luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

136 articole
Economie

ANALIZĂ Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA, România nu se mai poate împrumuta

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA arată surse guvernamentale, întrucât deficitul pe primele trei luni este mai mare ca în 2024, România nu se mai poate împrumuta din exterior, iar PNRR-ul este înghețat. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat, pentru Bloomberg, că România a renunțat să se mai împrumute pe piețele externe până după alegeri, când vor urma „măsuri suplimentare”.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Cu toate acestea, salariile în sectorul de stat, de la falimentarul Metrorex la regia SRI, Rasirom, continuă să crească. Cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au majorat cu peste 16% în primele două luni din 2025 față de perioada similară din 2024, arată ultimele date oficiale ale Finanțelor. În plus, numărul bugetarilor a crescut în primele luni din 2025, iar Guvernul a anunțat noi angajări.  Ce semnale sunt că, după alegeri, va urma un tsunami pentru economia României: Economica.net a scris, la 23 aprilie, că TVA-ul va fi majorat la 21%, iar măsura ar trebui luată urgent, poate chiar înainte de turul II al alegerilor prezidențiale.  Bloomberg a scris că deficitul bugetar la trei luni a ajuns la 2,3%, față de doar 2,04% în primele trei luni din 2024. Eurostat a arătat că deficitul bugetar în 2024 a fost de 9,3%, nu 8,65%, cât a declarat ministerul de Finanțe. Cheltuielile salariale ale bugetarilor au crescut, în primele două luni din 2025, cu peste 16%, față de perioada similară din 2024. Companiile de stat continuă să crească salariile, chiar dacă au pierderi. PNRR este înghețat, nici un ban nu a mai venit de circa un an. Absorbția fondurilor de coeziune merge prost, sunt programe, precum cel pentru Sănătate, cu absorbție zero. Investițiile străine au căzut, arată datele BNR În aceste condiții, România s-a angajat ca, până la final de an, să reducă deficitul bugetar de la 9,3% la 7%. 

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Foto: grupaj Euronews/TikTok
Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro Foto: Banca Națională a Bulgariei
Eveniment

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro, scire Novinite, citată de news.ro. Această țară ar fi îndeplinit astfel condiţia finală pentru aderarea la zona euro, prin respectarea criteriului privind deficitul bugetar. Citește și: Bugetarii se înmulțesc masiv: ANFP a scos la concurs aproape 1.000 de posturi, inclusiv peste 50 de funcții de conducere Banca Națională a Bulgariei a pregătit deja monedele euro cu specific local.  Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro  Potrivit datelor preliminare de la Institutul Naţional de Statistică din Bulgaria şi Eurostat, sectorul administraţiei publice a ţării a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 3 miliarde de euro. Această cifră corespunde exact la 3% din PIB-ul naţional, aliniindu-se la pragul UE şi îndeplinind condiţia de deficit pentru aderarea la zona euro. Pentru comparaţie, Eurostat a raportat că deficitul bugetar mediu la nivelul Uniunii Europene în 2024 a fost de 3,2% din PIB. Dintre statele membre, România a înregistrat cel mai mare deficit cu 9,3%, urmată de Polonia cu 6,6% şi Franţa cu 5,8%. În schimb, mai multe ţări au obţinut excedente bugetare. Danemarca a înregistrat cel mai mare excedent, cu 4,5% din PIB, în timp ce Irlanda şi Cipru au urmat îndeaproape, cu surplusuri de 4,3% fiecare. Grecia a raportat şi ea un sold fiscal pozitiv, cu un excedent de 1,3%.

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei la final de 2024
Economie

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024: „Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată”, se arată într-un comunicat al ministerului condus de Tanczos Barna.  Citește și: Biroul Electoral cenzurează o postare pe TikTok care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae, definit drept „influencer” Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei  Comunicatul a fost emis după ce Eurostat a anunțat că România are cel mai mare deficit din UE, de 9,3% din PIB, calculat potrivit standardelor ESA. În schimb, guvernarea Ciolacu raportase un deficit de doar 8,65%, calculat în „cash”. Diferența între cele două standarde este că ESA ia în considerare facturile emise în 2024, dar amânate la plată pentru 2025. „Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, explică și ministerul de Finanțe.  Fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu a scris, pe Facebook, că facturile amânate la plată ar putea fi achitate cu penalități. „Câte companii din Romania au intrat in dificultate anul trecut pentru ca statul nu a plătit facturi pentru servicii prestate sau bunuri livrate? Evident că atunci când plătesc aceste facturi (sperăm ca până la urma le plătesc) nu le plătesc cu penalități. Și dacă cineva încearcă să execute silit statul nu se întâmplă nimic.   Atât timp cât statul poate să facă asta privatului dar privatul nu poate să amâne plăti către stat fără să fie penalizat sau executat silit, nu vom avea o economie funcțională. Statul face dosar penal imediat atunci când nu sunt plătite contribuțiile, de exemplu. Chiar dacă acele companii au de primit bani de la stat”, a scris Cîțu. 

România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB, însă acesta este calculat „cash”, nu ESA (European System of National and Regional Accounts), cum calculează Eurostat. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE „În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB”, arată Eurostat.  Problema acestui deficit uriaș, mai mare decât cel raportat de guvernul Ciolacu, este că România trebuie ca, în acest an, să ajungă la 7%, deci reducerea va fi mult mai abruptă.  Gradul de îndatorare publică, calculat ca pondere în PIB, s-a situat la cel mai redus nivel în Estonia (23,6%), urmată de Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%), a arătat, tot azi, Eurostat.   România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate datorii publice din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).    

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Foto: Captură video
Politică

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: zero activități la Guvern timp de șase zile

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: el a avut zero activități la Guvern timp de șase zile - potrivit informațiilor de pe site-ul Executivului - deși criza economică se adâncește, iar PNRR este blocat.  DeFapt.ro a arătat că și la început de an, între 17 și 24 ianuarie, premierul pare să fi chiulit de la serviciu.  Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” În anii în care era, de facto, în campanie electorală, președintele PSD posta pe Facebook imagini de la vizitele sale la biserică, în zilele de Paște, dar în 2025 nici măcar acest lucru nu l-a făcut.  În campania electorală, presa a scris că Sorina Docuz, cu care Ciolacu ar avea o relație, a fost trimisă în Dubai, pentru a fi protejată de presă. Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Ultima apariție publică a lui Ciolacu, în calitate de premier, a avut loc la 16 aprilie, miercuri, când, printre altele a condus ședința de guvern. Joi, vineri și marți, 22 aprilie, pe site-ul Guvernului este consemnat: „Nu există evenimente publice programate în această zi”.  Nici pentru 23 aprilie nu au fost anunțate activități.  După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu a mai avut, aparent, minivacanțe de vineri până luni, în care nu consemna nici o activitate publică în calitate de șef al Executivului.  În acest timp, PNRR-ul este înghețat urmare a modificărilor aduse la legea pensiilor speciale, iar deficitul la primele două luni a ajuns la 1,58% din PIB. Guvernul a promis că va îngheța cheltuielile cu salariile bugetarilor, dar acestea au crescut cu 16,2% în primele două luni din 2025, față de perioada similară din 2024.  Singurul spațiu în care liderul PSD este activ în mod constant este TikTok. Luni, după Paște, el a postat un videoclip cu Crin Antonescu. 

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice Foto: Facebook
Eveniment

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice: „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a spus președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Citește și: Avocatul lui Lasconi: consilier PNL, mason, condamnat penal în primă instanță. El își bătea joc grobian de șefa USR, în 2024 Dar acesta nu este singurul avertisment. De mai multe zile, diferite publicații - unele fiind apropiate PSD-PNL - scriu că, de la 1 iunie, vor crește taxele și impozitele, în condițiile în care, de fapt, Guvernul nu a tăiat cheltuielile cu salariile, ci, dimpotrivă, acestea au crescut. Curg avertismentele: contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice „La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înțelepciune, nici măcar nu s-a învățat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forțăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiții, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu și asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun așa ceva", a spus Dăianu la emisiunea Proiect de țară: România, la Prima News, citat de Profit.  „România nu a intrat în încetare de plăți nici în 2008, a beneficiat de acel pachet de asistență în 2009 din partea FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, România nu va intra în încetare de plăți, dar România nu are cum să evite curba de sacrificiu. Curba de sacrificiu, dacă vom adopta măsurile care sunt necesare pentru a transmite un semnal că nu rămânem iar cocoțați cu deficitul bugetar. (Dacă nu, n.r.) putem să contemplăm și o diminuare a ratingului de țară. Dar România nu va intra în încetare de plăți", a mai afirmat președintele Consiliului Fiscal, care a fost ministru de Finanțe și europarlamentar PNL.  România a avut trei așa-zise „cirbe de sacrificiu”: în ianuarie 1931, septembrie 1932, februarie 1933 cu tăieri succesive de salariu, între 10 şi 30%, dar şi creşteri ale taxelor şi impozitelor. „Intr-o incercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusa prima «curba de sacrificiu».  Salariile au fost diminuate cu o cota cuprinsa intre 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile in functie nu mai atrageau dupa sine cresterea veniturilor”, explica jurnalistul Dan Popa pe blogul său. 

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28%, nu 8,65% - presă

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA (European System of Accounts), de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”, scrie Profit. Aceste date urmează să fie oficializate la sfârșitul săptămânii. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Ministerul de finanțe al guvernului Ciolacu a anunțat oficial un așa-numit deficit cash de 8,65%, la final de an 2024. În 2023, deficitul cash a fost de 5,7%.  Cum se ajunge la această diferență? Așa cum au mai procedat alte guverne PSD, Ciolacu a amânat plata multor facturi pentru 2025. Pe calculul „cash” al deficitului, ele nu sunt luate în considerare. Însă, pe standardele UE, ESA, ele se iau în considerare, chiar dacă plata efectivă se face în 2025. Problema este, potrivit Profit, că deficitul bugetar va trebui redus de la 9,28% la 7% - pe standarde ESA - ceea ce va fi mult mai dificil. Exceptând ordonanța trenuleț, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost amânate pentru perioada de după alegeri.  De altfel, guvernul Ciolacu II nu a înghețat cheltuielile cu salariile bugetarilor, care cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate la 26 martie de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB.  

Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump Foto: Facebook
Economie

Fostul premier Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump: „Există o logică solidă”

Fostul premier Theodor Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump: „Există o logică solidă în deciziile macroeconomice (...) chiar dacă mijloacele de înfăptuire ale acestor decizii au declanșat dezbateri intense în SUA și în afara SUA”, a arătat acesta, pe Linkedin. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump „Să vedem indicatorii macro ai SUA pentru anul 2024 în miliarde dolari:- Produsul intern brut 28.640 (N.Red: miliarde de dolari)- Deficitul bugetar 1.833 6,4 % din PIB- Datoria publică 36.600 127,8 % din PIB- Dobânzi la datoria publică 1.133 3,9 % din PIB- Deficitul comercial mărfuri 1.200 4,2 % din PIB- Deficitul comercial mărfuri și sevicii 918 3,2 % din PIBDin perspectiva indicatorilor macro ai SUA, decizia de a-l împuternici pe Elon Musk să reducă cheltuielile bugetului SUA cu cca 2.000 miliarde de dolari, în decursul unei anumite perioade de timp, este perfect logică cu interesul SUA de a stăvili creșterea datoriei publice, de a micșora cheltuielile pentru dobânzi la datoria publică și de a contribui la reducerea deficitului comercial al economiei SUA în relațiile cu restul lumii, reflectat în balanța de plăți. Având în vedere rolul global al dolarului SUA, ca monedă de rezervă internațională și ca parte componentă a lichidității mondiale, precum și avantajul de necontestat al SUA, ca autoritate de emisiune monetară pentru finanțarea, pe piețele financiare internaționale, a deficitului său bugetar, este de așteptat ca deficitul bugetar al SUA să nu dispară. În acest fel, țările care doresc, în continuare, să utilizeze dolarul SUA drept monedă de rezervă internațională, vor avea posibilitatea ca dolarii proveniți din excedentele comerciale cu SUA să fie investiți în titluri de stat, emise de trezoreria americană pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice ajunsă la scadență”, a arătat fostul premier și președinte al PNL.   

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024

Guvernul Ciolacu II nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB. Nota ministerului de finanțe nu explică acest salt. Și cheltuielile cu dobânzile au explodat cu 50% față de primele două luni din 2025 și acum consumă 0,5% din PIB. Ele au însumat 10,06 mld lei, cu 3,39 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  În schimb, „cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13,0 mld lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 mld”, arată Finanțele.  Deficitul bugetar a ajuns deja la 1,58% în primele două luni, deși Guvernul s-a angajat să încheie anul cu un deficit de 7%.  Ciclul electoral prelungit din România va întârzia probabil măsurile suplimentare de consolidare fiscală până cel puţin în semestrul doi din 2025 şi, fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, în special ţinând cont de deficitele lunare mari de la începutul lui 2025, se arată într-o analiză agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, publicată marți. 

Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia Foto: Facebook
Politică

Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia angajați ai primăriei

Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia angajați ai primăriei: „O necesitate obiectivă și implacabilă”, a scris el pe Facebook. Polițeanu, fost deputat USR, a fost ales, în 2024, primar al Ploieștiului candidând independent.  Acum, el explică faptul că veniturile primăriei sunt mai mici decât necesarul de funcționare cu 176.854.760 de lei (peste 35 de milioane de euro). În plus, primăria are de achitat datorii și arierate care, la 31.12.2024, erau în valoare de 186.229.323 de lei (peste 37 de milioane de euro).  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” În 2024, investițiile în dezvoltarea Ploieștiului au fost de 770 de lei, mai arată el. Primarul Ploieștiului, Polițeanu, anunță că va tăia salarii și va concedia „𝗩𝗼𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗖𝗼𝗻𝘀𝗶𝗹𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹 𝗿𝗲𝗱𝘂𝗰𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗵𝗲𝗹𝘁𝘂𝗶𝗲𝗹𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̗𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶. Asta înseamnă, pe lângă multe alte măsuri de optimizare, și fie reducerea temporară a tuturor salariilor, fie disponibilizarea a circa 200 de oameni. Cel mai probabil, propunerea va fi o combinație între cele două. 𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗼𝗯𝗶𝗲𝗰𝘁𝗶𝘃𝗮̆ 𝘀̗𝗶 𝗶𝗺𝗽𝗹𝗮𝗰𝗮𝗯𝗶𝗹𝗮̆, având în vedere că veniturile sunt mai mici decât necesarul de funcționare cu 176.854.760 de lei (peste 35 de milioane de euro). La acest deficit la funcționare, se adaugă datorii și arierate la 31.12.2024 în valoare de 186.229.323 de lei (peste 37 de milioane de euro). Nu includ aici facturile emise și neachitate în 2025. În plus, avem de plătit în solidar cu CJ suma de 146 de milioane de lei către Veolia - alte datorii istorice.   𝗜̂𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟰, 𝗶𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁̗𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗶̂𝗻 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗽𝗿𝗼𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗶 𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗶̂𝗻 𝘃𝗮𝗹𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝟳𝟳𝟬 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗶. Ați citit bine. 770 de lei.   Cum s-a ajuns în acest dezastru? Printr-o minciună perpetuă: la începutul fiecărui an se umflau veniturile prognozate (care se știa că sunt false) și apoi se acumulau datorii/arierate. Iar tot ce era pe investiții se muta la funcționare. Așa am ajuns aici. Și minciuna se oprește tot aici.   𝗦𝗲𝗻𝘀𝘂𝗹 𝗲𝘅𝗶𝘀𝘁𝗲𝗻𝘁̗𝗲𝗶 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶 𝗻𝘂 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗮 𝘀𝗮 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̗𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲, 𝗰𝗶 𝘀𝗲𝗿𝘃𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝘁̗𝗲𝗮𝗻. Care au lipsit până acum”, a scris Polițeanu pe Facebook.   

De ce a retrogradat România la perspectiva negativă: lipsa de reforme Foto: Facebook
Economie

De ce a retrogradat România la perspectiva negativă: reformele, amânate de alegeri

De ce Moody's a retrogradat România la perspectiva negativă: reformele au fost amânate de noile alegeri pentru funcția de președinte. În consecință, agenția de rating apreciază că deficitul bugetar va fi de 7,7% din PIB, mult peste cel prognozat de guvernul Ciolacu II, iar datoria publică va ajunge la finalul acestui an la 59,3% din PIB. Mai mult, agenția este sceptică în legătură cu reformele care vor fi făcute după alegerile prezidențiale.  Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” Decizia Moody's de a retrograda România va duce, foarte probabil, la creșterea dobânzilor cu care guvernul se împrumută. De ce a retrogradat Moody's România la perspectiva negativă Moody's a păstrat vineri ratingul României la nivelul „Baa3", dar a schimbat perspectiva de la „stabilă" la „negativă". De ce crede Moody's că perspectiva României este negativă: deficitul bugetar va rămâne ridicat - la 7,7% din PIB în 2025, ducând datoria guvernamentală la 68,5% din PIB până în 2028. Creșterea cerințelor de împrumut și a costurilor cu dobânzile vor conduce, de asemenea, la o slăbire semnificativă a indicatorului de accesibilitate a datoriei guvernamentale în anii următori, raportul dintre plățile dobânzilor și veniturile guvernamentale crescând de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029.  „Reforma (N.red: fiscală) este deja amânată semnificativ și nu ne așteptăm ca detalii despre amploarea și componența măsurilor de creștere a veniturilor pe care o astfel de reformă le-ar putea include să fie anunțate decât după alegerile prezidențiale din mai 2025” „Mediul politic după alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale anulate de la sfârșitul anului 2024 ar putea, de asemenea, să devină mai dificil pentru guvern să avanseze cu o reformă fiscală ambițioasă și cu programul său de reducere a deficitului în general, chiar și după reluarea alegerilor prezidențiale, din mai” Moody's era ultima dintre cele trei mari agenţii de rating cu perspectivă „stabilă" pentru România. Fitch şi S&P au deja perspectivă „negativă", plasând ţara aproape de categoria „nerecomandat pentru investiţii".  

România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional Foto: presidency.ro
Politică

ANALIZĂ România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938

România este complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938, începând de la faptul că este condusă de un președinte interimar fără experiență internațională și terminând cu lipsa de resurse financiare și corupția din Armată.  Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina Mai grav este faptul că, politic, nu se poate anticipa o schimbare de direcție, respectiv o guvernare care să pregătească țara de război. În sfârșit, nu este clar dacă România are vreun plan pentru varianta în care Republica Moldova este preluată, într-o formă sau alta, de Rusia.  România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional În ce situație se află România, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană/Ucraina: România a cheltuit, în 2024, circa 2,2% din PIB pentru Apărare, dar ar fi aproape imposibil să ajungă la o țintă de 3% pe fondul deficitului bugetar uriaș - aprecierea Consiliului Fiscal Ultimele date disponibile, în raportul pe 2023 al secretarului general NATO, arătau că România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se ducea către achiziții majore de armament. Premierul PSD, Marcel Ciolacu, nu vorbește limba engleză și nu este clar ce limbă străină știe Președintele interimar, Ilie Bolojan, nu are experiență internațională La alegerile din mai, candidatul pro-Rusia Călin Georgescu este cotat cu prima șansă - dacă Biroul Electoral Central îi va valida candidatura Încep să apară tot mai multe informații despre corupția la vârf din Armată, după ce șeful  Logisticii Armatei, generalul Cătălin Zisu, a fost acuzat de corupție Un fost secretar de stat din ministerul Externe a apreciat că doar 25% din personalul acestui minister este dedicat și inteligent.  În plus, PSD - principalul partid parlamentar, care domină Guvernul - este tot mai tentat de o politică „suveranistă”, după catastrofa de la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. Electoratul său, în mod evident, ar prefera să voteze cu un candidat suveranist, în locul unuia perceput ca fiind de dreapta.  În sfârșit, pe fondul unui DNA tot mai ineficient, se poate presupune că corupția afectează toate achizițiile statului român, inclusiv cele militare. 

În 2024, exporturile au căzut Foto: Facebook
Economie

În 2024, exporturile au căzut

Dezastrul guvernării Ciolacu: în 2024, exporturile au căzut, iar importurile au crescut, mai ales cele de alimente. Pentru comparație, în 2023, exporturile au crescut, inclusiv cele de alimente. Totuși, și în 2023, deficitul balanței comerciale s-a adâncit fiindcă importurile au crescut mai mult decât exporturile. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” „Ştim cu toţii că anul trecut, şi datorită provocărilor care au fost în urma, mai ales, a războiului din Ucraina, Ministerul Agriculturii a avut cel mai mare buget de la Revoluţie încoace, aproximativ 2% din PIB. Şi anul acesta Ministerul Agriculturii a rămas cu un buget mult mai mare faţă de cum era obişnuit”, se lăuda Marcel Ciolacu, la 17 ianuarie. În 2024, exporturile au căzut „În anul 2024, exporturile au scăzut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu anul 2023”, arată Institutul Național de Statistică. La alimente și animale vii, exporturile s-au prăbușit cu 14,2%, iar importurile s-au majorat cu 5,1%. Exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală au căzut cu 25%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023. „În anul 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,0% la export şi 36,4% la import) şi alte produse manufacturate1) (28,5% la export şi 28,6% la import)”, mai arată INS.

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei (sursa: Facebook/The Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei. Armata ucraineană își va consolida efectivele prin realocarea a 50.000 de soldați din alte structuri ale sistemului de apărare către forțele terestre. Măsura vine în contextul unui deficit de personal și al unei situații tot mai dificile pe linia frontului, conform unor surse apropiate Statului Major citate de Ukrainska Pravda. Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a semnat pe 11 ianuarie un ordin prin care dispune transferul a aproximativ 50.000 de militari din diverse structuri ale armatei către forțele terestre. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Această componentă a armatei este cea mai numeroasă și joacă un rol esențial în menținerea frontului împotriva trupelor ruse. Estimările arată că acest transfer reprezintă aproximativ 20% din efectivele actuale dislocate pe linia frontului. În prezent, armata ucraineană are în jur de 800.000 de militari activi, conform președintelui Volodimir Zelenski. Deficit de trupe Deficitul de soldați este o problemă recunoscută de oficialii ucraineni. Generalul Sîrski a explicat că necesitatea suplimentării trupelor este determinată de pierderile înregistrate și de faptul că mobilizarea nu acoperă în totalitate nevoile de pe front. "Trebuie să creștem numărul brigăzilor mecanizate, dar capacitatea de mobilizare nu este suficientă pentru a acoperi această nevoie," a declarat acesta. În acest context, militari din domenii precum logistică, aprovizionare și mentenanță vor fi redistribuiți în prima linie pentru a umple golurile și a forma noi unități de luptă. Dezertări și recrutări forțate Războiul prelungit cu Rusia a generat un val de dezertări și un climat tensionat în ceea ce privește recrutarea de noi soldați. În 2024, peste 60.000 de soldați ucraineni au dezertat, printre care și 1.700 de militari antrenați în Franța, care au părăsit unitatea înainte de a ajunge pe front. În încercarea de a combate acest fenomen, președintele Zelenski a promulgat în mai 2023 un pachet legislativ care simplifică procedurile de mobilizare și înăsprește pedepsele pentru cei care încearcă să se sustragă recrutării. Tot atunci, vârsta minimă pentru mobilizare a fost redusă de la 27 la 25 de ani. Presiuni internaționale Administrația fostului președinte american Joe Biden a cerut Kievului să scadă vârsta de mobilizare la 18 ani, o solicitare reiterată și de noul secretar de stat american, Marco Rubio. Acesta a declarat recent că problema principală a Ucrainei nu este lipsa fondurilor, ci lipsa resursei umane. Cu toate acestea, Zelenski a refuzat să reducă și mai mult vârsta de recrutare, temându-se că o astfel de măsură ar adânci criza demografică a Ucrainei și ar spori nemulțumirile interne. Președintele ucrainean continuă să insiste că țara are nevoie mai mult de arme și echipamente decât de noi recruți.

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: aceasta a lăsat un deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, adică 8,65% din PIB, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB (față de 8,3% în 2023), iar dobânzile - 2,1% din PIB (față de 1,9% în 2023). Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 24%. Cheltuielile cu dobânzile, 36,2 miliarde de lei, s-au majorat cu 21,4% față de 2023. Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I „Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 mld lei, în scădere cu 37,0% (an/an)”, arată nota explicativă a ministerului de Finanțe. „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,93 mld lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 mld lei”, mai arată Finanțele. Eximbank a încheiat anul cu un deficit de 2,6 miliarde de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră