miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

131 articole
Economie

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025

Premierul Ilie Bolojan (PNL) dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025: peste zece miliarde de euro. Citește și: Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară Bolojan În 2024, s-au plătit pentru dobânzi, potrivit datelor ministerului de Finanțe, 36,2 miliarde de lei, adică aproximativ 7,25 miliarde de euro. În primele șase luni din 2025, cheltuielile cu dobâznile au fost de 25,22 miliarde de lei, repsctiv circa cinci miliarde de euro. Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi „Dobânzile pe care România le plătește sunt estimate la cel puțin 2 miliarde de euro în plus, deci un surplus de fonduri de peste 10 miliarde. Românii trebuie să înțeleagă că, practic, în fiecare an, România se împrumută cu sume semnificative, uneori între 25 și 30 de miliarde de euro, doar pentru a putea funcționa în aceste condiții. Doar anul acesta, dobânzile plătite vor fi în jur de 10 miliarde de euro”, a arătat Bolojan la Antena 3.  Însă el a arătat și cum vor crește, în acest an, în continuare, cheltuielile de personal, adică salariile bugetarilor. „Cât am avut cheltuieli de personal anul trecut, în prezent nu mai avem 77 miliarde, ci aproximativ 85 miliarde pe prima jumătate a anului. Aceasta se datorează creșterilor de salarii aplicate în primăvară și la mijlocul anului, pentru că nu s-au redus cheltuielile de personal în prima jumătate a anului”, a spus el. Într-adevăr, execuția bugetară după primele șase luni arată cheltuieli de personal de 85,46 miliarde lei, față de 77,6 miliarde lei în primele șase luni din 2024. 

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi Foto: Captură video
Cîțu, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan Foto: Facebook
Politică

Cîțu, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan: „Este tot despre creșteri de taxe”

Fostul premier PNl Florin Cîțu lansează, pe Facebook, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan: „Este tot despre creșteri de taxe”, a scris el.  Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Într-o altă postare, de azi, el arată: „Cinci runde de creșteri de taxe și promisiunea reducerii statului. Rezultatele, nu intențiile, sunt cele care contează”. Cîțu, atacuri în serie la Pachetul II al guvernului Bolojan La 15 august, Cîțu afirma: „Acum este clar. Pachetul doi este tot despre creșteri de taxe. Se putea și fără – dar nu s-a vrut. De ce? Opinia mea: guvernările de după 2022, inclusiv cea actuală (din păcate), par să aibă în ADN o ostilitate profundă față de sectorul privat, competiție și libertate economică.   Iar politicile adoptate nu sunt doar semnale – sunt fapte. Iar faptele vorbesc mai tare decât discursurile”.   Azi, la 24 august, el a reluat aceste critici, într-o formă mai puțin dură.   „Din 2022 strategia s-a schimbat radical: creșteri de taxe și promisiunea – cel mult marginală – a reducerii statului. În acești patru ani au avut loc cinci runde succesive de majorări de taxe, toate justificate prin același argument: deficitul va scădea, datoria se va stabiliza, iar statul va deveni mai suplu.   Întrebarea esențială este simplă: cum știm dacă acest experiment a funcționat? (...)   Dacă după patru ani de ajustări și cinci runde de taxe mai mari deficitul e tot mare, datoria crește, investițiile fug, iar libertatea economică scade, atunci răspunsul e simplu: experimentul a eșuat”, a scris fostul premier. 

Deficit bugetar dezastruos la șase luni Foto: Facebook
Economie

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv, iar cheltuielile cu plata dobânzilor au explodat, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,68%, cu 0,06% mai mult decât anul trecut. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Deficit bugetar dezastruos la șase luni În schimb, așa-numitele cheltuieli de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 10,1% față de primele șase luni din 2024. Ele consumă 4,5% din PIB, față de 4,4% din PIB în primele șase luni din 2024. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43,3% față de aceeași perioadă din 2024 și reprezintă 1,3% din PIB.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei”, explică ministerul de Finanțe. 

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în anul electoral 2024 și care  a aruncat în aer deficitul bugetar: ea a fost camuflată într-o ordonanță de urgență care, potrivit titlului, avea drept scop cumpărarea de drone turcești.  Citește și: DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul dezastrului financiar În spațiul public nu a existat până acum nici o discuție despre efectele acestei ordonanțe. Informația a apărut însă într-unul din documentele publicate vineri seara de Europa Liberă, în care se arată că una din principalele surse de majorare a deficitului bugetar în 2024 este această ordonanță de urgență, prin care explodau cheltuielile cu salarii în poliție, servicii secrete și Armată.  Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Dumirea oficială a ordonanței este: “privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a unor cheltuieli determinate de pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în vederea realizării şi menţinerii capabilităţii aferente achiziţiei Sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 şi a altor programe de înzestrare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în aceste domenii“ Impactul OUG 26/2024 a fost uriaș: 5,13 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Impactul se referă la anul 2024, nu se știe ce impact are în 2025. Documentul publicat de Europa Liberă - o informare “strict confidențială“ adresată premierului Ciolacu, la 19 septembrie 2024, privind situația deficitului bugetar - arată că ministerul Apărării, inițiatorul ordonanței, a mințit în ceea ce privește impactul ei.  Astfel, inițiatorul ordonanței a susținut că impactul este de puțin peste 1,7 miliarde de lei, deși Finanțele, în avizul dat ordonanței, au arătat că estimarea este nerealistă. Fără a ataca doar această ordonanță, nota trimisă premierului Ciolacu arată că majorările de salarii acordate în 2024 prin trei ordonanțe de urgență, “problema sustenabilității financiare a acestor măsuri fiind subliniată de Ministerul Finanțelor“. Celelate două ordonanțe de urgență se referă la salariile din Educație și din Justiție (drepturile câștigate prin darea statului în judecată), dar impactul nu se ridică la nivelul celui genrat de OUG 26/2024. Impactul majorărilor salariilor din Educație a fost de doar trei miliarde de lei. 

Dezastrul financiar, prevăzut din august 2024 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul falimentului

Dezastrul financiar, prevăzut din august 2024: documente strict confidențiale dezvăluite de Europa Liberă arată că cei mai importanți lideri ai statului român – Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – au fost informați încă din august 2024 că România riscă să intre în incapacitate de plată, dacă nu sunt adoptate urgent măsuri de reducere a deficitului bugetar. Dezastrul financiar, prevăzut din august 2024 Pe 31 octombrie 2024, poșta militară a SRI a livrat un document redactat de Ministerul Finanțelor și adresat către Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Cu mențiunile „URGENT” și „strict confidențial”, documentul avea titlul: „Riscuri bugetare pe anul 2024, luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”. Documentul a fost semnat de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, de secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF Nicoleta Mioara Cârciumaru. Bugetul, în colaps În conținut, se atrăgea atenția că finanțele publice ale României sunt în colaps, iar nerealizarea unui plan de reducere a cheltuielilor ar duce la creșterea costurilor de finanțare și depășirea țintei de deficit. „Există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar”, avertizau autorii documentului. Nu era primul avertisment transmis către conducerea statului român și nici ultimul – dar rămâne unul dintre cele mai clare semnale privind criza bugetară a României în 2024.

Bolojan a ignorat promisiunea lui Nicușor Dan (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Bolojan a ignorat promisiunea lui Nicușor Dan: TVA crește la 21%. Doar câteva produse vor avea 11%

Reducerea deficitului bugetar, nou pachet fiscal. Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, pachetul de măsuri fiscale prin care Guvernul intenționează să reducă deficitul bugetar. Executivul își va asuma răspunderea pentru acest pachet în cursul săptămânii viitoare. Reducerea deficitului bugetar, nou pachet fiscal Printre principalele măsuri anunțate se regăsesc plafonarea pensiilor și salariilor din sectorul public și în anul 2026. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat De asemenea, reașezarea TVA pe două cote: 11% și 21%. Cota redusă se va aplica pentru alimente, medicamente, apă, canalizare, cărți, lemne de foc, energie termică și, temporar, pentru industria HORECA. Accizelor vor fi majorate cu 10% pentru băuturile alcoolice, combustibili și țigări. CASS va fi aplicat pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. Norma didactice cu două ore în învățământul preuniversitar și universitar va crește. Bursele de merit și acordarea burselor sociale pe criterii stricte vor fi limitate. Asumarea răspunderii, săptămâna viitoare Pachetul fiscal urmează să fie pus în transparență decizională în cursul zilei de joi, iar premierul a anunțat că vor avea loc consultări publice până la finalul săptămânii. „Cel mai târziu marți, săptămâna viitoare, dorim ca pachetul să fie adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului”, a declarat Bolojan, subliniind urgența reformei. Fără măsuri, risc de incapacitate de plată Premierul a avertizat că neadoptarea rapidă a acestor măsuri ar putea conduce la intrarea României în incapacitate de plată: „Dacă nu facem nimic, riscăm ca statul român să nu mai poată fi finanțat. Creditorii nu ne-ar mai împrumuta, iar statul nu și-ar mai putea acoperi cheltuielile, inclusiv salariile și pensiile”, a explicat Bolojan. Accesul la fonduri europene, condiționat de reformă Șeful Executivului a precizat că fondurile europene sunt condiționate de implementarea reformei fiscale, iar menținerea actualului ritm de cheltuieli este nesustenabilă: „România cheltuiește cu 32% mai mult decât încasează. Dacă o familie ar face același lucru, cât ar putea rezista?”, a întrebat retoric Bolojan.

Reducerea deficitului, CSM cere consultare prealabilă (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Eveniment

Magistrații amenință voalat Guvernul: vor să fie consultați în privința reducerii deficitului

Reducerea deficitului, CSM cere consultare prealabilă. Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis scrisori deschise premierului, ministrului Justiției și președinților celor două Camere ale Parlamentului, solicitând consultarea instituției înainte de adoptarea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar. Reducerea deficitului, CSM cere consultare prealabilă Potrivit unui comunicat oficial, CSM a luat act de informațiile apărute în spațiul public privind eventualele măsuri fiscale, unele dintre acestea vizând modificări care pot afecta statutul judecătorilor și procurorilor. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În acest context, Consiliul subliniază rolul său constituțional de garant al independenței justiției și de avizator al actelor normative ce privesc activitatea autorității judecătorești. Scrisori către Guvern și Parlament Președintele CSM, Elena Costache, a transmis scrisori deschise premierului, ministrului Justiției și liderilor Parlamentului, cerând consultare prealabilă cu instituția pe tema măsurilor vizate. Demersul vizează asigurarea dialogului interinstituțional înainte de luarea unor decizii care pot influența independența sistemului judiciar. În scrisoarea adresată premierului, CSM subliniază că un dialog onest și transparent între autoritățile statului este esențial pentru eficiența sistemului judiciar și pentru menținerea unui nivel ridicat de independență. CSM își exprimă disponibilitatea pentru un dialog urgent „Pe aceste premise, vă adresăm rugămintea de a asigura consultarea prealabilă a CSM cu privire la măsurile preconizate, care ar avea potențialul de a afecta statutul judecătorilor și procurorilor”, se arată în scrisoarea semnată de Elena Costache. CSM își exprimă disponibilitatea de a participa de urgență la dialogul instituțional, în cazul în care Guvernul va iniția o astfel de consultare.

Marcel Ciolacu a ironizat tema deficitului (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, o nouă nesimțire: De când mi-am dat demisia nu am văzut nici o nenorocire legată de buget

Marcel Ciolacu a ironizat tema deficitului. Fostul premier Marcel Ciolacu a făcut declarații ironice, luni, în legătură cu discuțiile privind situația deficitului bugetar. Acesta a susținut că, de la demisia sa, nu s-a concretizat nicio „nenorocire” economică, în ciuda previziunilor pesimiste. Marcel Ciolacu a ironizat tema deficitului Întrebat despre eventualele riscuri bugetare, Marcel Ciolacu a răspuns tranșant că nu vede motive de îngrijorare, la 45 de zile de la părăsirea funcției de prim-ministru. Citește și: Baremul de corectare la Limba Română (Evaluarea Națională 2025), publicat de Ministerul Educației „Eu aştept nenorocirile anunţate. De 45 de zile mi-am dat demisia, nu am văzut nicio nenorocire şi nu o să fie nici în continuare”, a afirmat Ciolacu. Declarația, înaintea votului pentru Guvern Declarațiile lui Ciolacu au fost făcute la Parlament, chiar înaintea ședinței de învestire a Guvernului condus de Ilie Bolojan. Fostul premier a părut încrezător că economia nu se confruntă cu riscuri majore imediate.

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor Foto: Facebook
Economie

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor: de vină sunt salariile bugetarilor și pensiile, se arată într-un document publicat vineri, intitulat „DECIZIA CONSILIULUI de stabilire a faptului că România nu a întreprins nicio acțiune efectivă ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025”. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor În decizie se arată că: „Ca raport la PIB, abaterea dintre creșterea cumulată a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 și maximul recomandat se ridică la 1,7% din PIB. Abaterea este determinată în mare parte de creșterea ridicată a cheltuielilor publice curente în 2024, care au crescut cu 18,7% față de 2023, în special de o creștere de 21,5% a cheltuielilor cu salariile din sectorul public și de o creștere de 19,5% a transferurilor sociale (inclusiv pensiile)”. Însă documentul EcoFin - miniștrii de finanțe și/sau ai economiei din statele membre UE - arată că guvernarea Ciolacu trebuia să modifice cadrul fiscal până la 1 aprilie 2025, ceea ce nu s-a petrecut. „Cu toate acestea, revizuirea cadrului fiscal, inclusă în planul fiscal-structural pe termen mediu al României și esențială pentru atingerea obiectivelor bugetare în 2025 și 2026, nu a intrat în vigoare până la 1 aprilie 2025 cel târziu, astfel cum se cerea în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 de aprobare a planului fiscal-structural pe termen mediu al României. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 48,9 % la sfârșitul anului 2023 la 54,8 % din PIB la sfârșitul anului 2024 și Comisia estimează că va crește la 59,4 % la sfârșitul anului 2025, ca urmare a deficitelor publice ridicate”, a arătat EcoFin.     

Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile Foto: Facebook
Politică

Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile cu bugetarii, nu să crească taxele

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a fost trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile cu bugetarii, nu să crească taxele, la o postare în care afirma că „nu mai putem continua așa, pentru că am ajunge să nu mai fim împrumutați și am intra în incapacitate de plată”. Citește și: Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau 21.000 de lei pe lună Bolojan a evitat să spună clar cum trebuie redus deficitul, dar vineri el a afirmat: „Niciun guvern care va veni nu va putea evita creşterea veniturilor, ceea ce înseamnă creştere, din păcate, de taxe şi de impozite”.  Azi, cititorii de pe Facebook i-au transmis să reducă cheltuielile.  Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile „Domnule Bolojan, nu ne puteti cere noua, cetatenilor cinstiti, care de ani de zile ne platim taxele la zi, sa platim taxe mai mari. Nu e posibil sa continuie bataia de joc, a super bugetarilor cu salarii de mii si zeci de mii de euro, a pensiilor speciale, cand romanul de rand de abia se descurca cu 3000 de lei. NU VREM TAXE MARITE. PUNCT.   Nu v-am votat sa ne ingropati in taxe. Asta era in stare sa faca si PSD”, i-a scris Mircea Balea.   Florin Iliuță: „Tăiați din cheltuielile aparatului bugetar! Și nu puteți încă o povară pe oamenii muncitori!”   Ionuț Vlad: „Apreciem rolul ingrat pe care vi l-ați asumat si care, in caz de eșec, poate însemna sfarsitul carierei politice la nivel înalt pt dvs, însă inainte de a cere solidaritate, haideți sa vedem tăieri serioase din mesele la restaurant și din concedii. Apoi va veni și solidaritatea, cu siguranță. Sunt destui oameni care înțeleg situația, însă pur și simplu s-au saturat sa finanteze un aparat bugetar bolnav”.   Mind Hack: „Pe vremea lui A.I. Cuza, corupții pierdeau pensiile și toate beneficiile, astăzi ne putem unita la SUA unde, polițiștii sau alții își pierd pensiile dacă sunt dovediți a fi corupți. Este o măsură justă”.   Daniela Tudor: „Și ce vină avem noi?! Știți mai bine ca oricine ce aveți de făcut, s a văzut ce ați făcut la Oradea și în Bihor! Aparatul de stat și privilegiile trebuie taiate, ajustate! Va prețuiesc și vă rog să nu mă dezamăgiți!”

Numărul angajaților primăriilor a explodat Foto: Facebook
Eveniment

În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%

În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creșterea a fost de peste 20%, arată datele centralizate de Ziarul Financiar. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă numărul angajaților primăriilor a explodat Astfel, în decembrie 2015 erau circa 234.000 de funcționari în administrația publică locală, fără cele câteva mii de persoane din învățământul preuniversitar. În martie 2025 erau, potrivit datelor prezentate de ministerul de Finanțe, circa 283.000. Creșterea numărului angajaților în adminsitrația locală a fost de aproape 50.000 de persoane. Ziarul Financiar arată că primăriile nu publică pe site numărul angajaților și nu se știe cum evoluează aceste date de la o administrație la alta. În ceea ce privește numărul total al bugetarilor, acesta a crescut în zece ani cu circa 10%, de la 1.187.217 la 1.306.241.  „Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2015, s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei”, scrie Ziarul Financiar.  În plus, în decembrie 2015, statul român cheltuise 7,4% din PIB cu personalul (salariile bugetarilor), respectiv 52 de miliarde de lei. În decembrie 2024, aceste cheltuieli erau de 164 miliarde de lei, respectiv 9,3% din PIB. 

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” - presă

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: coaliția PSD-PNL-USR-UDMR discută despre o „taxă pe orice mișcare de bani din economie”, susține Profit. Ieri, aceeași publicație arăta că în discuții s-a aflat o taxă pe orice tranzacție bancară, între unul și trei lei. Taxa nu ar fi achitată de bănci, ci de clienții acestora.  Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul Ar fi vorba de o taxă extrem de mică, dar, având în vedere numărul uriaș de tranzacții gestionate de bănci - care ar reține taxa în momentul tranzacției - se estimează încasări uriașe la buget. Potrivit Profit, statul ar colecta 20 de bani la fiecare 100 de lei tranzacționați.  „Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero. Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, a relatat o sursă citată de Profit. Aceste surse estimează că statul ar încasa astfel 50 de miliarde de lei. 

Taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară Foto: Inquam/Paul Ursachi
Economie

Coaliția PSD-PNL-UDMR a discutat o taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară

Coaliția PSD-PNL-UDMR a discutat o taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară, relatează Profit. Taxa nu ar fi achitată de bănci, ci de clienții acestora.  Citește și: Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei - raport Curtea de Conturi Ea ar urma să contribuie la reducerea uriașului deficit bugetar. Taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară Potrivit Profit ar fi vorba de „taxa de tranzacții bancare pe tranzacție sau pe valoare”. Informația aceasta, pe surse, apare și pe alte site-uri, precum Economedia.  „Una dintre părțile implicate în discuții a propus această «taxă», iar discuțiile au avut loc în cursul zilei de joi. Surse politice au declarat pentru Profit.ro că la acest moment nu există un acord pe această propunere. Dacă ar fi aplicată, taxa ar fi de 1 leu pe tranzacție, până într-o anumită sumă, și de 3 lei peste suma respectivă, au declarat sursele Profit.ro. O astfel de taxă ar funcționa ca un comision perceput pe tranzacție, astfel că de fiecare dată când ar plăti (altfel decât cash) o factură, de exemplu, sau când ar face un transfer bancar, românii ar cotiza cu 1 sau 3 lei și la bugetul statului”, mai arată această publicație.  Principala discuție în coaliția PSD-PNL-UDMR-USR este însă legată de majorarea, într-o formă sau alta, a TVA-ului. Ar urma să se reducă o serie de sporuri, unele vor fi desființate, dar nu eixstă informații despre concedieri, prin desființarea unor instituții.

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL Foto: Facebook
Politică

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL, incapabilă să colecteze ce și-a planificat

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL, incapabilă să colecteze ce și-a planificat: de exemplu, la buget au intrat, în primul trimestru, doar 35,1% din sumele estimate să vină de la Uniunea Europeană. La TVA, ANAF a colectat cu aproape 10% din ceea ce își plănuise, arată un raport al ministerului de Finanțe.  Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL „Sumele primite de la Uniunea Europeană (...) încasate în primul trimestru al anului 2025, au fost în sumă de 9,2 miliarde lei (0,5% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 35,1% al programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente atât asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (35,7%) cât și fondurilor externe nerambursabile aferente tuturor perioadelor de programare. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 25,4%”, arată ministerul de Finanțe Raportul acestui minister arată că, în primul trimestru din 2025, ANAF nu și-a atins propriile ținte de colectare la mai multe taxe și impozite: colectarea TVA a fost la nivelul a 91,5% din planificare impozitul pe profit: 84,5% din planificare venituri nefiscale: 97,3% „Ținând cont că pe primul trimestru plățile aferente proiectelor finanțate din PNRR, în special din componenta de grant, precum și proiectelor finanțate din noul cadru financiar 2021-2027 au fost semnificativ sub nivelul programul trimestrial (39,9%), apreciem ca ordonatorii principali de credite trebuie să acorde o atenție deosebită”, arată raportul ministerului de Finanțe, într-un limbaj de lemn. 

Dăianu: Deficitul bugetar trebuie corectat urgent (sursa: Pexels/energepic.com)
Economie

Dăianu susține că România trebuie să reducă rapid deficitul: Toţi cetăţenii români vor plăti

Dăianu: Deficitul bugetar trebuie corectat urgent. România nu mai are timp de amânări în ceea ce privește ajustarea fiscală, iar piețele financiare nu vor tolera întârzieri, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Acesta critică dur lipsa de realism a discursului public și politic, în contextul unei situații economice tensionate. Dăianu: Deficitul bugetar trebuie corectat urgent „Să colectăm mai bine”, „să reformăm statul” – sunt doar sloganuri, nu soluții urgente, a declarat Dăianu la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni Dăianu subliniază că România trebuie să reducă rapid deficitul bugetar, iar măsurile propuse nu pot aștepta până în 2026: „Nu poți prezenta un pachet neconvingător în fața investitorilor, a agențiilor de rating și a Comisiei Europene. Piețele nu așteaptă reforme pe hârtie.” Creșteri de taxe sau tăieri de cheltuieli Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, reducerea cererii agregate este imperativă, fie prin creșterea veniturilor fiscale, fie prin diminuarea cheltuielilor publice: „Nu mai e timp de fine tuning sau studii de impact. Nu le putem spune finanțatorilor că mai avem nevoie de analize teoretice.” Piețele vor reacționa haotic Daniel Dăianu avertizează că, în lipsa unui pachet de ajustare fiscală credibil, România riscă o reacție negativă puternică a piețelor financiare: „Dacă nu acționăm, piețele vor reacționa cu dezordine. Și vor plăti toți cetățenii români, nu doar cei care au guvernat greșit.” Ratingul de țară, în pericol Președintele Consiliului Fiscal atrage atenția și asupra riscului retrogradării ratingului de țară. El speră că va exista un răgaz din partea agențiilor, însă acest lucru depinde de credibilitatea măsurilor anunțate. „Important este ca acel pachet de corecție să apară cât mai repede. Altfel, costurile vor fi suportate de întreaga societate.” Politica fiscală și politica monetară În final, Dăianu a transmis un semnal și către autoritățile fiscale, spunând că acestea nu trebuie să pună piedici Băncii Naționale: „BNR nu este un magician. Politica fiscală trebuie să colaboreze cu cea monetară, nu să-i pună bețe în roate.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră