guvernul Ciolacu stă așa: investiții străine directe mai mici cu 3,5 miliarde de euro (date BNR), creșterea economică s-a redus cu două procente, iar datoria externă a crescut cu 25 miliarde de euro. Pe românește, Ciolacu a pus frână economiei. Adică locuri de muncă mai puține și mai prost plătite, șomaj, disperare. Scăderea investițiilor și încasările proaste au avut efect și în sănătate, unde serviciile s-au scumpit, unde statul pur și simplu este incapabil să asigure analize, investigații, infrastructură civilizată”, a scris prim-vicepreședintele PNL. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical România, slăbită în plină agresiune rusească spre Est El se întreabă ce va urma în 2025: „De unde vor tăia PSD și Ciolacu pentru a acoperi dezastrul economic pe care-l fac acum? Din salarii? Din pensii? Vor crește TVA la 24/25% ? Sau nu-i mai interesează decât să câștige alegerile? PSD și Ciolacu pun economia țării în cel mai mare pericol de după criza din 2009 și riscă totul exclusiv din rațiuni electorale”. Potrivit lui Rareș Bogdan, „asistăm la o cacealma electorală care poate arunca România într-o prăpastie din care nici banii europeni nu o vor scoate mai devreme de 10 ani”. „Și cine va plăti? Nu Ciolacu, căci el își permite să-și taie salariul cu 25%. Ci toți românii. Și mă întreb la ce-i folosește lui Ciolacu o țară în vrie, la frontiera estică a NATO și UE, la o aruncătură de băț de un război?”, a mai arătat liderul liberal.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Foto: Facebook
Economie

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători rectificării bugetare

Bugetarii și pensionarii speciali sunt marii câștigători ai rectificării bugetare: împreună, primesc circa 10 miliarde de lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Doar ministerul de Finanțe primește o sumă mai mare, 14 miliarde de lei, dar trei miliarde sunt pentru plata dobânzilor. În plus, în afara structurilor Guvernului, va primi peste 11 miliarde de lei Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din care 127 de milioane sunt cheltuieli de personal. Acest minister a publicat, azi, în baza legii transparenței decizionale, un proiect de ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. În 2023, guvernul Ciolacu nu a operat nici o rectificare a bugetului și a operat schimbări masive ale bugetului prin transferuri la și de la fondul de rezervă al guvernului. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Prin această ordonanță, deficitul bugetului ajunge la 6,94% din PIB. Care sunt principalele modificăr i operate la bugetul votat de Parlament: Potrivit notei de fundamentare la proiectul ordonanței de rectificare, „cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 8.799,4 milioane lei”. Ele vor reprezenta, în total, 9,3% din PIB, apreciază ministerul de Finanțe - recomandarea Băncii Mondiale fiind ca ele să consume mai mult de 8% din PIB. 764 de milioane de lei în plus la Interne pentru plata pensiilor. În bugetul inițial pentru plata acestor pensii era prevăzută suma de 5,84 miliarde de lei. 49 de milioane de lei în plus pentru plata pensiilor foștilor angajați SRI. Suma inițială votată de Parlament, pentru 2024: 768 de milioane de lei 250 de milioane de lei în plus pentru plata pensionarilor ministerului Apărării. Inițial, alocarea era de 3,86 miliarde. Nota de fundamentare estimează o datroei publică, la final de an de 51,5%, ceea ce ar obliga Guvernul să ia măsuri, inclusiv înghețarea cheltuielilor cu salariile buegtarilor.

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României. România ar trebui să ia rapid măsuri pentru a limita creşterea deficitului bugetar, care devine cel mai mare din Uniunea Europeană, pentru a evita să-şi piardă ratingul din categoria investment-grade ("recomandat pentru investiţii"), conform analiştilor de la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, transmite Bloomberg. Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României Statul de la Marea Neagră, care are cel mai scăzut calificativ din categoria investment-grade" de la toate marile agenţii de evaluare financiară, ar putea fi nevoit să îngheţe cheltuielile şi să crească veniturile pentru a-şi reduce din 2027 deficitul spre limita UE de 3% din PIB, se arată într-un raport publicat marţi de analiştii Federico Barriga Salazar şi Gergely Kiss de la Fitch. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Deficitul bugetar este în grafic pentru a se diminua la 5,8% din PIB, de la un nivel estimat de 7% din PIB anul acesta, fără un efort semnificativ de austeritate fiscală. Procesul mai lent va declanşa o creştere a datoriei publice spre 80% din PIB în 2037, un nivel "extrem de ridicat pentru România", care ar depăşi media din ţările cu un rating similar, avertizează Fitch. "Presiunile negative asupra ratingului ar putea creşte, în special dacă există efecte adverse de contagiune de pe urma slăbiciunii fiscale la adresa credibilităţii politice", au apreciat Salazar şi Kiss, adăugând că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru reducerea datoriei publice. Dificultățile Guvernului Guvernul României are dificultăţi cu ţinerea sub control a datoriei care depăşeşte anul acesta 50% din PIB, cu cheltuielile pentru programe, inclusiv majorarea pensiilor. Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 24 noiembrie, ambele partide mari - care formează coaliţia aflată la guvernare în Bucureşti - se bazează pe majorarea pensiilor, într-o ţară cu 19 milioane de locuitori. România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, a cerut Comisiei Europene să-i permită o perioadă de şapte ani, începând din 2024, pentru reducerea deficitului spre limita de 3% din PIB, dar încă nu a prezentat un plan clar pentru atingerea acestui obiectiv. Confruntată cu riscul unui deficit peste aşteptări în acest an, coaliţia a luat unele măsuri de limitare a cheltuielilor şi a acordat o amnistie cetăţenilor pentru a achita taxele restante. Mai multe schimbări sunt aşteptate după alegeri. Agenţia de rating Fitch a reconfirmat pe 30 august ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susţin convergenţa reală a veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating ("BBB"). Estimările agenției Fitch În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 2,5% în anul 2024, fluxurile considerabile de fonduri europene, inclusiv fondurile de coeziune din Cadrul Financiar Multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi rezilienţă vor continua să susţină creşterea şi investiţiile pe termen mediu. "Agenţia Fitch estimează că datoria publică raportată la PIB va înregistra o creştere, dar în limitele suveranilor cu un rating similar, şi cu nivelul medianei actuale "BBB", care se situează la 58,3%", se subliniază în comunicat. Principalii factori care pot conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea susţinută a deficitului bugetar, care ar influenţa şi o scădere pe termen mediu a datoriei publice exprimată ca procent din produsul intern brut, precum şi îmbunătăţirea structurală a poziţiei contului curent prin reducerea îndatorării externe şi a riscurilor privind finanţarea externă.

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii Foto: Captură video
Politică

Dezastrul de care fug candidații Puterii

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul PNRR - unde România așteaptă din decembrie 2023 plata tranșei numărul trei, cea mai mare inflație și cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA În plus măsurile economice haotice ale Guvernului au provocat revoltă în mediul de afaceri. „În mai puțin de un an, Guvernul României a trecut de la măsuri excesive de sancționare, la măsuri excesive de clemență. Pe de o parte se introduc amenzi severe pentru erori administrative (în cazul RO e-Factura și RO e-Transport) chiar dacă nu au existat pierderi de venituri bugetare dar, pe de altă parte, se anulează accesorii pentru contribuabilii care nu au declarat și/sau nu au plătit la timp”, arăta, acum câteva zile, Consiliul Investitorilor Străini (FIC). Dezastrul de care fug candidații Puterii A) Azi, Institutul Național de Statistică a anunțat că „în perioada 1.I – 31.VII.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-1,8%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,4%)”. B) Cu o inflație de 5,1% în august, România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, potrivit datelor Eurostat (deși nu toate țările Uniunii au publicat informațiile pe august). C) Șomajul a crescut, de la 5,1% la începutul anului, la 5,4% în iulie. D) Creșterea economică a înregistrat o creștere slabă, de 0,1%, acest procent plasând România pe locul opt de la coada clasamentului statelor UE. E) Datele ministerului de Finanțe arată un deficit, la final de iulie, de 4,2%, dar liderii PSD declară că acesta ar putea ajunge la un procent record de 10%. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23,9% față de primele șapte luni de anul trecut. F) Tot datele Finanțelor mai arată că din fondurile PNRR au sosit în acest an doar 388 de milioane de euro - planificarea fiind de 3,65 miliarde de euro. Din fondurile de coeziune pentru bugetul 2021-2027, România a atras zero euro. DeFapt.ro a arătat că CNAS are probleme cu plata salariilor, iar ministerul Transporturilor cere bani din Fondul de rezervă pentru a plăti firmele care construiesc autostrăzi, fiindcă banii din PNRR sunt blocați.

Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3 Foto: Facebook
Economie

Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3

Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3: „Nicio țară nu s-a dezvoltat fără acest șoc financiar, începând de la America de câmp”, a justificat fostul premier PSD deficitul bugetar uriaș. Citește și: Gheorghe Flutur anunță că PNL va guverna alături de PSD și în 2025: „Până la urmă trebuie să iasă o treabă bună” Tudose a fost celebru prin faptul că, pe vremea când era premier, se lăuda că nu are cont în bancă și card. În CV-ul publicat pe site-ul Parlamentului European, după realegerea sa, fostul premier PSD susține și că ar fi fost profesor la academia SRI: „Associate professor: Critical Infrastructure Protection (CIP); National Security and Euro-Atlantic Security – Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service” și „University lecturer: Critical Infrastructure Protection (CIP); Security and Defence Strategies – Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service”. Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3 Acum, la Antena 3, el a susținut - fără să ofere nici un exemplu - că sunt țări care au deficit „de patru ori cât noi” și că deficitul ar putea ajunge la „zece” (probabil 10% din PIB). „Că avem deficitul mare. Cred că putea să-l ducem și la 10. De ce? Fiindcă este prima dată când avem un deficit care să duce în investiții. Da, avem 8% din PIB pe investiții. Nicio țară nu s-a dezvoltat fără acest șoc financiar, începând de la America de câmp, prin Germania, prin ce vreți dumneavoastră și sunt țări care au deficitul de patru ori cât noi. Au şi ei un plan de vacanțe să spunem. Că nu le-am cerut noi să vină. Ok, dau nişte sfaturi, în regulă", a spus Mihai Tudose, la Antena 3 CNN, referindu-se la vizita delegației FMI în România. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Cât despre stadiul aderării României la OECD, Tudose a spus că „nu va fi o negociere gen PNRR".

Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei Foto: Facebook
Economie

Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei

Deficitul bugetar a ajuns, în iulie, la astronomica sumă de 71 miliarde de lei, adică 4,02% din PIB, a anunțat ministerul de Finanțe în această seară. În iunie, deficitul era de 3,6% din PIB. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG După primele șapte luni din anul 2024, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au ajuns la 5,2% din PIB, față de 4,6% din PIB anul trecut, în primele șapte luni. Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,88 miliarde de lei, cu 3,19 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Ele reprezintă 1,2% din PIB. Investițiile finanțate cu fonduri UE au scăzut de la 22,5 de miliarde de lei, în primele șapte luni din 2023, la 20,6 miliarde de lei în 2024. De altfel, chiar ministerul de Finanțe notează că “sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 21,42 mld lei, în scădere cu 11,9% (an/an)“. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 56,99 mld lei. dar premierul Ciolacu a susținut că, în total, în 2024, aceste cheltuieli vor ajunge la 120 de miliarde de lei. Premierul PSD Marcel Ciolacu a fost săptămâna trecută la Bruxelles și a susținut că a discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “despre un nou acord în ceea ce privește deficitul României, de această dată venind cu propunerea de a avea un acord pe 7 ani“. Însă președintele Comisiei Europene nu a oferit nici o informație despre discuțiile cu Ciolacu.

Biriș desființează aministia fiscală anunțată de Guvern Foto: Facebook
Economie

Biriș desființează aministia fiscală anunțată de Guvern

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe în guvernarea Cioloș, desființează aministia fiscală anunțată de Guvern: „Proști sunt ăia care plătesc la timp”! Citește și: Ciolacu promite o nouă pomană uriașă: datornicii la stat să nu mai plătească dobânzi și penalități, ci doar suma de bază Biriș a scris, pe Fcaebook, că această amnistie nu este o măsură electorală, dar de ea ar putea beneficia firmele care „sponsorizează”. Biriș desființează aministia fiscală anunțată de Guvern „Nu e nici prima și probabil nici ultima oară când Finanțele vin cu astfel de măsuri. Ce mai contează frustrarea contribuabililor care au făcut și fac eforturi să își plătească toate impozitele/taxele/contribuțiile la timp? Ce nu pot înțelege este prevederea de la Art. VI din Proiectul de OUG care prevede că cei care achita restanțele (+ restul de 15% din accesorii) primesc (dacă cer) credit fiscal de 10% din valoarea impozitelor restante astfel achitate… Să traduc: să zicem că la 31 august am un impozit neachitat de 1.000.000 (cum draq nu am fost deja executat silit, nu pricep!) pe care îl plătesc pe 10 decembrie. Să zicem că până pe 10 decembrie am acumulat și dobânzi și penalități de întârziere de încă 100.000. Din astea, plătesc 15.000, că restul mi se șterg. Dl. Bolos îmi mai da însă un "bonus" (pe lângă cei 85.000 anulați): 100.000 pe care la anul îi pot scădea din impozitele pe care le datorez la anul, deci practic - în loc să fiu executat pentru 1.100.000, plătesc efectiv 915.000!!! Proști sunt aia care plătesc la timp! Cine nu a plătit la timp - bonus de la dom' ministru să trăiască!”, scrie Biriș. „Apropo' - bonusul asta ar urmă să se scadă din ce am de plata la anul, ceea ce evident că nu are cum să ajute la scăderea deficitului (la anul), scădere despre care chiar zilele trecute harnicul nostru ministru s-a dus cu jalba'n proțap la Bruxelles să discute...”, mai arată avocatul.

BNS acuză guvernul Ciolacu Foto: Bihoreanul
Economie

BNS acuză guvernul Ciolacu

Sindicaliștii de la BNS acuză guvernul Ciolacu, analiza lor privind deficitul bugetar fiind fără precedent: „Din 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat”, arată BNS. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă BNS acuză guvernul Ciolacu Ce se arată în comunicatul Blocului Național Sindical: „Cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanţele publice înregistrează în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani” „Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricţiile pandemice” „Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor” „Cheltuielile pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 miliarde lei faţă de perioada similară din 2023, diferenţa de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exerciţiu fiscal. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB)” „Reformele anunţate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) şi au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic” La finalul comunicatului, BNS cere Guvernului „mai multă responsabilitate în politicile fiscale si bugetare, în special în acest an electoral”.

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu

Ministerul lui Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu: cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri externe nerambursabile au scăzut în primele șase luni. Informația apare într-un grafic din nota privind execuția bugetului general consolidat. Nota nu explică această situație. Citează și: Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Potrivit datelor ministerului de Finanțe, în total, cheltuielile cu investițiile - care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe - “au fost în valoare de 46,27 mld lei, în creștere cu 41,07% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 32,80 mld lei“. Însă cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri UE au scăzut de la 19,3 miliarde de lei la 16,88 miliarde de lei. Scăderea este de 13%. În consecinţă, şi cofinanţarea de la bugetul naţional scade. Investiţiile din fonduri europene nu afectează cheltuielile bugetului de stat, însă cheltuielile din fonduri naţionale cu cofinanţarea intră în contul deficitului bugetar. “Creșterea economică a României se bazează pe investiții“, susținea Marcel Ciolacu la o întâlnire cu FMI. “Cred că până acum vreo 2,65 din 3 și 6 parcă suntem cu deficitul sunt băgați direct vreo 58 de miliarde de lei, respectiv peste 11 miliarde de euro, numai direct prin investiții“, afirma el și acum patru zile. În realitate, toate cheltuielile cu incvestițiile - inclusiv cele din fonduri UE - sunt la 46 de miliarde de lei, mult sub ceea ce spunea Ciolacu. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23% în aceste șase luni.

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele șase luni, cheltuielile de personal înghițeau doar 3,9% din PIB. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Rata anuală a inflației era, în iunie, de 5,3%, potrivit Eurostat, deci aceste cheltuieli au crescut mult peste această rată. Nota ministerului de Finanțe, care însoțește datele privind execuția bugetară, nu explică această creștere explozivă. Ele reprezintă 22,9% din toate cheltuielile bugetului și aproape 30% din venituri. Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Guvernul a prezentat la 3 iulie o situație centralizată privind posturile de conducere și de execuție care au fost desființate prin reorganizarea aparatului bugetar cerută prin legea 296/2023 prin care Guvernul Ciolacu a introdus noi taxe și impozite în acest an. Exceptând MAI care are nevoie de avizul CSAT și MApN care este exceptat de la proces, la nivelul instituțiilor centrale, reorganizate, au fost desființate 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere. Potrivit execuției bugetare din primele șase luni ale anului 2024, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu aproape 25%. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.

Boloș, șantajat cu demiterea dacă va propune măsuri de austeritate Inquam Photos / George Călin
Politică

Boloș, șantajat cu demiterea dacă propune măsuri de austeritate

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, ar fi fost șantajat cu demiterea dacă, în vederea reducerii deficitului bugetar, va propune măsuri de austeritate care să afecteze electoral PSD și PNL: “Altfel va vorbi despre acele măsuri din amvon“, afirmă surse citate de Hotnews. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe După doar cinci luni, deficitul a ajuns la 3,4%, față de 2,3% în perioada similară din 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 20,9%. Boloș, șantajat cu demiterea dacă va propune măsuri de austeritate “Discuția de fond este că nu se pot lua măsuri dure înaintea alegerilor. Aceasta e realitatea. Ministrul Boloș a primit misiunea ca până în luna septembrie să vină cu un plan de măsuri pentru reducerea deficitului. Nicio măsură nu va putea să pună în pericol campania electorală, altfel va vorbi despre acele măsuri din amvon (o trimitere la faptul că Boloș este și preot misionar, n.red.), nu de la guvern. Va vorbi pe persoană fizică, nu în numele Guvernului“, a afirmat o sursă a Hotnews. Potrivit acestor surse, liderii coaliției au impus ca: măsurile economice nu trebuie să conțină cuvinte precum „restructurare sau tăiere” reformele majore din PNRR vor fi amânate, “ca să nu sperie electoratul“ noi alocări către primari prin programul Anghel Saligny. “Primarii trebuie să fie sătui așa se câștigă alegerile. Nu trebuie să le fie foame. Dacă sunt îndestulați, vor trage în campanie. Mulți sunt la început de mandat, vor să demonstreze. Știu că depind de noi”, ar fi afirmat un lider PNL. PSD și PNL au, după alegerile din 9 iunie, 2.899 din cei 3.180 de primari.

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse Foto: Facebook
Economie

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse: România a avut, în trimestrul I din 2024, cel mai mare deficit din UE și una din cele mai mari creșteri ale datoriei guvernamentale. Informațiile au fost prezentate luni de Eurostat, dar au fost ignorate de cea mai mare parte a presei. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse Astfel, potrivit Eurostat, deficitul guvernamental, ajustat sezonier, a fost, în primul trimestru, de 7% din PIB, în România. Pe locul II se află Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, cu un deficit de 6%. Danemarca a avut un excedent bugetar de 3,8% din PIB. Screenshot Fără ajustarea sezonieră, deficitul bugetar al României a fost de 9%, în primul trimestru din 2024. Însă Belgia a avut un deficit de 9,6%, iar Italia de 8,8% - fără ajustarea sezonieră. În ceea ce privește datoria guvernamentală, Eurostat arată: “Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, douăzeci de state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei lor în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024, iar șapte au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri au fost observate în Slovacia (+4,6 puncte procentuale - pp), Estonia (+4,0 pp), Belgia (+3,1 pp), România (+2,8 pp), Ungaria (+2,5 pp) și Austria (+2,1 pp), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Grecia (-2,1 pp), Cipru și Țările de Jos (ambele -1,2 pp), Suedia și Irlanda (ambele -0,8 pp), Bulgaria (-0,5 pp) și Germania (-0,2 pp). În comparație cu primul trimestru din 2023, douăsprezece state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024, paisprezece state membre au înregistrat o scădere, în timp ce în Irlanda ponderea a rămas stabilă. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Estonia (+6,3 pp), Finlanda (+4,2 pp), Polonia (+3,3 pp), Slovacia (+2,7 pp), România (+2,2 pp), Lituania (+2,1 pp) și Belgia (+2,0 pp). Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-12,0 pp), Grecia (-9,6 pp), Cipru (-6,8 pp), Croația (-5,3 pp), Țările de Jos (-2,8 pp), Spania și Germania (ambele -2,2 pp“.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră