miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

131 articole
Eveniment

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice: „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a spus președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Citește și: Avocatul lui Lasconi: consilier PNL, mason, condamnat penal în primă instanță. El își bătea joc grobian de șefa USR, în 2024 Dar acesta nu este singurul avertisment. De mai multe zile, diferite publicații - unele fiind apropiate PSD-PNL - scriu că, de la 1 iunie, vor crește taxele și impozitele, în condițiile în care, de fapt, Guvernul nu a tăiat cheltuielile cu salariile, ci, dimpotrivă, acestea au crescut. Curg avertismentele: contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice „La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înțelepciune, nici măcar nu s-a învățat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forțăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiții, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu și asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun așa ceva", a spus Dăianu la emisiunea Proiect de țară: România, la Prima News, citat de Profit.  „România nu a intrat în încetare de plăți nici în 2008, a beneficiat de acel pachet de asistență în 2009 din partea FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, România nu va intra în încetare de plăți, dar România nu are cum să evite curba de sacrificiu. Curba de sacrificiu, dacă vom adopta măsurile care sunt necesare pentru a transmite un semnal că nu rămânem iar cocoțați cu deficitul bugetar. (Dacă nu, n.r.) putem să contemplăm și o diminuare a ratingului de țară. Dar România nu va intra în încetare de plăți", a mai afirmat președintele Consiliului Fiscal, care a fost ministru de Finanțe și europarlamentar PNL.  România a avut trei așa-zise „cirbe de sacrificiu”: în ianuarie 1931, septembrie 1932, februarie 1933 cu tăieri succesive de salariu, între 10 şi 30%, dar şi creşteri ale taxelor şi impozitelor. „Intr-o incercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusa prima «curba de sacrificiu».  Salariile au fost diminuate cu o cota cuprinsa intre 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile in functie nu mai atrageau dupa sine cresterea veniturilor”, explica jurnalistul Dan Popa pe blogul său. 

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice Foto: Facebook
Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28%, nu 8,65% - presă

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA (European System of Accounts), de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”, scrie Profit. Aceste date urmează să fie oficializate la sfârșitul săptămânii. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Ministerul de finanțe al guvernului Ciolacu a anunțat oficial un așa-numit deficit cash de 8,65%, la final de an 2024. În 2023, deficitul cash a fost de 5,7%.  Cum se ajunge la această diferență? Așa cum au mai procedat alte guverne PSD, Ciolacu a amânat plata multor facturi pentru 2025. Pe calculul „cash” al deficitului, ele nu sunt luate în considerare. Însă, pe standardele UE, ESA, ele se iau în considerare, chiar dacă plata efectivă se face în 2025. Problema este, potrivit Profit, că deficitul bugetar va trebui redus de la 9,28% la 7% - pe standarde ESA - ceea ce va fi mult mai dificil. Exceptând ordonanța trenuleț, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost amânate pentru perioada de după alegeri.  De altfel, guvernul Ciolacu II nu a înghețat cheltuielile cu salariile bugetarilor, care cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate la 26 martie de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB.  

Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump Foto: Facebook
Economie

Fostul premier Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump: „Există o logică solidă”

Fostul premier Theodor Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump: „Există o logică solidă în deciziile macroeconomice (...) chiar dacă mijloacele de înfăptuire ale acestor decizii au declanșat dezbateri intense în SUA și în afara SUA”, a arătat acesta, pe Linkedin. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump „Să vedem indicatorii macro ai SUA pentru anul 2024 în miliarde dolari:- Produsul intern brut 28.640 (N.Red: miliarde de dolari)- Deficitul bugetar 1.833 6,4 % din PIB- Datoria publică 36.600 127,8 % din PIB- Dobânzi la datoria publică 1.133 3,9 % din PIB- Deficitul comercial mărfuri 1.200 4,2 % din PIB- Deficitul comercial mărfuri și sevicii 918 3,2 % din PIBDin perspectiva indicatorilor macro ai SUA, decizia de a-l împuternici pe Elon Musk să reducă cheltuielile bugetului SUA cu cca 2.000 miliarde de dolari, în decursul unei anumite perioade de timp, este perfect logică cu interesul SUA de a stăvili creșterea datoriei publice, de a micșora cheltuielile pentru dobânzi la datoria publică și de a contribui la reducerea deficitului comercial al economiei SUA în relațiile cu restul lumii, reflectat în balanța de plăți. Având în vedere rolul global al dolarului SUA, ca monedă de rezervă internațională și ca parte componentă a lichidității mondiale, precum și avantajul de necontestat al SUA, ca autoritate de emisiune monetară pentru finanțarea, pe piețele financiare internaționale, a deficitului său bugetar, este de așteptat ca deficitul bugetar al SUA să nu dispară. În acest fel, țările care doresc, în continuare, să utilizeze dolarul SUA drept monedă de rezervă internațională, vor avea posibilitatea ca dolarii proveniți din excedentele comerciale cu SUA să fie investiți în titluri de stat, emise de trezoreria americană pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice ajunsă la scadență”, a arătat fostul premier și președinte al PNL.   

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024

Guvernul Ciolacu II nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB. Nota ministerului de finanțe nu explică acest salt. Și cheltuielile cu dobânzile au explodat cu 50% față de primele două luni din 2025 și acum consumă 0,5% din PIB. Ele au însumat 10,06 mld lei, cu 3,39 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  În schimb, „cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13,0 mld lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 mld”, arată Finanțele.  Deficitul bugetar a ajuns deja la 1,58% în primele două luni, deși Guvernul s-a angajat să încheie anul cu un deficit de 7%.  Ciclul electoral prelungit din România va întârzia probabil măsurile suplimentare de consolidare fiscală până cel puţin în semestrul doi din 2025 şi, fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, în special ţinând cont de deficitele lunare mari de la începutul lui 2025, se arată într-o analiză agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, publicată marți. 

Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia Foto: Facebook
Politică

Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia angajați ai primăriei

Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia angajați ai primăriei: „O necesitate obiectivă și implacabilă”, a scris el pe Facebook. Polițeanu, fost deputat USR, a fost ales, în 2024, primar al Ploieștiului candidând independent.  Acum, el explică faptul că veniturile primăriei sunt mai mici decât necesarul de funcționare cu 176.854.760 de lei (peste 35 de milioane de euro). În plus, primăria are de achitat datorii și arierate care, la 31.12.2024, erau în valoare de 186.229.323 de lei (peste 37 de milioane de euro).  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” În 2024, investițiile în dezvoltarea Ploieștiului au fost de 770 de lei, mai arată el. Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia „𝗩𝗼𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗖𝗼𝗻𝘀𝗶𝗹𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹 𝗿𝗲𝗱𝘂𝗰𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗵𝗲𝗹𝘁𝘂𝗶𝗲𝗹𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̗𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶. Asta înseamnă, pe lângă multe alte măsuri de optimizare, și fie reducerea temporară a tuturor salariilor, fie disponibilizarea a circa 200 de oameni. Cel mai probabil, propunerea va fi o combinație între cele două. 𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗼𝗯𝗶𝗲𝗰𝘁𝗶𝘃𝗮̆ 𝘀̗𝗶 𝗶𝗺𝗽𝗹𝗮𝗰𝗮𝗯𝗶𝗹𝗮̆, având în vedere că veniturile sunt mai mici decât necesarul de funcționare cu 176.854.760 de lei (peste 35 de milioane de euro). La acest deficit la funcționare, se adaugă datorii și arierate la 31.12.2024 în valoare de 186.229.323 de lei (peste 37 de milioane de euro). Nu includ aici facturile emise și neachitate în 2025. În plus, avem de plătit în solidar cu CJ suma de 146 de milioane de lei către Veolia - alte datorii istorice.   𝗜̂𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟰, 𝗶𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁̗𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗶̂𝗻 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗽𝗿𝗼𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗶 𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗶̂𝗻 𝘃𝗮𝗹𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝟳𝟳𝟬 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗶. Ați citit bine. 770 de lei.   Cum s-a ajuns în acest dezastru? Printr-o minciună perpetuă: la începutul fiecărui an se umflau veniturile prognozate (care se știa că sunt false) și apoi se acumulau datorii/arierate. Iar tot ce era pe investiții se muta la funcționare. Așa am ajuns aici. Și minciuna se oprește tot aici.   𝗦𝗲𝗻𝘀𝘂𝗹 𝗲𝘅𝗶𝘀𝘁𝗲𝗻𝘁̗𝗲𝗶 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶 𝗻𝘂 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗮 𝘀𝗮 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̗𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲, 𝗰𝗶 𝘀𝗲𝗿𝘃𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝘁̗𝗲𝗮𝗻. Care au lipsit până acum”, a scris Polițeanu pe Facebook.   

De ce a retrogradat România la perspectiva negativă: lipsa de reforme Foto: Facebook
Economie

De ce a retrogradat România la perspectiva negativă: reformele, amânate de alegeri

De ce Moody's a retrogradat România la perspectiva negativă: reformele au fost amânate de noile alegeri pentru funcția de președinte. În consecință, agenția de rating apreciază că deficitul bugetar va fi de 7,7% din PIB, mult peste cel prognozat de guvernul Ciolacu II, iar datoria publică va ajunge la finalul acestui an la 59,3% din PIB. Mai mult, agenția este sceptică în legătură cu reformele care vor fi făcute după alegerile prezidențiale.  Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” Decizia Moody's de a retrograda România va duce, foarte probabil, la creșterea dobânzilor cu care guvernul se împrumută. De ce a retrogradat Moody's România la perspectiva negativă Moody's a păstrat vineri ratingul României la nivelul „Baa3", dar a schimbat perspectiva de la „stabilă" la „negativă". De ce crede Moody's că perspectiva României este negativă: deficitul bugetar va rămâne ridicat - la 7,7% din PIB în 2025, ducând datoria guvernamentală la 68,5% din PIB până în 2028. Creșterea cerințelor de împrumut și a costurilor cu dobânzile vor conduce, de asemenea, la o slăbire semnificativă a indicatorului de accesibilitate a datoriei guvernamentale în anii următori, raportul dintre plățile dobânzilor și veniturile guvernamentale crescând de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029.  „Reforma (N.red: fiscală) este deja amânată semnificativ și nu ne așteptăm ca detalii despre amploarea și componența măsurilor de creștere a veniturilor pe care o astfel de reformă le-ar putea include să fie anunțate decât după alegerile prezidențiale din mai 2025” „Mediul politic după alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale anulate de la sfârșitul anului 2024 ar putea, de asemenea, să devină mai dificil pentru guvern să avanseze cu o reformă fiscală ambițioasă și cu programul său de reducere a deficitului în general, chiar și după reluarea alegerilor prezidențiale, din mai” Moody's era ultima dintre cele trei mari agenţii de rating cu perspectivă „stabilă" pentru România. Fitch şi S&P au deja perspectivă „negativă", plasând ţara aproape de categoria „nerecomandat pentru investiţii".  

România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional Foto: presidency.ro
Politică

ANALIZĂ România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938

România este complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938, începând de la faptul că este condusă de un președinte interimar fără experiență internațională și terminând cu lipsa de resurse financiare și corupția din Armată.  Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina Mai grav este faptul că, politic, nu se poate anticipa o schimbare de direcție, respectiv o guvernare care să pregătească țara de război. În sfârșit, nu este clar dacă România are vreun plan pentru varianta în care Republica Moldova este preluată, într-o formă sau alta, de Rusia.  România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional În ce situație se află România, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană/Ucraina: România a cheltuit, în 2024, circa 2,2% din PIB pentru Apărare, dar ar fi aproape imposibil să ajungă la o țintă de 3% pe fondul deficitului bugetar uriaș - aprecierea Consiliului Fiscal Ultimele date disponibile, în raportul pe 2023 al secretarului general NATO, arătau că România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se ducea către achiziții majore de armament. Premierul PSD, Marcel Ciolacu, nu vorbește limba engleză și nu este clar ce limbă străină știe Președintele interimar, Ilie Bolojan, nu are experiență internațională La alegerile din mai, candidatul pro-Rusia Călin Georgescu este cotat cu prima șansă - dacă Biroul Electoral Central îi va valida candidatura Încep să apară tot mai multe informații despre corupția la vârf din Armată, după ce șeful  Logisticii Armatei, generalul Cătălin Zisu, a fost acuzat de corupție Un fost secretar de stat din ministerul Externe a apreciat că doar 25% din personalul acestui minister este dedicat și inteligent.  În plus, PSD - principalul partid parlamentar, care domină Guvernul - este tot mai tentat de o politică „suveranistă”, după catastrofa de la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. Electoratul său, în mod evident, ar prefera să voteze cu un candidat suveranist, în locul unuia perceput ca fiind de dreapta.  În sfârșit, pe fondul unui DNA tot mai ineficient, se poate presupune că corupția afectează toate achizițiile statului român, inclusiv cele militare. 

În 2024, exporturile au căzut Foto: Facebook
Economie

În 2024, exporturile au căzut

Dezastrul guvernării Ciolacu: în 2024, exporturile au căzut, iar importurile au crescut, mai ales cele de alimente. Pentru comparație, în 2023, exporturile au crescut, inclusiv cele de alimente. Totuși, și în 2023, deficitul balanței comerciale s-a adâncit fiindcă importurile au crescut mai mult decât exporturile. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” „Ştim cu toţii că anul trecut, şi datorită provocărilor care au fost în urma, mai ales, a războiului din Ucraina, Ministerul Agriculturii a avut cel mai mare buget de la Revoluţie încoace, aproximativ 2% din PIB. Şi anul acesta Ministerul Agriculturii a rămas cu un buget mult mai mare faţă de cum era obişnuit”, se lăuda Marcel Ciolacu, la 17 ianuarie. În 2024, exporturile au căzut „În anul 2024, exporturile au scăzut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu anul 2023”, arată Institutul Național de Statistică. La alimente și animale vii, exporturile s-au prăbușit cu 14,2%, iar importurile s-au majorat cu 5,1%. Exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală au căzut cu 25%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023. „În anul 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,0% la export şi 36,4% la import) şi alte produse manufacturate1) (28,5% la export şi 28,6% la import)”, mai arată INS.

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei (sursa: Facebook/The Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei. Armata ucraineană își va consolida efectivele prin realocarea a 50.000 de soldați din alte structuri ale sistemului de apărare către forțele terestre. Măsura vine în contextul unui deficit de personal și al unei situații tot mai dificile pe linia frontului, conform unor surse apropiate Statului Major citate de Ukrainska Pravda. Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a semnat pe 11 ianuarie un ordin prin care dispune transferul a aproximativ 50.000 de militari din diverse structuri ale armatei către forțele terestre. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Această componentă a armatei este cea mai numeroasă și joacă un rol esențial în menținerea frontului împotriva trupelor ruse. Estimările arată că acest transfer reprezintă aproximativ 20% din efectivele actuale dislocate pe linia frontului. În prezent, armata ucraineană are în jur de 800.000 de militari activi, conform președintelui Volodimir Zelenski. Deficit de trupe Deficitul de soldați este o problemă recunoscută de oficialii ucraineni. Generalul Sîrski a explicat că necesitatea suplimentării trupelor este determinată de pierderile înregistrate și de faptul că mobilizarea nu acoperă în totalitate nevoile de pe front. "Trebuie să creștem numărul brigăzilor mecanizate, dar capacitatea de mobilizare nu este suficientă pentru a acoperi această nevoie," a declarat acesta. În acest context, militari din domenii precum logistică, aprovizionare și mentenanță vor fi redistribuiți în prima linie pentru a umple golurile și a forma noi unități de luptă. Dezertări și recrutări forțate Războiul prelungit cu Rusia a generat un val de dezertări și un climat tensionat în ceea ce privește recrutarea de noi soldați. În 2024, peste 60.000 de soldați ucraineni au dezertat, printre care și 1.700 de militari antrenați în Franța, care au părăsit unitatea înainte de a ajunge pe front. În încercarea de a combate acest fenomen, președintele Zelenski a promulgat în mai 2023 un pachet legislativ care simplifică procedurile de mobilizare și înăsprește pedepsele pentru cei care încearcă să se sustragă recrutării. Tot atunci, vârsta minimă pentru mobilizare a fost redusă de la 27 la 25 de ani. Presiuni internaționale Administrația fostului președinte american Joe Biden a cerut Kievului să scadă vârsta de mobilizare la 18 ani, o solicitare reiterată și de noul secretar de stat american, Marco Rubio. Acesta a declarat recent că problema principală a Ucrainei nu este lipsa fondurilor, ci lipsa resursei umane. Cu toate acestea, Zelenski a refuzat să reducă și mai mult vârsta de recrutare, temându-se că o astfel de măsură ar adânci criza demografică a Ucrainei și ar spori nemulțumirile interne. Președintele ucrainean continuă să insiste că țara are nevoie mai mult de arme și echipamente decât de noi recruți.

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: aceasta a lăsat un deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, adică 8,65% din PIB, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB (față de 8,3% în 2023), iar dobânzile - 2,1% din PIB (față de 1,9% în 2023). Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 24%. Cheltuielile cu dobânzile, 36,2 miliarde de lei, s-au majorat cu 21,4% față de 2023. Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I „Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 mld lei, în scădere cu 37,0% (an/an)”, arată nota explicativă a ministerului de Finanțe. „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,93 mld lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 mld lei”, mai arată Finanțele. Eximbank a încheiat anul cu un deficit de 2,6 miliarde de lei.

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, atac discret la Ciolacu I  Foto: captură video
Politică

Ministrul de Finanțe atac Ciolacu I

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna (UDMR), atac discret la guvernul Ciolacu I: „În această perioadă, anul 2024, cheltuielile bugetare au depăşit cu aproximativ 70 miliarde de lei, 69 miliarde de lei cele prevăzute la începutul anului. Nu intru în analiză dacă au fost justificate sau nu au fost justificate”. PSD și PNL au exclus UDMR din guvernul Ciolacu I. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Ministrul de Finanțe, atac la Ciolacu I El a spus că „obiectivul principal pentru 2025 este să putem plăti ce a fost în plată în noiembrie ca nivel de salariu, de pensie, de alocaţii sociale, de protecţie socială, sumele care au fost în vigoare în noiembrie 2024”. Întrebat dacă va crește TVA-ul, Tanczos Barna a evitat un „Nu” ferm. „Ce vă pot spune eu astăzi, primele zile ale lunii ianuarie, că prognoza de creştere economică de 2,5%, aderarea la Schengen, care este o oportunitate în plus pentru România, inflaţia prognozată de 5%, încasările realizate de ANAF şi plusul pe care poate să aducă digitalizarea şi implementarea unor măsuri de reducere a evaziunii fiscale, vor asigura suficiente măsuri pentru a construi bugetul pe actualele procente de TVA (...) Nimeni din guvern, nimeni din coaliţie nu doreşte să se ajungă la o asemenea situaţie, sunt convins că ne putem încadra în limite fără a majora TVA-ul”, a afirmat demnitarul UDMR. „În primul şi în primul rând nu vom ajunge la 9% şi am avut grijă în primele zile ale mandatului să nu ajungă România în deficit de peste 9%. În a doilea rând, cât sunt eu ministrul al Finanţelor, nu voi permite niciodată ca cheltuielile stabilite prin bugetul iniţial să fie depăşite în felul în care au fost depăşite în anul electoral 2024”, a răspuns Tanczos Barna vineri, la Antena 3, când a fost chestionat în legătură cu deficitul pe 2025.

Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank Foto: Captură video
Eveniment

Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank

Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: ministerul de Finanțe anunță un deficit de puțin sub 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Potrivit execuției bugetare pentru primele 11 luni din 2024, Eximbank are deficit de 2,481 miliarde de lei. Executie bugetara noiembrie 2024, datele ministerului de Finanțe Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank În decembrie 2020, banca avea un excedent de peste trei miliarde de lei. Executie bugetara decembrie 2020, datele ministerului de Finanțe La finalul anului 2023, banca avea deja un deficit de 412 milioane de lei. În decembrie 2022, banca avea un excedent de 6,7 milioane de lei, iar în 2021 acest excedent era de 1,1 miliarde de lei. Condamnatul Marian Neacșu, vicepremier al guvernului Ciolacu și specialist în furajarea animalelor, a fost plasat în conducerea EximBank. Specialistul în furaje pus de președintele PSD, Marcel Ciolacu, vicepremier al noului Executiv a luat doar în 2022 peste 250.000 lei de la EximBank. Însă Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară, el fiind un economist care a lucrat la un IAS și s-a specializat în furajare. Neacșu este membru al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la Exim Banca Românească. În calitate de membru al CIFGA, vicepremierul Marian Neacșu a primit, în anul fiscal 2023, 252.542 de lei, adică peste 4.200 de euro pe lună. Salariul său de la Guvern este de 180.000 de lei, anual, net. Nu există o listă publică a membrilor CIFGA.

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-” Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la care Guvernul se împrumută. „Fitch Ratings a revizuit de la stabil la negativ perspectiva ratingului IDR (Issuer Default Rating) pe termen lung al României și a confirmat IDR la «BBB-»”, anunță agenția. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-” Ce arată Fitch, explicând motivele deciziei: „Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate și evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești. De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte” Parlament divizat: „Un nou guvern de coaliție proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menține incertitudinea politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia probabil și punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală” Deficit bugetar uriaș: „Previzionăm că deficitul public general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, făcând și mai dificilă consolidarea viitoare”. „Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, am revizuit în creștere previziunile privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 și la 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026” „În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală proiectată „BBB” de 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB până în 2028” Creștere economică și exporturi slabe Ce evoluții anticipează Fitch pe termen mediu: „Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești. Datoria externă netă va crește de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023” „Creștere economică slabă: Ritmul economiei a încetinit treptat în 2024, iar în T3 din 2024 rata anuală de creștere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de politica fiscală relaxată. Fitch arată că a acordat BBB- pentru că una din punctele tari ale României este apartenența la UE și ar putea primi fonduri semnificative din PNRR și fondurile de coeziune 2021-2027.

România, primul stat din UE care și-a cheltuit toate încasările Foto: Facebook
Economie

România, primul stat din UE care și-a cheltuit toate încasările

„Ziua trezoreriei goale”: România este primul stat din UE care și-a cheltuit, încă din 24 octombrie, toate încasările la buget și de atunci trăiește pe datorie, arată un think-tank austriac de orientare liberală, Agenda Austria. Citește și: Un an după ce Javier Milei a devenit președinte, economia Argentinei a ieșit din recesiune Agenda Austria a decis să marcheze așa-numita „Zi a trezoreriei goale” („Tag der leeren Staatskasse) care consemnează ziua din an în care încasările la bugetul unei țări din UE acoperă cheltuielile statului. „De la această dată trebuie făcute noi datorii pentru ca sarcinile statului să poată fi finanțate în continuare”, explică acest think-tank. România, primul stat din UE care și-a cheltuit toate încasările „«Alte țări demonstrează că este posibil să se țină sub control cheltuielile publice fără a pune în pericol economia», subliniază economistul Dénes Kucsera. Suedia a înregistrat venituri mai mari decât cheltuielile în zece din ultimii 20 de ani - un record la care Austria poate doar visa în prezent. Fără o politică reală de consolidare, Austria nu va putea scăpa de capcana datoriilor nici în anii următori. «Ziua trezoreriei goale» este un semnal de alarmă pe care ar trebui să îl luăm în serios - pentru un viitor financiar stabil pentru țara noastră”, arată Agenda Austria Graficul postat de Agenda Austria arată că România și-a epuizat încasările la buget din 24 octombrie, fiind urmată de Slovacia - 17 noiembrie și Polonia - 19 noiembrie. La polul opus, guvernele din Portugalia și Danemarca pot cheltui din încasările la buget până la 5 iaunuarie, repctiv 18 ianuarie. „Monstruoasa datorie națională a ajuns la douăsprezece fără cinci! Grupul de reflecție «Agenda Austria» declară sâmbătă „Ziua trezoreriei goale”. De acum înainte, trebuie contractate noi datorii pentru cheltuielile publice. În clasamentul la nivelul UE, doar două țări se află pe o poziție pozitivă. Începând de astăzi, sâmbătă, statul a rămas oficial fără bani. Acesta este motivul pentru care grupul de reflecție economică liberală „Agenda Austria” proclamă „Ziua trezoreriei goale”. Organizația a calculat că statul austriac a cheltuit acum toate veniturile de care dispunea. De acum înainte, va trebui să se recurgă la noi datorii pentru a putea face față cheltuielilor până la sfârșitul anului. Gradul de îndatorare al Austriei este deja de aproximativ 80 %”, scria publicația austriacă Exxpress la 7 decembrie.

Cum arată apocalipsa fiscală pregătită contribuabililor pentru 2025 Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cum arată apocalipsa fiscală pregătită contribuabililor pentru 2025

Cum arată apocalipsa fiscală pregătită contribuabililor pentru 2025: crește TVA la 21%, dar cu excepții, iar impozitul pe venit va fi cumulat cu CASS, ceea ce ar duce la o creștere de la 16,5% la 20%, au declarat surse din PSD pentru DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Lasconi avertizează, într-un mesaj intern, că „riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului” și se pregătesc creșteri de taxe Azi, într-un mesaj intern către USR, Elena Lasconi a avertizat că „bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni”. Necesarul de finanțare al statului din 2024 – suma pe care Ministerul Finanțelor o împrumută pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoria publică veche – a fost revizuit la 250 de miliarde de lei în noiembrie (circa 14% din PIB). Suma este cu 69 de miliarde de lei mai mare decât estimarea de la începutul anului din Legea Bugetului, și cu 15 miliarde de lei mai mare decât estimarea de acum o lună, a relatat, azi, Curs de Guvernare. Datele au fost făcute publice luni, de către Ministerul Finanțelor Cum arată apocalipsa fiscală pregătită contribuabililor pentru 2025 Care sunt propunerile avansate de Finanțe: TVA sare de la 19% la 21%. De la majorarea TVA-ului ar fi scutite alimentele și medicamentele, care vor avea cote reduse. Impozitul pe venit ar fi cumulat cu CASS-ul - acum impozitul pe venit se calculează din baza fiscală din care se scad deja contribuțiile. Asta ar însemna că, de la un impozit pe venit plus CASS de 16,5% se ajunge la 20%, explică sursele DeFapt.ro. toate indexările sunt înghețate, de la 1 ianuarie 2025 O discuție incipientă în PSD este ca CNAS să fie desființat, ceea ce ar presupune întoarcerea în anii 90. O economie s-ar face din desființarea acestei structuri birocratice, banii urmand sa fie gestionati de ministerul Sănătății. Pe de altă parte, finanțarea s-ar duce strict la spitale de stat, se va tăia finanțarea unităților medicale private, iar cine va dori să le folosească va trebui să plătească din propriul buzunar. Președintele USR, Elena Lasconi, a susținut, azi, că se pregătesc majorări de taxe și impozite și „nici azi nu avem de la premier și de la ministrul Finanțelor o execuție bugetară clară, o estimare a bugetului pe anul viitor, o detaliere a angajamentelor făcute cu Comisia Europeană”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră