miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

131 articole
Politică

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „Un ultim semnal”

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, pare a fi foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „România a primit astăzi un ultim semnal”, a scris el pe Facebook.  Citște și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei Azi, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene „România a primit astăzi un ultim semnal: trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat. Comisia Europeană a publicat Pachetul de Primăvară al Semestrului European, prin care sunt analizate evoluțiile economice și sociale din statele membre. În privința României, au fost constatate riscurile generate de deficitele excesive, creșterea ridicată a cheltuielilor - în principal pe fondul creșterii salariilor și pensiilor din 2024, respectiv a volumului record de investiții publice - precum și riscul de a nu atinge țintele asumate fără o revizuire a cadrului fiscal.   Comisia propune adoptarea unei decizii referitoare la lipsa măsurilor eficiente și este clar că perioada de grație, până să fie propuse și sancțiuni, este scurtă și trebuie adoptate cât mai curând acele măsuri prin care reducem cheltuielile statului și consolidăm veniturile. Ne aflăm în procedură de deficit excesiv și ne-am angajat să revenim pe o traiectorie sustenabilă, corectând deficitul. Nu mai putem amâna respectarea acestui angajament, altfel riscăm sancțiuni și decredibilizarea țării.   Lucrăm la pachetul de măsuri fiscale împreună cu partidele care se pregătesc să formeze coaliția de guvernare, discuții la care Ministerul Finanțelor oferă tot sprijinul profesional necesar și suntem în contact permanent cu Comisia Europeană”, a scris Tanczos Barna.

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene Foto: Facebook
Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune Foto: Facebook
Economie

Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele

Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele. Motivele principale invocate de acest minister: deficitul uriaș și amânarea reformelor. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată În anul 2024, creșterea datoriei publice conform metodologiei Uniunii Europene a fost în valoare de 179,7 miliarde lei, respectiv de 5,9% din PIB. Mai rău, în 2025 au crescut dobânzile la care se împrumută România. Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune Potrivit Ministerului Finanțelor, costurile de împrumut ale României în moneda locală sunt mai mari cu 85 bps/200 bps față de Ungaria (adică 0,85%, respectiv 2%), 285 bps/385 bps față de Polonia și 350 bps/580 bps față de Bulgaria. Practic, dobânzile obținute de Bulgaria la împrumuturi în moneda locală sunt cu 5 procente mai mici decât ceea ce obține România.  „Principalele cauze care au dus la creşterea randamentelor titlurilor de stat emise de România comparativ cu ţările comparabile din regiune sunt: 1. Menţinerea unui deficit bugetar ridicat în perioada post-pandemie ce a determinat un necesar de finanțare considerabil; 2. Anunţarea unui necesar de finanțare ridicat și pentru anul 2025, estimat la 232 miliarde lei, în condițiile unui deficit bugetar asumat de 7% din PIB, се reprezintă o consolidare comparativ cu deficitul bugetar aferent anului 2024, când s-a înregistrat o valoare de 8,65%; 3. Incertitudinea generată de calendarul electoral din România сеîntârziat implementarea măsurilor de ajustare fiscală;4. Anunţurile agențiilor de rating care au modificat perspectiv României de la stabil la negativ, apetitul investitorilor pentru titlurile de stat emise de România schimbare de perspectivă de la stabilă la negativă pe 17 decembrie 2024 (Fitch), 24 ianuarie 2025 (S&P) si 14 martie 2025 (Moody's)”, explică Finanțele.  Statul român se împrumută la dobânzi în creștere semnificativă Ministerul explică cum au crescut dobânzile, din 2024 în 2025, la împrumuturile statului român.  „Comparativ cu debutul anului 2024, pentru datoria publică emisă în RON au fost înregistrate creşteri între 170 bps şi 230 bps accentuat pe segmentul maturităţilor cuprinse între 2/4 ani, pentru Euro creșteri între 80 bps și 145 bps accentuat pe segmentul lung al curbei și pentru USD creşteri între 60 bps şi 160 bps, creşteri accentuate fiind înregistrate pentru segmentul peste 8 ani. Pentru exemplificare, pentru maturitatea reziduală de 5 ani emisă în moneda locală, evoluţia randamentelor a consemnat o evoluție constantă în jurul valorii de 6,5% în perioada ianuarie - octombrie 2024, începând cu luna noiembrie a anului trecut fiind înregistrat un trend ascendent, la data prezentei pentru maturitatea reziduală de 5 ani fiind înregistrat un randament de 8,11%”, artată ministerul. 

Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: soluții la reducerea cheltuielilor Foto: Facebook
Economie

Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: soluții la reducerea cheltuielilor

Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii, cu legături politice, propun soluții la reducerea cheltuielilor statului, pentru ca deficitul să se încadreze în țintele fixate. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: soluții la reducerea cheltuielilor Ce soluții au fost avansate, în timp: „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat” - decanul FABIZ, Tănase Stamule, pe Facebook, la 2 mai 2025. „Putem concedia (...) 20-30.000 de angajați la stat pe an” -  Stamule, Facebook, 12 mai.  „Minimum 60% din primării trebuie desființate” - Stamule, 20 aprilie, Facebook „Nicio clasā sub 15 elevi. Asta va duce la fuziuni masive de școli în mediul rural astfel încât să se ajungă la cohorte sustenabile. Nebunia asta prin care fiecare primar își apără școala din localitate pentru a păstra câteva sinecuri pentru apropiați deși nu are copii suficienți în localitate trebuie să înceteze” - Stamule, 20 aprilie, Facebook. „Pomenile publice trebuie reduse drastic. Gratuități pentru reabilitarea de blocuri, gunoi, sanatate, învățământ superior, preț plafonat la electricitate, taxe mici pe proprietate, subvenții pentru orice: toate duc la falimentul sigur al statului” - Stamule, 20 aprilie „Actualul sistem de pensii speciale este monstruos. Cei ce au avut diferite privațiuni la job merită să primească ceva în plus la pensie însă la 65 de ani nu la 45” - Stamule, 20 aprilie Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior trebuie desființată - Claudiu Năsui, deputat USR, fost ministru al Economiei, Twitter, 23 mai Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), desființată - Cristina Prună, deputat USR. „Subvenții pentru partide: 814 milioane” - Năsui, 21 mai „Creșteri de capital la bănci de stat (CEC Bank și Exim Bank): 2.4 miliarde” - Năsui, 21 mai „Vouchere de vacanță la stat: 1 miliard” - Năsui „PNDL, ajutoarele de stat de la buget trebuie rapid revizuite si eliminate in cea mai mare parte!” - Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, 19 mai, Facebook „Ăștia dinainte au crescut taxele de 3 ori la rând și au făcut cea mai mare inflație din ultimii 20 de ani. Asta poate să facă orice prost. Să eviți creșterea marilor impozite, însă, mai ales când ești amenințat cu retrogradarea la junk, doar niște oameni tare deștepți pot reuși. Nu prea s-a întâmplat în istorie. Dar suntem datori să încercăm și să sperăm”, scria economistul Bogdan Glăvan pe Facebook, la 20 mai. 

Nicușor Dan vrea să taie cheltuieli de 6 miliarde euro de la buget Foto: Facebook
Economie

Nicușor Dan vrea să taie cheltuieli de 6 miliarde euro și să ofere „spațiu liber” sectorului privat

Nicușor Dan vrea să taie cheltuieli de 6 miliarde euro și să ofere „spațiu liber” sectorului privat, a arătat președintele ales într-un interviu pentru Financial Times. El a mai spus că este realist ca viitorul guvern să țintească la un deficit bugetar de 7,5%. Citește și: „Tarif neobrăzat” în noua parcare a Aeroportului Otopeni, mai mult decât dublu față de Cluj, scrie Asociația Pro Infrastructura „Dan a recunoscut că performanța sa și a noului guvern va fi esențială pentru a împiedica extrema dreaptă să câștige următoarele alegeri parlamentare din 2028”, arată Financial Times.  Nicușor Dan vrea să taie cheltuieli de 6 miliarde euro În interviu, președintele ales a arătat că este de acord ca cheltuielile pentru Apărare să ajungă la 3,5%, plus încă 1,5% pentru infrastructură și securitatea cibernetică. „Vom rămâne parte a efortului european de a ajuta Ucraina să obțină cea mai rezonabilă pace. Aceasta înseamnă să continuăm să sprijinim Ucraina și să participăm la efortul european de a lua securitatea acesteia în propriile noastre mâini”, a spus Nicușor Dan. „Dan, matematician de formație, a declarat că este «realist» să se urmărească un deficit bugetar de 7,5 % din PIB în acest an. «Va trebui să reducem cheltuielile cu 6 miliarde de euro în acest an. Cred că putem face acest lucru . . . Vreau să fiu implicat în discuții», a declarat el, adăugând că un nou guvern ar putea lua forma în termen de o lună. Argumentul său în fața investitorilor și a UE va fi să se uite la bilanțul său ca primar al Bucureștiului și «să aibă încredere în noul nostru plan». La începutul mandatului său, plățile imediate ale datoriilor totalizau 75% din bugetul anual, dar în patru ani a adus orașul la un bilanț stabil și la un rating premium al datoriei. Cea mai presantă sarcină a lui Dan este să numească un prim-ministru care să poată forma un guvern de coaliție capabil să treacă reformele necesare pentru a readuce economia pe drumul cel bun. «Vreau să echilibrez bugetul de stat și să ofer spațiu liber inițiativei private, dar mai întâi trebuie să avem toate cele patru partide [principale] în guvern», a declarat el. Primele negocieri pentru formarea unei majorități parlamentare sunt deja în curs de desfășurare, dar rămâne neclar dacă cel mai mare partid, social-democrații (PSD), va rămâne la guvernare sau se va alătura partidului de extremă dreapta al lui Simion, AUR, în opoziție”, relatează Financial Times. Urmează sistemul de justiție Nicușor Dan a cerut, de asemenea, mai multe investigații privind presupusul amestec al Rusiei în votul anulat din primul tur din noiembrie, câștigat de un politician anterior marginal, Călin Georgescu. „Următorul pas va fi sistemul de justiție. O parte din motivul pentru care 5 milioane de oameni au votat pentru extrema dreaptă a fost lipsa de explicații cu privire la alegerile din noiembrie”, a spus el pentru Financial Times. 

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern: datoria publică și deficitul au explodat, PNRR - blocat

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern: datoria publică și deficitul au explodat, PNRR este blocat din decembrie 2023, iar absorbția fondurilor de coeziune este jalnică, unele programe, precum cel pentru Sănătate, având rată de absorbție zero.  Citește și: Catastrofă: datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni din 2025, ajungând la 56,3% din PIB Azi, președintele ales, Nicușor Dan, se va întâlni cu miniștrii de finanțe și ai fondurilor europene. „Cumva noi suntem în recesiune în momentul acesta și în 2024 de asemenea”, a spus el, azi, precizând că „este nevoie să facem niște corecții, eu îmi doresc să le facem din cheltuieli”.  Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern Ce va moșteni viitorul guvern, cel mai probabil condus de Ilie Bolojan, care miercuri a primit susținerea PNL pentru a fi premier: Datoria publică la final de februarie (ultimele date publicate de Finanțe) ajunsese la 56,3% din PIB, o creștere de 1,5% din PIB în doar două luni. Doar în primele trei luni din 2025, plata dobânzilor a consumat 0,7% din PIB, deci ar putea ajunge la 2,8% din PIB. PNRR este blocat de 16 luni, tentativa de renegociere - care a avut loc acum câteva zile - a eșuat. Blocajul se datorează faptului că legea pensiilor speciale a fost modificată, după ce se ajunsese la un acord cu Comisia Europeană, și politizării companiilor de stat din subordinea lui Grindeanu (Transporturi) și Burduja (Energie). Potrivit unor estimări, s-ar putea pierde zece miliarde de euro din PNRR.  Rata de absorbție a fondurilor de coeziune 2021-2027 era, la final de aprilie, la doar 4,4%. Sănătatea și alte două programe cu alocări de 10,5 miliarde de euro aveau absorbție zero, nici măcar nu au depus cereri de plată. Digitalizarea (alocare de 2,1 miliarde euro) avea o absorbție de 0,77%. Pentru comparație, Transporturile au ajuns la 10,7%. România are cea mai mare inflație din UE - 4,9% Deficitul bugetar ar fi ajuns la 2,94% la final de aprilie, potrivit unor prime informații neoficiale În patru luni, guvernul Ciolacu nu a făcut nici o reformă, nu a oprit creșterea salariilor din sectorul bugetar și a continuat să politizeze conducerile companiilor de stat.  „Nu se poate concepe o intrare a României în insolvență, având în vedere că este stat membru UE”, spunea președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în aprilie.   

Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Nicușor Dan a fost deja la Finanțe pentru a discuta despre deficit: nu vrea creșterea TVA

Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA. Președintele ales, Nicușor Dan, a declarat marți că soluția pentru deficitul bugetar nu constă în majorarea TVA, ci în optimizarea cheltuielilor statului. Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA Președintele ales a reafirmat că se opune introducerii de taxe noi, pledând pentru măsuri de austeritate controlată și dialog cu toate părțile implicate. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Potrivit declarațiilor făcute pentru Pro TV, Nicușor Dan a avut marți o întâlnire de aproximativ patru ore cu specialiști din Ministerul Finanțelor, axată pe analiza structurii bugetului consolidat și a deficitului. „Azi am discutat vreo patru ore, în detaliu, bugetul național consolidat, structura deficitului.” El a adăugat că miercuri se va întâlni cu reprezentanți ai mediului de afaceri, iar joi ar putea avea o discuție directă cu ministrul de Finanțe, în paralel cu negocierile pentru formarea noului Guvern. Dialog deschis cu mediul bancar și investitorii Președintele ales și-a exprimat speranța că, în urma dialogului cu sistemul bancar, mediul privat și Ministerul Finanțelor, va fi găsită o soluție coerentă care să evite creșterea fiscalității și să asigure predictibilitate pentru piața financiară și investitori. „Cred că putem să tăiem niște cheltuieli. Să mai așteptăm câteva zile, să vedem opiniile din toată societatea.” Nicușor Dan a evidențiat rolul președintelui în medierea unui dialog echilibrat, care să includă și actorii economici care contribuie direct la bugetul de stat. Fonduri suficiente pentru pensii și salarii În final, președintele ales a ținut să clarifice că nu există riscul suspendării plății pensiilor sau salariilor, respingând orice speculație în acest sens: „Nu s-a pus niciodată în discuție că nu ar exista banii necesari pentru pensii și salarii.”

Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Isărescu: Societatea va suporta costul reducerii deficitului. Fără dezmăț la cheltuieli publice

Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat marți că restabilirea încrederii piețelor de capital este o prioritate esențială, în contextul unei instabilități economice accentuate. Potrivit acestuia, piața nu a fost doar tulburată, ci zguduită profund de mesajele politice care au afectat încrederea investitorilor. Restabilirea încrederii pe piețele de capital „Ne-am jucat cu focul. Dacă vorbim despre naționalizare, capitalul pleacă imediat.” Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Isărescu a atras atenția că în urma unor declarații hazardate din zona politică, au avut loc ieșiri masive de capital din România. El a avertizat că încrederea nu poate fi recâștigată doar prin declarații, ci prin măsuri coerente și stabilitate economică într-un climat de pace socială. Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate Guvernatorul BNR a explicat că reducerea deficitului bugetar este inevitabilă, însă distribuția costurilor ajustării trebuie să fie echitabilă și decisă la nivel politic. Acesta a subliniat că ajustarea nu trebuie să afecteze disproporționat anumite categorii sociale. „Trebuie găsită o formulă sustenabilă, fără a accentua problemele sociale.” Mugur Isărescu a reiterat ideea că România poate evita austeritatea dacă urmează un plan gradual de reducere a deficitului, corelat cu menținerea unei creșteri economice de minimum 3%. El a numit acest plan „o dietă bugetară”, care presupune reducerea anuală a deficitului cu 0,7% – 1%, fără măsuri bruște. „Să nu mai fie dezmăţ în ceea ce priveşte cheltuielile, dar nu austeritate", a declarat Mugur Isărescu. Comisia Europeană avertizează: creștere slabă, deficit ridicat Potrivit previziunilor economice de primăvară publicate luni de Comisia Europeană, România va înregistra în 2025 o creștere economică de doar 1,4%, în scădere față de prognoza anterioară de 2,5%. În același timp, deficitul guvernamental este estimat la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026, niveluri îngrijorătoare în contextul angajamentelor europene. Deficit de 2,28% din PIB în primul trimestru Bugetul pentru anul 2025 este construit pe o estimare de creștere economică de 2,5% și o țintă de deficit de 7% din PIB. Totuși, în primele trei luni ale anului, economia a stagnat, iar deficitul bugetar a ajuns deja la 2,28% din PIB, semnalând riscuri majore pentru atingerea obiectivelor fiscale.

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu: „s-au scăpat hățurile”, pierdem miliarde din PNRR

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu: „s-au scăpat hățurile”, pierdem miliarde din PNRR, iar situația bugetului este „un handicap enorm”, se arată într-o analiză semnată de președintele acestui consiliu, Daniel Dăianu, fost ministru PNL de Finanțe. Dăianu avertizează că va fi nevoie de o creștere a veniturilor la buget - o formulă eufemistică pentru majorarea impozitelor. Citește și: Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB, pentru că Guvernul nu plătește. Transporturile: „Pauză programată” Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu Ce arată Dăianu despre guvernarea Ciolacu, deși nu o nominalizează: „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE, față de 34-35% la țările din regiune), este un handicap enorm (...)  Dar nu avem cale de întors, după greșelile din anii trecuți” „Realitatea este că s-au scăpat hățurile din mână, și nu numai pentru că au fost ani electorali. Au lipsit un simț al priorităților și urgențelor, o programare bugetară clarvăzătoare. Este de repetat: succesiunea de crize nu poate justifica creșterea puternică a deficitelor bugetare în anii ultimi” „Suntem în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR” „Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil, s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieșiri de capitaluri din țară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naționale” „Privind reforma pensiilor, care a pus presiune pe bugetul public în 2024 și cu efect deplin în 2025, cu atât mai mult ar fi fost nevoie ca programarea bugetară să o considere. Consiliul Fiscal a pledat, de altfel, pentru o gradualizare a implementarii acestei reforme” „Deficitul de 9,28% din 2024 este rezultatul unor imprudențe în construcția bugetelor și derapaje considerabile, subestimarea necesității de consolidare fiscală” Dăianu susține însă că „nu se poate concepe o intrare a României în insolvență, având în vedere că este stat membru UE. Dar aceasta nu implică evitarea unei corecții bugetare severe”.   

Victoria lui Simion declanșează criza economică (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Victoria lui Simion prăbușește economia: în doar două zile, răul făcut e mai mare decât în pandemie

Victoria lui Simion declanșează criza economică. Analistul economic Iancu Guda avertizează că efectele politice generate de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale au avut un impact economic sever, comparabil — ba chiar mai grav — decât debutul pandemiei Covid-19 sau începutul războiului din Ucraina, în primele două zile ale acestora. Victoria lui Simion declanșează criza economică Marți, cursul euro a ajuns la 5,0985 lei în tranzacțiile intraday. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Guda atrage atenția că, în lipsa unei intervenții decisive a Băncii Naționale a României, este foarte posibil ca pragul psihologic de 5,1 lei/euro să fie depășit. „Foarte bine face BNR: de ce să mai sacrificăm rezerva națională? Au ars deja 3 miliarde de euro în două zile pentru 40% de piromani izolaționiști. Să vadă efectele...”, a scris Guda pe pagina sa de Facebook. „Georgescu + Simion = Faliment național” Potrivit analistului, tandemul format din George Simion (AUR) și economistul Cristian Socol (numit de presă drept potențial premier susținut de Simion) este responsabil pentru pierderea încrederii piețelor și prăbușirea monedei naționale. El consideră că efectele acțiunilor lor sunt deja vizibile și extrem de nocive pentru stabilitatea economică a țării. „Nu mai sunt bani de pensii și salarii” Iancu Guda a mai precizat că statul român nu mai reușește să se finanțeze: titlurile de stat în lei nu mai sunt cumpărate, iar accesul României la piețele financiare externe este practic blocat. Moneda slabă duce la importuri mai scumpe, inflație crescută, dobânzi în urcare, scădere a consumului și creștere a insolvențelor și șomajului. „Deja astăzi nu mai cumpără nimeni titluri de stat în RON. RON slab = inflație mare = dobânzi mai mari = recesiune. Deci? Sărăcie generalizată!”, avertizează Guda. Piața de capital din România a reacționat negativ în urma primului tur al alegerilor prezidențiale. Bursa de la București a înregistrat scăderi semnificative, iar indicii ROBOR și IRCC, folosiți pentru calculul ratelor la credite, au urmat o tendință ascendentă. Criză politică: Marcel Ciolacu demisionează Luni, în contextul tensiunilor politice și economice, premierul Marcel Ciolacu și-a înaintat demisia. Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat marți decretul prin care Cătălin Predoiu este numit prim-ministru interimar, până la formarea noului guvern.  

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării Foto: Inquam/George Calin
Economie

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28%, cheltuielile cu salarii cresc alert

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28% la trei luni, cheltuielile cu salariile cresc alert, iar 0,7% din PIB s-a dus pe dobânzi, arată execuția bugetară publicată de ministerul Finanțelor.  Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” În 2024, deficitul bugetar după primele trei luni a fost de doar 2,04%.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, a anunâat, acum câteva zile, șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Noi date oficiale despre dezastrul guvernării Potrivit acestui document, cheltuielile de personal au însumat 42,13 mld lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,50 mld lei, cu 4,87 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 63,9%.  Banca de stat EximBank a încheiat primele trei luni cu un deficit de 333 de milioane de lei.  „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a declarat, la Bloomberg, Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei. 

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Foto: grupaj Euronews/TikTok
Economie

ANALIZĂ Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA, România nu se mai poate împrumuta

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA arată surse guvernamentale, întrucât deficitul pe primele trei luni este mai mare ca în 2024, România nu se mai poate împrumuta din exterior, iar PNRR-ul este înghețat. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat, pentru Bloomberg, că România a renunțat să se mai împrumute pe piețele externe până după alegeri, când vor urma „măsuri suplimentare”.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Cu toate acestea, salariile în sectorul de stat, de la falimentarul Metrorex la regia SRI, Rasirom, continuă să crească. Cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au majorat cu peste 16% în primele două luni din 2025 față de perioada similară din 2024, arată ultimele date oficiale ale Finanțelor. În plus, numărul bugetarilor a crescut în primele luni din 2025, iar Guvernul a anunțat noi angajări.  Ce semnale sunt că, după alegeri, va urma un tsunami pentru economia României: Economica.net a scris, la 23 aprilie, că TVA-ul va fi majorat la 21%, iar măsura ar trebui luată urgent, poate chiar înainte de turul II al alegerilor prezidențiale.  Bloomberg a scris că deficitul bugetar la trei luni a ajuns la 2,3%, față de doar 2,04% în primele trei luni din 2024. Eurostat a arătat că deficitul bugetar în 2024 a fost de 9,3%, nu 8,65%, cât a declarat ministerul de Finanțe. Cheltuielile salariale ale bugetarilor au crescut, în primele două luni din 2025, cu peste 16%, față de perioada similară din 2024. Companiile de stat continuă să crească salariile, chiar dacă au pierderi. PNRR este înghețat, nici un ban nu a mai venit de circa un an. Absorbția fondurilor de coeziune merge prost, sunt programe, precum cel pentru Sănătate, cu absorbție zero. Investițiile străine au căzut, arată datele BNR În aceste condiții, România s-a angajat ca, până la final de an, să reducă deficitul bugetar de la 9,3% la 7%. 

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro Foto: Banca Națională a Bulgariei
Eveniment

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro, scire Novinite, citată de news.ro. Această țară ar fi îndeplinit astfel condiţia finală pentru aderarea la zona euro, prin respectarea criteriului privind deficitul bugetar. Citește și: Bugetarii se înmulțesc masiv: ANFP a scos la concurs aproape 1.000 de posturi, inclusiv peste 50 de funcții de conducere Banca Națională a Bulgariei a pregătit deja monedele euro cu specific local.  Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro  Potrivit datelor preliminare de la Institutul Naţional de Statistică din Bulgaria şi Eurostat, sectorul administraţiei publice a ţării a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 3 miliarde de euro. Această cifră corespunde exact la 3% din PIB-ul naţional, aliniindu-se la pragul UE şi îndeplinind condiţia de deficit pentru aderarea la zona euro. Pentru comparaţie, Eurostat a raportat că deficitul bugetar mediu la nivelul Uniunii Europene în 2024 a fost de 3,2% din PIB. Dintre statele membre, România a înregistrat cel mai mare deficit cu 9,3%, urmată de Polonia cu 6,6% şi Franţa cu 5,8%. În schimb, mai multe ţări au obţinut excedente bugetare. Danemarca a înregistrat cel mai mare excedent, cu 4,5% din PIB, în timp ce Irlanda şi Cipru au urmat îndeaproape, cu surplusuri de 4,3% fiecare. Grecia a raportat şi ea un sold fiscal pozitiv, cu un excedent de 1,3%.

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei la final de 2024
Economie

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024: „Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată”, se arată într-un comunicat al ministerului condus de Tanczos Barna.  Citește și: Biroul Electoral cenzurează o postare pe TikTok care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae, definit drept „influencer” Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei  Comunicatul a fost emis după ce Eurostat a anunțat că România are cel mai mare deficit din UE, de 9,3% din PIB, calculat potrivit standardelor ESA. În schimb, guvernarea Ciolacu raportase un deficit de doar 8,65%, calculat în „cash”. Diferența între cele două standarde este că ESA ia în considerare facturile emise în 2024, dar amânate la plată pentru 2025. „Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, explică și ministerul de Finanțe.  Fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu a scris, pe Facebook, că facturile amânate la plată ar putea fi achitate cu penalități. „Câte companii din Romania au intrat in dificultate anul trecut pentru ca statul nu a plătit facturi pentru servicii prestate sau bunuri livrate? Evident că atunci când plătesc aceste facturi (sperăm ca până la urma le plătesc) nu le plătesc cu penalități. Și dacă cineva încearcă să execute silit statul nu se întâmplă nimic.   Atât timp cât statul poate să facă asta privatului dar privatul nu poate să amâne plăti către stat fără să fie penalizat sau executat silit, nu vom avea o economie funcțională. Statul face dosar penal imediat atunci când nu sunt plătite contribuțiile, de exemplu. Chiar dacă acele companii au de primit bani de la stat”, a scris Cîțu. 

România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB, însă acesta este calculat „cash”, nu ESA (European System of National and Regional Accounts), cum calculează Eurostat. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE „În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB”, arată Eurostat.  Problema acestui deficit uriaș, mai mare decât cel raportat de guvernul Ciolacu, este că România trebuie ca, în acest an, să ajungă la 7%, deci reducerea va fi mult mai abruptă.  Gradul de îndatorare publică, calculat ca pondere în PIB, s-a situat la cel mai redus nivel în Estonia (23,6%), urmată de Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%), a arătat, tot azi, Eurostat.   România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate datorii publice din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).    

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Foto: Captură video
Politică

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: zero activități la Guvern timp de șase zile

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: el a avut zero activități la Guvern timp de șase zile - potrivit informațiilor de pe site-ul Executivului - deși criza economică se adâncește, iar PNRR este blocat.  DeFapt.ro a arătat că și la început de an, între 17 și 24 ianuarie, premierul pare să fi chiulit de la serviciu.  Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” În anii în care era, de facto, în campanie electorală, președintele PSD posta pe Facebook imagini de la vizitele sale la biserică, în zilele de Paște, dar în 2025 nici măcar acest lucru nu l-a făcut.  În campania electorală, presa a scris că Sorina Docuz, cu care Ciolacu ar avea o relație, a fost trimisă în Dubai, pentru a fi protejată de presă. Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Ultima apariție publică a lui Ciolacu, în calitate de premier, a avut loc la 16 aprilie, miercuri, când, printre altele a condus ședința de guvern. Joi, vineri și marți, 22 aprilie, pe site-ul Guvernului este consemnat: „Nu există evenimente publice programate în această zi”.  Nici pentru 23 aprilie nu au fost anunțate activități.  După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu a mai avut, aparent, minivacanțe de vineri până luni, în care nu consemna nici o activitate publică în calitate de șef al Executivului.  În acest timp, PNRR-ul este înghețat urmare a modificărilor aduse la legea pensiilor speciale, iar deficitul la primele două luni a ajuns la 1,58% din PIB. Guvernul a promis că va îngheța cheltuielile cu salariile bugetarilor, dar acestea au crescut cu 16,2% în primele două luni din 2025, față de perioada similară din 2024.  Singurul spațiu în care liderul PSD este activ în mod constant este TikTok. Luni, după Paște, el a postat un videoclip cu Crin Antonescu. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră